Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Aurelian Sacerdoteanu, Instituţiile Supreme Ale Moldovei În Secolele XIV Şi XV

    Uploaded by

    Teo
    19 views19 pages

    Original Title

    Aurelian Sacerdoteanu, Instituţiile supreme ale Moldovei în secolele XIV şi XV

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    19 views19 pages

    Aurelian Sacerdoteanu, Instituţiile Supreme Ale Moldovei În Secolele XIV Şi XV

    Uploaded by

    Teo

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 19
    3 LI ARHIVELE STATULUI wi PL 08s 1966 ORGAN AL DIRECTIE! GENERALE A ARHIVELOR STATULUI DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Scanned with CamScanner INSTITUTIILE SUPREME ALE MOLDOVEIL IN SECOLELE XIV $I XV AURELIAN SACERDOTEANU Vechile institutii ale Romaniei au stat adesea in atentia cerceta- torilor istoriei noastre, care au adus contribufii importante pentru lamu- rirea lor. Cu toate acestea, atit in chestiuni de amanunt cit si in gene- ralizari, incd nu putem spune cd am ajuns Ja concluzii definitive. Aceasta datorita faptului cd, pe de o parte nu s-a cunoscut material documentar suficient, sau nu a fost exploatat in ansamblul sau, iar pe de alta s-au urméarit mai mult influentele externe lasindu-se cu totul la o parte con- tributia factorilor interni, in fond hotaritori. Aceasta in general. In ce priveste Moldova chestiunea este si mai incurcata, datorita faptului cd a fost socotita o fara intemeiata prin ,descdlecat*. Prin aceasta o data cu stApinul sau voievodul descdlecdtor fara ar fi cdpatat intreaga sa structura politicd si administrativa, inclusiv o populatie pro- venité prin imigrare. Explicafia aceasta a fost luata \de buna gi socotita satisficdtoare pentru exigentele vremii. Ins’ nimic nu este mai fals si mai gresit decit acest mod de a prezenta inceputurile istoriei statului moldovean, care nu a putut fi creatia unor oameni de pripas. Lasind la o parte alte marturii istorice este suficient sa dovedim aceasta prin vechile sale institutii social-politice, care nu sint aduse de aiurea ci nds- cute pe pimintul Moldovei, transformate si dezvoltate intr-un timp inde- lungat si nu lipsit de acute framintari interne, care isi au originea mult inainte de asa-zisul descalecat. ____ Este lesne de inteles c& problema importanta si capitala a vechilor Anstituil nu poate fi rezolvata inainte de a lamuri numeroase chestiuni le amanunt pe care materialele documentare nu le araté in mod pozitiv. De data aceasta ne ludm sarcina sé urmarim, cu toatd atentia posibila institutiile supreme ale Moldovei asa cum s~au dezvoltat ele pind la sfirsitul domniei lui Stefan cel Mare, care si in aceasta privint® ra . aint piatré de hotar, cind unele obiceiuri mai vechi-iau stirgit, iar altele capaté un continut nou, E vorba de domni eee tari! gi de'statul dominaec | AteBie Prikdpale wide ae ee enon: . nfia principalé o indreptim in mod deo- vali 7 bilirea ltaigp partion Greeti a "Moldovel Al cencetdrilor noastre pentru sta la Stefan cel Mare, in ms. din 1962, si Br {fated domnese al Moldovei pind Universitatii ,C. 1. Parhon" Bucuresti, Seria et soca ee cee Mares »Analele 1056, p. 157206), si pentru limurirea a dou institu eae aat: 5, Bucuresti, tulul (Originea béniei si a ,banilor® la ‘romdut atutll anterioare aparitici sta- © institusie medievala romineased, in ms. din 1964," ™* Si" 1963 si. »Procelntcut Scanned with CamScanner au srurpit $1 GOMUNIGARL _ cl 0 cerceta sebit asupra sfatului domnesc despre care nu avem in re exhaustiva. 1, DOMNIA, Despre domn si despre seris relativ mult si adesea contradictoriu. Unt " omun, in timp ce caracter patriarhal cu atributele unel con cer aim urma Aurel altii vedeau in domn un autocrat desivirstt mpl as juste Tnea- Cazacu in aceasta chestiune @ adus puncte . . ore Tain punctul. de drind institutia in sistemul feud eaten spill sai 2 vedere al obligatiilor reciproce dintre & : ve ariupite domnutui, Actele de cancelarle araté cel mai bine po. care 0 avea fe zitia autorului lor teoretic, domnul, ¢i preciderea Pe ie Svea de sfetnicii sAi. Concret cele mai vechi acte de r ; a arata c& atributiile domnulul erat dest, a fe cen ae te 7 ‘dic trebuia si fie consim i , pres eaesls aate intre ei si domnul ales de ei. In general Sanne Srecta a bunurilor funciare, uricul, se putea face fara interventia dom- hie! potrivit obiceiului ® Insusi cuvintul, w/e nu avea sensul ce i sa dat mai tirziu adica de act, ci pur $. simplu insemna dreptul teoretic Ge stapinire a pamintului, a mosiei, si de transmitere prin mostenire directa §, co Txisti totusi hrisoave cu confirmari de cesiuni sau transmiteri de menea cazuri apare actul dom- mosii in afara mostenirii directe. In ase ‘i ap c nesc emis de domn impreund cu. ‘sfatul sdu. Cea dintfi confirmare de are pe care 0 intilnim este de la 15 iunie 1431, cind se intareste ‘islujenia lui Cupeiei vornicul pentru numeroase sate si odaté cu aceasta pentru trei sate cumpérate, fara a se ardta modalitatea cumpéararii ; hrisovul are 13 sfetnici5. Ceva mai tirziu se arati si una din aceste modalitati, Anume la 3 aprilie 1439, cind pan Stanciul postelnic cum- reitarea puterilor sale s-a {ini socoteau cé domnia avea “FY. Costichel, P. P, Panaitescu si A. Cazacu, Viaja feudala in Tara Romd- sca si Moldova (sec. XIV—XVII), Bucuresti, 1957, p. 321—338. Noi vedem insd d olul al X1V-lea ined nu poate fi vorba de’dominium eminens, iar patu- “he boerimil ‘ca sale elglior domnesti mal au nevole de. precizil. (CE, idem, idem, posh De alifel In secolul al XiV-lea nue vorba de o singurd tard, fn insdsi nu este unicd si nu este lipsiti nici de mari framintari compe- ‘one ee aceasta vezi A. Sacerdoteanu, Succesiunea domnilor Moldovei ae cra iru cel Bun, ,Romanoslavica*, XI (1965), p. 219—235. * De aceca ave aga de putine acte tn spe{d. Primul, al lui Roman volevod din 1392 (eat 0,6 ear In seca priv: Tul Tonayvitetaul {ee confirm’ 8 sate din uricul Tal” fat efeua” Xu stim cine era acest Tonagviteszul 41 nel wnde era saele sale tn ret ct Memene a formula by dat” au ya ial ure e tot wen tn vel Int tar gtd ese casa 1” (at oer aon Fe) apare ta 28 lanuarie, 1409, far team Cartel a ep cata Sea HA er ney) Ia 18 august 1427 10 februarie” 1428, etna mows" pean ae, FMA din 7 Tanvasie 1409: am ‘desprins (drut) di Sect Ma, aly Sexy, ot ase otgnyny cree de Mecare toplstr Pomanenc 13910 pO ae sezdrile omenestt tn Moldova pind ta 1418, ,,Arhiva 1. Bogdan, Ohabi-ohabnie, 14, wentele habnic, Con " Id, Dooumentele tut Siefon eel Aare, IN IBIS. pe GORD. Fe Deed, Bena 1856, p20. a, ggumente privind a Rewhnish, invetueee ih. bee, . I, lucere, i, Wacitberatigh p sge™er AMY Cure de diplomatcd ‘general, redactle. 1089 1034 Nu mai face ‘ind eunoscute unde, dupa seth je,Pubuicatitle a Pot or ge tocumente tn care se gisese Scanned with CamScanner STUDIT $1 COMUNICARI = part de la Ivasco Horait cu 90 de loti satul Plisineti; hrisovul are 31 de membri in sfat. E mai caracteristici in aceasté privinté vinzarea satului Saseni pe Cotoviea, pe care o face pan Ivan Boldor lui pan Mihail pisar 1a 6 martie 1443, cu 50 de zloti. Tranzactia avusese loc in fata a 16 martori din care 7 erau boieri in sfat, iar confirmarea dom- neascd are 32 sfetnici. Mult mai interesant este cazul cu Soldan Petru, a carui sotie e fiica lui Jule si cdruia, impreuna cu fratele siu Miclous, la 22 septem- brie 1411, i se da satul Tamfrtaseuti, iar numai lui gi sofiei sale satul Movila Gaunoasa. Actiunea nu se motiveazi in nici un fel, nici macar prin ,glujba credincioasé si nu rezultd nici conditia juridicd a satelor. Se pare totusi cd primul era ocina lor si numai al doilea era donatie- ‘Aceasta devine evident prin faptul cd se spune apriat ci in Movila Gau- noasé fratele Miclous ,s4 nu aiba nicio treabi si ci din Tamirtageuti domnul a luat cinci curti (dvori) de tatari pe care le-a dat manistirii Pobrata. Sfatul are 19 sfetnici. In aceeasi zi, prin alt carte, cele cinci curti de t&tari luate de la (ot) Tamirtageuti sint date ocin’ manéstirii ,cu voia lui Soldan Petru“, De data aceasta sint 22 sfetnici, Este lim- pede cd domnul nu-si putea ingddui schimbul acesta de ocine f4ré asen- timentul stapinului ® Asemenea cazuri se mai intilnesc ulterior si aveau scopul sa regle- menteze alienarea mogiilor, dar ele arata in acelasi timp si cit de limi- tata era puterea domneasca. Sint ins’ unele cazuri cind domnul emite acte fard interventia sfatului, numai cu ajutorul logofatului si al diacului. Dar tocmai aceste cazuri intarese afirmatia noastra despre limitele puterii domnesti. Dacd le analizim pe acestea vedem cit de putine erau categoriile in care domnul putea sa-si manifeste singur interventia sa. Dintre aceste acte unele se adreseazd polonilor ca o corespondenta personal, recunoaste- rea unor privilegii mai vechi, fagdduieli de supunere si mai ales cereri de ajutor. Adevaratele privilegii si efectuarea inchinarii insasi de regula sint insotite ori de scrisorile speciale ale boierilor, ori de semnatura lor. Domnul nu este un autocrat fata de ei ci un mandatar al lor. Inceteazd increderea lor inceteaz& si functia domnului. Si in aceste imprejurari nu este nevoie totdeauna de toata ,,tara“. Virfurile boierimii o puteau Teprezenta si numai ele. La 1 august 1404 sint deajuns 17 pani si ga- ranteze omagiul lui pan Alexandru voievod, pan ca si ei. In primtul Privilegiu comercial dat de domnii Moldovei, acela din 6 octombrie Es catre Lovenh int numai Pani de frunte. Asadar, cind chestiunile rivese numai conditia personala a domnului i ‘i iS re eat Pt nului nu era nevoie si fie anga. © Un caz asemanator Intilnim: Jara Romi i f i MineaseA pentru mand aan vol forme : unii boleri diruiese méndstiril eu dragoste inst Sheu ne tneracennnie Ge an) la 20 mai 1388, far altii, cdrora domnul le-a luat locul Fenn) dreptal ae nee gts xer*) pentru ce ie-a'rAmas din vechen ocind, lea acordat (ocro- feaal) dept de abd ental este foarte Important din punet de vedere juridic si meriti i. Despre ai eri Insi ol i documentelor tui Mircea cel Bétrin pentru Costa, wHrisovul”, MIT coup oneanes La ee sin Scanned with CamScanner 26 sTuDIL $I COMUNICARL isori e brasoveni La fel se poate spune gi despre 19 serlsor aratle a este Ae gi ungurilor in general, care nu au sfetnici. CONT daresti, conditia personala a domnului ori simple actit Kin de 19 acte care ae Pind la Stefan cel Mare sint insi nu mai pull oe 0 oy atu), adreseazii manistirilor din fara sau din afard (este tai Pind deordi, Si acestea privesc chestiuini viajere, scutirt st iar ated, Numai teva administrativ si temporar se repeta la fies ve dno 1418, domnul con a carecier donate de exer i Moldovita. Dar aici domnui Sanaa ee trebuie sa consimta la actul de vointa al lui Sin finde obiectul cesiunii nu era uric ci danie domneasc ieutd cindva Tar Birla, tatal. donatorului de acum, Decl se recunoaste numa saimn. bares cleuzei din vechiul act®, Acestel interpretdri i s-ar putea op wei fui -Vand Pore cdtre méndstirea Bistrita din 4 oc- a ie 14 0. Dar aici este o deosebire esentiala de continut. Donatorul oct oa tinbl de ul Lucdcesti de pe Tazldul Sarat sé fie Asat cu limba de moarte sai dice ' wie mandtii Nu spune originea mosiei dar 0 a ea araté alte acte din aceeasi categorie : face parte ori din aa ‘iu, a in branistea domneascé. Ne gindim la acest fapt fiindea insusi domnul mai adauga la dania lui Vana Porcu ,un pustiu pe Susifa la fintina lui Spravin“. Deci pentru locuri pustii, adic& fara stapin, domnul | putea dispune si singur. Cind nu este aceasta spefé intervin fruntasii boie- rimii. Asa este cazul cu via mai jos de cetatea Neamtului pe care o cumpara calugérul Sava sé-si facd chilie, La 25 august 1443 domnul admite cumpérarea, ii mai adauga si chilia lui Macarie mai jos de ma- nastirea Neamtului uric cu tot venitul, dar numai ,cit va fi in viata“ iar la moarte poate dispune liber. Aceasta inseamna de fapt cd, dupa regula célugdreascé, nu putea reveni decit tot unui cdlugar, ori manas- tirii de care depindea. Acest act nu are decit 6 sfetnici 1, veep 82 de pild’ mintstirea Pobrata la 26 iunie 1434 capata a fevod 2 silage de tigani, Slav Hirlovean, Coste cu ginere-sdu Negre gi Miculien Spabrmarile ulterioare au sfat ins cu numir mic de sfetnici, § respectiv 9; la Minis MEL Tlie voievod intireste 4 silage: Slav. Hirlovean, Nicolae. (probabil snl a Calan 41 Biz. ote, atte fume ele Tui Coste si Negru), iar la 26 voievo eleasi . ili ¥06 pentru 60 de biserici date mindstirii Bistrifa este suopser On Tt iulie 47, mult mai cuprinzatoare, nu are sfat, vom studia supra acestei modalita numai pentru Zahorna. Some Peis domentul personsh gee tse. va" putea obtine declt cind me ntste). tulul (ocina, dedina) si domeniul atures SY cuMoastem acest act, day ol donatia ye 1 i rerbala. ect Poate nici nj ‘ : imboli I, cet med aot sce in serie, treditia® ectiunit punind ee re lament cit lem transmitere; usndu-ce fare i mal ne Trl Paa vn a oricdrei Scanned with CamScanner STUDIE-$1.COMUNICARE 27 ‘alte 11 acte se referé la slugi, preoti, boieri si la intemeieri de nastiri '', la acordari de judecii !? si la danie ,,in cinste“ ™. In_toate méMexisté clauza prohibitivé ,sub uric si nu se dea nimanui altuia“, ier jn citeva si nu aib’ alt jude} afara de domn, De.aici reiese faptul a e vorba de boieri de pe o treapta inferioard, afaré poate de aceea pentru pan Todor Pobrateanul, ciruia i se face astfel cale catre ridicare perrang. Cazul mi se pare semnificativ in special prin existenta intre it tia si a popei Tuga, tatal aceluia ce va fi Mihail logofatul- Din cele ce preced putem afirma cd domnul avea prerogative jimitate numai la atit cit mu lezau drepturile marti boierimi, Avea ins& dreptul s& judece pe toti boierii, cum se vede din doua acte %, : Din alte dou acte unul priveste angajarea la oaste a patru ostasi iiuani 5 iar altul e 0 porunca ciitre judefii de Bacdu ". In toate aceste imprejurdri domnul putea emite acte fara asistenta sfatului. IL MAREA ADUNARE A TARIJ. Existena unui stat organizat nu ce poate concepe fir existenfa unei aduniri generale sau diete care s8 Gissute si sé ia masurile impuse de imprejurari mai deosebite. Acestea puteau fi permanente, dar si intimplatoare. In Moldova avem steve Prrormatii sporadice care atest ci au existat astfel de adundri, fara a putea spune in mod precis din cine se compuncau ele, cfci nu poate Fivorbe de o reprezentare generala, Damian P- Bogdan a avut norocul cd sesizeze o astfel de adunare numita in document soim, si si-i prezinte caracterele sale generale prin comparatie cu seimul polon '7. Dupa aceea $a largit informatia si s-au tras concluzii valabile asupra existentei lui $i asupra modului cum opera '®: Marea adunare a farli se deosebea de Sratul domnese atit prin componenta sa cit si prin activitatea ce inde- plinea numai pentru cazuri exceptionale. Convocarea ei era un atribut al domnului. Despre aceasta institutie suprema, mai ales in Moldova unde in- formatiile documentare sint mai concludente, fata de ceea ce s-a spus pind acum se mai pot aduce contributii noi. In rindul celor mai vechi mnarturii, anterior anului 1441 cind apare numele de soim, mai amin- tim: actul de inchinare catre poloni din 6 octombrie 1407 dat in Liov cu 27 pani ai Moldovei, actul de divort al lui Alexandru cel Bun de TW iai Toder si tlle loc pe Tazliu si-si intemeleze mAnistire, 9 octombrie 1424, si popel Toll pustie la Cirlighturd sd-¢{ faci mindstire, 25 mai’ 1494. we Lu Dragos, Urlat sat pe Tulova si-i fie judecie, 2 ianuarie 1432, si lui Jurj be aa pone ne judecie, 8 octombrie 1434. Ai ler Pobrateanul satul Giulesti ,si-i fie in cinste*, 30 iuni Mi Ta 15 apriie 1425" Alexandru woloved Jugecd pentru hotar ‘pe Veriga, va- yea cu fiii lui Rotimpan si la 20 decembrie 1431, cind in pira dintre Ili i ar acest 1 rascumptrd etal de la don. mee chests eer pity lia voleved le pliteyte leafa cite § grivne polone de lancie ‘6 Stefan voievod scrie judetilor din Bs de ere bee ae si oat. fneeenen eee _Bucureth a0 Aen Acte moldovenesti dinainte P. P. Panaitescu, Marile adundri ak ee , le sarit, in Vi aiht. Wdem, Marea adunare a tari, institutie a orinduttt Senate Gavarde oot , Studi, X (1957), nr. 3, p. 163—165, pede (ore. fe de Stefan cel Mare, Scanned with CamScanner oo STUDII $1 COMUNICART doamna Rimgailla din 1421 (decembrie 13) cu 51 pani, nu pentru des parirea in sine, care era o chestitine personalé a domnului,

    You might also like