Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 459
aotuedaw aaparoid uud | aqe)s asepuny ap Joynuasa} eaifeyeuNqU! PULALId ALEUION 5861-62 9 go1Uyaioas easeyDa10Jd pulauid ply vLOZ-6Z1 dd) aquawzinda ap JO,\WeION] e@ edIUYa}0aB eaiey~aI0Id pulALId AIeWON vLOzvEL dN ePaJIP avepUNJ ap JOyLINJONIYs easeyDa!o1d nsquad A!yEWON vLOZ/ZLL dN R.A. Monitorul Oficial [Centrul pentru relotit cu publicul CONFORM CU ORIGINALUL MONITORUL OFICIAL ROMANIEI FARTEAs na 182 00) —N163508 Le01, peoreTe ABTAAM giatte acTe Luni 22 docombve 2014 SUMAR Pagina ‘Anexa la Oréinul vicepin-ministul, ministl dezvatari regonale si acminstatei publics, nr 2.352/2014 ppontra aprobarea reglomentarit tehni ‘vind proiectares fundatilr de supraals,incicativ NPsi22014 3-158 2 MON'TORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr 935 bis!22.XIl.2014 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE!I PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTAR! REGIONALE §1 ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementarii tehnice ,Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata’ indicativ NP 112-2014") In conformitato cu provederie at. 10 sia. 38 alin. 2 din Legea nr. 1011995 privindcaltatea in construct, cu modificdrla utteroare ale at 2 an. (2) (4) din Regulamentlprivind tpurie 8 roglementaritehrice $1 do choluclaferonte acivitai de reglemeniare in construct, urbanism, amenajarea terlriului§i habla, aprobat prin Holérérea Guvemului nr 20312003, cu radical si completare uteroare, ‘vind in vedere Procesutveroal de avizare nr 34/2013 al Comitetulul tehnic de specialtate nr. 6 .Inginerie geotennica s) {undatir $i Procesul-verbal de avizare nr 1/2014 al Comitetulul tehnic de coordonare general, jin temei art. 4 pe. Ite) si al art 12 alin. (7) din Hotardroa Guvomului nr. 1/2013 privind organizarea gi functionarea Ministeruiui Dezvotani Regionale si Administra Pubice, cu modified ulterioare, vicoprim-ministrul, ministrul dea2voltariiregionale gi administratiei publice, ome prozontul odin [At 1. — Se aprobé reglerentarea tehnicd .Normatv privind proiectarea tundatllor de suprafala’, incicatv NP 112-2014, ‘revézutain anexa care face parte integrants din prezentulordin. ‘Ad. 2. — Normativs NP 112-2014 se aplca la proiectarea fundafilor de suprafafd ale constructilor noi, care se efectueaza ‘in cazul servicilor de proiectare contractate dupa cata inti fn vigoare a prezentului ordin, Al, 3 — Contractele pentu servicile de proiectae incheiate and la data intr n vigoare 2 prezentuluiordin se fnalzeaza cu respectarea reglementirilor tehnice Tm vigoare la data semnéri acestora ‘Act. 4. — Prezentul ordin! se publicd in Monitorul Oficial al Romane, Partea |, si intr Tn vigoare la 1 ianuarie 2015, ‘Art. 5. — La dala intrii fn vigoare a prezentulu ordin, ‘Ordinul ministrulu' transporturior, constructilor $i turismulut ‘nr 27512005 pentru aprobarea reglementaitehnice ,Normativ pen proieclarea structurilor de fundare directs’, indicativ NP 112-20042, publcat in Monitorul Oficial al Romani, Partea |, nr 451 $1 451 bis din 27 mai 2005, se abrogé. . Viceprim-minisiru, ministrul dezvoltari regionale si administralie: publce, Shhaideh Sev secretar de stat Bucuresli, 24 nolembrie 2014 Ne 2352, os: ples Marton Ofc al Romania, Para | G35 22 decorbnie 201 past re ‘Oran anexa se pic is Bulnina Constucier dla! ce nsttl Nalora Ge Cere'se-Denatare i Corsrucs, Ubunsm § Denolate Teer Durabih URGANINCERC PRecenartaren eres No A ica NP 112-2004, so! publ Buel Coral MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 995 bis/22.XIL 2014 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FUNDATIILOR DE SUPRAFATA, indicativ NP 112-2014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr 935 bis/22.XIL2014 CUPRINS, INTRODUCERE PARTEA I. PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA, i Scop si domeniu de aplicare 12 Definiii, nota si simboturi 13 Bazele proicctarit geotchnice 13.1 Cerinte generale 13.2 Sinagi de proicetare 133° Durabilitate 14 Proiectarea geotehnica prin calcul 141 Generalitagi 142 Actiuni spocifice 143 Parametri geotehnici 144 Date geometrice JAS Sidr limita ultime (SLU) 14.6 Stari limita de servic (exploatare - SLE) 14.7 Abordiri de calcul 1s Etapele preliminare ale proiectarii geotehnice 15.1 Stabilirca adincimii de fundare 15.2 Alegerea tipului de fundatie 153 Alegerea motodei de calcul 153.1 Criteri privind constructia 153.2 Critert privind teronul de fundare alcdtuit din pamanturi 1533 Criteriide alegere a metodei de caleul 16 Caleutul la stiri limita ultime 16.1 Capacitatea portanta 16.1.1 Principii generale 16.1.2 Aria comprimati a bazei fundajiei L6.1.3 Aria efectiva (redusa) a bazei fundayiei 16.14 — Metoda prescriptiva 1.6.1.5 Metoda directa 1.6.1.6 Metoda indirecta 162 — Rezistenta la lunecare 16.3 Stabilitatea generalé 17 Caleulul la starea limita de serviciu (exploatare) 171 Generalitati 17.2 Deplasari si deformatit 17.21 Tasarea absolut 17.22 Deplasiri si deforma posibile 17.23 Deplastri si deforma limits 17.3 Incarcarea transmisa la teren 18 Caleutul ta vibra 19 Fundatii pe roci MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr 996 bie/22.XIL2014 PARTEA a Il-, PROIECTAREA STRUCTURALA A FUNDATILOR DE SUPRAFATA m1 m2 113 1130 3.2 33) 4 nat 42 us 6 16.1 1.6.1.1 16.1.2 116.2 1.6.2.1 1.6.2.2 116.23 163 07 WA W722 173 174 175 IL75.1 11752 1176 77 177.1 17.7.2 17.73 17.74 07.75 7.76 17.77 1.7.78 ILS 181 18.2 183 84 m9 19.1 92 u921 Scop si domeniu de aplicare Definiii, notati si simboturi Cerinje generale privind proiectarea infrastracturilor Ceringe privind proiectarca fundatiilor Cerinje privind proiectarea substructurilor rine privind proiectares infrastructurilor [Eforturi transmise infrastructurilor Prevederi generale Eforturitransmise infrastructurilor in gruparea seismic’ de inearcari Materiale utilizate la fundati Proicctarea fundatilor izolate Fundatii pentru stalpi si pereti de beton armat monolit Fundatii tip talpa de beton armat Fundatii tip bloc si cuzinet Fundatii pentru stalpi de beton armat prefabricat Dimensiunile sectiunilor de beton Pahare cu pereti amprentati Pahare cu pereti netezi Fundagii pentru stlpi din ofel Proiectarea fundatiilor continue sub stalpi si pereti Domenia de aplicare forturi transmise fundatiilor de stalpii si pereti structurali de beton armat Dimensionarea bazei fundatiilor Caleulul eforturitor sectionale Fundafii continue sub stéipi Sectiunca de beton Armarea fundatiilor Fundatii continue sub peretistructurali de beton armat Fundajii continue sub pereti structural de zidarie Prevederi generale de aleatuire Fundati la cladiri amplasate pe teren de fundare favorabil, in zone cu seismicitate ay £0,152 Fundati la cladiri amplasate pe teren de fundare favorabil, in zone cu seismicitate a,> 0,15 8 Funda la cladiri amplasate pe terenuri speciale Dimensionarea fundatilor Solutii de fundare la pereti nestructurali Racordarea in trepte a fimdatilor avnd cote de fundare diferite Fundafi la rosturi de tasare Proiectarea radierelor de beton armat Alcatuire generala si domeniu de aplicare Elemente de proiectare a radierelor Elemente constructive Rosturi de tumare si masuri prevazute tn proiectare referitor la rezistenfa si tehnologia de executie ale radierelor Infrastructuri Probleme generale Tipuri de infrastructuri Infrastructuri aleatuite doar din fundagi 19.22 19.3 19.4 119.5 19.5.1 195.2 19.5.3 119.6 19.61 1.9.62 19.7 Anexa A MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Ne, €95 bis!22.Xil.2074 Infrastructur alcéruite din unul sau mai multe subsoluri si din funda Determinarea eforturilor pentru calcul infastructuri Precizari privind calculul eforturilor in clementele infrastructurii Dimensionarea elementelor infrastructuri Verificarea plengeelor Verifcarea pereilor Verificarea peretlor in zonele de discontinuitate Transmiterea eforturilor la infastructurd prin intermediul planscclor - “efeetul de rmenghini Prevederi generale Elemente de calcul, dimensionare si veriicare Elemente specifice de alcdture ale infrastracturilor Adaincimea de incastrare echivalenta. Principii de calcul pentru fundatiile parfial incastrate ‘Anexa B (normativs) Coeficienti parfiali si de corelare pentru strile limita utime Anexa C (normativ8) Adancimea de inghet Anexa D ‘Anexa E ‘Anexa F Anexa G Anexa H ‘Anexa J Anexa K ‘Anexa L Presiuni conventionale Caleculul presiunilor pe teren pentru fundatiile solicitate excentric Catculut fa starea limita ultima. Capacitatea portanta Valor orientative pentru coeticientul de frecare Caleulul la starea limita de serviciu (exploatare) Parametrii geotchnici de compresibilitate Metode de calcul pentru fundatiile continue sub stalpi Metode de calcul pentra radiere Anexa M (normativi) — Referin{e normative MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 835 bis22.XIL.2014 INTRODUCERE 1. Prezentul normativ confine prevederi generale de proiectare a fundatiilor de suprafafa pentru cladiri si constructii industriale si agrozootehnice (fundajii izolate, fundagii continue sub stilpi sau pereti, precum si radiere generale de beton armat) 2. Prevederile prezentului normativ sunt armonizate cu prevederile din sisternul de standarde europene pentru proiectatea constructiilor din seria SR EN 1990, .SR EN 1999, in ecea eo priveste proiectarea fundafiilor de suprafatt 3. Normativul utilizeazd ca documente de referinta standardele si reglementirile tehnice aflate n vigoare la data elaborarii acestuia, enumerate in Anexa M. 4, La proiectarea fundatior de suprafata pe terenuri speciale (plmanturi sensbile la umezire, piminturi contractile, paménturi lichefiabe, ete.) se vor avea in vedere si prevederile din reglementarile tchnice specitice aplicabile 5. Normativul se adreseazi proiectantilor. specialistilor cu activitate in domeniul constructilor atestaji /autorizati in conditile legii, organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectclor, verificarea, controful sisau expertizarca Iucrarilor), executanfilor de luerari, operatorilor economict specializati in domeniul ingineriei geotehnice, precum si investitorilor/beneticiarilor de construct 6 Normativul este alcatuit din 2 parfi care trateaz8 urmatoarele aspecte ale proiectarii fundatiilor de suprafata Partea 1 Proiectarea geotehnic’ a fundatiilor de suprafata Partea a Il - a ~ Proiectarca structurala a fundafiilor de suprafata. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 835 bis’2.XIL2014 PARTEAI PROTECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATHLOR DE SUPRAFATA L1 Scop si domeniu de aplicare (1) Prevederile privind proiectarea geotehnica a fimdatiilor de suprafay’ din prezentul normativ sunt armonizate cu principiile expuse in standardul SR EN 1997-1 cu erata si Anexa najionala asociate (2) Din punct de vedere al proiectarii geotehnice, fundatiile de suprafafa se pot clasifica in dowd categorii in functie de adincimea de fundare, D si/sau de adincimea relativa de incastrare, D/B: - fundafii de suprafata directe, cand sunt indeplinite condigiile (11a) si/sau (1b) D=3,00m (iy) unde D adancimea de fundare Sau DBS1S (1b) unde D. —__adancimea de incastrare echivalenta (vezi Anexa A a prezentului normativ) B Jatura mica a bazci fundatiei rectangulare sau diametral bazei fundatici circulare ~ fundatii de suprafaf partial incastrate, cnd sunt indeplinite condifile(1.2a) sisau (1.2b): D>3,00m (1.28) su 15 © a) Cite purer fad sso 8) Cire eats Fea ecboot / Ea Cis eal ce eine Clade saat sebacl_ 6) Chie aajath en inflict acting com eger abot cam mule avekt sep sete se29 Figura IL1~ Parle componente ale sistemului structural Tabelul 1.2 eer Semnificatie Titere LATINE re ‘Ana de annul = Arsen Aria de armarura de coneslare din plangeu Av de ‘Aria armaturi orizontale,respectiv vertical, in pereti Andafiei pahar dat Suprafala sectiumi de forfecare dine elementul vertical si placa ie DDimensiunea mai mica alpi fundajei avind forma dreptunghivlard in plan B | Laimes active a finda G Forfa de compresiune din biela comprimaté din perejiifandajiei paar Ee Valoarea de proectare a efetul atin seismice elemental / Eis Efortul care acfoncazi la partea superioaré a fundatiei ; "Efortul din incircdri neseismice eare eefioneazi la partea superioaré a re fundatie = Efortul din acdrcdni seismive care acjioncaziiTa partea superioarl a 7 fundayici Fi Fora thictoare de bags HT Thalhimea funda Tr Tnaitimea la marginea fundatiei tip obelise aie Tnalyimile teptclor blocului din beton simplu, ndlfime taps fundaic india pahar Te Indlimea secjimii Fundafie continue TH] Grosimes fonduluipaansha———— as MONITORUL OFICIAL AL ROWANIEI, PARTEA |, Nr. 995 bis/22xIL2014 inaitime infrastructars Tniljimea minima a fundajich Tnaljimea pabarului fundaei penira dlp pretbricai Grosimea radierului Thitimea; lungimea vate Dimensiunea mare a talpis fundatiei avand forma dreptunghiulard in plan, Lungimea sistemului de fundare pentru fundalii de sectiune dreptunghiulara Zo Distanja dintre doi stilpi vecini Le Tungimea consolei grinzilor de fandare Ls ‘Valoarea de calcul a forjei de Iunecare transmisi planseului superior “Momentul incovoietor rezultant in centrul de greutate al secfiunii i fundatiei Mh ‘Momentul ineovoistor transmis paharului prin presiani pe peretele frontal Mi ‘Momentul incovoietor in stilpul i —— ‘Mo, Ne ‘Momentele incovoietoare si forja axial la baza cuzinetului Mr ‘Momentul care actioneaza la partea superioard a fundatiei My ‘Momentul incovoietor fatd de sectiunea xx Ms “Momentul incovoietor fatd de sectiunea y-y N Forfa axial; Rezultanta incarcarilor axiale in central de grevtate al sectiunii fundatiei Fora axiald transmisi la pahar prin betonul de mionolitizare Forja axiald de strapungere a fundului paharului monolitizat Fora axiald care actionea7a la partea superioara a fundatiei Forfa de intindere in perefii longitudinal Rezultanta presiunilor pe peretele frontal Rezistena (efortul capabil) elementului Momentul de torsiune Forfa tiietoare Forfa tietoare care acfioneazi la partea superioara a fundafici Forfa tiieloare care se dezvolti In elementul vertical sub planseu Capacitatca betonului simplu la forfa tdictoare —__[Accelerafia terenului pentru proivetare Grosimea peretelui paharului, la partea superioar’ Dimensiuni sectiune stip bos lo ‘Dimensiuni pahar a partea superioara De ‘Lajimea bielei comprimate din peretele fundajiei pahar ad Jnaljimea uta a sectiumii & Diametral tjei surubulut fox Rezistenfa caracteristica a betonului la compresiune [fase Rezistenfa de calcul a betonului fa compresiune, respect la intindore Seis Rezisien{a medie a betonului la intindere ra Efort unitar de aderent fa ‘Valoarea caracteristica a rezistenfei de curgere a armaturi fas Rezistenja de caleul a armaturi h Tnaltimea sectiunii transversale a grail hi Grosimea radieralui fi Tnaljimea cuzinetulu: fnaltimea section ransversale a grinzi i cimp MONITORUL OFICIAL AL ROMANE), PARTE |, Nt 935 bi/22.XIL2014 Tis Tniljimea peretelut he Dimensiunea interioard a paharului ha Lungimea de ancorare Be Lungimea cuzinetului, lijimea cuzinetului le Tnaljimea sectiunii peretel habe Dimensiunile sectiunii tansversale a stiipalur Presiune de contact fundafie-teren: procent de armare Factor de comportare u Perimetrul de sirdpungere es us Perimotrul de strapungere la distanja 2d 7 Perimetrul de stripungere la fala stilpului 7 Litere GRECESTI RyEw a Unghiul bloculai din beton simplu B Unghiul cuzinetului din beton armat, Factor care fine seama de momentul {ncovoietor in calculul la stripungere Unghiul bielei comprimate din peretele fundatiet pahar Factor de suprarezistenfa Factori pentru calculul efortului de adereng’ Coeficient de frecare Cocficienti de reducere a rezistent Coeficient de armare ia compresiune a betonului fisurat Pe ‘Coeficient de armare transversala 2 Efort unitar normal Ghimz | Bfort unitar de aderenja Td Efort tangengial mediu @ Diametrul barei de armaturé o Diametrul barei de armaturd longitudinal ® Diametrul barei de armiturd transversal ai (2) Unitagile de masurd recomandate la proiectarea fundatiilor de suprafata sunt date in tabelul 113. Tabelul 11.3 Mirimea UM. Fon KN Masi ig | ‘Moment Nn ‘Masa volumick kgim Greutate volumic& Nini Efort unitar, presiune, rezistenfa, igiditate KPa 11.3 Ceringe generale privind proiectarea infrastructurilor 11.3.1 Cerinte privind proiectarea fundatiilor (1) Fundatiile trebuie proiectate astfel incdt si transmit 1a teren incdredrile constructiei inclusiv cele din actiuni seismice, cu asigurarea indeplinirii conditilor privind verificares teremului de fundare la stiri limita 37 MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 935 bis22.XIL2014 (2) Fundatile ca elemente structurale se vor proiecta astfel ine&t si fie indeplinite conditiile de verificare Ia starile limita ultime gi de serviciu din standardul SR EN 1992-1-1 si codul P 100-1 11.3.2 Ceringe privind proicctarea substructurilor (2) Substructura are rolul de a prelua incdrcarile provenite de la suprastructurd si de a le transmite fundatiilor (2) La proiectarea substructurilor se vor lua in considerare incarcarile proprii, incarcarile transmise de suprastructurd, conform prevederilor de la Il.4 si incdrcdrile din teren. Vor fi indeplinite condijiile de verificare la starile limita ultime gi de serviciu din SR EN 1992-1-1 si P 100-1 11.3.3 Cerinje privind proiectarea infrastructurilor (1) Se vor respecta ceringele de la punctul 4.4.1.7. din codul P 100-1 si anume: — aledtuirea fundaillor construcfiei ia legaturii acesteia cu suprastructura trebuie si asigure condijia ca intreaga cladire si fie supusi unei excitafii seismice cét mai uniforme; in cazul structurior aledtuite dintr-un numar de percti structural cu rigiditate si capaciti de rezistenfa diferite sunt recomandabile infrastructurile de tip cutic rigida si rezistenta sau de tip radier casetat; = in cazul adoptarii unor elemente de fundare individuale (fundare directa sau la adncime, prin piloji), este rocomandabilé utilizarea unei plici de fundatic (radier) sau prevederea unor grinzi de legatura intre aceste elemente, in ambele directii; — se recomanda si se evite formele de construcfi la care, pentru anumite directii de acjiune seismic, pot apirea suprasolicitari ale unor elemente verticale ale suprastructurilor si solicitarea dezavantajoasa a infrastructurilor. 2) La proiectarea elementelor infrastructurii vor fi indeplinite conditiile de verificare ta starile limita ultime gi de serviciu din SR EN 1992-1-1 si P 100-1 (3) Infrastructura se va proiecta astfel incat sa fie solictata, de regula, in domeniul elastic de comporiare (Figura 11.2), Eforturile din acjiuni seismice transmise infrastructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii. Aceasta conditie nu este obligatorie pentru structurile care se proiecteaza ca structuri cu ductilitate moderat’ sau limitatd, Perete — ia Stalp < ——_|_Articulatit plastice Grinda > aa F4 a Figura 11.2 ~ Mecanisme de plastiticare (de disipare a energici) MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, NF. 995 Di8/22.XI12014 (4) Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii cu dezvoltarea de articulati plastice (zone disipative) si in substructuré, caz in care se vor lua misuri care si asigure o comportare ductild a substructurii. (5) La constructiile care mu se incadreazA in cerinjele de la (3) sau (4) (de exemplu rezervoare sau silozuri de beton armat) se poate admite plastficaree teremului de fundare. In acest caz se interzice calculul terenului de fundare pe baza metodei prescriptive bazate pe presiuni conventionale, (6) Atunci cénd interactiunea teren-structurd are influent semnificativa asupra efectelor acfiunilor in structura, proprietatile terenului si efectele interactiunii trebuie Iuate in calcul conform SR EN 1997-1. Dimensionarea fundatilor de suprafata poate fi efectuaté utilizand modele simplificate adeevate pentru a descrie interectiunea teren-siructurd (7) Toate elementele infrastructurilor trebuie sa satisfacd cerinjele de durabilitate prevazute pentru intrcaga structura. in acest ca, la proiectarea elementelor infrastructurilor se vor lua in considerare prevederile normativului NE 012/1 pentru producerea betonului, Valorile minime ale raportului apa/ciment, clasa minim’ de rezistenfa si dozajul de ciment in funojie de clasa de expunere sunt indicate in anexa F a NE 012/1. Pentru stabilirea grosimii stratului de acoperire se va utiliza metodologia din SR EN 1992-1-1, Pentru elementele de beton armat in contact cu paimantul, stratul de acoperire cu beton al armaturilor va fi de minim SO mm, 114 Eforturi transmise infrastructurilor 1.1 Preveder generale (1) Eforturile transmise infrastructurilor se determina considerind eforturile transmise de suprastructuri, incarcdrile aplicate direct infrastructurii (incarcari din greutalea proprie, din incarcdri de exploatare, forte seismice, etc.), presiunile sau impingerile piméntului, presiumea apei, ete Orice aciiune semnificativa pentry proiectarea elementelor infrastructurii sau pentra verificarea terenului de fundare se va considera in categoria de eforturi transmise infrastructuri 2) Eforturile transmise infiastructurilor se determina in gruparile de inedreari definite de codul CR 0, ‘Stabilirea eforturilor transmise infrastructurilor in gruparile de inctreari care cuprind actiunea seismica este, de regula, conditionata de dimensionarea completa @ suprastructuri (3) Eforturile de proiectare din infrastructur& se determina in urma calculului suprastructurit si depind de modetul de calcul adoptat, in mod traditional, suprastructurs se considera incastraté la nivelul cotei plangeului peste subsol sau, in lips unui subsol, la nivelul cotei superioare a fundatiilor. Eforturile obtinute la baza suprastructurii constituie incdredri pentru infrastructura si terenul de fundare. Ipoteza susmentionatd este acceptabild pentru structuri in cadre gi structuri de tip hala Pentru structuri cu perefi, ipoteza poate fi corecti cénd cladirea are subsol (sau subsoluri) iar subsolurile au o alcatuire capabila si asigure dezvoltarea capacitift peretilor. Ipoteza nu este valabila (corecta), de regula, in cazul in care cladirea mu are subsol. In acest caz trebuie considerat c8 perelii se pot roti pe teren (4) 0 modelare mai coreet& consti in a considera structurile ca ansamblul constituit din suprastrictur’, infrastracturd si teren de fundare. Teromal de fundare poate fi modelat. in mod 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis22 XI12014 simplificat, ca un ansamblu de resoarte caracterizate de coeficientul de pat. Aceast modelare este corect atit timp cit nu apar intinderi pe suprafata terenului, caz in care, daca tipul de resort din programul de calcul poate prelua intindere, modelarea este gresit 11.4.2 Eforturi transmise infrastructurilor in gruparea seismicd de incArcari (J) La proiectarea infrastructurii, actiunea seismicd orizontala se va considera conform prevederilor din codul P 100-1 (2) in gruparca de incdrcSri care conjine acfiuni seismice, atunei cénd se accept plastiicarea Suprastructurii si comportarea in domeniul elastic a inffastructurii, eforturile transmise infrasiructurilor sunt cele asociate mecanismului de disipare a energiei produs de actiunile seismice (Mrs Vera Mra - Figura 11.3), considerind efectele suprarezisten{ei clementelor structurale, fri a depasi insd valorile corespanzatoare comportarii elastice (q = 1,0), conform @), (7) si &), Fortele gencralizate capabile se determina considerind rezistentcle de caleul ale materialelor. Directia actiuni seismice Conny Figura IL3 - Eforturi transmise infrastructurilor in gruparea seismic’ de inedreari (3) in cazul fundatiilor elementelor verticale individuale (stalpi, pereti ductili), conditia de la paragraful (2) se poate considera satisfacutd dac& efectele actiunii Ere asupra fundatci se determing dupa cum urmeaza: Fra = Ero* ra Bee a) Fre efectulactiunii (efortul sectional) din incarearile neseismice, incluse in combinatia de actiuni considerate in calcull la eutremur Ez efectul acfiunii (efortul secjional) din incarcarileseismice de proiectare mm factorul de suprarezistent, egal cu 1,0 pentru g <3, si1,15 pentru g> 3 2 valoarea (Ri/Es) < q in zona disipativa a elementului / al structurii care are influenja cea mai mare asupra efortului Er considerat Ry rezistenga (efortul capabil) elementului / Es valoarea de proiectare a efortului in elementul # corespunzatoare actiunii seismice de proiectare. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 935 bis22 Xi 2014 (4) in cazul fundatilor de stlpi si pereti ductli de beton armat, Q se determina ca valoare a Taportului momentelor Mfo/Mpsin sectiunea transversalé de la baza zonei plastice. (5) in cazul fundatiilor stalpilor cadrelor metalice cu contravantuiri centrice, @ este valoarea ‘minima a raportulu fortelor axiale Nnw/Nes, determinate pentru toate diagonalele intinse (6) In cazul findotilor stélpilor eadrelor metalice cu contravantuiri excentrice, @ este valoares minima a raportului forfelor tietoare Veu/Vss determinati pentru toate zonele disipative forfecate sau a raportului momentelor incovoietoare Mey/Mey Stabilite pentru toate zonele disipative prin eforturi de incovoiere (7) In cazul fundagilor aletuite ca sisteme spatiale sau bidirectionale de fundaii(refele de sgrinzi de fundare sau infiastructusi complexe) la care suprarezistenja sectiunilor din ealeulul structural la situaia de proiectare seismic este relativ uniforma si moderati (orientaiv © < 1.3), eforturile secionale in elementele sistemului de fundare se vor objne uliizénd modelul de calcul clastic complet al ansamblului suprastructura ~ infrastructur8, pe eare se aplica Incircirile gravitajionale si forjele seismice de proiectare multiplicate print-un factor de suprarezistenj3 mediu pe structur: Fra = Ervt 1S Ere a2) 8) Perefii neductli (pereti de dimeniuni mari, slab armati,adicé pereyi eu dimensiunea ‘orizontala minim intre /y 4 m si ly > 2/3 hy, la care ineursiunile in domteniul postlastic sunt Timitate), se vor calcula ca perei care pot avea rotiri limitate la baz8 (rocking walls”), Ta eforturile rezultate din calcul elastic, in cazul in eare acestia reazema direct pe Funda si nu pe un subsol de beton armat 9) Dacd mecanismul de plasificare care asigur’ disiparea energiei induse de cutremur implicd dezvoltarea de deformatiinelastice si in clementele substructuri, pentru verificarea terenului de fundare se considera valorile efortrilorcapabile ale elementelorinfrastructri (10) Efortarile transmise infrastructuritor de catre suprastructurile care au 0 comportare quasi-clasticd la actiumile seismice (g < 1.5 sau de cAtre strueturile din clasa de ductilitate joast - DCL) sisau la care se admite plastificarea terenului de fundare vor fi cele rezultate din calculul structurii in situatia de proiectare seismicd, (11) Le proicetaree sistemelor de fundare se va lua in considerare efectul componente! verticale a actiunii seismic, in concordanta cu P 100-1 ILS Materiale utilizate la fundaii 1 in mod uzual, fundatiile se realizeaza di — beton armat; beton simply; — ridiric de piate. La realizarea fundartilor proiectate in conformitate cu prevederile prezentului nommativ, se recomanda folosirea betonului armat, indiferent de marimea incdrcarilor si de destinatia constructiei 2 Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundatilor se stabilese de citre proiectant in functie de destinatie, solicitari, conditile mediului de fundare i influenja acestora asupra durabilitgit betomului din fundati a a2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, 995 bisi22 XIl2014 Clasele minime de beton utilizate sunt urmitoarele: a) Pentru elemente din beton simplu 4/5 — pentru umpluturi/egaliziri si C8/10 pentra bloc (la fundatile tip bloe de beton simplu sicuzinet de beton arma). b) Pentru clemente din beton armat 16/20, respectindu-se prevederile din P 100-1 jn functie de clasele de expunere (din punct de vedere al durabilitai), clasa minim’ va respecta prevederile NE 012/1 «) Pentru betonul din sub-betondri la stilpi metaici 25230. Tipul de ciment care se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundafii se stabilegte in functie de influenfa conditilor mediului de fundare, conform NE 0121 11.5.3 Ofelul beton trebuie si indeplineascd conditile definite in ST 009. Ojelul folosit fundatii va fi de clas B sau C. Ofclurile neductile, sau mai putin ductile, se pot utiliza in situajiile in care, prin modul de dimensionare, se poate asigura o comportare in domeniul elastic a acestor armatur 1154 Pentru fundafiile continue ale construcjilor cu cel mult un nivel amplasate in mediul rural se pot aplica si solufi constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundaiiile se pot realiza si din zidarie de piatra sau beton ciclopian. 115.5 Prevederile prezentului normativ nu se aplicd pentru proicctarca fundatiilor realizate in zidarie de piatrd sau alte materiale locale. IL6 Proiectarea fundafiilor izolate (1) Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor izolate ale stalpilor de beton armat, peretilor structurali de beton armat si stalpilor de ofel. Detaliile constructive si dde armare pentru fundatii izolate pot fi utilizate 1 in cazul unor elemente structurale continue. (2) Tipurile de fundatiiizolate care fac obiectul prezentului normativ sunt: a) Fundatile pentru stalpi si pereti de beton armat monolit ~ funda tip talpa de beton armat; ~ fundatii tip bloe si euzinet. bb) Fundatile pentru stalpi de beton armat prefabricat: fundati tip pahar; ~ alte tipuri de fundafii adaptate sistemului de imbinare dintre stilpul prefabricat si fundatie ©). Fundatile pentru stélpi de ote ~ fandati tip bloe si cuzinet: fundayi tip talpa de beton armat MONITORUL OFICIAL AL. ROMANE), PARTEA I Nr. 995 bisi22.XIL. 2078 (G) Proiectarea fundatiilorizolate de beton armat se face pe baza prevederilor standardului SR EN 1992-1-1 Dimensiunile in plan ale fundatilor izolate se stabilese conform prevederilor din Partea I a prezentului normatiy (4) La aledtuitea fundatiilor izolate se va tine seama de urmétoarcle reguli cu caracter general 4) sub fundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50+ 100 mm grosime; b) fundatiile se po: ©) pentru stalpi sau perefi de calcan‘rost sau pentru situafii in care exist in vecinatate alte elemente de construcfii sau instalatii, se pot utiliza fundaii excentrice in raport cu axul elementuluis in acest caz momentul transmis talpii fundatici se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare. meazd, de regula, centrat in axul stilpului sau peretelui; 11.6.1 Fundafii pentru stalpi si pereti de beton armat monolit 11.6.1.1 Fundagii tip talpa de beton armat Fundatile tip talpt de beton armat pentru stilpi si percti de beton armat pot fi de forma prismatica (Figura IL4-a) sau de forma de obelisc (Figura II.4-b) Beton de eyalizare » Figura 11.4 — Fundatii tip talpa de beton armat (1) inalyimea fundayei (H) se stabileste functie de urmatoarele condigi: 8) asigurarea rigiditafifundatiei de beton armat; dacd se respecta condifia H/L > 0,30 unde H este indljimea maxima a fundatiei si Z este dimensiunea cea mai mare in plan, se admite jpoteza distribute liniare a presiunilor pe teren; b) verificarea fundatiei Ia fora tietoare fir st fie necesare armaturi transversale;inaljimiea rmaximd 17 va fi luatd astfelincdt s2 se respecte condita: Vey SV qu, =002K-(100p,f,,)!°-B 17 (3) unde Vy este forta tietoare maxima, iar Vase este capacitatea betonului simplu a fora ‘ictoare, conditie care asigura faptul c4 sectiunea de beton poate prelua forfa taictoare nefiind necesare armaturi transversale, In relajia (IL3) (00 k=1+ P™ <2 Va 3 “4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr 995 bisi22.Xi-20%4 = 4s 0,02 O1= g 5010? Beste dimensiunea fundatici pe dircctia perpendiculara hungimii L si d este indltimea utili a sectiunii: d= H-a, Ay este aria armiturilor intinse care se prelungesc cu o lungime 12 hy +d Se va respecta conditia BH =0035kf0-BH aay ilfimea maxima H va fi €) verificarea fundatiei la stripungere fird a fi nevoie de armaturd; Iuata astfel ineat sd indeplineasca conditile ‘© in fungul perimetrutui u, (Ia distanja 2d de marginea stélpului) si se respecte conti Ves S¥ pus = OZR (100, f.)” as) in care: ae, une: ‘pri sunt coeficientii de armare pe cele doua directi, iar N Una = BME 11.6) ued a unde f este un coeficient care fine seama de influenja momentului incovoietor. Valoarea lui f se poate calcula conform metodei din SR EN 1992-I-1, sau se poate lua 1,15 pentru stélpii centrali gi 1,5 pentru restul stilpilor, In cazul unei inedscdri centrice f = 1. Inaljimea d este ‘media inaljimilor utile pe cele dou direct ale fundatie, d = (d.+d,)/2; Valoarea neta a fortei de strapungere poate fi redus& Nrtpat = Nea ~ Neu in care: Nea forta aplicata ANry —_ forta de reacjiune verticala din interiorul conturului considerat, adic& reacjiunea terenului minus greutatea proprie a fundatici. ‘in lungul unor contururi de calcul w situate la cel mult 2d de la fafa stdlpului. in acest caz membrul drept din relatia (ILS) se nvultiplica cu coeficientul 2d/a in care a este distanfa la care se considera perimetrul «. Restul variabilelor sunt cele de la punetul 6) 4) Conditile de la punctele b) si) constituie recomandari. In cazul edind se alege o indltime H care nu respect aceste conditi, fundajia va fi prevazuta eu armaturi corespunzitoare calculate cu relafile din capitolele 6.2 si 6.4 din SR EN 1922-1-1. De ascmenca, se va verifica si conditia: Ves Vitmes ayy in care’ MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 935 bis/2 IL 2018 Frum este definit in capitolele 6.2 si6.4 din SR EN 1922 100 mam, ¢) Valoarea minim’ a indltimii fundatiei este Hi (2) inaimes ta margine sfundaiei ip obelise (F") real Funcfie de unmdtoarele conditi: a) valoarea minima este /7 nig = 250 may, ) panta fefelor inclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1 (3) Armatura fundatiei (Figura 11.5 a gib) este compust din: 4) armétura de pe talpd, realizatt ca 0 refea din bare. Aria de armatura rezulté din dimensionarea la moment incovoictor in sectiunile de la fata stilpului. in calculul momentelor incovoietoare din fundatic se considera presiunile pe teren determinate de eforturile transmise de stilp. Se vor considera situaile de incarcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitarile maxime in Fundatie. Cocficientul minim de armare pe ficcare directic este 0,001 Diametral minim al armaturilor este P= 10 mm. Distanfa maxima intre armaturi este de 250 mm; distanfa minima este de 100 mm, Armatura se distribuie uniform pe laqimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu Iungimea minim egal cu d, indljimea util a sectiunii la margine ) armeitura de la partea superioard,realizats din minim tri bare dispuse in dreptul stalpulu sau ca 0 rejea dezvoltata pe toatd suprafaa fundatici Fundatile care nu au desprindere de pe terenul de fundare se prevad la partea superioara cu armaturl constructiva La fundatile care lucreaz& cu arie activa, armatura de la partea superioard rezultd din caleutul la incovoiere. Dimensionarca armaturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate, considerind momentele incovoietoare negative rezultate din actiunea incarcérilor din greutatea fundatici, a umpluturii peste fundatie si a incdrcarilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului incovoietor transmis de stalp. In aceasti situafic de solicitare armitura se realizeaza ca o rejea de bare dispuse paralel cu laturile fundatei Diametrul minim al armaturilor este = 10 mm Distanja maxima intre armturi este de 250-mm; distanga minima este de 100 mm, ) armétura transversala necesara pentru preluarea forfelortaictoare sau pentru stripungere se realizeaza ca armaturd inclinata. dispusd in dreptul stilpului. Armatura se prevede in cazul in care nu sunt respectate recomandarile de la .6.1.1.(1) pet.) sic) si se calculeaza conform SREN 1992-1-1 4) armaturi pentru staipi si perep (musta) Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu stalpul de beton armat, rezult fn uma 300 mm; = hh 2025; ~ tg 20,65 (Figura 1.7); daca tg > 1,00 nu este necesara verificarea cuzinetului la fort tietoare, Dac mu se respecti aceasta condifjic, se va face verificarea la forfa taietoare conform SR EN 1992-1-1; 4) rosturile orizontale dintre bloc si cuzinet se vor trata astfel incat si se asigure conditi pentru realizarea unui coeficient de frecare intre cele douat suprafefe 4=0,7 conform SR EN 1992-1-1, prin realizarea de asperitifi de cel putin 3 mm indltime distantate la 40 mm. (3) Catculul momentelor incovoietoare pozitive in cuzinet se face considerind incastrarea consolelor in sectiunife de la fafa stalpului (Figure IL8) Pence Po Figura 11,8 ~Calculul momentelor incovoietoare in cuzinetal de beton armat Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina eforturile sectionale in cuzinet, sunt determinate de eforturile din stalp (nu se tine cont de sgreutatea euzinetului), Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si blocul de beton, dac& mu apar desprinderi se determina cu relatiile: N,, 6M, N., 6M, “sau p, (1.10) eT DT MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I Nr. 996 bis/22.XIL2018 4 ay unde: Noy Marg $1 Magy Sunt forfa axiala $i momentele incovoietore la nivelul talpii cuzinetuli Momientele incovoietoare in cuzinet se calculeaza cu relatile: M, =, [rotGelosmne er (qt2) + Pama a3) Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet ~ bloc este mai mica decat 70% din aria ‘cuzinetului ([c-6,), atunci cuzinetul se va ancora de bloc cu armituri. Aria acestor armitur poate fi calculata din conditia ea forja din armaturi si fie egala cu volumul de intinderi obtinut pe baza unei distributi liniare a presiunilor. (4) Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele condifi a) Armatura de la partea inferioaré: — se realizeazat ca o refea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetuluis aria de armaturd rezulla din verificarea la moment incovoietor in sectiunile de la faa stilpului (Figura 11.7) — coeficientul minim de armare pe fiecare directie este 0,001; diametrul minim al armaturilor este @ = 10 mm; ~ distanta maxima intre armituri este 250 mm; distanfa minima este 100 mm; — _armaitura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede la capete cu eiocuri cu Jungimea minima egala cu fungimea de ancoraj, masurata de la margine, eventual intoarsi pe orizontala, b) Armatura de la partea superioard se dispune cand cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei Aria de armatura pe fiecare directie rezulta din: ~ verificarea la compresiune excentricd a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact

You might also like