3 directii conturate intre 41 si 47; cei ce se refugiau in cultura si erau nemultumiti

de secatuirea lirismului prin acele structure epice – cei din cercul literra de la Sibiu
Grupul suprarealist era cel mai aproape ideologic de zona stangii, dart rata lucrurile
cu alta pozitionare teoretica
Toate aceste directii au fost retezate in 48 deoarece Ro intra mai serios sub regimul
communist; aduce cu el intre 48 si 53 (Stalinism integral – Eugen Negrici) aduce
ideea unui singur mod de a face literature; o metoda unica de creatie este impusa
de factorul politic;
Din 48 vom observa o presiune a factorului politic asupra campului literaturii;
aceatsa presiune nu va fi egala asupra diverselor momente, epoci, decenii, dar
puterea ei cea mai mare se va manifesta in perioada 48 si 53. Aceste repere
temporale nu apartin unei dezvoltari interne ale literaturii, ci tin de isttorie,
evenimentele istorice. In 53 moare Stalin.
Aceste modificari in spatial rom sunt determinate si de evenimente care se
intampla in toata Europa de est. intre 48 si 65 evenimentul cel mai important e
moartea lui Stalin si revolutia din Ungaria din 56.
Revolutia va avea un ecou important in spatial romanesc. Sunt scriitori care vor fi
arestati pt ca au discutat. St aug Doinas, I.D. Sarbu au avut de suferit din cauza
unei discutii despre revolutie. In functie de aceatsa presiune, tota perioada 48-65
(realismul socialist e in floare – RS e unica metoda prin care se poate scrie)
cunoaste subdiviziuni:
1. 48 -53 stalinismul integral, Conferinta pe tara a Scriitorilor din 49 adopta
statutul uniunii scriitorilor si metoda unica de creatie, aceea a realismului
socialist. Scriitorul a trebuit sa renunte la propria subiiectivitate, trebuins sa
adopte punctul de vedere al colectivitatii si a trebuit sa scrie numai despre
realizarile epocii, trebuind sa fie o voce a ceea ce se intampla in realitate. Se
infiinteaza o scoala de literature care sa formeze scriitorul, Scoala de
literature si critica literara Mihai Eminnescu, innfiintata in 50. N. Labis e
absolvent al acestei scoli, Ov. S. Crohmalniceanu critic format la aceasta
scoala. Puterea comunista cauta sa formeze si acest scriitor nou, nu numai
omul nou.
2. 53 – 56, descoperim o usoara relaxare a presiunii factorului politic. Sunt
publicati scriitori interbelici important care pana atunci avusesera probleme,
sunt cei pe care ii gasim sub denumirea “Tovarasi de drum”. Ei fac
 compromisuri cu puterea: G Calinescu, Camil Petrescu, Bacovia, Arghezi.
Cel mai interesant eveniment e cel din feb 1956 a avut loc Congresul 20 a
PCUS, succesorul lui Stalin, Hrusciov, prezinta o scrisoare desprre crimele
lui Stalin. Toate abuzurile care au avut loc in perioada anterioara (Lenin
moare in 24 si de atunci a condus Stalin) nu au fost considerate generate din
cauza regimului, ci au fost considerate ca fiind pozibile din voia lui Stalin.
Este o scriosare in care se expun aceste crime ale lui Stalin. Scrisoarea
respective e citita in fata delegatiilor partidelor din toata lumea. PMR nu
face publoca aceasta scrisoare. Un simpatizant al ideilor de stanga, Paul
Cornea, care are o confesiune cu Daniel Cristea Enache, isi aminteste ca la
avremea respective a citit-o intr-o copie care circula clandestine. Lectira
scrissorii i-a provocat o revelatie. “Un sistem sclerozat cu garantii
constitutionale de pura forma fara mecanisme de control si limitare de
mandat in care Marele Sef, divinizat ca un zeu gandea si lua decizii pentru
toti.” Singurul element al destalinizarii a fost aceasta scrisoare, dar la noi
nici asta nu a ajuns. Destalinizarea nu se maoi produce si din cauza revolutii
maghiare din 56.
3. Urmeaza o perioada foarte intense in care vom asista la represaliile acelei
revolutii maghiare. Gheorghe Ghe Dej isi consolideaza puterea prin arestari
in masa. Procesul celebru desfasurat in 60. Asteptand ceasul de apoi –
analizeaza aceste extremism interbelic, nu era o apologie a legionarismului.
Prozatorul investigheaza diverse personaje. Noica-Pillat: I. Negoitescu, I.
Caraion, V Voiculescu, Sergiu Al. George, N. Steinhardt. Al Soljenitin -
ipostaza de dizident un timp pan ace pleaca din URSS. In occident devine
nationalist, dar in anii respective publica o nuvela, intitulata O zi din viata
lui Ivan Denisovici care are ca subiect o zi din bviata acestui cetatean care se
desfasoara in gulag, in lagar cu diverse elemente care tin de subterfugii,
lucururi ascunse de autoritati. Nu e proza in care este personajul condamnat
ca a ajauns in inchisoare. E f interesant ca a reusit sa o publice in epoca.
Publicarea semnaleaza o relaxare, o posibila relaxare a regimului sovietic.
Once the regime form URSS toned down, the orther regime would.
In 64, Ghe G. Dej publica Declaratia din aprilie unde descoperim o
distantare fata de Moscova si o promovare a interesului national, treburile
intterne. Congresul 9 PCR vine Ceausescu. In 1965 are loc Conferinta
Scriitorilor unde termenul de RS nu mai apare. Dupa 1965, (deja din 60 vb
de poeti ai unei noi generatii, desi mai au p[oezii care cocheteaza cu zona
publicului). Dupa 65, vom asista la un dezghet controlat.
RS a fost propusa de catre Jdanov la un Congres al scriitorilor sovietici in
care e foarte clar ca operele valoaroase trebuie sa contribuie la crearea
socialismului oriunde s-ar construi el. Literatura e aservita propagandei. Iar
scriitorul trebuie sa lupte imp culturii burgheze, sa educe tineretul in spiritul
ordinii socialiste. Metoda nu este foarte complicate, exista cateva trasaturi,
dar in justificarea ei se va apela la operele fondatorilor stangii: Marx, Engel,
Lenin si Ideologii sovieticii; Jdanov. Pe planul 4 erau un comentariu al
acestor cuvantari ale lui Dej in presa. Comentariul era asigurat pt spatiul
nostru de Sorin Toma, Nicolae Morariu, Paul Georgescu, Geo Dumitrescu,
Ov. S. Crohmalniceanu. Georgescu si Crohmalniceanu s evor indeparta dde
aceasta metoda.
Trasaturile RS sunt sistematizate in 49 de un critic roman care scria si o
carte despre Camus mai tarziu: cultul omului in lupta cu dusmanii sai
(chiaburii), redarea problemor esentiale ale vietii (lupta de clasa), mediul
muncitoresc o sa il vedem mai des decat cel taranesc. Dar Mitrea Cocor e
intr-un totpos rural. Eroi pozitivi din poporul muncitor, solutii concrete, un
fel de reportaj despre diverse greutati intampinate de acesti munctirori.
Minerul e aproape mitizat in epoca. Ce nu se poate scrie. Nu se poate scrie
intr-un stil estetic, formalismul, intimismul, naturalism, curente literare
decadente, nici in directia realismului critic. Ce intuneca imaginea pers
pozitiv din clasele privilegiate este periculos. Zona esteticii uratului poate fi
utilizata numai prin raportarea la pers precum chiaburii care trebuiesc
infierati.
Doctrina aceasta devione singura metoda de lucru a sc riitorului, asistam la
interzicerea unor autori totala sau partiala in 48, scosi din librarii, biblioteci.
Chiar din biblioteca personala trebuiesc scosi (It happened to N. Balota).
Poemele vizionare eminesciene nu erau pe placul regimului, ci mai degraba
Imparat si proletar. Nici nationalismul eminescian nu e embraced by the
regime.
INTERZISI: V. Alecsandri, Gr Alexandrescu, I Agarbiceanu, D Anghel, N
Balcescu, L Blaga, Al Br Voinesti, D Cantemir, G Cosbuc, O Goga, G
Ibraileanu, Gib Mihaiescu, A Pann, L Revreanu, V Streinu, M Sebastian, P
Zarifopol. Unii vor suferi repercusiuni din partea regimului. Tot ce se va
scrie din 60 va fi un raspuns la aceata interventie brutala a politicului. Poezia
proletcultista (cultura proletariului e etimologic) este agitatorica,
propagandista, integral denotative (lb poetic), dar de o expresivitate capabila
sa emotioneze si sa starneasca energie. Energii mobilizatoare sa starneasca.
Poezia apeleaza la modelul folkloric, intalnidu-se cu balada fiindca avem
nucleu epic si exista personaje, avem repetitii si refrene. Toate contribuie si
la o functie mnemotehnica. In generatia 60 lirimul, metafizicul va fi directai
dominanta, epicoitatea nu va reveni in poezie decat in anii 80.
Obscuritate, livrescul nu se vor in poezie. Limbajul e clar, direct, poezia
trebuie sa fie mobilizatoare, e o poezie care se retine prin nucleul epic.
Iar poertul trebuie sa exprime vointa partiduluji, sa se subtituie acestei
vointe, subiectiviattea lui trebuie pusa in paranteza, foilosirea pers I e foarte
problematica fiindca trimite la subiectiviatte si viziune personala.
Culoarea rosie si negara – Radu Boureanu
Semne care vesteau o regenerare a poeziei din 53 pana in 59 e asociata cu
zona bucuresteana prin Labis, si poetii de la rev Steaua. Poetii care scriu si
reusesc sa publice incet-incet se distanteaza de poezia propagandista: A. E.
Baconsky, este cel mai important nume pt aceasta directive ideologica. Un
congress al scriitorilor la care a fost aratat cu getul si acazut in dizgratie.
Acest poet a alcatuit un colectiv care adeschis revista Steaua pt publicarea
unor poezii care nu mai erua in intregile propagandistice. A.E. Baconskly va
fi secretar de redactie la Steaua intre 50 si 58 si va reus isa grupeze in jurul
lui un nucleu de poeti: Aurel Rău, Aurel Burgianu si Victor Felea. Ei vor fi
pe lunga durata in nucleu la Rev Steaua. Poeziile publicate de ei vor fi
intimiste (Petre Stoica – traducatorul lui Trakl). In epoca in care publica
Stoica (in 56 apare primul volum, poezia lui suna diferit, nu are nimic din
zona propagandistica). Poezia “Ploua” de Petre Stoica. Un limbaj foarte
simplu, nimic propagandistic si nimic din energia pe care ar fi trebuit sa o
reverbereze textul poetic, disvursul este intim, foarte simplu, P Stoica e
recunoscut pt aceasta poezie discrete, ironica, blanfda, a cotidianului banal,
al evenimentelor casnice. Moare in 2009. Volumul din 56 intitulat “Poeme”,
foarte neutru, nu are marcile proletcultismului.
Petre Stoica ii aduce lui Bconsky colaborarile urmatorilor poeti, care au fost
mai vizibili si mai pe profilul gen 60: Cezar Baltag, N Stanescu, M Ivanescu,
Ilie Constantin, Ghe Grigurcu (si critic literar). Baconsky a publicat
traduceri imp din poezia universala si din proza americana contemporana tot
in revista., Importanta e deschiderea pe care a reusit-o. Baconsky a cochetat
cu metoda RS, cel putin pentru vol din 51, “Copiii din valea Ariesului”,
cumva o deschidee nesperata. Steaua era singura revista din epoca care
publica astfel de literatura. Consecinte: polemici cu revistekle bucurestene,
congress in 56 la care Baconsky si-a apaarat directia revistei, acuza
principala a fost de estetism si snobsm. In 58 e mutat disciplinar la rev
“Contemporana” din Bucuresti, caci prea era indepartat de centru.
Caracteristicile poeziei publicate in Steaua:
O poezie care se reorienteaza spre orientarea modernista, atitudinea poetului
e contemplative. Poezia denotatiei – cateva elemente ale imagismului (P
Stoica, are elemente foarte simple care contureaza o realiatte, atmosfera
idilica, bucolica). Revine tema naturii revered as a success. Prin aceasta
tema se evita temele impuse ideologic. “Uneori amintirile” -P Stoica – nu
exiat nimic mobilizator, dramatic, este o notatie personala si in epoca a
insemnat foarte mult. Cel care va marca o fuziune intgre reportajul lyric si
aceasta contaminare energetica a publicului va fi Labis. Labis e foarte
interesant pt ca are zone in care putem veea propagandism, dar e si o poezie
pe care el si-o asuma. Labis e prima figura poetica mitizata din aceasta
perioada, urmeaza N. Stanescu, si e o figura care are o anumita energie
debordanta. Negrici se intreba daca nu ar fi putut sa ajunga un poet
propagandist foarte reusit prin mobilizarea energiilor, prin patima pe care o
descoperim, prin dimensjunea personala a discursului.
Poezia Bilant e reprezentativa pt acest melanj de lyrism si propagandism. E
publicata in 56. “Nu mai sunt eu atunci, ci suntem toți” – tranzitie de la
viziunea personal la aceea colectiva.
Imaginea ororilor razboiului care bantuie si solutiile date de societate. Exista
un joc intre singular – plural. Nu sunt identitati separate, ci se reunesc intr-
un colectiv. 73-85 A Paunescu, aparitie mobilizatoare.