PLT. 2430 ASOCIATIA SLAVISTILOR DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA ROMANOSLAVICA X oy 8 S 3 BY Q BUCURESTI 1964 Scanned with CamScannerIV. MISCELLANEA CONTRIBUTIL LA STUDIUL DIPLOMATICH. SLAVO-ROMINE Statul domnese gi sigiliile din timpul lui Neagoe Basarab (1512—1521) AURELIAN SACERDOTEANU, Domnia lui Basarab voievod, zis Neagoe Basarab, este integrati istoriei noastre sub multe aspecte atit politice eit mai ales culturale. Cu toate acestea, pind acum nu i s-a putut inchina 0 monografie in care si apara figura integrali gi real a voievodului si conditiile social- politice ale timpului su. Ca o contributie la o astfel de monografie aducem $i noi paginile de fai in care cfiutim si preeiziim care au fost colaboratorii lui Neagoe Basarab in sfatul domnese gi ce sigilii s-au intrebuintat in acel timp pentru autentificarea actelor $i serisorilor. Astfel aledtuitd, lucrarea noastré serveste la critica diplomatic’ a tuturor arhivaliilor contem- porane, ceea ce va duce in viitor la evitarea folosirii unor falsuri diplomatice gi sigilografice sila o datare mai precisi a documentelor emise de cancelaria Tarii Rominesti intre 1512— 1521. ‘Am cuprins in cadrul acestei preocupiri pe Teodosie voievod, fiu gi urmas al lui Neagoe Basarab (de la care nu ne-a rimas nici un document cu sfat) si pe Despina, doarana lui Neagoe si mama lui Teodosie. Prin corespondenta lor se inmultese izvoarele noastre sigilografice si dobindim o imagine mai clara a diplomaticii primei jum&titi a secolului al XVI-lea. ‘Despre sfatul domnese al lui Neagoe Basarab s-a ocupat cindva Stefan D. Grecian intro Jucrare bogat informata ins& necritied, azi foarte greu accesibili si mult invechita » In aceasta privin{a totul a trebuit si fie refticut in intregime. Cit priveste sigiliile, acestea s-au bucurat de o mai atenta gi eruditi cercetare, fara a imbrifiga inst intregul material informativ existent *, T§L D, Grecian, Sirul voievosilor cu divane si note (firs loc gi an). Neterminatl si, nepust tn comer}, cpeastllucrare este cunoseut numal prin clteva exemplare; folosese @xemplarul personal eu 160 pagini, Cuprinsind ani 1601 ~ 1548. O reconstituie 9i iden TG. Bula, Din domnia voievodului Neagoe 1V aaa ee etnchinare lui Nicolae lorga eu prilejul Implinirit virstei de 60’de ani +» Ch AEita‘dregdtoritor din sfatul domnese al Tarit Romtnesti in secolele XV XVII, Snedie , IV (1960), la dregitoriile gi datel 5 cal dintit gare « atras atenfia asupra unui sigifiu zis al lui Neagoe Ba: , Sturdeen Dare de seamd despre coleitmea de documente islorice romine aflate ta, Wiesbaden, Ducuresti, 1888 Rea aoa cad. Hom sera Il, tc VIN, sec. 11), p. 1113, cu traducere do B. P, Hasdea gi bund repro dueere in planga 1. Ni Sse relerd (ari la Acad, H.P.R., Doe. XX1/204) ‘nu este al Tui ducere tn Plans, cde la Dasorab Laioti. Cf. 1, Bo gd an, Documents privitgare ta relajile Parti Ror Neagoe Barats “para Ungureascd in sec. XV $i XV, 1, Duicuresti, 1905, p. 128—129. Tot aa tl considert i Cer Fe nae et dooumente tetorice slavo-romine din ‘Fara Romineascd si Moldova privitoare la legd- oe ee eee see Tas: Bucuresti, 1091, pe 94-05. Dupl aceea a urmat Joan Bogdan, mai Inti prin turtle eu Arcemnink dou siglt numal prin teadvcerea Iegendel lor (Documente gl recale pritoare ta relaile Hane samy, Drogavul gt Ungaria in secolul XV gi XVI, Bucuresti 1903, p. LXTILS LXLY gi LAIN Fae tome erate india noun preiuerare cu privire 1d accleayt documente (Relate, 1008, p- LXUL gi LXXX), apol mal pe Tag dan, prin caracterul specific al lucrdri sale, nu a putut stabili tonte variantele sigile~ XY in adnotinife allt de minujioase la fleeare document editat a adus cea mai bund contribulse 1a Free dee ie meek in acelayi timp contribul prefioase a adus gi Stoica Nicolacseu, ait in es priveste Siglografia, rominetscde gf pentru folosirea desenului, care fixeaz cel mai bine descrierea sigiliilor (Documente lecture anor lesen a la relate Taril Romnest cu Moldova gt Ardeatul tn sec. XV si XVI, Bucuresti, 1905, ae or eH Pirie, Petre V, Nasturel nu aduee nici o contributie, ec considerk walabilsidenticaree eres B34 995). [0 sarc ual adaugh-o informatie de in St, Nicolaeseu (Nova plantatio, Bucuresti, 1905, extras din ful Sturdas, is atorie, amueologie #1 Alologie , vol. XV, p. 36-87), Mult mai traiu, intro erare de ansambl 4 Resta entry er enffoneasd numai sigh mare al Ini Neagoe Basarab si mai pe larg despre siglialoraqut SEE sia Din. sigilografia ‘Moldovel gia rit Rominesti (Documente privind istoria ee macere, vol. It}, Bucuresti, 1056, p. 410, 443-448 9i 492—404), ‘1931, p. 79—S1. Ch. ‘Studii $i materiale ai 405. Scanned with CamScanneri apreciabili, n-a ajuns totus: Jor. In afari de citirea legendas interpretarile lor sint eronate’ n materi wredecesorilor Contributia Jn cunoastere tu rareori li se fi Tn sint fost datori si folosim intregul material documen ozitic un material rela cind ansamblul ei, vat roe pane neat i spi materia ay posibil st fe a ab se_cunose hrisoave, porunci gi scrisori, dintre care cele mai hogat. De Ie Neagve Daca ee arn toate au stat, La acestea se adaugi 7 documenta (97) au fost 1 ul In-dispozitie 87 documento cu stay, 2. In total am ‘citeva eunoscute In traduceri mai noi, nu totdeauna exacte ui Neagoe Basarab cu Sibiul gi cu Brayowut dau nici numele celor ce au seris numeroase cu sfat din alte nay ii gi SnJen sovaan af{an}on [Aop ux, iar prinul sigiiu tn stinga, anepigraf, eare reprezintd o femeie gezind pe scaun gi torcind, urmeszi si fie al lai Barbul ban, al doilea tn’ sfat. ey 419 Scanned with CamScanner‘mp un pom “H roapta do tin bust de feyatlinay A ea an Veri fig 10 Meie ey ae fi tneonjurat de vrejuri, eu cite , i oe nie Tegenda: t e119 ne ay ery tn i I. ae ine in exrgornic) Vert I volute andorsate eu cova media G in cimP arvat logotit®. Vert fig. 12. te, nelin sit vad u © birbat ty wad ! by jie al lui Dinnitrie vistien, "Yqy ng on ant Weacarab: 1, in cl Basasa0 decembrie 9 Jui Coman 520-1521. 7 ie npn P so ot mvt de jammftate; in elmp 8e mai vid in stinga may Freme seat Part ial Mroase ale uni soare; in exergy fn cite doug equ rotund $2 ee LE MEE TTT Ys gk RANK ARO BNAK (= sigilul Tear rotund, Smeamente en. poe Tt nile wer dat neta CNT EE Ty, ' print marele yornie) 1» Ver sega legendelor aratt eit de greu este a prez MO seiatil de desir clor anepigrale devine gi mal anevoioasl fnninte de a se watt sigiliile boierilor. Atribut va ot BCE const preciderea in sigilare. E, Sigiliul orasului Tirgoviste i sigiliul oragului Tirgoviste, rotund o sanput tui Neagoe Basarab apare si sigilil oragului Tirgoviste, rotund et 38 mm amet, zap ei Neagoe Pica Domnolui eu prune in fay tn atitudine de rugitoan, diametra to ay deo parte side alta a capului iar Ia prune IG—XG; in exergi, intee le boieri fal tn fa}, despatite printe-un TE Bogdan, Rela, p, LXXVI, Ul deseri: «dou bs : nmin et dere piel bit gi par a fi acoperite cu coitus on ued de pe pecetile domuesti; eapetele stat fara racers cle mma eT fo parte siluna de allagilegenda: f ct marine wSnan ator] ] axopnfuc] Mai tuainte (Negeste, p. LNXIX pu] NaH KAAOTA AROPHNE, Cu 40 Mloare Ia mijloc, pare a fh un ein, a Fidicing int» Roget, pe LXXIX, deser 0-cruce It mij «A Intoarse eu partea weeastit pecete banulut Barbulycitat Relafille, p. LXXVI, schimba aviaul nt ce priveste atribuires, © propunete te, Regest, _ igor trebuie si fio a tut Harvat logofatul convex tina spre a {in document inaiatea «1 Bogdan, Relalle,p. LXXVI: +e fara legend 94 juntad eX dou din el are embleat nanwurits ys fart fark» In Teale, Le el revine oa * anu Deets notte bazensh pe principal proctdcre “Drow dake [Al tarbal ban (al 2-lea) gi Caloth vistier (al 10slea) In timp ce Dimitrie ‘pune ek eae dou f2 41 ele reas In sat Harve visor (al ea) en lee de nie ‘prop ta ihe ‘Veri fig. 13. ee Fath, St. bragoy ne. Abid. ue. 551 bo Ja anil elt a fost rents Ca ‘elo de fats din deserie sus, este, D. 225. Tocileseu, 634 dacumente, interval ‘Fociteses, op. a Sea Marvat seri tpn serisoarn sit oP ets». 205, Toe 1549 ovopatrea cy eget, p. Son ineascd. Quellen, I, p. 25 stare bunl. Tocilesed 9. ty v 418—419, op. cit, p. 419-420, é Darlea'Upyd. La serizoarea ne. de ales fi Introgirea do mai sus, care este a 14 MArHe acStam, KasoTe muawen Aeepint 1. Bogdan, dar nu ae ot (ait, y. LXV 420 Scanned with CamScannerFig. 10 Fig, 12 Fig. 10, Sigiliul lui Barbul ban la 17 martie 1817 Fig. 11, Sigitiul lui Calota vornic lat7 martie 1917 Fig. 12, Sigiliul lui Haryat logofat la 17 martie 1517 ‘iginalele: Arh. St, Brasov, Privilegit Nr, 784 421 Scanned with CamScannerFig, 13. Sigiliul lui Dimitrie vistier 1a 17 martie 1517. Arh, St. ‘Brasov. Privilegii Nr. 781 ri '. 14. Sigitiul lui Calota vornic 1a 9 decembrie 1514-1520 422 Scanned with CamScannereres xotnos (=S-0 facut acest sigilin tn zilele drept o neces ceca Coie care pourth fae, taal eee la Pakeea Tor in timp cere 0 studiere a lor mai aminy Mai intli existio confirmare de vinzare data de cata ca find din timpul lui Neagoe Basarab ?. In realitate ea este m favca este vorba de Stoian seriitorul actuluiy pe care uct intiln Basarab, dar are aceastii ocupatic tn anit 158601597, Apa Fide Tasemenea pot fi agenati tn timp, ea: Saya vistier eu fost gi judel al Tirgovisted (15217-1524); sovului ea find de In Tirgoviste ® gi inc reac, 1520 apar in socotelile Bi Fig. 15. Sigiliul orasului Tirgoviste ‘a — Arh. St. Bue. 8.1. 194° = b — Ath; St! Brasov’ Ni. 499 pe care, alaturi de Sava si de Chircoman, ii aflim i into serisoare a Tui Tirgoviste, tot nedatatd, adresati lui Lucaci judeful Bragovului ®. Tinind sansa tartea judefului Toma poate fi datatk 1520—1530 gi nu mult dupa acces & dateazi si scrisoarea judetului Mitrea in consecinta, nu trebuie si ne gindim la o vreme. ‘mai tirzie, Shinr daca gtim ci acelagi sigiliu putea fi folosit secole de-a rindul. Criteriile criticii diplomatice pot restringe totdeauna timpul cind a putut. fi ‘aplicat un sigiliu cu indelungata folosire. Na nea fost posibil si confruntim originalele intre ele, fiecare fiind in alt depozit de arhivé, dar din cit poate retine memoria gi cu_ajutorul fotografiilor, cred c& si aici, din punct de vedere tehinic, avem de a face eu mesterii care a4 facut sigiliul lui Neagoe Basarab Parianta b si al lui Teodosie voievod. In consecinta, aparifia Jui trebuie pus’ tot in 1516-1517. + Aceasta nva trecut neobservats de St. ise Jegenda incomplet: + ex kopu ct etn romine, P- 268 si 836, eu desen Nicolaeseu, Documente sla» Fan starog pun fwwa Heres 6outos p. 885, care P. rroltarea aceasti pecete de bun (drept) eredincioaul “1 socotea ch im figurd este Si, Nicolae. iit de ta dus acte, in 3 dec Siaunel Aldndstirea Golgola, BUatSeuon st. mr, 1623), gi din 13 mai 1615 (10 posto 1V/1). 1 ate el fusere cunoscut V5, acum SF 2S) seroma Mion dela Tegov stl Uae Pe ea a a Micpommultt;, dint Tegenda ehiriicd mu se poate fe Giametru, cu 0 figura ce reprezint& pe ta Gums, aouno, 9. Revizind originalul (Arh. St. Bragov, Documente re 409), a1 pe timbral sigiliului In diametru de 38 mm., se poate eft wal mult: few THOpM. « whrot goenos. Vexi fig. 15. Ulterior s-au mai gisit cltova sa sori ale judetilor Tirgovistei din an Panind acclafi sigilu, Cl, Em. Virtosu, Din sigiografia Moldovel i ‘Tairii Rominesti, p. 4 *s Documente, I, p..92 (0 # Quellen, Il, pe 175, 224, 4 Tide, pp 115, 221 51 2 #1 Bogdan, Regeste, Lueas Hirscher « parvu: ‘si Hanis Chilhav, brayoveni, pomen $532.1) Bogdan, Regesie, p. 182—183; Tocil i 20 Feeee oe een jul Mitrea a fost concomftenth eu a voiovodulul ¥ in ot azul anterior actiunil voievodul i Mitrea & spre marta de la Celebi, de caro ee vorbepte In aceasts Sonei, Soe amintise ret care arata cd discujia era mai veche, I. Bogdan, oP. chy ‘266 (nr. 78), 250~251 (nr. 261). ‘putut constata el si acum Ann RuaroRk HANS. ii 1619 — 1649 ‘Tiegovigte 1a 1529—1530, desigur Ivan Furnic’, Pocilesciy, 534 documente, p. 400. in anit 1827 — iio bragovenilor si Vlad Inecatul la 13 marti seu, ops ell, p- 320~390 (Nr. Arh. Hragow, SP), 423, Scanned with CamScannerAm ariitat cu alt prilej ci ora ele i anevoioasi. a igilin devine mai anevr rie, mai vechi decit apa de pe sigili Maduri: uneley i stat Format in doh mye reptul de sigilius altele, erat pos tl gi se foloses ‘eat drept decit cu invoire domneases tt me folosi de aces! Crgenilor. In acest al doilea ect putea eamul bisericit 0 t al ve earl, ate aceengi gi pent e 1, Gredem ci 8 e Pentru Thepe Bucuresti Crtirindacse prin dregatori dommnesti, si numa; adie Vind e-a intimplat aceasta, dar legen’ aay ondminietrare. Nu Al mai in zilele cao imagine caracteristic’ si aceasta aa oq east tigen indoiali ed ¢ vorba de hramal his. Pitanmatille documentare despre bisericile Ting, rey aint foarte limitate: se stie numai ea ¢ ire, gi.al Coziei, hramul Sf. Ty Neagar voievod oragul giea pun mai tirri sigiliului femfectiona wnt Pentru execntare cretitaecventate se onagent Din neler mies etn wot , hramul Buna Ves i AL reali (nerkan) ®. Stim sigur: Ins ce ito ist 1517 gi renovind-o tirnosité In 13 9 sigilintui trebuie al = Ini © vistei ante! acole ‘a aepeadmainistra do re nitrapolie In 17 aug reno pe care Nengoe Basarab o Tas e mitre ranului, strbitonren zilei in care a fost tieosta, hramul Inait wai omnense’, reficuts de Petru Cercel, va f te Jinga turnul Chindie ei atit rei temelii au 0, punind aa ervceee ale font deseoperit yi i ‘a gi Biserica Albi (din StrearA informatia et §i 4 : adlecirat od tradiia PRS han Be Hin ot Atriarhul Nifon, numita. de localnici si + jy Radu col Mare oa oe tea in Diserie’ a maicii domnului. Cronica yarif gminteste cé insus giana 04 ou rama Intra ie cerca St. Cheorghe din Tirgovigte 7, Tot in acest timp, Neagoe Vou a 7d GF Miner! Mane clucerul si jupaneasa sa Viddaia *. In sfisit, tm loca unei hiserici vec} Biserica Rosie zisi Sf. Maria *. mai t rbi) ar fi fost fost ea zidit si ; ae . m amit ‘tea spre a se vedea ci la Tirgoviste era raspindit cultul Fecioarei, Am amintit toate acer er “tela care biseried a fost Iuat simbolul sigiliului. Tmaginea, nr reprezinti nici unul din hramurile amintite, dar se poate referi Ie aeare, gieel mai potrivit este Intrarea in bisericd, momentul cind mama prezinta pruneul. Parente socoti ed aceasta.a fost ridicata de Radu cel Mare pentru tirgoveti sau de tirgo- Neti in timpnl 1ui, Dar voievodul promisese c& va aduce la Tirgovitse si mitropolia, Incru pe care nu La facut ®, Mitropolia de la Curtea de Arges avea hramul Adormirea Maicii Domnu- Pi in mod obisnuit zis Maica Domnului. Aici vor fi fost instalafi primi judeti alesi ai Tingovistel, carora Neagoe Basarab le-a acordat dreptul de sigiliu, Prin urmare, trebuie sa presupunem ci evenimentul a avut loc inainte de mutarea mitropoliei, eici altfel sigiliul ar fi imprumutat hramul acesteia, Indlfarea, care a riamas mitropolici 1. In consecinta, A asa cum e redata in sigiliu, +A. Sacerdoteanu, Condifiile in_care a apirut sigiliul orasului Bucuresti, + Glasul Biser XXI (190, p W09F HOS ota Sean 1957 cre © Maru silt raga: cures © Glas) BN "+ Mihail, in timpul domniei tatilui siu Mircea cel Bitein, apirk dania sa din Tirgoviste citre Cozia $i Cotmeana de «ori care dintveslujitori (ea8xarriah) pirintelui domniei mele si ai domniei mele, jupan, vornicy pristav, biriu (supws), folnog, iar Radul voievod la 19 iunie 1521 interzice orice amestec al boierilor si ca judet (exgeua), globnic, birari (spun). ievod din 19 iunie 1421. Acesta fnsK spune ch intareste cit a diruit tatil ri diruite de Mihail voievod, Avind in vedere ch Mircea unise Cozia cu Cotmeana la mi i i formic, Cotineane Ja 20 mai 1988 forh sh aminteascd dania de Ia Tirgoviste nici atunci subintelegind formula su toate ee se tin. de ea s nici ulterior, Insemneazi ct dania metohului sia morilor avusese loc ram sngur manurcris din see XIX al Ylorit art Homineht ed Creceseu-Sinvonenc, te apare vaianta Piserien dammneascd din Tirgovipte in Ioe de ‘repr, clitorie a jul Viadislay (1447-1456), «de aceea nu poate fi # Rerutatalsipituritor snarl vere ie Sat te engl eV Raheny an suscep 12: Loess dnuerini 1 (Stuttdocumene, XV) 9 358. aot Pe reeR i Caldura monumentelor istorice din judeful Dimbovita, Tirgoviste, 1907, p. 19 ae aed ta camtaal ed- Grecescn-Simonerew, p. 97 (= "Vieja tut Nifon rnin Nyheter ei pean atest furind descperite, «Dal. Com Mon, Ist.» XXXI_ (1940), p- 8. nite Ia iHurmunaki 5, poh: gf 35% fo spune eh ar fi fost zidita narele vornie Coadi, dar lorga r ‘ai Taril Romney aie oe orb . stolnicul Coand& din timpul lui Mircea Ciobanul. ea natylatao ced eh vehea Sas 220-37 : 33 avet rama, ane acne in recite qt de Neagoe Basarab a fost metohul manistirii Cotmeana §i pie et role fondant fe, imtemeies acoasti afirmatie pe faptul obignuit ea metoacele $8 Hramol mintstin Corin, care ro eal meaeo (cu 6,c4zu1 pa Tlmnical Vite tn eg eaeuin figure Troilt T Bas Acag NfBOe Vodd era zidita la fel cu Cotmeana. (W. er few, URE comstatarea deja ficult ell biserice 1 PSR, 1950, pe 204 gh mu one tmean (V. VACA Tan uy Tatorta arte feudal tn fdrte romine ecurgem Iu'un'inpramu sti, slugilor domni * Dania lui Radul vi Noievod, dar de fapt cele 10 sBlase (xiii) fuse 424 Scanned with CamScannergenau pen ei a er a ! aete ec tieh ox mil oe raat = n nt ru aceasta era necesari ea domnease’ de fapt, numele in sigiliul lor 2, fi bucurat de gest i-ar fi inscris erga nS Sile-a inlesnit ascensiunea. Inceputul ba fae i capil silent 2 putul la fieut eu insigi capital (i Rominesti ifiativele Ini Neagoe Basarab ca irgurile gi oragele Yarii nerviil cel mai agitat IIT, DOUA SCRISORT AUTOGRAFE: UNA A LULNEAGOE BASARAB §L ALTA A DOAMNEL DESPINA Am anunjat mai fnainte eX doud seri x Nn ai inainte e& doud scrisori citre sibieni, una a lui Neagor Basara a. a Ce Despina, aie autografe ®, Pentru aceastf ide care ene aie . ne referim la personalitatea culturala a voievod ‘ula originea doamnei, cum nici la diseutf Tee Ee aint jului sau la originea doamnei, cum nici la diseuyi Motivele care ne fac s& considersim scrisoarea lui N i " __ Mo jerim sc 1a lui Neagoe drept autograf sint mai multe. Mai intii, pentru corespondeta oficial, este faptul neobignuit de intirire prin sigiliu anepigraf. Despre acesta am vorbit mai sus, aritindu-se gi stingacea lui aplicare. Inchiderea scrisorii se face de asemenea in mod deosebit, care arati jardgi neindeminare. Procedeul a fost acesta: hirtia a fost indoita inti de jos in sus si de sus in jos, indoituri chrora le-au urmat alte dowi de Ia dreapta la stinga si de Ia stinga ja dreapta, spintecindu-se vertical coltul din stinga de jos; s-au imbinat apo! cele dou capete te plicului astfel obtinut, iar peste margine s-a indoit neregulat partea despartit’ care, Intoreindu-se peste ceari. a devenit timbru. Deschiderea serisorii era ugor de facut, prin simpla destacere a capetelor imbinate. Scrisul cursiy elegant, cu pufine litere aruneate deasupra si oy unele prescurtari energice — caracteristice §i serisului libraria — dar eu vist de igltt im ‘contactul penei cu hirtia, arata tun scris de om cultivat mai mult decit al_unui seriptor ‘de meserie, Semnul de inchidere este si el simplu: doud puncte gi 0 Tinie * Reeste exceptii in procedeul sigilani si in inchideres serisorii impreund cu caracteristicile ccrisules ne fae sh credem cf singur voievodul a scris, singur a sigilat si singur a expediat scrisoarea. ‘Semn de intrebare ar fi: de ce, pentru o chestiune in sine minora ea aceea a Ini Bogdan din Rignie, domnul se grabegte 8% expedieze el insugi o scrisoare protestatart Bogdan_acesta, din Rieti I Gneugi refinut de sibieni, fara indoialé era o rudaa domnulul care, prin sotie, Gate sigur ek avea multe in Rimnic. Dovezi in acest sens mu lipsese {or anii 1512 1516 Neagoe Basarab mai intervine la sibient penkn Oprea si Stan din Rimnic, a cdror marfi le fusese sechesteat® Hen datoria lui Stefin ® Coral da Bogdan insd este mai grav, fiinde’ un om era Inchis in emnita. Fira Indoiali ei pentru acest om intervine in grabé Oprea vistiorul la jupay Tacov, eare, dack il serveste, Ya fi prietenul lui cit va trai, Cine este acest Oprea ister? De bund seama a fost vistier sree de nu apare niciodati in sfat, insi persoand important. [at ‘21 aprilie 1512, Neagoe al 2-lea, de nv jLienilor c vamegii lor au molestat pe Oprea ¢ familiares hoster > gi cere 8 Te despagubit 7. La 28 ianuarie 1518 « Oprea pireflab, 00 Rimnic» este ispraynieul unui Iisow & far la 18 decembrie acelagi an « Oprea vistier gi "Valentin pitar sint trimigi de domn preevitt al Hehideze chestiunea cu argintarul Celestin ®, Dupa acces, impreund cu Roman, 1 Sarchiz, Stanciul, i TA Sacerdo penny Gondijite tn, care a aptrul sigitul oragulul Suemeyy 1098. 1A S46 65005 Si capo doculul admiteren unel renovlth Be etre 0 Tre ago, ytrtos wy, Despre dreptul de ra, 2 Studi gh cereetani mumitmatice TTY (1060) Be Ten liu renovat s. Pentrw) aceasta rept de sett ei valabil iar patezele mu pot ear ca docamenes Bey ‘alte ipoteze. ae om nich am irl Neagoe este publieath de P,P. Pamaly ott ty ‘Dacumente stavorromine, din Sbiiw p. 24-25 {ue Ue) iar a doumnel Despina de 8. Dr agent Documente not, pe 6O—E1 (nF. 51> 5 (ae. 16), ato ear articolele din « Romanosiavica ty vol. Vt. 10 S09 — Pentru acesten veri artciiel “pg-"g0 (nr 28). Data am stable nel a i Tdem., ibid, p. 67 —68 (nt. 59). Tae i ee oT orga, Documentey XV, 1, p- 220 (nt. 398) Bocumente, 1, p- 133. Veri lista ispravnicilor Harmuraki-Torga, op. tit, p. 237 38 (ne. 433). 425 Scanned with CamScannersib fer we at inde ery ay meine ta of G is sai Fig. 16. Serisoarea Iul Neagoe Basarab citre sibieni eu pivire la datoriile lui Bogdan din Rimnic Orig. Ah, St. Sibiu, Doc. chitilice, nr, 39. 426 Scanned with CamScannerfa fost intro misiune ta Venotia de unde se tntoarce tn iunie 152 socatelile Sibiului. Ten deci un bier apropint 4 ny ume 182s ‘teva documente interne eu data 14 aprilie 1496, 11 decembrie 1585 yi 18 octombri mr Citeva documents n i locembrie 15:15 gi 19 octombric 1540, precizeaza gi poritia lui civ Rimnie impreand cu Ivanco gi Radul dint fai Banesei, pe care mt Gpren are o fats, Neacya, easitorita cu Viaicul piredlab, Ivan iar Radul, ajuns nie, are trei fii, Stoica armagy Muja gi a gisi iatre rudele Iai Neagoe, poate dupi doamna fev situniie ase AMindtoare st de aceea persoane 70M up cum dovedese ‘Am spus mai sus eX gi tagidui ch semnatura treensawa Wacapan Hennagn Avena, este mularea ei simpla, ett si prin grafic, Caracteristicile neestui seria se ecu it in Textul serisorii cit gi tn adresd, SA se observe in special literele 4 41a (supraseris), cam gisemnul de inchidere la semnaturd gi la adresi. In general serisul este ibjire, in vietal peneiy regulat, ou putine prescurtiri gi epatint, firs 0 prin aceasta energie, ei doar Mremperament suficient de stapinity dar nu apatic. Faptul ex unele liters ca a, a. 3 sint ite din trei gestu wafice fird a fi nevoie, arati minutiozitate 1 cruri marunte. ‘Sintem in-mod sigur in fafa unui autogeat al doamnei, Despin O obiectiune care se poate a duce it autografelor identi ral, ck ar putea fi seris de eancelarie gi ‘Reeasta obie re nied un temei sindmine © simpli afirmatie, pentru ci nimeni nu a ‘studiat in Intregime scrisul din Tara Rorni- Reascd spre a stabili eventualele deosebiri gi caracteristici ale serisului particular sau ale ferisului libraria in confruntare eu cel din cancelaria domneased. Or, este notoriy faptul ea, pe deo parte, in cancelaria domnease’ se formau cei mai multi seriptori ai vremit multi Peng apoi boieri in sfat, iar pe de alta c& acesti seriptori ajungi boieri isi vor f sire singuri corespondenta personala. Nu ne putem inchipui eX Sin logofaitul a recurs la alt diac pentru aogi serie patetica lui scrisoare citre sibieni in care vorbeste de ¢ vremuri turbate » (xoemaa asi Bone Thal vistier, care semneazi «al vostru frate, al domniei tale Albul visiter Si Stanciul postelnic, care de asemenea semneazi ¢ de la prietenul domniei voastre, de Ei jupan Stanciul postelnic », mu incape nici o indoiala cd si-au seris singuri serisorile tot cAtre 1a jupay Sesctea Lint citeva cazuri si nw vedem un impediment in a lirgi cereul corespone denjei_ autografe. ‘Dar, pe ling’ aceste constatiri, se mai impune un fapt: corespondenta 31 actele parti- culare pint’ la 1535 sint atit de pujine in raport cu actele de cancelarie si eu corespondenta clare ine te a din punct de vedere al scrisului, niciodat’ nu se va putea trage o Tinie de Gemareajie neta Intre un scris si altul. Aceasta cu atit mai mult cu eit scriitorii sint adesea demas Hf consecin{a, este necesar si analizaim intii condifiile interne care au putut da waster: Unei pituri culte relativ intinsé si numai dup accea si vedem dack teoriile emise de unit dae eaenai inainte igi mai pastreazi valabilitatea. Astizi nimeni nu mai erede tn {ar de itr fn care doar un dascal de biseriea siracd de tard abia buchisea o slovi-dou’. ‘Sintem giobant in Gnd se tradue in limba arii cirfi fundamentale, iar In Arges si ta Deal se ridied i rere Carhitectonice care au intrat in patrimoniul arte universale. Deci, nimic nu ne impiedied si credem c& i domnii puteau citi gi serio in limba cults de atunci, slavona. De altfel, pentru Neagoe Basarab exist si o mirturie contemporand despre « seri- soarea + lui, Gavuil Protul in Viafa lui Nifon spune e& « vizu cartea si serisoarea domnutui > prin care egumenii atoniti erau invitati Ia sfingiren bisericii de Ia Arges ®. Dacd prin carte Butem infelege ¢epistola de invitaties, (IMeeram—este tradus cu.¢ criea > gi in Invataturile [ui Neagoe) prin scrisoare se infelege limpede eX in ecarto» Gavriil Protul recunoseuse maear «semnitura » voievodului. Aasreomsiderat necesar si facem aceste observaii pentru a intiri aduce in patri- moniul nostru cultural a unor monumente grafice importante, Pentru aceia care Ramin Ley XI, p. 844: ¢ Lam fi diacul avusese gi el nepliceri o regele Ungariei (Id., ibid., p, 39~40), eee Te omit, Documente noud, p. T1—72 (nr, 63) datath 1601 fie din timpul luptelor lui Radu de la ‘Afumaji eu tureii, Pe Sin fara eal fitate sau ca gramitic gi scriitor, 1 gisim: de 13 ori In anii 1496 —1512, ea isp i stat 1m 1613-1517 (veut liste yi tm timp Ta Viadistay, probabit 1525 (vezi Documente, 1, p. 189 nr. 195), ‘dupt care dati iyi va fl chutat refugiu la Sibiu, B. Dragomin, op. cit, p. 10—T1 (nr, G1 si 62). . eee ic Bani pind Ia 1925 aver cova mai mull de 400 acta de caneelare peste 300 serisort domnesti, In timp ce actele si corespondenta particulari nu tree ‘de 40 buckti. . * Ed. T. Simedrea, p. 28. Textul lipseste In redacfia greceascl, dar V. ‘Grecu consider’ redactia romi- neasch emai aproape de original (V. Greeu, Viafa sfintului Nifon, Truciresti, 1944, p. 23)- spina este autograta. Nu se poate atit prin ‘ate este de ordin gene- nientibus de Veneciis >. Roman mS33) gi fusese ambasador 1a munceio et Opera Wystegyer ¥ 'S. Dragomir, op. eit, pe 3 1512; in realitate trebuie sk 427 Scanned with CamScannersennathagaypone re eet gga ter na ean ye of pedis a= aad fegee ‘abeygret H oe ahinl 1S ong 5 Gilnn peege wy eo agen gente ie Hyper 4 ane “” ere Maprerigee é ad bette sas ap rger what Fig. 8 17. Serisoarea Doamnei Despina catre siblent (cea, 1513). Orig, Arh, St, Sibiu, Doe. neclasate, 428 Scanned with CamScannerFig, 18, Scrisoarea Doamnei Despina: Adresa. Scanned with CamScannereh fink obeore a tick Ie epunem ots seer nye tote ular intreges coreepondent seer exiein, ened mlte din by Somer ete Deck prin eliina fient altel aetinnen mame eh ile nas Neagoe Basaral savele gi parame ie pin’ Ia atudieren comparnyy cant cajusiv scrisorile Iatines iiteteene poartl iat : ramine ea propria al emitenty), roa iTnnminalizat. redintati, aty 0 sintem fapt de ear lamtogral tedot imei rezcdvaren qf a afven ol trie Mhentifichvite nonetre capath osublinien ANEXE L LISTE ANUALE ALE SFATELUE DOMNESE 1512 28 tune, YF octal 1 Eatoth mare vornie Jan are logo } Havent more sister Redan Clpating spatar Draghici paharnie Hama comis Rarbat stainie Rad postelmic Sie Stam Togotat [Alexe 6 julie] [Wiad spitar 6 julie! Udrea mare armas. 30 julie, 9 fri lun’ 3 sept. 11 oct. Preda vistier 3 sept. incea_mare postelnic 11 oct. 26 mai Canoastem 4 documente din 23 martie, 1 ap 20 septembrie si 24 octombrie, eu urmloral Barbul Cratovescal ban alt are voraie ivan mare logofat 3. areat mare vistier aad pian Hames ob Barbul stolnie Radal postelnie ‘Apar ulterior Oancea mare stratornie 1 april Deteo ban 24 vctombrie __ Iepravai J. Sin Togottt april nie Gunoastem 9 documente din 8 gi gost in 8 gi 602i mal, 14 yh Fe +e wast, 7,13 91 4 degenbie yi fark dat - BarbalCratovescul mare ba 4 Caloté mare vornie ‘mare ban 430 ‘tier pope Pineal din Cosepi 11 et. Se Stancil Vole it ot, ssn 20. xeptemibrie sta fut, Harvat i iq eal tor aparind 1 Bicatim tat din acest iment pent mandi prin presenta poste” hr banuite apiting + igureers fi Kadul spitar ‘uy datim Stoica grimatie: iti in loe de Dri i'31 ee. mr 78) dup Vine o lectura gre gic, ise mai corect un editor procedent (Nandrig, p..47 sub anit 1517—1521). Adaug doea- Inentul fnedit pistrat In traducere cu anul_gresit 7070 {in loe de 7020) julie 6 pentru mandstirea Tezeral (am. St. Bue. mss. 707, £. 298, mentionat de St. D. Greceanu, Sirul voievozilor, p. 34) In care nel prin care fapt devine Aregitorit int ‘itite Stspecth gi existenta, Mi Alexe sia lui Viad spatar i confunda{i cu Caloti si eu Radui Spitar, in" sfirgit consider suspect. si" doctumental ddin 26 mai, prin formatul de diploma pe care are. Seriptori Badea grimitic 1 april [Stoica grimitic 20 sept.) Varnava piset 24 octombrie Sfatul din 23 martie, Documentul din Drie ‘este falsificat, Avusese la Inceput data 7020 (1511) asupra edreia s-a revenit cu una neobisnuit ficarea celor douk 1 FRIAS nue coree' tru Harvat, Falsificatul a fost confectionat Pe Ia 1650, adick nu mult fuainte de 1657, eind s-au Seos in divan uncle parji din text; serisul inst wracteristic acestei vr Harvat mare vistier; de lie mare log Radut.shuesd apatar’® “© '* 28 iu —_ Drighici paharnie Hamza comi Jitian stoluie Scanned with CamScanner