Vol 4 - CBA - Caras - Severin - Report - v01 - Romana

Modernizarea Infrastructurii de Apa si Canalizare in VOLUMUL 4
Judetul Caras Severin Analiza Financiara si Economica
VOLUMUL 4 – Analiza financiara si

economica
CONTINUT
Acronime si Abrevieri .................................................................................................................1-1
1 Sumar executiv ..........................................................................................................................1-3
1.1 Aria proiectului si beneficiarii ...........................................................................................1-3
1.2 Obiectivele proiectului ......................................................................................................1-3
1.3 Descrierea si costurile proiectului.....................................................................................1-4
1.4 Analiza financiara ..............................................................................................................1-5
1.5 Analiza economica ..........................................................................................................1-12
1.6 Analiza de senzitivitate si de risc ....................................................................................1-13
2 Aria proiectului si beneficiarii .................................................................................................2-16
2.1 Localizarea Proiectului ....................................................................................................2-16
2.2 Aria proiectului................................................................................................................2-16
2.3 Beneficiarul proiectului ...................................................................................................2-17
2.4 Proiectarea datelor socio-economice si a celor privind cererea ....................................2-17
2.4.1 Date socio-economice si privind cererea pentru scenariul „Cu Proiect” ...................2-17
2.4.1.1 Populatia .............................................................................................................2-17
2.4.1.2 Evolutia ratelor de conectare la sistemele de apa si canalizare .........................2-17
2.4.1.3 Evolutia consumului de apa ................................................................................2-18
2.4.1.4 Evolutia nivelului de pierderi ..............................................................................2-21
2.4.1.5 Evolutia cantitatii generate de apa uzata ...........................................................2-21
2.4.1.6 Evolutia nivelul de infiltratii ................................................................................2-22
2.4.2 Date socio-economice si privind cererea pentru varianta „Fara Proiect” ..................2-22
2.4.2.1 Populatia .............................................................................................................2-22
2.4.2.2 Evolutia ratelor de conectare la sistemele de apa si canalizare .........................2-23
2.4.2.3 Evolutia consumului de apa ................................................................................2-23
2.4.2.4 Evolutia nivelului pierderilor ...............................................................................2-25
2.4.2.5 Evolutia cantitatii generate de apa uzata ...........................................................2-25
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-i
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
2.4.2.6 Evolutia nivelului infiltratiilor ..............................................................................2-26

3 Obiectivele Proiectului ............................................................................................................3-27
4 Descrierea Proiectului si a Costurilor ......................................................................................4-28
4.1 Descrierea alternativelor considerate si a costurilor lor corespondente .......................4-28
4.1.1 Analiza financiara a optiunilor propuse ......................................................................4-28
4.1.1.1 Optiuni privind activitatea de apa ......................................................................4-28
4.1.1.2 Activitatea de apa uzata......................................................................................4-30
4.2 Costuri de Investitii ale Proiectului .................................................................................4-33
4.2.1 General ........................................................................................................................4-33
4.2.2 Costuri de investitie ale Proiectului in preturi constante ...........................................4-33
4.2.3 Costurile eligibile ale proiectului.................................................................................4-35
4.2.4 Costuri de investitie ale proiectului in preturi curente ..............................................4-35
5 Analiza financiara ....................................................................................................................5-38
5.1 Cadrul general si istoric ...................................................................................................5-38
5.1.1 Evaluarea socio-economica a judetului Caras Severin ...............................................5-38
5.1.1.1 Evolutia demografica ..........................................................................................5-38
5.1.1.2 Caracteristicile gospodariei .................................................................................5-42
5.1.1.3 Situatia economica in judetul Caras Severin .......................................................5-48
5.1.2 Proiectii Socio-Economice ...........................................................................................5-49
5.1.2.1 Macroeconomic Trends and Outlooks ................................................................5-49
5.1.2.2 Proiectii demografice ..........................................................................................5-51
5.1.2.3 Prognoza Economica pentru Judetul Caras Severin ...........................................5-52
5.1.3 Situatia financiara a operatorului ...............................................................................5-55
5.2 Metodologie si Ipoteze Generale....................................................................................5-59
5.2.1 Proiectia costurilor de operare ...................................................................................5-60
5.2.1.1 Consideratii si ipoteze generale ..........................................................................5-60
5.2.1.2 Proiectia costurilor de operare pentru scenariul“Cu Proiect” ............................5-61
5.2.1.3 Activitatea de canalizare .....................................................................................5-66
5.2.2 Proiectia Costurilor de Operare pentru scenariul “Fara Proiect” ...............................5-71
5.2.2.1 Activitatea de apa ...............................................................................................5-71
5.2.2.2 Activitatea de canalizare .....................................................................................5-75
5.2.3 Tarife pentru servicii de alimentare cu apa si canalizare ...........................................5-81
5.2.3.1 Cadrul de reglementare ......................................................................................5-81
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-ii
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2.3.2 Politica de Management al Apei privind tarifarea ..............................................5-82

5.2.3.3 Abordare. Obiective si Principii ale Tarifarii Apei in Romania ............................5-82
5.2.3.4 Sistemul de tarifare optim pentru judetul Caras Severin ...................................5-83
5.2.3.5 Principiile unui Sistem de Tarifare Adecvat ........................................................5-84
5.2.3.6 Strategia de Unificare a Tarifelor in “Scenariul cu Proiect” ................................5-85
5.2.3.7 Strategia de Unificare a Tarifelor in “Scenariul fara Proiect” .............................5-87
5.2.4 Proiectia veniturilor ....................................................................................................5-88
5.2.4.1 Proiectia veniturilor operationale in “Scenariul cu Proiect” ..............................5-88
5.2.4.2 Proiectia veniturilor operationale pentru “Scenariul fara Proiect” ....................5-88
5.2.5 Analiza de suportabilitate ...........................................................................................5-90
5.2.5.1 Analiza de suportabilitate pentru menajele cu venituri reduse .........................5-90
5.2.5.2 Analiza de suportabilitate pentru gospodariile cu venituri medii pentru scenariul
„Cu Proiect ..........................................................................................................................5-94
5.2.5.3 Analiza de suportabilitate pentru gospodariile cu venituri medii pentru scenariul
„Fara Proiect .......................................................................................................................5-95
5.2.6 Proiectarea nivelului de interventie al UE ..................................................................5-95
5.2.6.1 Modelul de analiza financiara .............................................................................5-95
5.2.6.2 Nivelul si rezultatul interventiei UE ....................................................................5-96
5.2.7 Situatii financiare ......................................................................................................5-100
6 Analiza Economica ................................................................................................................6-102
6.1 Metodologie si ipoteze generale ..................................................................................6-102
6.1.1 Generalitati ...............................................................................................................6-102
6.1.2 Costurile economice ale proiectului .........................................................................6-102
6.1.3 Efectele/ Beneficiile Anticipate ale Proiectului.........................................................6-104
6.2 Rezultatele Analizei Economice ....................................................................................6-105
7 Analiza de senzitivitate si de risc ..........................................................................................7-106
7.1 Analiza de senzitivitate .................................................................................................7-106
7.1.1 Analiza de Senzitivitate (1) ........................................................................................7-106
7.1.1.1 Costurile de investitii ........................................................................................7-106
7.1.1.2 Costurile de operare .........................................................................................7-107
7.1.1.3 Previziunea Veniturilor .....................................................................................7-107
7.1.2 Analiza de senzitivitate (2) ........................................................................................7-108
7.1.2.1 Costuri investitionale ........................................................................................7-108
7.1.2.2 Costuri de operare ............................................................................................7-108
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-iii
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
7.1.2.3 Previziunea veniturilor ......................................................................................7-109

7.1.3 Analiza de senzitivitate a fluxului de numerar..........................................................7-110
7.1.4 Variabile Senzitive ale Analizei Financiare ................................................................7-110
7.1.5 Analiza de senzitivitate (3) ........................................................................................7-111
7.1.6 Variabile sensitive analiza economica ......................................................................7-113
7.1.7 Pragul critic al variabilelor senzitive .........................................................................7-114
7.2 Analiza de risc................................................................................................................7-115
7.2.1 Analiza de Risc privind Analiza Financiara ................................................................7-115
7.2.2 Analiza Riscului cu privire la Evaluarea Economica ..................................................7-119
LISTA DE TABELE
Tabel 1.1. Costuri de investitie in preturi constante si curente (sume in Euro) ..................................... 1-4
Tabel 1.2. Structura costurilor de investitie pe aglomerari (in milioane Euro preturi curente) .............. 1-5
Tabel 1.3. Supozitii pentru scenariile „cu” si „fara proiect” .................................................................... 1-5
Tabel 1.4. Plan de finantare pentru costurile eligibile – EURO (preturi curente) .................................. 1-9
Tabel 1.5. Plan de finantare pentru contributia locala – milioane EURO (preturi curente) ................... 1-9
Tabel 1.6. VAN financiar si RIR ........................................................................................................... 1-10
Tabel 1.7. Strategia de tarifare............................................................................................................. 1-11
Tabel 1.8. Beneficii unitare generate de proiect conform Ghidului de ACB ........................................ 1-12
Tabel 1.9. Variabile senzitive-analiza financiara.................................................................................. 1-13
Tabel 1.10. Variabile senzitive-analiza economica .............................................................................. 1-13
Tabel 1.11. Parametrii statistici pentru analiza de risc – analiza financiara ........................................ 1-14
Tabel 1.12. Parametrii statistici pentru analiza de risc – analiza economica ...................................... 1-15
Tabel 2.1 Evolutia populatiei in zonele de servicii acoperite de Operatorul Regional ......................... 2-17
Tabel 2.2. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de alimentare cu apa .............................. 2-18
Tabel 2.3. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de canalizare ........................................... 2-18
Tabel 2.4. Evolutia consumului specific de apa (l/pers/zi) – facturat................................................... 2-18
Tabel 2.5. Evolutia vanzarilor de apa pentru uz casnic ....................................................................... 2-20
Tabel 2.6. Evolutia vanzarilor industriale de apa ................................................................................. 2-20
Tabel 2.7. Evolutia nivelului de pierderi ............................................................................................... 2-21
Tabel 2.8. Evolutia generarii de apa uzata de provenienta casnica si comerciala (cantitati facturate) .. 2-
22
Tabel 2.9. Evolutia nivelului infiltratiilor ................................................................................................ 2-22
Tabel 2.10. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de apa ................................................... 2-23
Tabel 2.11. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de apa uzata ......................................... 2-23
Tabel 2.12. Evolutia consumului specific de apa (l/pers/zi) – facturat................................................. 2-23
Tabel 2.13. Evolutia vanzarilor de apa pentru uz casnic ..................................................................... 2-24
Tabel 2.14. Evolutia vanzarilor de apa pentru uz industrial ................................................................. 2-25
Tabel 2.15. Evolutia nivelului pierderilor .............................................................................................. 2-25
Tabel 2.16. Evolutia generarii de apa uzata pentru uz casnic si comercial (cantitati facturate) ......... 2-25
Tabel 2.17. Evolutia nivelului infiltratiilor .............................................................................................. 2-26
Tabel 4.1. Costuri Investitionale – Optiuni apa Otelu Rosu (sume in Euro) ........................................ 4-30
Tabel 4.2. Costuri de operare – Optiuni apa Otelu Rosu (sume in Euro)............................................ 4-30
Tabel 4.3. Cost unitar dinamic si valoarea neta actualizata – Optiuni apa Otelu Rosu (sume in Euro) . 4-
30
Tabel 4.4. Costuri de investitii – Aglomerarea Anina – optiuni apa uzata (sume in Euro) ................. 4-32
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-iv
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 4.5. Costuri de operare – Aglomerarea Anina – optiuni apa uzata (sume in Euro) .................. 4-32
Tabel 4.6. Cost unitari dinamic si valoarea neta actualizata – Aglomerarea Anina – optiuni apa uzata
(sume in Euro) ....................................................................................................................................... 4-32
Tabel 4.7. Defalcarea costurilor de investitie pe aglomerari (milioane Euro preturi constante) .......... 4-33
Tabel 4.8 Defalcarea costurilor de investitii pe componente de cost (milioane Euro preturi constante... 4-
34
Tabel 4.9. Factori de ajustare pentru translatarea investitiei (sume in Euro) ...................................... 4-35
Tabel 4.10. Defalcarea costurilor de investitii pe aglomerari (in milioane Euro preturi curente) ......... 4-36
Tabel 4.11. Defalcarea costurilor de investitii pe componente de cost (in milioane Euro preturi curente)
............................................................................................................................................................... 4-36
Tabel 5.1. Numarul mediu de persoane/gospodarie grupat pe principalele ocupatii a membrilor
gospodariei– la nivel national 2010 ....................................................................................................... 5-43
Tabel 5.2. Structura Veniturilor Gospodariei la Nivel National pe 2009 & 2010 – RON/luna.............. 5-43
Tabel 5.3. Structura Veniturilor Gospodariei la Nivel National 2009 & 2010 – % ............................... 5-44
Tabel 5.4. . Structura Cheltuielilor Gospodariei la Nivel National 2009 & 2010 – RON/month .......... 5-44
Tabel 5.5. . Structura Cheltuielilor Gospodariei la Nivel National 2009 & 2010 - %........................... 5-45
Tabel 5.6. Cheltuielile pentru servicii in % din venitul mediu al gospodariei la nivel National ............ 5-46
Tabel 5.7. Cheltuielile pentru servicii in % din venitul mediu al gospodariei la nivelul Regiunii de Vest 5-
46
Tabel 5.8. Venitul mediu al gospodariei la nivel national (2009 & 2010) – RON/luna ........................ 5-47
Tabel 5.9. Nivelul mediu al taxelor. comisioanelor si contributiilor similare la nivel national – RON/luna
............................................................................................................................................................... 5-47
Tabel 5.10. Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national – RON/luna .............................. 5-47
Tabel 5.11. Factor de corectie pentru venitul mediu disponibil in judetul Caras Severin .................... 5-48
Tabel 5.12. Venitul mediu disponibil al gospodariei in judetul Caras Severin – RON/luna ................. 5-48
Tabel 5.13. Evolutia PIB la nivel National si Local............................................................................... 5-48
Tabel 5.14. Exporturi si importuri in judetul Caras Severin 2010 – mii Euro ....................................... 5-49
Tabel 5.15. Evolutia indicatorilor macro-economici – nivel national .................................................... 5-50
Tabel 5-16: Crestere PIB termini reali, 2008-2014 ............................................................................... 5-53
Tabel 5-17: Populatie activa si numar mediu de angajati, 2008-2014 ................................................. 5-53
Tabel 5-18: Evolutia ratei somajului, 2008-2014 .................................................................................. 5-54
Tabel 5-19: Evolutia salariului mediu net, 2008-2014........................................................................... 5-54
Tabel 5.20. Factori de corectie pentru calculul veniturilor gospodariei din decilele cu cel mai mic venit
Caras Severin– 2010............................................................................................................................. 5-55
Tabel 5.21. Evolutia veniturilor medii ale gospodariei ......................................................................... 5-55
Tabel 5.22. Evolutia veniturilor medii ale gospodariei pentru Decila 1 ................................................ 5-55
Tabel 5.23. Rezultat operational – 2009 si 2010 (sume in RON termeni nominali) ............................ 5-56
Tabel 5.24. Tarife existente in iunie 2011 ............................................................................................ 5-58
Tabel 5.25. Factori de crestere pentru diferite costuri de operare si intretinere in termeni reali ......... 5-60
Tabel 5.26. Proiectia costurilor cu apa bruta pe aglomerare – Scenariu “Cu Proiect” ........................ 5-61
Tabel 5.27. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”....................... 5-62
Tabel 5.28. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect” .............. 5-63
Tabel 5.29. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect” ........................ 5-64
Tabel 5.30. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect” ...................... 5-64
Tabel 5.31. Proiectia costurilor de operare – Scenariu “Cu Proiect” ................................................... 5-65
Tabel 5.32. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”....................... 5-66
Tabel 5.33. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect” .............. 5-67
Tabel 5.34. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect” ........................ 5-68
Tabel 5.35. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect” ...................... 5-69
Tabel 5.36. Proiectia costurilor cu namolul pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect” ............................ 5-69
Tabel 5.37. Proiectia costurilor de operare– Scenariu “Cu Proiect”(sume in Euro) ............................ 5-70
Tabel 5.38. Proiectia costurilor cu apa bruta pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect” ..................... 5-71
Tabel 5.39. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect”................... 5-72
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-v
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 5.40. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect” .......... 5-73
Tabel 5.41. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect”.................... 5-74
Tabel 5.42. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect” .................. 5-74
Tabel 5.43. Proiectia costurilor operationale – Scenariu “Fara Proiect” (sume in Euro) ..................... 5-75
Tabel 5.44. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect” .................... 5-76
Tabel 5.45. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect” ........... 5-76
Tabel 5.46. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect” ..................... 5-77
Tabel 5.47. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect” ................... 5-78
Tabel 5.48. Previzionarea costurilor cu namolul pe aglomerari – “Scenariul Fara Proiect” ................ 5-79
Tabel 5.49. Previzionarea penalitatilor pentru neconformare – “Scenariu fara proiect” (sume in Euro) . 5-
80
Tabel 5.50. Previzionarea costurilor de operare si intretinere– “Scenariul Fara Proiect” (sume in Euro)
............................................................................................................................................................... 5-80
Tabel 5.51. Tarife existente in Iunie 2011 ............................................................................................ 5-83
Tabel 5.52. Strategia de unificare a tarifului ........................................................................................ 5-86
Tabel 5.53. Proiectia Capitalului de Lucru in scenariul “Cu proiect”.................................................... 5-88
Tabel 5.54. Proiectia veniturilor operationale – scenariul “Cu Proiect” - EUR (preturi constante) ...... 5-88
Tabel 5.55. Proiectia Capitalului de Lucru in scenariul “Fara proiect” ................................................. 5-89
Tabel 5.56. Proiectia veniturilor operationale – scenariul “Fara Proiect” - EUR (preturi constante) ... 5-89
Tabel 5.57. Venitul mediu disponibil la nivelul menajelor in judetul Caras Severin – RON/luna ........ 5-90
Tabel 5.58. Factori de corectie pentru calcularea venitului menajelor din decilele inferioare ............. 5-90
Tabel 5.59. Indicele suportabilitatii pentru decilele cu cele mai reduse 3 venituri ............................... 5-91
Tabel 5.60. Rate de suportabilitate – Scenariul „Cu Proiect” – pentru gospodariile cu venit mediu ... 5-94
Tabel 5.61. Rate de suportabilitate – Scenariul „Fara Proiect” – pentru gospodariile cu venit mediu 5-95
Tabel 5.62. VAN Financiara si Ratele de Rentabilitate........................................................................ 5-99
Tabel 5.63. Plan de finantare pentru costurile eligibile – EURO (preturi curente) .............................. 5-99
Tabel 5.64. Plan de finantare pentru contributia locala – milioane EURO (preturi curente) ............... 5-99
Tabel 6.1. Pretul umbra al muncii ...................................................................................................... 6-103
Tabel 6.2. Beneficii unitare conform Ghidului CBA............................................................................ 6-105
Tabel 7.1. Impactul variatiei costurilor investitionale ......................................................................... 7-106
Tabel 7.2 Impactul variatiei costurilor de operare ............................................................................... 7-107
Tabel 7.3 Impactul variatiei veniturilor ................................................................................................ 7-107
Tabel 7.4 Impactul variatiei costurilor investitionale ........................................................................... 7-108
Tabel 7.5 Impactul variatiei costurilor de operare ............................................................................... 7-109
Tabel 7.6 Impactul variatiei veniturilor ................................................................................................ 7-109
Tabel 7.7 Variabile senzitive – analiza financiara ............................................................................... 7-110
Tabel 7.8 Variabile senzitive – analiza financiara ............................................................................... 7-110
Tabel 7.9 Rezultatele analizei de senzitivitate pentru rezultate economice ....................................... 7-111
Tabel 7.10 Variabile senzitive – analiza economica ........................................................................... 7-113
Tabel 7.11 Pragurile critice pentru variabilele critice (rezultate financiare si economice) .................. 7-115
Tabel 7.12 Variatia variabilelor cheie pentru scenariu – elemente financiare .................................... 7-116
Tabel 7.13 Probabilitatile scenariilor financiare .................................................................................. 7-116
Tabel 7.14 Distributia de probabilitati pentru FNPV/C ........................................................................ 7-117
Tabel 7.15 Distributia de probabilitati pentru FNPV/K ........................................................................ 7-118
Tabel 7.16 Parametrii statistici – analiza financiara............................................................................ 7-118
Tabel 7.17 Variatia variabilelor cheie pentru scenarii –elemente economice .................................... 7-119
Tabel 7.18 Variatia probabilitatilor pentru scenarii –elemente economice ......................................... 7-119
Tabel 7.19 Distributia de probabilitate pentru ERR ............................................................................ 7-121
Tabel 7.20 Parametrii statistici – analiza economica .......................................................................... 7-121
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-vi
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
LISTA FIGURILOR
Figura 2.1. Harta judetului Caras Severin ............................................................................................ 2-16
Figura 2.2. Previzionarea consumului individual (Sursa: Modelul financiar) ....................................... 2-19
Figura 5.1. Evolutia populatiei in Romania – 1985–2009 (Sursa: Institutul National de Statistica, 2009)
............................................................................................................................................................... 5-39
Figura 5.2. Dezvoltarea demografica in Romania din 1985 pana in 2009 (Sursa: Institutul National de
Statistica, 2009) ..................................................................................................................................... 5-40
Figura 5.3. Ponderea populatiei in regiunea de Vest a Romaniei (Sursa: Institutul National de
Statistica, 2009) ..................................................................................................................................... 5-40
Figure 5.4. Locuitori in judetul Caras Severin in 2000 – 2009 (Sursa: Institutul National de Statistica,
2009)...................................................................................................................................................... 5-41
Figure 5.5. Distributia populatiei in judetul Caras Severin 2000 – 2009 (Sursa: Institutul National de
Statistica, 2009) ..................................................................................................................................... 5-42
Figura 5.6. Evolutia principalilor indicatori macro-economici (Sursa: Institutul National de Statistica,
2009)...................................................................................................................................................... 5-51
Figura 5.7. Evolutia populatiei in judetul Caras Severin (2000- 2009) (Sursa: Institutul National de
Statistica, 2009) ..................................................................................................................................... 5-51
Figura 5.8. Evolutia populatiei in judetul Caras Severin (2009- 2040) (Sursa: Studiul de Fezabilitate
Tehnic) ................................................................................................................................................... 5-52
Figura 5.9. –Rata de acoperire a serviciului datoriei ............................................................................ 5-57
Figura 5.10. Comparatia tarifelor actuale cu cele ale celorlalti operatori regionali ............................. 5-58
Figura 5.11. Compararea tarifelor actuale cu tarifele celorlalti Operatori Regionali............................ 5-84
Figura 5.12. Unificarea tarifelor pentru apa (EUR – in termeni reali) .................................................. 5-85
Figura 5.13. Unificarea tarifelor pentru apa uzata (EUR – in termeni reali) ........................................ 5-86
Figura 7.1. Distributia de probabilitate a FNPV/C .............................................................................. 7-117
Figura 7.2. Distributia de probabilitate a FNPV/K .............................................................................. 7-118
Figura 7.3. Distributia de probabilitate pentru ERR ........................................................................... 7-120
Figura 7.4. Distributia de probabilitate pentru ENPV .......................................................................... 7-120
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-vii
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Acronime si Abrevieri
Termeni abreviati Explicatie
ANRSC Agentia Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare
ARA Asociatia Romana a Apei
CBA Analiza Cost-Beneficiu
CJ Consiliul Judetean
UCFC Unitatea Centrala de Finantare si Contractare

BERD Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare
EIM Evaluarea de Impact asupra Mediului
EIB Banca Europeana de Investitii
UE Uniunea Europeana
BF Beneficiar Final
FIDIC Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti
FOPIP Program de Imbunatatire a Performantelor Financiare si Operationale

Asistenta Tehnica pentru Imbunatatirea cadrului Institutional al
FOPIP I Beneficiarilor Finali ai ISPA din sectorul de Apa si Canalizare. Masura ISPA
2003 RO 16 P PA 012. EuropeAid/119629/D/SV/RO
Imbunatatirea cadrului Institutional al beneficiarilor proiectelor viitoare
FOPIP II
finantate de Uniunea Europeana. EuropeAid/123094/D/SER/RO
GoR Guvernul Romaniei
ADI Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
IFI Institut de Finantare International
ISPA Instrumentul de Politici Structurale pentru Pre-aderare
AL Autoritatea Locala
LC Consiliul Local
lcd Litri persoana/zi (referitor la consumul de apa)
NS Nivelul Serviciilor
m Metru
m3/d Metri cubi/zi
m3/yr Metri cubi pe an
MM Ministerul Mediului
MEF Ministerul Economiei si Finantelor
MAI Ministerul Administratiei si Internelor
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-1
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Termeni abreviati Explicatie

NRW Apa care nu aduce venit
ROC Operator Regional (apa si canalizare)
SAMTID Dezvoltarea Infrastructurii Oraselor Mici si Mijlocii
SCADA Control de supervizare si primirea datelor
TA Asistenta Tehnica
ToR Termeni de Referinta
UfW Pierderi de Apa
TVA Taxa pe Valoarea Adaugata
WFD Directiva Cadru pentru Apa
WTP Statie de tratare a apei potabile
WWTP Statie de tratare a apei uzate
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-2
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
1 Sumar executiv
Scopul rezumatului este acela de a oferi o privire de ansamblu asupra abordarii si metodologiei
aplicate si de a evidentia concluziile principale ale analizei. Pentru a putea transmite o imagine de
ansamblu asupra proiectului, rezumatul contine informatii si din alte rapoarte, cum ar fi Raportul
de Analiza Institutionala si Raportul asupra Studiului de Fezabilitate Tehnic. Pentru mai multe
detalii privind aceste aspecte, cititorul ar trebui sa studieze respectivele anexe atasate Aplicatiei
pentru Fonduri de Coeziune.
1.1 Aria proiectului si beneficiarii

Proiectul este localizat in judetul Caras-Severin, in regiunea Vestica a Romaniei, cu o suprafata
totala de 8.520 km². Proiectul trateaza investitii pentru urmatoarele orase (populatie in 2010):
 Resita cu o populatie totala de 82.390 locuitori;
 Anina cu o populatie totala de 8.568 locuitori;
 Baile Herculane cu o populatie totala de 5.936 locuitori;
 Bocsa cu o populatie totala de 17.005 locuitori;
 Caransebes cu o populatie totala de 28.314 locuitori
 Moldova Noua cu o populatie totala de 12.985 locuitori
 Oravita cu o populatie totala de 12.669 locuitori
 Otelu Rosu cu o populatie totala de 11.708 locuitori
Beneficiarul proiectului este Operatorul Regional (ROC) din judetul Caras-Severin, SC Aquacaras
SA.
1.2 Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului este acela de a furniza o strategie locala pentru dezvoltarea
sectorului de apa si canalizare pentru conformarea cu tintele negociate de Romania in perioada de
pre-aderare si aderare.
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
 Asigurarea conformarii cu legislatia UE si cea nationala agreata intre Romania si UE in
perioadele de tranzitie referitoare la sectorul de mediu:
 Obiectivul 1 – Implementarea Directivei UE 91/271/CEE (transpusa in
legislatia nationala prin NTPA 011/2002) privind colectarea si tratarea apei
uzate urbane din judet si evitarea descarcarii apei urbane netratate in ape
curgatoare;
 Obiectivul 2 – Conformarea cu Directiva UE 98/83/EC asupra calitatii apei
destinate consumului uman transpusa in legislatia nationala prin Legea
458/2002 privind calitatea apei potabile amendata de Legea 311/2004;
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-3
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Asigurarea unei utilizari optime a fondurilor Europene;

 Asistarea dezvoltatorilor proiectului in intarirea capacitatilor locale pentru implementarea
de proiecte viitoare;
 Alcatuirea unui program de investitii pe termen lung.
Proiectul tinteste reabilitarea si extinderea infrastructurii existente de apa si canalizare in scopul
indeplinirii obiectivelor Axei Prioritare 1.
Obiectivele proiectului sunt prezentate mai detaliat in Raportul asupra Studiului de Fezabilitate
Tehnic.
1.3 Descrierea si costurile proiectului
Proiectul consta in reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din
judetul Caras Severin si intr-un mix al componentelor de investitii pentru fiecare zona urbana ce
este descrisa in detaliu in Raportul asupra Studiului de Fezabilitate Tehnic.
Costurile de investitii sunt estimate si exprimate separat pe fiecare aglomerare. Costurile de
investitie estimate contin in primul rand costul de investitie al Proiectului ce urmeaza a fi
implementat in perioada 2010-2013 (parte din planul de investitii pe termen lung) si in plus costuri
de inlocuire si costuri de investitie suplimentare conform necesitatilor estimate pana in 2040.
In vederea selectarii celei mai adecvate optiuni pentru fiecare componenta de investitie a fost
realizata o analiza de optiuni detaliata. Au fost luate in considerare cateva optiuni specifice pentru
fiecare locatie in care se vor executa lucrari. Acolo unde a fost necesara o analiza de optiuni mai
detaliata, aceasta a fost realizata cu ajutorul analizelor costurilor de operare si de investitii
(inclusiv analiza financiara de optiuni).
Estimarea costului de investitii al proiectului ce urmeaza a deveni efectiv la momentul
implementarii trebuie sa ia in considerare cresterile anticipate de pret (inflatie) conform
scenariilor macroeconomice.
Tabel 1.1. Costuri de investitie in preturi constante si curente (sume in Euro)

Investitii in preturi
Total 2009 2010 2011 2012 2013
constante
Activitatea de apa 35.137.554 - - 1.376.884 17.948.770 15.811.899
Activitatea de canalizare 66.444.336 - - 2.603.658 33.940.727 29.899.951
Total 101.581.890 - - 3.980.542 51.889.497 45.711.851
Investitii in preturi curente

Activitatea de apa 37.356.820 - - 1.405.110 18.866.222 17.085.488
Activitatea de canalizare 70.640.919 - - 2.657.033 35.675.607 32.308.279
Total 107.997.740 - - 4.062.143 54.541.829 49.393.767
Factor ajustare apa 6,32% 0,0% 0,0% 2,1% 5,1% 8,1%

Factor ajustare canalizare 6,32% 0,0% 0,0% 2,1% 5,1% 8,1%
Factor ajustare mediu 6,32% 0,0% 0,0% 2,1% 5,1% 8,1%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-4
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Impartirea costurilor de investitii pe aglomerari in preturi curente este prezentata in urmatorul

tabel:
Tabel 1.2. Structura costurilor de investitie pe aglomerari (in milioane Euro preturi curente)
Investitii pe
Total 2009 2010 2011 2012 2013
aglomerari
Resita Mil. EUR curente 18.531 - - 0.697 9.359 8.475
Anina Mil. EUR curente 9.887 - - 0.372 4.993 4.522
Baile Herculane Mil. EUR curente 5.947 - - 0.224 3.004 2.720
Bocsa Mil. EUR curente 14.737 - - 0.554 7.442 6.740
Caransebes Mil. EUR curente 22.656 - 0.852 11.442 10.362
Moldova Noua Mil. EUR curente 13.086 - 0.492 6.609 5.985
Oravita Mil. EUR curente 10.156 - 0.382 5.129 4.645
Otelu Rosu Mil. EUR curente 12.999 - 0.489 6.565 5.945
Total Mil. EUR curente 107.998 - - 4.062 54.542 49.394
1.4 Analiza financiara
Obiectivul analizei financiare este acela de a evalua viabilitatea si durabilitatea financiara a

proiectului pe toata durata de viata a proiectului
In termeni generali, analiza financiara ia in considerare toate datele relevante, informatiile
disponibile din diferite surse si in mod special rapoartele, situatiile financiare si datele legate de
productie / servicii furnizate de catre operatorul regional pentru anul 2010. Mai sunt luate in
considerare datele socio-economice si informatiile de fond prezentate in Raportul de Master Plan
precum si conceptele tehnice, proiectiile cererii si estimarile costurilor, detaliate in capitolele
respective din cadrul Studiului de Fezabilitate.
Conform standardelor UE privind ACB, analiza financiara trebuie sa utilizeze „metoda
incrementala”: aceasta inseamna ca proiectul este evaluat pe baza diferentelor intre scenariul „cu
proiect” si un scenariu alternativ „fara proiect”. Pentru scenariul „cu proiect”, costurile si veniturile
luate in considerare trebuie sa fie acelea ale unui scenariu de operatiuni eficiente. Pentru scenariul
„fara proiect”, costurile si veniturile luate in considerare sunt acelea ale activitatii curente fara
inlocuiri sau investitii noi majore.
Principalele presupuneri folosite pentru analiza financiara care ia in considerare scenariile „fara
proiect” si pe cel „cu proiect” sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 1.3. Supozitii pentru scenariile „cu” si „fara proiect”

Criteriu Scenariul „fara proiect” Scenariul „cu proiect”
Alimentarea cu apa:
Ratele de conectare: Ratele de conectare sunt mentinute Incepand cu anul de baza 2010, nivelul ratelor de
constante la nivelul celor din 2010. conectare la retelele de alimentare cu apa si
canalizare va creste o data cu masurile de extindere a
retelelor din cadrul proiectului, nivelul populatiei
conectate urmand sa atinga „populatia din zona
aglomerarii” pana in 2014, urmand ca apoi acesta sa
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-5
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

ramana constant.
Gradul de Gradul de contorizare al consumatorilor Gradul de contorizare al consumatorilor casnici si
contorizare: casnici si comerciali ramane constant la comerciali va creste la peste 90% pentru toate
nivelul inregistrat in 2010 pentru toate localitatile in 2014. Aceasta supozitie reflecta
aglomerarile. Aceasta supozitie reflecta necesitatea primordiala a operatorilor de a introduce
necesitatea primordiala a operatorilor de a facturarea pe baza de consum ca masura eficienta de
introduce facturarea pe baza de consum ca a reduce nivelul pierderilor comerciale. Procesul de
masura eficienta de a reduce nivelul contorizare va fi finantat de catre Operatorul
pierderilor comerciale. Procesul de Regional.
contorizare va fi finantat de catre Operatorul
Regional.
Consumul Specific de Incepand cu consumul actual facturat pe Incepand cu consumul actual facturat pe locuitor in
Apa (casnic) locuitor in 2010 (pe baza datelor furnizate de 2010 (pe baza datelor furnizate de companie),
companie), consumul specific de apa facturat consumul specific de apa facturat se presupune ca va
se presupune ca va inregistra o scadere intr-o inregistra o scadere intr-o prima faza ca rezultat a
prima faza ca rezultat a cresterilor preturilor cresterilor preturilor (elasticitatea tarifelor) si apoi o
(elasticitatea tarifelor) si apoi o crestere ca crestere ca rezultat al bunastarii individuale
rezultat al bunastarii individuale (elasticitate (elasticitate cu bunastarea individuala).
cu bunastarea individuala).
Consumul Specific de Numarul conexiunilor ramane constant la Consumul de apa al agentilor comerciali va creste
Apa (comercial) nivelul din 2010, in timp ce consumul usor (crestere economica minima)
individual de apa va creste usor (crestere
economica minima)
Pierderi fizice de apa Datorita lipsei de reabilitare a retelelor, Datorita implementarii proiectului nivelul pierderilor
(pierderi de retea si pierderile fizice de apa se asteapta sa scada se asteapta sa scada. In cazul lipsei de reabilitari a
altele) usor datorita investitiilor implementate in retelelor, pierderile fizice de apa vor scadea usor
paralel. datorita investitiilor in paralel.
Canalizare: .
Infiltratii in canalele Datorita lipsei de reabilitari a retelei, nivelul Datorita implementarii proiectului, nivelul
de scurgere infiltratiilor este de asteptat sa sporeasca in infiltratiilor se asteapta sa scada.
urmatorii ani.
Articole de costuri
fixe:
Total Intretinere Pe parcursul anilor trecut. datorita lipsei Pe parcursul anilor trecuti, datorita lipsei resurselor
(Activitatile de apa si resurselor financiare, costurile de intretinere financiare, costurile de intretinere inregistrate de
canalizare sunt inregistrate de operator se aflau la nivele operator se aflau la nivele minime. Dupa
tratate separat sau minime. Datorita deteriorarilor ulterioare ale implementarea investitiilor, costurile de intretinere
impreuna) sistemului, costurile de intretinere se legate de noile investitii sunt stabilite la un nivel
considera ca vor creste in urmatorii ani. normativ de 0,75% din valoarea lucrarilor de
Supozitiile utilizate sunt prezentate in constructii si din valoarea echipamentelor.
capitolul – „Proiectarea costurilor de operare
pentru cazul „fara proiect”.
Costurile cu In anii urmatori, s-a considerat ca efectivul Dupa ce investitia proiectului va deveni operational,
personalul salariatilor va ramane constant, salariile s-a numarul de angajati va fi estimat conform cerintelor
presupus ca vor inregistra o crestere noilor sisteme. Salariile s-a presupus ca vor creste in
cumulata in termeni reali de 3.3 ori pentru termeni reali de 3.3 ori in perioada 2011-2040.
perioada 2011-2040.
Costuri Costurile administrative sunt bazate pe date Costurile administrative sunt bazate pe date furnizate
Administrative furnizate la nivelul anului 2010. la nivelul anului 2011; pentru perioada 2011 pana la
(Activitatile de apa si Pentru perioada 2011-2040, costurile finalizarea implementarii investitiilor, costurile
canalizare sunt administrative se presupune ca vor creste in administrative se presupune ca vor creste in termeni
tratate separat sau termeni reali conform cresterilor in termeni reali conform factorului de crestere al costurilor
impreuna) reali ale costurilor materiale. materiale.
Dupa finalizarea implementarii masurilor de investitii,
costurile administrative sunt ajustate pe baza
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-6
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

necesitatilor pentru fiecare aglomerare.
Articole de costuri
variabile:
Costul cu energia Costul cu electricitatea se bazeaza pe date Pana la finalizarea implementarii investitiilor, costul
pentru activitatea de furnizate de companie pentru anul 2010 si cu energia electrica se bazeaza pe datele furnizate de
alimentare cu apa: proiectate in mod proportional cu productia companie pentru anul 2010 si proiectate in mod
de apa; acesta este ajustat corespunzator in proportional cu productia de apa; acesta este ajustat
termeni reali. corespunzator in termeni reali.
Dupa finalizarea implementarii investitiei, costurile
cu energia sunt estimate pe baza schimbarilor
tehnologice, nivelului pierderilor, si sunt proiectate in
mod proportional cu productia de apa; acestea sunt
ajustate corespunzator in termeni reali.
Costul cu energia Costul cu electricitatea se bazeaza pe date Pana la finalizarea implementarii investitiilor, costul
pentru activitatea de furnizate de companie pentru anul 2010 si cu energia electrica se bazeaza pe datele furnizate de
canalizare. proiectate in mod proportional cu cantitatea companie pentru anul 2010 si proiectate in mod
de apa uzata; acesta este ajustat proportional cu cantitatea de apa uzata; acesta este
corespunzator in termeni reali. ajustat corespunzator in termeni reali.
Dupa finalizarea implementarii investitiei, costurile
cu energia sunt estimate pe baza schimbarilor
tehnologice, nivelul pierderilor si al infiltrarilor si sunt
proiectate proportional cu cantitatile de apa uzata;
acestea sunt ajustate corespunzator in termeni reali.
Consumabile:
Activitatea de Costul materialelor, chimicalelor etc se Pana la finalizarea implementarii investitiilor, costul
alimentare cu apa bazeaza pe datele furnizate de companie cu materialele, chimicalele etc se bazeaza pe datele
pentru anul 2010 si este proiectat furnizate de companie pentru anul 2010, este
proportional cu productia de apa; acesta este proiectat proportional cu productia de apa si este
ajustat cu un factor cumulat de 1.37 in ajustat in termeni reali conform scenariului macro-
termeni reali pentru perioada 2011-2040. economic.
Dupa finalizarea implementarii masurilor de investitii,
nivelul costurilor materiale este estimat pe baza
schimbarilor tehnologice si a nivelului pierderilor,
fiind proiectate in mod proportional cu productia de
apa si ajustate in termeni reali printr-un factor
cumulat de 1.37 pentru perioada 2011-2040.
Activitatea de tratare Costul materialelor, chimicalelor etc se Pana la finalizarea implementarii investitiilor, costul
a apelor uzate. bazeaza pe datele furnizate de companie cu materialele, chimicalele etc se bazeaza pe datele
pentru anul 2010 si este proiectat furnizate de companie pentru anul 2010, este
proportional cu cantitatea de apa uzata; proiectat proportional cu productia de apa si este
acesta este ajustat cu un factor cumulat in ajustat in termeni reali conform scenariului macro-
termeni reali. economic.
Dupa finalizarea implementarii masurilor de
investitie, nivelul costurilor materiale este estimat pe
baza schimbarilor tehnologice si a nivelului
infiltrarilor, fiind proiectat proportional cu generarea
de apa uzata si ajustat corespunzator in termeni reali.
Utilizarea namolului
Utilizarea namolului In prezent nu exista costuri cu utilizarea In prezent nu exista costuri cu utilizarea namolului.
canalizare namolului. Se presupune ca practicile de utilizare vor ramane
Se presupune ca practicile de utilizare vor aceleasi pentru perioada 2011-2014.
ramane aceleasi pentru perioada 2011-2014. Incepand cu 2014, costul cu utilizarea namolului este
Incepand cu 2014, costurile cu utilizarea estimat pe baza costului unitar. proiectat
namolului au fost calculate luand in proportional cu cantitatea de namol generat; acesta
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-7
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

considerare cantitatea de namol generat este ajustat corespunzator in termeni reali. Costurile
pentru fiecare aglomerare si costurile unitare unitare utilizate sunt calculate pe baza unor optiuni
pentru utilizare. diferite pentru utilizarea namolului pentru fiecare
aglomerare.
Taxe percepute de
Apele Romane
Activitatea de Costul apei brute se bazeaza pe datele Pana la finalizarea implementarii investitiei, costul
alimentare cu apa furnizate de companie pentru anul 2010 si apei brute se bazeaza pe datele furnizate de
proiectate proportional cu productia de apa; companie pentru anul 2010 si proiectate
acesta este ajustat corespunzator in termeni proportional cu cantitatea de apa produsa; acesta
reali. este ajustat corespunzator in termeni reali.
Dupa finalizarea implementarii investitiei, costul apei
brute este estimat pe baza costului unitar, a
schimbarilor tehnologice, nivelului pierderilor si este
proiectat proportional cu cantitatea de apa produsa;
acesta este ajustat corespunzator in termeni reali.
Penalitati
Activitatea de Penalitatile sunt calculate pe baza volumelor Nu au fost aplicate penalitati pentru descarcarea apei
canalizare de apa uzata descarcata si a taxelor uzate tratate pentru acest scenariu datorita faptului
aplicabile. ca apa uzata tratata la sfarsitul implementarii
proiectului va corespunde prevederilor legale in
vigoare.
Ipotezele sunt prezentate in detaliu in Capitolul 5.5 – Proiectarea costurilor operationale.

Fluxul de numerar generat de proiect in perioada de evaluare 2011-2040 contine:
 Cost de investitie de 107,998 milioane Euro (preturi curente) prezentat in Raportul de ACB
- Anexa 1-3; Costuri de inlocuire pentru echipamente (dupa 15 ani de utilizare) in valoare
de 15,046 milioane Euro (preturi constante) prezentate in Raportul de ACB – Anexa 1-3;
 Costuri incrementale de operare (servicii de alimentare cu apa si apa uzata) prezentate in
Raportul de ACB – Anexa 1-4;
 Venituri incrementale (servicii de alimentare cu apa si canalizare) prezentate in Raportul de
ACB – Anexa 1-5;
 Capital de lucru incremental prezentat in Raportul de ACB – Anexa 1-5;
Nivelul golului de finantare calculat la o rata de actualizare de 5% este de 93,74%.
Conform Programului Operational Sectorial, mixul de finantare pentru acoperirea „golului de
finantare” poate avea urmatoarea structura a surselor de finantare:
 Grant UE pentru axa prioritara: 88,16%;
 Contributia Bugetului de Stat: 10,84%;
 Contributia Bugetului Local: 1,00%.
Pentru determinarea nivelului contributiei Bugetelor Locale, au fost luate in considerare
urmatoarele aspecte:
 Situatia economica si dezvoltarea judetului Caras Severin se afla sub media nationala;
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-8
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Municipalitatile mai mici au la dispozitie resurse proprii limitate, majoritatea veniturilor

acestora fiind legate de transferurile de la bugetele centrale si judetene.
Avand in vedere aceste aspecte, este evident faptul ca veniturile pentru finantare la nivelul
bugetului local sunt limitate. Datorita acestui motiv, nivelul contributiilor de la Bugetul Local este
limitat la 1,00% din valoarea golului de finantare, iar contributia de la Bugetul de Stat la 10,84%
din golul de finantare.
Rezultatele detaliate ale analizei sunt prezentate in Anexa 1-7.
Luand in considerare analiza detaliata din Raportul privind Analiza Cost - Beneficiu. Consultantii
propun urmatoarea schema de finantare pentru proiect (ca procent din costurile total eligibile):
 Grant UE: 82,64%;
 Subventie de la Bugetul Statului: 10,16%;
 Contributie Bugetul Local: 0,94%;
 Credit contractat de Operator: 6,26%
Planul de finantare pentru costurile eligibile este prezentat in urmatorul tabel:
Tabel 1.4. Plan de finantare pentru costurile eligibile – EURO (preturi curente)
Plan de finantare U.M. Total 2009 2010 2011 2012 2013
Costuri eligibile EUR curente (107,997,740) - - (4,062,143) (54,541,829) (49,393,767)

Grant UE EUR curente 89,252,991 - - 3,357,093 45,075,215 40,820,683
Buget de Stat EUR curente 10,974,392 - - 412,782 5,542,370 5,019,240
Buget Local EUR curente 1,012,398 - - 38,080 511,289 463,030
Credit Operator EUR curente 6,757,959 - - 254,189 3,412,955 3,090,815
Pentru partea contributiei locale, a fost agreat faptul ca fiecare aglomerare implicata in proiect va
avea contributia sa la finantarea acestuia.
Urmatorul tabel prezinta contributia fiecarei autoritati locale la valoarea de 1,012 milioane EURO.
Tabel 1.5. Plan de finantare pentru contributia locala – milioane EURO (preturi curente)
Autoritate Locala Total 2009 2010 2011 2012 2013
Resita EUR curente 173,711 0 0 6,534 87,729 79,449

Anina EUR curente 92,679 0 0 3,486 46,805 42,388
Baile Herculane EUR curente 55,752 0 0 2,097 28,156 25,499
Bocsa EUR curente 138,146 0 0 5,196 69,767 63,182
Caransebes EUR curente 212,381 0 0 7,988 107,258 97,134
Moldova Noua EUR curente 122,668 0 0 4,614 61,951 56,103
Oravita EUR curente 95,203 0 0 3,581 48,080 43,542
Otelu Rosu EUR curente 121,859 0 0 4,584 61,542 55,733
Total EUR curente 1,012,398 0 0 38,080 511,289 463,030
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-9
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
VAN financiara si Ratele de Rentabilitate financiara cu si fara asistenta comunitara inregistreaza

urmatoarele valori:
Tabel 1.6. VAN financiar si RIR

Inainte de ajutorul comunitar Dupa ajutorul comunitar
NPV/C FRR/C NPV/C FRR/C NPV/C FRR/C
(84,707,304) -5.88% (84,707,304) -5.88% (84,707,304) -5.88%
Analiza de suportabilitate prezinta urmatoarele concluzii:

 Rata de suportabilitate medie pentru Decila 1 a gospodariilor medii este de 5,0% in 2015, si
scade progresiv pana la un nivel de 3,4% la sfarsitul perioadei de evaluare.
 Pentru principala zona urbana (Municipiul Resita), rata de suportabilitate a celei mai
scazute decile (Decila 1) va fi de 5,2% in 2015; si va descreste progresiv pana la un nivel de
3,4% la sfarsitul perioadei de evaluare.
 Strategia de tarifare a fost proiectata pentru unificarea tarifelor si atingerea unei limite
maxime de suportabilitate in anul 2015. Dupa aceasta perioada, limita de suportabilitate va
descreste usor datorita urmatoarelor motive:
o Investitiile incluse in Aplicatia de Fonduri de Coeziune reprezinta doar o parte din
investitiile totale incluse in master plan, iar operatorul regional va trebui sa
implementeze si alte investitii in zona (finantarea acestor investitii nu poate fi
identificata in acest moment, din aceasta cauza aceste sume nefiind luate in
considerare in cadrul analizei). Master Planul mentioneaza urmatoarele valori de
investitii ca fiind necesare pentru a fi implementate in judetul Caras Severin in anii
urmatori (in urmatorii ani este de asteptat ca Operatorul Regional din Caras Severin
sa preia operarea in toate localitatile din judet):
 Pentru perioada 2014-2018: 169 milioane Euro;
Nivelul de investitii mentionat a fost comparat cu veniturile potentiale suplimentare
care ar putea fi generate daca nivelul suportabilitatii pentru Decila 1 ar fi mentinut
la 4% pe intreaga perioada de analiza. Rezultatele sunt urmatoarele (comparare
VAN venituri cu cea a costurilor):
 Veniturile suplimentare reprezinta 3,3% din necesarul investitiilor totale
pentru perioada 2014-2038;
 Veniturile suplimentare reprezinta 6,3% din necesarul investitiilor totale
pentru perioada 2014-2018.
Rezultatele de mai sus demonstreaza ca veniturile suplimentare generate pot
acoperi doar o mica parte a necesarului de investitii, ceea ce indica nevoia de grant
pentru finantarea investitiilor viitoare.
Luand in considerare faptul ca investitiile suplimentare vor fi implementate in
special in zonele rurale (cu o eficienta a costurilor mai scazuta), abordarea de mai
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-10
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
sus ia in considerare aplicarea principiului solidaritatii (veniturile generate in zonele

mai „bogate” vor fi utilizate pentru a finanta sau co-finanta investitiile in zonele mai
„sarace”).
o Factura de apa creste mai incet decat veniturile medii ale unei gospodarii, deoarece
nevoile acestora vor deveni din ce in ce mai sofisticate, iar pentru nevoile de baza
(apa si canalizarea) vor fi alocate procente mai scazute din veniturile gospodariei.
Ca tendinta generala, factura unei gospodarii medii va creste, iar plafonul
suportabilitatii va descreste usor.
 Nivelul maxim al suportabilitatii pentru gospodariile cu venit mediu, atins in 2015, se
situeaza intre 2,3% - 2,6%, inregistrand o medie de 2,4% (orasele mici au un consum mai
scazut).
Chiar daca la prima vedere cresterile tarifare sunt inseminate, autoritatile locale s-au angajat sa le
implementeze in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile a Operatorului Regional in urmatoarea
perioada si a unor servicii de calitate. Echipa de management a Operatorului Regional este
constienta de faptul ca indexarile tarifare vor pune presiune pe clienti, insa este increzatoare ca
poate asigura o rata de colectare insemnata, avand in vedere existenta unui bun mecanism de
colectare.
In scopul asigurarii unei dezvoltari durabile a operatorului si a unor nivele rezonabile ale
suportabilitatii, strategia de tarifare a fost aprobata printr-o Decizie a Consiliului Local.
Tabel 1.7. Strategia de tarifare
Strategia de unificare a tarifelor Tarife actuale 2012 2013 2014 2015
Resita
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Anina
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Baile Herculane
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Bocsa
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Caransebes
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Moldova Noua
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Oravita
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Otelu Rosu
Apa 3.20 0.00% 0.00% 5.00% 3.00%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-11
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Strategia de unificare a tarifelor Tarife actuale 2012 2013 2014 2015
Canal 1.14 0.00% 20.00% 30.00% 30.00%
Evolutia detaliata a tarifelor este prezentata in Anexa 1.5.
1.5 Analiza economica

Cu scopul de a demonstra ca proiectul este avantajos pentru populatia tarii, Consultantul a realizat
o analiza economica detaliata:
Analiza economica se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
 Perioada evaluarii economice este 2011-2040;
 Anul de baza pentru evaluare este 2010;
 Toate valorile costurilor si beneficiilor sunt redate in preturi constante;
 Rata de actualizare utilizata pentru calculul VAN este 5,5%.
Componentele de cost luate in considerare in evaluarea economica sunt:
 Costul investitional al proiectului;
 Costul de inlocuire;
 Costul de operare al proiectului.
 Emisiile de CO2;
Prezentarea pe scurt a beneficiilor individuale este realizata in urmatorul tabel (conform Ghidului
de ACB pentru Romania redactat de JASPERS).
Tabel 1.8. Beneficii unitare generate de proiect conform Ghidului de ACB

Beneficiile proiectului
Tip Baza de calcul Valoare monetara Comentarii
Accesul la apa potabila Nr. de gospodarii din zona de 148 Euro/gospodarie/an
servicii a proiectului
(valoare 2008)
Imbunatatirea cursurilor de apa Nr. de locuitori din zona de servicii 20,4 Euro/persoana/an
(valoare de folosire) a proiectului
(valoare 2008)
Imbunatatirea cursurilor de apa Nr. de gospodarii incluse in zona 0,004 – 0,011
(valoare de nefolosire) de servicii a proiectului. Euro/gospodarie/an/KM apa
curgatoare
Economiile de cost realizate de Nr. de gospodarii nou conectate 315 Euro/gospodarie/an
consumatori – puturi private
Economiile de cost realizate de Nr. de gospodarii nou conectate 348 Euro/gospodarie/an
consumatori – fose septice
Economiile de cost realizate de Economii de apa incrementale (in Taxa pe extragerea apei (Apele
operator – extragerea apei m3) Romane)
Economiile de cost realizate de Economii in emisii de CO2 (in De la 25 Euro/tona in 2010 la 45
operator – consum energetic tone) Euro/tona in 2030
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-12
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Indicatorul Beneficiu-Cost este 2.11, RIR economica 17.6 %, iar VAN calculata la o rata de
actualizare de 5,5% este de 128,917 milioane Euro.
Proiectul va avea ca rezultat indicatori economici satisfacatori, cu beneficiile depasind semnificativ
costurile economice
Calculele detaliate sunt prezentate in foaia de calcul “Analiza economica” din Modelul Financiar
(Anexa 1-9).
1.6 Analiza de senzitivitate si de risc

Pentru a valida ipotezele folosite si a identifica variabilele cele mai sensibile, se efectueaza o
analiza de senzitivitate detaliata, in 3 etape:
 Analiza (1) arata efectele variatiei parametrilor cheie asupra „mixului de finantare”;
 Analiza (2) arata efectele variatiei parametrilor cheie asupra „rezultatelor financiare”;
 Analiza (3) arata efectele variatiei parametrilor cheie asupra „rezultatelor economice”;
Urmatorul tabel indica variabilele senzitive pentru rezultatele analizei financiare:
Tabel 1.9. Variabile senzitive-analiza financiara
Analiza financiara Variatia VANF/C Variatia RIRF/C Senzitiv (Da/Nu)

Costul investitional al proiectului (crestere de 1%) -1.07% -0.17% Da
Costul investitional al proiectului (scadere de 1%) 1.07% 0.17% Da
Costuri operationale (crestere de 1%) -2.34% -6.35% Da
Costuri operationale (scadere de 1%) 2.34% 6.17% Da
Evolutia veniturilor (crestere de 1%) 2.63% 6.95% Da
Evolutia veniturilor (scadere de 1%) -2.63% -7.17% Da
Am considerat o variabila ca fiind senzitiva daca 1% din variatia sa ar conduce la o variatie de cel
putin 1% in rezultatul indicatorului financiar.
Urmatorul tabel prezinta variabilele sensitive pentru rezultatele analizei economice:
Tabel 1.10. Variabile senzitive-analiza economica

Variatia Variatia Senzitiv Senzitiv
Analiza economica
VANE RIRE (Da/Nu) (Da/Nu)
Variatia costurilor de investitie (crestere de 1%) -1.300% -1.930% Da Da
Variatia costurilor de investitie (scadere de 1%) 1.287% 1.978% Da Da
Variatia emisiilor de CO2 (crestere de 1%) -0.006% -0.004% Nu Nu
Variatia emisiilor de CO2 (scadere de 1%) 0.006% 0.004% Nu Nu
Variatia beneficiului privind accesul la apa potabila (crestere de
1%) 0.679% 0.387% Nu Da
Variatia beneficiului privind accesul la apa potabila (scadere de
1%) -0.679% -0.387% Nu Da
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-13
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Analiza economica Variatia Variatia Senzitiv Senzitiv

Variatia imbunatatirii calitatii apei (crestere de 1%) VANE
0.503% RIRE
0.239% (Da/Nu)
Nu (Da/Nu)
Da
Variatia imbunatatirii calitatii apei (scadere de 1%) -0.503% -0.240% Nu Da
Variatia imbunatatirii accesului la apa (crestere de 1%) 0.001% 0.001% Nu Nu
Variatia imbunatatirii accesului la apa (scadere de 1%) -0.001% -0.001% Nu Nu
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - puturi private
(crestere de 1%) 0.078% 0.058% Nu Nu
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - puturi private
(scadere de 1%) -0.078% -0.058% Nu Nu
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - evacuarea apelor
uzate (crestere de 1%) 0.621% 0.440% Nu Da
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - evacuarea apelor
uzate (scadere de 1%) -0.621% -0.439% Nu Da
Variatia economiilor de costuri privind extragerea apei (crestere de
1%) 0.008% 0.005% Nu Nu
Variatia economiilor de costuri privind extragerea apei (scadere de
1%) -0.008% -0.005% Nu Nu
Variatia economiilor de costuri pentru operator - consum de
energie (crestere de 1%) 0.006% 0.005% Nu Nu
Variatia economiilor de costuri pentru operator - consum de
energie (scadere de 1%) -0.006% -0.005% Nu Nu
Variatia costurilor de operare (crestere de 1%) -1.073% -0.792% Da Da
Variatia costurilor de operare (scadere de 1%) 1.073% 0.795% Da Da
Am considerat o variabila ca fiind senzitiva daca 1% din variatia sa determina o variatie de minim
0,3% in rezultatele indicatorilor economici.
Este realizata o analiza detaliata de risc pentru variabilele senzitive selectate si se desfasoara pe 2
nivele:
 Pentru parametrii analizei financiare;
 Pentru parametrii analizei economice.
Ambele analize de risc se desfasoara pentru un numar de scenarii si distributii de probabilitate
anticipate pentru fiecare scenariu. Variabilele testate sunt:
 VANF/C si VANF/K pentru analiza financiara;
 VANE si RIRE pentru analiza economica.
Rezultatele / parametrii statistici ai analizei de risc sunt prezentati in urmatoarele 2 tabele:
Tabel 1.11. Parametrii statistici pentru analiza de risc – analiza financiara
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-14
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
FNPV/C FNPV/K
Scenariu de baza (84,707,304) (8,111,028)

Medie (88,206,930) (10,538,306)
Deviatie standard 22,134,135 21,201,224
Distributia normata cumulata 0.563 0.546
Distributia Standard Normata
Cumulata 0.713 0.707
Tabel 1.12. Parametrii statistici pentru analiza de risc – analiza economica

ERR ENPV
Scenariu de baza 17.6% 128,917,534

Medie 17.5% 127,899,417
Deviatie standard 0.81% 9,186,261
Distributia Standard Normata
Cumulata 0.707 0.707
Analiza de risc indica faptul ca nu exista un risc serios care sa ameninte o implementare si o
operare de succes a Masurilor Proiectului.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

1-15
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
2 Aria proiectului si beneficiarii

2.1 Localizarea Proiectului
Proiectul este localizat in judetul Caras Severin, in regiunea de Vest a Romaniei, cu o suprafata
totala de 8.520 km². Din punct de vedere administrativ, judetul Caras Severin are 2 municipii
(Resita si Caransebes), 6 orase (Anina, Baile Herculane, Moldova Noua, Bocsa, Oravita si Otelu
Rosu) si 69 de comune.
Figura 2.1. Harta judetului Caras Severin
2.2 Aria proiectului

Proiectul trateaza investitii pentru urmatoarele aglomerari (populatie in 2009):
 Resita cu o populatie de 82,390 locuitori;
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-16
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Anina cu o populatie de 8,568 locuitori;

 Baile Herculane cu o populatie de 5,936 locuitori;
 Bocsa cu o populatie de 17,005 locuitori;
 Caransebes cu o populatie de 28,314 locuitori;
 Moldova Noua cu o populatie de 12,985 locuitori;
 Oravita cu o populatie de 12,669 locuitori;
 Otelu Rosu cu o populatie de 11,708 locuitori.
2.3 Beneficiarul proiectului

Beneficiarul proiectului este Operatorul Regional (ROC) din judetul Caras Severin, SC Aquacaras SA.
2.4 Proiectarea datelor socio-economice si a celor privind cererea
2.4.1 Date socio-economice si privind cererea pentru scenariul „Cu Proiect”

Proiectarea datelor socio-economice si a celor privind cererea este prezentata in detaliu pentru
zonele de acoperire a serviciilor de catre Operatorul Regional al judetului Caras Severin in Anexa 2-
2 si pe scurt pe total operator in Anexa 1-2. Datele cheie socio-economice si referitoare la cerere,
utilizate in proiectiile financiare pentru scenariul „cu proiect” pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
2.4.1.1 Populatia
Evolutia populatiei este bazata pe prognoza oficiala a Institutului National de Statistica si toate
ipotezele folosite sunt prezentate in detaliu in raportul “Studiul de Fezabilitate Tehnic”.
Tabel 2.1 Evolutia populatiei in zonele de servicii acoperite de Operatorul Regional

Total populatie 2010 2014 2018 2040
Resita 82,390 79,574 76,854 63,475

Anina 8,568 8,275 7,992 6,601
Baile Herculane 5,936 5,733 5,537 4,573
Bocsa 17,005 16,424 15,862 13,101
Caransebes 28,314 27,346 26,412 21,814
Moldova Noua 12,985 12,541 12,113 10,004
Oravita 12,669 12,236 11,818 9,760
Otelu Rosu 11,708 11,308 10,921 9,020
Total 179,575 173,437 167,510 138,348
2.4.1.2 Evolutia ratelor de conectare la sistemele de apa si canalizare

Evolutia ratelor de conectare este corelata cu implementarea investitiilor si ia in considerare
numai impactul proiectului de investitii propus in prezentul document.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-17
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 2.2. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de alimentare cu apa

Grad de conectare la serviciile de apa 2010 2014 2018 2040
Resita 90.8% 100.0% 100.0% 100.0%

Anina 81.2% 100.0% 100.0% 100.0%
Baile Herculane 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Bocsa 76.4% 100.0% 100.0% 100.0%
Caransebes 89.2% 100.0% 100.0% 100.0%
Moldova Noua 66.2% 100.0% 100.0% 100.0%
Oravita 67.1% 100.0% 100.0% 100.0%
Otelu Rosu 98.2% 100.0% 100.0% 100.0%
Total referitor la proiect 85.2% 100.0% 100.0% 100.0%
Tabel 2.3. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de canalizare

Grad de conectare la serviciile de canalizare 2010 2014 2018 2040
Resita 66.2% 100.0% 100.0% 100.0%

Anina 52.8% 100.0% 100.0% 100.0%
Baile Herculane 89.8% 100.0% 100.0% 100.0%
Bocsa 38.4% 100.0% 100.0% 100.0%
Caransebes 60.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Moldova Noua 32.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Oravita 29.5% 100.0% 100.0% 100.0%
Otelu Rosu 25.4% 100.0% 100.0% 100.0%
2.4.1.3 Evolutia consumului de apa

In ceea ce priveste consumul casnic de apa, consumul specific pe cap de locuitor este egal cu
cantitatea de apa facturata.
Tabel 2.4. Evolutia consumului specific de apa (l/pers/zi) – facturat

Consum individual de apa(l/o/z) 2010 2014 2018 2040
Resita 102 89 92 110

Anina 52 79 83 110
Baile Herculane 83 80 85 110
Bocsa 58 80 85 110
Caransebes 105 87 91 110
Moldova Noua 99 80 85 110
Oravita 90 80 85 110
Otelu Rosu 109 80 85 110
Medie 96 85 89 110
In proiectarea prognozei cererii au fost luate in considerare urmatoarele 2 elemente:

 Elasticitatea cantitatii determinata de tarife (cresterile semnificative de tarif pe termen
mediu vor conduce la o scadere a consumului de apa casnic);
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-18
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Elasticitatea cantitatii determinata de bunastarea individuala (cresterile veniturilor

gospodariilor pe termen lung vor conduce la o crestere a cantitatii);
Proiectia cererii individuale a fost realizata luand in considerare situatia specifica a fiecarei
aglomerari si pe baza discutiilor cu operatorul regional. Luand in considerare diferentele
semnificative intre consumurile individuale actuale, nu a fost posibila utilizarea unor parametri
unici de elasticitate a pretului. In aglomerarile cu consum actual redus un usor trend de crestere a
fost proiectat. In aceste aglomerari indicele de suportabilitate are o valoare redusa momentan
astfel incat cresterile viitoare de tarif nu vor avea un impact semnificativ asupra posibilitatii de a
plati a locuitorilor..
Tendinta consumului individual este prezentata in graficul urmator:
Figura 2.2. Previzionarea consumului individual (Sursa: Modelul financiar)
Factorii de elasticitate folositi pentru calcularea consumului individual de apa sunt urmatorii:
 Elasticitatea pretului pe termen mediu
o Am folosit o abordarea asemantoarea pentru anumite aglomerari. Am pornit de la
consumul actual in 2010 furnizat de operator. Am aplicat un factor de elasticitate
mediu de -0.2 pentru aglomerarea Caransebes si un factor de 0.18 pentru
aglomerarea Resita pentru perioada 2011-2014.
o Pentru aglomerarile Anina si Bocsa, care au un consum actual redus, am folosit o
tendinta de crestere a consumului determinata de cresterea gradului de conectare
la serciciul de canalizare (gospodariile conectare si la canalizare au tendinta de a
consuma mai multa apa);
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-19
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
o Pentru Oravita, Moldova Noua si Baile Herculane am fosolit factori de elasticitate

mai redusi din cauza consumului existent destul de redus, iar astfel cresterile
tarifare implementate vor determina reduceri minore ale consumului individual.
o Evolutia consumului individual nu este legata numai de evolutia pretului, dar
trebuie legata si de nivelul de contorizare primara si secundara. Evolutia istorica din
sectorul roman de apa arata faptul ca impactul contorizarii asupra consumului
individual de apa este semnificativ independent de evolutia tarifelor.
Referitor la factorul de elasticitate raportat la venituri, s-a considerat pentru determinarea
consumului individual pe termen lung un factor mediu de 0.28. Pentru Resita si Caransebes am
folosit factori de ajustare mai redusi datorita consumului ridicat ce va fi inregistrat la nivelul anului
2014.
Pe termen mediu, s-a considerat o egalizare a consumului mediu de apa cu cel de apa uzata
generata, datorata unificarii ratelor de conectare la cele doua servicii. In cazul judetului Caras
Severin, dupa finalizarea investitiilor (incepand din 2014), in aproape toate aglomerarile nivelul de
conectare la serviciul de alimentare cu apa va fi egal cu cel de la serviciul de canalizare.
Cresterea cantitatii de apa uzata generata este legata de extinderea sistemului de canalizare si ia
in considerare faptul ca operatorul va factura o cantitate de apa uzata egala 100% cu cantitatea de
apa consumata.
Evolutia cantitatilor vandute de apa pentru uz casnic este prezentata in continuare:
Tabel 2.5. Evolutia vanzarilor de apa pentru uz casnic

Cantitate apa pentru uz casnic (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Resita 2,795,270 2,587,848 2,590,139 2,548,521

Anina 132,300 238,614 243,571 265,030
Baile Herculane 180,910 167,407 170,885 183,606
Bocsa 276,180 479,575 489,537 526,005
Caransebes 967,340 869,123 873,329 875,832
Moldova Noua 311,660 366,203 373,810 401,661
Oravita 279,380 357,291 364,713 391,864
Otelu Rosu 459,450 330,189 337,048 362,153
Total 5,402,490 5,396,251 5,443,032 5,554,672
Consumul industrial de apa (cantitati facturate) in majoritatea aglomerarilor va scadea pe termen

mediu (2010-2014) ca rezultat al prezentei crize international si ca urmare a elasticitatii cererii in
functie de prêt ( cresterea tarifelor va duce la scaderea consumului) si va avea mai apoi un trend
crescator din 2014 ca rezultat al cresterii economice prognozate.
Tabel 2.6. Evolutia vanzarilor industriale de apa

Cantitate apa pentru uz comercial (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Resita 2,302,030 2,211,321 2,278,400 2,647,335

Anina 34,490 33,131 35,728 50,011
Baile Herculane 359,320 345,161 355,632 413,218
Bocsa 131,230 126,059 129,883 150,915
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-20
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Cantitate apa pentru uz comercial (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Caransebes 523,380 502,757 518,008 601,887

Moldova Noua 52,970 50,883 52,426 60,916
Oravita 61,080 58,673 61,393 76,350
Otelu Rosu 211,550 203,214 207,751 232,705
Total 3,676,050 3,531,199 3,639,220 4,233,335
In Resita, OR furnizeaza servicii de apa si apa uzata catorva companii industriale importante cu
consumuri importante, cum ar fi U.C.M Turnate, UCMR (Hala Noua) (companii de otel), S.C. TMK
Resita SA, CET Energoterm (companie de energie termica), etc. Datorita activitatii industriale
intense din regiune, serviciile livrate consumatorilor industriali le egaleaza pe cele livrate
consumatorilor casnici.
In viitor, cantitatea furnizata consumatorilor casnici va inregistra o scadere datorita trendului de
scadere a populatiei, in timp ce cantitatea furnizata consumatorilor industriali va creste ca urmare
a cresterii economice.
2.4.1.4 Evolutia nivelului de pierderi

Evolutia nivelului pierderilor este corelata cu impactul implementarii investitiilor. Nivelul
pierderilor nu ia in considerare evolutia altor proiecte de investitie care vor fi implementate dupa
finalizarea proiectului propus. Dinamica acestui nivel pentru fiecare aglomerare este prezentata in
urmatorul tabel:
Tabel 2.7. Evolutia nivelului de pierderi

Evolutia nivelului de pierderi
2010 2014 2018 2040
(%)
Resita 57.7% 36.9% 36.9% 36.9%
Anina 47.5% 20.6% 20.6% 20.6%
Baile Herculane 63.0% 35.3% 35.3% 35.3%
Bocsa 56.0% 34.8% 34.8% 34.8%
Caransebes 50.8% 39.6% 39.6% 39.6%
Moldova Noua 36.3% 10.7% 10.7% 10.7%
Oravita 61.2% 35.9% 35.9% 35.9%
Otelu Rosu 68.1% 36.2% 36.2% 36.2%
Media 57.4% 35.7% 35.7% 35.7%
Evolutia pierderilor este in concordanta cu proiectul de investitii implementat si cu investitiile

paralele efectuate de OR conform cu planul de reducere a pierderilor aprobat de ADI.
2.4.1.5 Evolutia cantitatii generate de apa uzata

Evolutia cantitatii generate de apa uzata a fost estimata incepand de la consumurile actuale, luand
in considerare nivelul consumului de apa pentru fiecare categorie de consumatori si impactul
proiectului de investitii. Evolutia cantitatii generate de apa uzata pentru fiecare aglomerare este
prezentata in tabelul urmator:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-21
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 2.8. Evolutia generarii de apa uzata de provenienta casnica si comerciala (cantitati facturate)
Apa uzata totala facturata (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Resita 4,269,390 4,799,169 4,868,539 5,195,856

Anina 166,170 271,745 279,299 315,041
Baile Herculane 440,050 512,568 526,516 596,824
Bocsa 355,640 605,634 619,420 676,920
Caransebes 1,339,724 1,371,880 1,391,336 1,477,719
Moldova Noua 300,890 417,086 426,236 462,576
Oravita 317,880 415,964 426,106 468,214
Otelu Rosu 473,880 533,403 544,799 594,858
Total 7,663,624 8,927,450 9,082,252 9,788,007
2.4.1.6 Evolutia nivelul de infiltratii

Evolutia nivelului infiltratiilor este corelata cu impactul implementarii investitiei. Nivelul
infiltratiilor nu ia in considerare evolutia altor proiecte de investitii care vor fi implementate dupa
finalizarea proiectului propus. Evolutia acestui indicator pentru fiecare aglomerare este prezentat
in urmatorul table.
Tabel 2.9. Evolutia nivelului infiltratiilor

Evolutia nivelului infiltratiilor (%) 2009 2014 2018 2040
Resita 55.6% 45.2% 45.2% 45.2%

Anina 80.5% 4.5% 4.6% 5.2%
Baile Herculane 10.4% 5.7% 5.9% 6.6%
Bocsa 77.4% 26.8% 27.4% 29.9%
Caransebes 61.4% 58.3% 58.3% 58.3%
Moldova Noua 52.9% 10.5% 10.5% 10.5%
Oravita 66.4% 55.7% 55.7% 55.7%
Otelu Rosu 82.8% 20.5% 20.5% 20.5%
Media 62.4% 43.8% 43.8% 43.6%
Evolutia pierderilor este in concordanta cu proiectul de investitii implementat si cu investitiile

paralele efectuate de OR conform cu planul de reducere a infiltratiilor aprobat de ADI.
2.4.2 Date socio-economice si privind cererea pentru varianta „Fara Proiect”

Proiectarea datelor socio-economice si privind cererea este prezentata in detaliu pentru zonele de
acoperire a serviciilor de catre Operatorul Regional din Caras Severin in Anexa 1-2 si in rezumat pe
total operator in Anexa 1-2. Datele cheie socio-economice si referitoare la cerere, utilizate in
proiectiile financiare pentru scenariul „fara proiect” pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
2.4.2.1 Populatia
Evolutia populatiei pentru scenariul „fara proiect” este aceeasi cu cea din cazul „cu proiect”.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-22
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
2.4.2.2 Evolutia ratelor de conectare la sistemele de apa si canalizare

Pentru scenariul „fara proiect” se presupune ca nivelul conectarilor din 2009 la sistemul de
alimentare cu apa. respectiv la cel de canalizare vor ramane constante pe intreaga perioada de
analiza (nu am alocat investitii pentru conectarile noilor consumatori). Evolutia ratelor de
conectare este prezentata in tabelul urmator:
Tabel 2.10. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de apa

Rate de conectare apa 2010 2014 2018 2040
Resita 90.8% 90.8% 90.8% 90.8%

Anina 81.2% 81.2% 81.2% 81.2%
Baile Herculane 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Bocsa 76.4% 76.4% 76.4% 76.4%
Caransebes 89.2% 89.2% 89.2% 89.2%
Moldova Noua 66.2% 66.2% 66.2% 66.2%
Oravita 67.1% 66.9% 66.9% 66.9%
Otelu Rosu 98.2% 98.2% 98.2% 98.2%
Tabel 2.11. Evolutia ratelor de conectare la sistemul public de apa uzata

Rate de conectare apa uzata 2010 2014 2018 2040
Resita 66.2% 66.2% 66.2% 66.2%

Anina 52.8% 52.8% 52.8% 52.8%
Baile Herculane 89.8% 89.8% 89.8% 89.8%
Bocsa 38.4% 38.4% 38.4% 38.4%
Caransebes 60.0% 60.0% 60.0% 60.0%
Moldova Noua 32.0% 32.0% 32.0% 32.0%
Oravita 29.5% 29.5% 29.5% 29.5%
Otelu Rosu 25.4% 25.4% 25.4% 25.4%
Total 57.1% 57.1% 57.1% 57.1%
2.4.2.3 Evolutia consumului de apa

In ceea ce priveste consumul casnic de apa, consumul specific pe consumator este egal cu
cantitatea de apa facturata.
Tabel 2.12. Evolutia consumului specific de apa (l/pers/zi) – facturat
Consumul specific de apa (l/o/z) 2010 2014 2018 2040
Resita 102 92 95 113

Anina 52 77 81 107
Bocsa 58 78 82 108
Caransebes 105 89 93 112
Moldova Noua 99 81 86 112
Oravita 90 81 86 112
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-23
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Consumul specific de apa (l/o/z) 2010 2014 2018 2040
Otelu Rosu 109 82 96 114

Average 96 87 91 112
In proiectarea evolutiei cererii individuale au fost luate in considerare urmatoarele 2 elemente:

 Elasticitatea cantitatii in functie de tarife (cresterile semnificative de tarif pe
termen mediu vor determina o diminuare a consumului casnic de apa);
 Elasticitatea cantitatii in functie de nivelul bunastarii individuale (cresterile
veniturilor gospodariilor pe termen lung vor determina o crestere a cantitatii
consumate);
Consumul mediu de apa pe termen mediu (2010-2014) este considerat sa aiba o evolutie similara
cu cea din scenariul “cu proiect” din cauza cresterilor tarifare din 2009-2010 (cresteri incluse in
contractual de delegare). Totusi, din cauza cresterilor tarifare mai reduse ulterioare, s-a considerat
ca nivelul consumului individual pentru scenariul “fara proiect” este mai ridicat decat cel pentru
scenariul “cu proiect:
Evolutia rezultata a vanzarilor de apa pentru uz casnic este urmatoarea:
Tabel 2.13. Evolutia vanzarilor de apa pentru uz casnic

Vanzari de apa pentru uz casnic (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Resita 2,795,270 2,414,779 2,416,917 2,379,575
Anina 132,300 188,762 192,683 209,031
Baile Herculane 180,910 171,592 175,157 190,017
Bocsa 276,180 357,460 364,886 395,843
Caransebes 967,340 792,091 795,924 799,006
Moldova Noua 311,660 245,283 250,379 271,621
Oravita 279,380 242,121 247,151 268,119
Otelu Rosu 459,450 332,431 339,337 368,127
Total 5,402,490 4,744,521 4,782,433 4,881,340
Cantitatea de apa industrial facturata va creste din 2014 ca rezultat al cresterii economice. Din
cauza lipsei de investitii si automat a tarifelor mai mici s-a considerat ca apa facturata clientilor
industriali va avea un ritm de crestere mai mare decat in scenariul”cu proiect”.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-24
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 2.14. Evolutia vanzarilor de apa pentru uz industrial

Vanzari de apa pentru uz industrial (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Resita 2,302,030 2,211,321 2,255,880 2,517,499
Anina 34,490 33,131 34,476 42,913
Baile Herculane 359,320 345,161 352,117 392,952
Bocsa 131,230 126,059 128,599 143,513
Caransebes 523,380 502,757 512,888 572,368
Moldova Noua 52,970 50,883 52,042 58,077
Oravita 61,080 58,673 60,248 67,235
Otelu Rosu 211,550 203,214 207,751 232,705
Total 3,676,050 3,531,199 3,604,000 4,027,263
2.4.2.4 Evolutia nivelului pierderilor

Datorita lipsei de investitii pentru reabilitarea retelei, s-a presupus ca nivelul pierderilor va spori in
perioada urmatoare cu o rata medie de 0.1% pe an, ceea ce va conduce catre un nivel mai mare al
productiei de apa. Evolutia nivelului pierderilor pentru fiecare aglomerare este prezentata in
urmatorul tabel:
Tabel 2.15. Evolutia nivelului pierderilor

Evolutia nivelului pierderilor (%) 2010 2014 2018 2040
Resita 57.7% 58.5% 59.3% 63.7%
Anina 47.5% 47.9% 48.3% 50.5%
Baile Herculane 63.0% 63.4% 63.8% 66.0%
Bocsa 56.0% 56.4% 56.8% 59.0%
Caransebes 50.8% 51.2% 51.6% 53.8%
Moldova Noua 36.3% 38.3% 40.3% 51.3%
Oravita 61.2% 61.6% 62.0% 64.2%
Otelu Rosu 68.1% 68.5% 68.9% 71.1%
Media 57.4% 58.0% 58.7% 62.4%
Evolutia pierderilor este in concordant cu investitiile paralele effectuate de OR conform planului

de reducere a pierderilor aprobat de ADI.
2.4.2.5 Evolutia cantitatii generate de apa uzata

Evolutia cantitatii generate de apa uzata a fost estimata pornind de la consumurile actuale, luand
in considerare consumurile pentru fiecare categorie de consumatori. Evolutia cantitatii generate
de apa uzata pentru fiecare aglomerare este prezentata in tabelul urmator:
Tabel 2.16. Evolutia generarii de apa uzata pentru uz casnic si comercial (cantitati facturate)
Total apa uzata (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Resita 4,269,390 3,970,093 4,016,209 4,250,631

Anina 166,170 155,824 159,718 178,780
Baile Herculane 440,050 499,323 509,480 563,667
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-25
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Total apa uzata (m3/an) 2010 2014 2018 2040
Bocsa 355,640 305,834 312,109 342,592

Caransebes 1,339,724 1,035,835 1,048,545 1,110,100
Moldova Noua 300,890 169,527 173,150 189,461
Oravita 317,880 165,267 169,056 185,275
Otelu Rosu 473,880 289,097 295,418 327,810
Total 7,663,624 6,590,799 6,683,685 7,148,315
2.4.2.6 Evolutia nivelului infiltratiilor

S-a considerat ca pentru scenariul „fara proiect“ compania va implementa masuri de imbunatatire
a eficientei care vor conduce catre o usoara diminuare a nivelului infiltratiilor in retea in perioada
urmatoare. Din cauza lipsei investitiilor viitoare dupa 2014 s-a considerat o crestere usoara a
nivelului de infiltratii. Evolutia acestui indicator pentru fiecare aglomerare este prezentata in
urmatorul tabel:
Tabel 2.17. Evolutia nivelului infiltratiilor

Evolutia nivelului infiltratiilor (%) 2010 2014 2018 2040
Resita 55.6% 56.0% 56.4% 58.6%

Anina 80.5% 80.9% 81.3% 83.5%
Baile Herculane 10.4% 12.1% 12.7% 16.0%
Bocsa 77.4% 78.2% 78.6% 80.8%
Caransebes 61.4% 61.8% 62.2% 64.4%
Moldova Noua 52.9% 54.9% 56.9% 67.9%
Oravita 66.4% 68.4% 70.4% 81.4%
Otelu Rosu 82.8% 83.2% 83.6% 85.8%
Media 62.4% 61.7% 62.3% 65.8%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

2-26
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
3 Obiectivele Proiectului
Obiectivul general al proiectului este acela de a oferi o strategie locala pentru dezvoltarea
sectorului de apa si canalizare cu scopul de a atinge tintele negociate de Romania in cadrul de
aderare si post-aderare
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
 Asigurarea conformarii cu legislatia UE si cea nationala in cadrul perioadei de
tranzitie agreate intre Romania si UE pentru sectorul de mediu:
o Obiectivul 1 – Implementarea Directivei UE 91/271/CEE (transpusa in
legislatia nationala prin NTPA 011/2002) privind colectarea si tratarea
apelor uzate la nivel urban in judet si evitarea descarcarii apelor uzate
urbane in apele curgatoare;
o Obiectivul 2 – Conformarea cu Directiva UE 98/83/EC asupra calitatii apei
destinate consumului uman, transpusa in legislatia nationala prin Legea
458/2002 asupra calitatii apei potabile, amendata prin legea 311/2004;
 Asigurarea unei utilizari optimale a fondurilor UE;
 Asistarea promoterilor proiectului in vederea dezvoltarii capacitatilor locale
pentru implementarea proiectelor viitoare;
 Definirea unui program de investitii pe termen lung.
Proiectul are ca scop reabilitarea si extinderea infrastructurii existente de apa si canalizare in
vederea indeplinirii obiectivelor Axei Prioritare 1.
Proiectul va oferi beneficiarului urmatoarele avantaje:
 Imbunatatirea calitatii apei potabile si protejarea sanatatii publice;
 Protectia mediului, in general, si a calitatii apei raurilor si a celor subterane, in
special prin descarcarea efluentilor tratati din statiile de tratare a apelor uzate;
 Maximizarea numarului de locuitori conectati la sistemul de apa potabila;
 Cresterea gradului de colectare a apelor uzate;
 Imbunatatirea standardelor serviciilor si cresterea operationalitatii sistemului de
apa si canalizare;
 Optimizarea retelei de distributie a apei si sistemului de colectare si tratare a apei
uzate;
 Realizarea economiilor de energie si reducerea costurilor de operare;
 Cresterea capacitatii operatorului local.
Obiectivele proiectului sunt prezentate mai detaliat in Raportul asupra Studiului de Fezabilitate
Tehnic.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

3-27
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
4 Descrierea Proiectului si a Costurilor

4.1 Descrierea alternativelor considerate si a costurilor lor
corespondente
Proiectul consta in reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si canalizare din judetul Caras
Severin si un mix al componentelor de investitii pentru fiecare zona urbana, care este descris in
detaliu in cadrul Raportului asupra Studiului de Fezabilitate Tehnic.
Pentru selectarea celei mai adecvate optiuni pentru fiecare componenta a investitiei, a fost
realizata o analiza de optiuni detaliata. Au fost luate in considerare cateva optiuni specifice pentru
fiecare locatie de desfasurare a lucrarilor. Acolo unde au fost considerate necesare analize de
optiuni mai detaliate, acestea au fost realizate utilizand analize ale costurilor de operare si de
investitii.
Optiunile tratate separat pentru fiecare aglomerare si tip de serviciu sunt prezentate in capitolul
urmator.
4.1.1 Analiza financiara a optiunilor propuse

4.1.1.1 Optiuni privind activitatea de apa
4.1.1.1.1 Abordare si ipoteze
Compararea din punct de vedere financiar/economic a optiunilor selectate se realizeaza cu
ajutorul metodologiei „costului unitar dinamic” care presupune compararea costului unitar pe m3
de apa care va fi tratata rezultat in urma analizarii fiecarei optiuni.
Scopul cheie al calcularii „costului unitar dinamic” este acela al compararii diferitelor alternative
ale proiectului sau optiuni cu fluxuri diferite de numerar pe costuri, respectiv volume de servicii
diferite. „Costul unitar dinamic” poate fi considerat un prim indicator al „pretului apei care sa
acopere costul mediu” pe perioada de evaluare determinata.
Conform practicilor standard, calculul „costului unitar dinamic” se bazeaza pe o abordare a valorii
prezente, conform careia valoarea actualizata a fluxurilor de numerar pe costuri aferente unei
anumite optiuni este impartita la valoarea actualizata a fluxurilor de vanzari de apa sau a
volumelor de apa uzata care vor fi tratate intr-o perioada de evaluare determinata.
Calculul costului unitar dinamic se realizeaza separat pentru „componenta costului de capital” si
„componenta costului de operare”. Se calculeaza in termeni reali pentru o perioada de evaluare
de 30 de ani si folosind intai o rata de actualizare de 0% ce reprezinta prezervarea bunurilor de
capital, apoi rate de actualizare de 5% si 10%, care indica costurile de oportunitate a capitalului la
nivelul tarii.
Calculul „costului unitar dinamic” financiar se bazeaza pe:
 Valoarea actualizata a activelor existente aferente optiunilor in 2009 (in acest caz este 0
pentru toate optiunile);
 Costul de investitie aferent fiecarei optiuni, alocat pe perioada implementarii conform
programului de implementare si impartit pe categoriile: constructii cu o durata de viata
estimata de 40 de ani si echipamente cu o durata de viata estimata de 15 ani;
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-28
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Valoarea reziduala a componentelor individuale ale investitiei ce vor fi folosite dupa

perioada de evaluare, calculata la durata de viata estimata;
 Costurile de reparatii si intretinere adecvate fiecarei optiuni, calculate ca procent (0.75%
pentru constructii si 1.5% pentru echipamente) din costul de investitie;
 Costul cu energia adecvat fiecarei optiuni, calculat prin inmultirea costului mediu al
energiei cu cantitatea consumata;
 Costul cu personalul, calculat prin inmultirea numarului de angajati cu salariul mediu de
400 euro/luna (in acest caz identic pentru toate optiunile);
 Costul cu materialele si chimicalele, calculat prin inmultirea consumului mediu anual cu
costul unitar al fiecarui material (in acest caz identic pentru toate optiunile);
 Costurile cu apa bruta, calculate prin inmultirea volumului total al apei potabile cu costul
unitar al apei brute;
 Volumele anticipate a fi tratate in cazul fiecarei optiuni (care sunt in acest caz identice
pentru toate optiunile).
Am considerat ca reabilitarea sistemului existent de alimentare cu apa potabila genereaza un
impact pozitiv asupra sanatatii umane prin imbunatatirea calitatii apei potabile, ceea ce are ca
rezultat un acces mai ridicat la apa potabila si un numar mai mare de locuitori in zona de servicii.
O alta categorie de beneficii este reprezentata de economiile de costuri pentru resurse masurate
la nivelul consumatorului sau al operatorului. Economiile de cost pentru consumatori au loc atunci
cand acestia renunta la puturi individuale, pompe individuale, fose septice si nu mai este nevoie sa
cumpere apa imbuteliata.
Ca rezultat al proiectului, vor rezulta beneficii privind imbunatatirea calitatii apei potabile pentru
gospodariile nou conectate la sistemul de alimentare cu apa sau pentru acelea deja conectate la
sistem dar carora le este garantata o calitate mai buna a apei si furnizarea unei cantitati mai
insemnate. De fapt, beneficiile au legatura atat cu noile conectari la sistem cat si cu
disponibilitatea unei ape potabile imbunatatite.
Datorita faptului ca beneficiile economice au valori aproximativ egale pentru toate optiunile
selectate, nu am luat in considerare beneficiul economic in procesul de decizie.
Optiunea cu cel mai scazut cost unitar pe m3 este cea mai favorabila din punct de vedere financiar.
4.1.1.1.2 Analiza financiara a Optiunilor privind Activitatea de Apa
4.1.1.1.2.1 Aglomerarea Otelu Rosu

Pentru activitatea de alimentare cu apa, o analiza de optiuni a fost efectuata referitor la sistemul
de alimentare cu apa din aglomerarea Otelu Rosu. Urmatoarele 2 optiuni au fost analizate:
 Optiunea 1: Alimentarea cu apa la Otelu Rosu din sursa de suprafata existenta si tratarea in
statia de tratare a apei existenta in Otelu Rosu;
 Optiunea 2: Alimentarea cu apa dintr-o noua sursa de adancime in Otelu Rosu.
Costurile investitionale legate de optiunile considerate pentru alimentarea cu apa in aglomerarea
Otelu Rosu sunt prezentate in tabelul urmator:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-29
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 4.1. Costuri Investitionale – Optiuni apa Otelu Rosu (sume in Euro)
Elemente Optiunea 1 Optiunea 2
Constructii 1,145,000 339,000

Echipamente 923,000 248,000
Total 2,068,000 587,000
In urmatorul tabel sunt prezentate costurile de operare si intretinere ale celor 2 optiuni:
Tabel 4.2. Costuri de operare – Optiuni apa Otelu Rosu (sume in Euro)
Materiale 65,726 20,586

Energie 45,757 69,514
Personal 55,020 27,510
Mentenanta 15,510 4,403
Total 182,013 122,013
Costul financiar dinamic si valoarea neta actualizata a celor 2 optiuni analizate sunt prezentate in
urmatorul tabel:
Tabel 4.3. Cost unitar dinamic si valoarea neta actualizata – Optiuni apa Otelu Rosu (sume in Euro)
Cost unitar dinamic pe m3 de apa (EUR/m3) la:
Rata actualizarii 0% Rata actualizarii 5% Rata actualizarii 10%
Optiunea 1 0.31 0.40 0.52
Optiunea 2 0.17 0.20 0.23
Valoarea neta actualizata pe m3 de apa (EUR/m3) la:
Optiunea 1 6,738,072 4,052,643 2,771,464
Optiunea 2 3,754,802 1,996,701 1,235,812
Conform rezultatelor prezentate in tabelul de mai sus, optiunea selectata este Optiunea 2-
Alimentarea cu apa in Otelu Rosu dintr-o noua sursa de adancime.
4.1.1.2 Activitatea de apa uzata

4.1.1.2.1 Abordare si ipoteze
Compararea din punct de vedere financiar/economic a optiunilor selectate se realizeaza cu
ajutorul metodologiei „costului unitar dinamic” care presupune compararea costului unitar pe m3
de apa care va fi tratata rezultat in urma analizarii fiecarei optiuni.
Scopul cheie al calcularii „costului unitar dinamic” este acela al compararii diferitelor alternative
ale proiectului sau optiuni cu fluxuri diferite de numerar pe costuri, respectiv volume de servicii
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-30
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
diferite. „Costul unitar dinamic” poate fi considerat un prim indicator al „pretului apei care sa
acopere costul mediu” pe perioada de evaluare determinata.
Conform practicilor standard, calculul „costului unitar dinamic” se bazeaza pe o abordare a valorii
prezente, conform careia valoarea actualizata a fluxurilor de numerar pe costuri aferente unei
anumite optiuni este impartita la valoarea actualizata a fluxurilor de vanzari de apa sau a
volumelor de apa uzata care vor fi tratate intr-o perioada de evaluare determinata.
Calculul costului unitar dinamic se realizeaza separat pentru „componenta costului de capital” si
„componenta costului de operare”. Se calculeaza in termeni reali pentru o perioada de evaluare
de 30 de ani si folosind intai o rata de actualizare de 0% ce reprezinta prezervarea bunurilor de
capital, apoi rate de actualizare de 5% si 10%, care indica costurile de oportunitate a capitalului la
nivelul tarii.
Calculul „costului unitar dinamic” financiar se bazeaza pe:
 Valoarea actualizata a activelor existente aferente optiunilor in 2009 (in acest caz este 0
pentru toate optiunile);
 Costul de investitie aferent fiecarei optiuni, alocat pe perioada implementarii conform
programului de implementare si impartit pe categoriile: constructii cu o durata de viata
estimata de 40 de ani si echipamente cu o durata de viata estimata de 15 ani;
 Valoarea reziduala a componentelor individuale ale investitiei ce vor fi folosite dupa
perioada de evaluare, calculata la durata de viata estimata;
 Costurile de reparatii si intretinere adecvate fiecarei optiuni, calculate ca procent (0.75%
pentru constructii si 1.5% pentru echipamente) din costul de investitie;
 Costul cu energia adecvat fiecarei optiuni, calculat prin inmultirea costului mediu al
energiei cu cantitatea consumata;
 Costul cu personalul, calculat prin inmultirea numarului de angajati cu salariul mediu de
400 euro/luna (in acest caz identic pentru toate optiunile);
 Costul cu materialele si chimicalele, calculat prin inmultirea consumului mediu anual cu
costul unitar al fiecarui material (in acest caz identic pentru toate optiunile);
 Costurile cu apa bruta, calculate prin inmultirea volumului total al apei potabile cu costul
unitar al apei brute;
 Volumele anticipate a fi tratate in cazul fiecarei optiuni (care sunt in acest caz identice
pentru toate optiunile).
Am considerat ca reabilitarea/ construirea sistemului de canlizare si a SEAU vor avea un efect
pozitiv asupra sanatatii prin imbunatatirea mediului de viata in zona deservita.
O alta categorie de beneficii este economia de resurse la nivelul consumatorului si al operatorului.
Economia de resurse la nivelul consumatorului are loc atunci cand acesta nu mai este nevoit sa se
bazeze pe fose septice.
Datorita faptului ca beneficiile economice au valori aproximativ egale pentru toate optiunile
selectate, nu am luat in considerare beneficiul economic in procesul de decizie.
Optiunea cu cel mai scazut cost unitar pe m3 este cea mai favorabila din punct de vedere financiar.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-31
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
4.1.1.2.2 Analiza financiara a Optiunilor pentru Activitatea de Apa Uzata
4.1.1.2.2.1 Aglomerarea Anina

Pentru activitatea de canalizare, o analiza de optiuni a fost efectuata pentru aglomerarea Anina
privind colectarea si tratarea apelor uzate din aglomerare. Urmatoarele doua optiuni au fost
analizate:
 Optiunea 1: Colectarea si tratare centralizata a apei uzate intr-o singura SEAU,
 Optiunea 2: Colectare si tratare centralizata a apei uzata in doua SEAU independente.
Costurile investitionale referitoare la aceste optiuni sunt prezentate in urmatorul tabel:
Tabel 4.4. Costuri de investitii – Aglomerarea Anina – optiuni apa uzata (sume in Euro)
Constructii 719,000 263,000

Echipamente 251,000 279,000
Total 970,000 542,000
In tabelul urmator sunt prezentate costurile de operare si mentenanta pentru cele doua optiuni
analizate:
Tabel 4.5. Costuri de operare – Aglomerarea Anina – optiuni apa uzata (sume in Euro)
Materiale 26,350 26,350

Energie 95,597 81,743
Personal 55,020 55,020
Mentenanta 7,275 4,065
Tratarea namolului 3,368 3,368
Total 187,610 170,546
Costul unitar financiar dinamic si valoarea neta actualizata pentru optiunile analizate sunt
prezentate in tabelul urmator:
Tabel 4.6. Cost unitari dinamic si valoarea neta actualizata – Aglomerarea Anina – optiuni apa uzata (sume
in Euro)
Cost unitar dinamic pe m3 de apa (EUR/m3) la:
Optiunea 1 0,65 0,76 0,91
Optiunea 2 0,57 0,63 0,71
Valoarea neta actualizata pe m3 de apa (EUR/m3) la:
Optiunea 1 5,646,678 3,059,540 1,924,541
Optiunea 2 4,957,066 2,530,645 1,505,962
Conform rezultatelor prezentate in tabelul de mai sus, optiunea selectata este Optiunea 2 -
Colectare si tratare centralizata a apei uzata in doua SEAU independente.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-32
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
4.2 Costuri de Investitii ale Proiectului

4.2.1 General
Estimarea costurilor de investitie este descrisa si prezentata in detaliu in capitolele respective ale
Studiului de Fezabilitate. Costurile de investitie sunt estimate separat si detaliate pentru fiecare
aglomerare. Aceste costuri contin in primul rand costul de investitie care urmeaza sa fie
implementata in perioada 2010-2013 (parte din planul de investitie pe termen lung) si in plus
costurile de inlocuire si investitii suplimentare necesare pana in anul 2040.
Costurile de investitie sunt estimate separat pentru extinderea, inlocuirea, reabilitarea
infrastructurii de alimentare cu apa (productie, transmisie, depozitare, distributie) si pentru
constructii noi, inlocuire, reabilitare a infrastructurii de canalizare (colectare, transmisie,
tratament). In scopul realizarii ACB, costul de ansamblu este impartit pe urmatoarele categorii,
necesare pentru ca Planul de Finantare sa fie incorporat in formularul Aplicatiei:
 Taxe de planificare, design
 Achizitionarea terenului
 Constructii
 Echipamente
 Diverse si neprevazute
 Supervizare in timpul constructiei
 Asistenta tehnica
 Publicitate
Costul investitiei este alocat pe o baza anuala conform programului de implementare. Pentru
categoria de cost „echipamente”, costurile de reinvestire sunt luate in considerare dupa o
perioada de 15 ani de utilizare.
Valoarea reziduala la sfarsitul perioadei de utilizare este calculatape baza unei durate de viata utile
de 15 ani pentru „echipamente” si 40 de ani pentru „constructii”. Toate valorile costurilor de
investitie sunt redate in Euro la nivelul preturilor constante.
4.2.2 Costuri de investitie ale Proiectului in preturi constante

Proiectul consta in reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din
judetul Caras Severin si descrie un mix al componentelor de investitie pentru fiecare zona urbana
care este descrisa in detaliu in Raportul asupra Studiului de Fezabilitate Tehnic. Defalcarea costului
de investitie pe aglomerari este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 4.7. Defalcarea costurilor de investitie pe aglomerari (milioane Euro preturi constante)
Investitii pe aglomerari Total 2009 2010 2011 2012 2013
Resita 17.430 - - 0.683 8.903 7.843

Anina 9.299 - - 0.364 4.750 4.185
Baile Herculane 5.594 - - 0.219 2.857 2.517
Bocsa 13.861 - - 0.543 7.081 6.238
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-33
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Investitii pe aglomerari Total 2009 2010 2011 2012 2013
Caransebes 21.310 - - 0.835 10.885 9.589

Moldova Noua 12.308 - - 0.482 6.287 5.539
Oravita 9.552 - - 0.374 4.880 4.299
Otelu Rosu 12.227 - - 0.479 6.246 5.502
Total 101.582 - - 3.981 51.889 45.712
Defalcarea costurilor de investitii pe componente de cost este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 4.8 Defalcarea costurilor de investitii pe componente de cost (milioane Euro preturi constante
Costuri investitionale Total 2009 2010 2011 2012 2013
Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR
Sistemul de alimentare cu
apa
Teren - - - - - -
Planificare / design 1.294 - - 0.051 0.661 0.582
Pregatirea sit-ului - - - - - -
Costuri pentru terminarea
lucrarilor - - - - - -
Constructii 23.977 - - 0.940 12.248 10.790
Echipamente 5.402 - - 0.212 2.759 2.431
TA & Training 0.673 - - 0.026 0.344 0.303
TA & Training - - - - - -
Costuri cu salariile PIU - - - - - -
Costuri pentru auditul anual - - - - - -
Supervizare 1.380 - - 0.054 0.705 0.621
Relatii publice 0.063 - - 0.002 0.032 0.029
Diverse si neprevazute 1.770 - - 0.069 0.904 0.797
Impozite fiscale/financiare 0.577 - - 0.023 0.295 0.260
Total sistem alimentare cu
apa 35.138 - - 1.377 17.949 15.812
Sistem canalizare
Teren - - - - - -
Costuri pentru terminarea
lucrarilor - - - - - -
Constructii 46.005 - - 1.803 23.500 20.702
Echipamente 9.644 - - 0.378 4.926 4.340
TA & Training 1.205 - - 0.047 0.615 0.542
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-34
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR Mil. EUR
Supervizare 2.616 - - 0.103 1.336 1.177
Relatii publice 0.109 - - 0.004 0.056 0.049
Total sistem canalizare 66.444 - - 2.604 33.941 29.900
Total 101.582 - - 3.981 51.889 45.712
Costuri de inlocuire
Costurile de inlocuire sunt detaliate in Anexa 1-3. Valoarea acestora este de 15,1 milioane EURO
(in termeni reali) pentru sistemul de apa si canalizare. Costurile de inlocuire se refera la costuri de
„re-investire” asociate cu inlocuirea echipamentelor la sfarsitul duratei de viata estimata de 15 ani.
4.2.3 Costurile eligibile ale proiectului

Toate costurile de investitii ale proiectului determinate in faza Studiului de Fezabilitate sunt
considerate eligibile pentru a fi suportate din Fonduri de Coeziune.
4.2.4 Costuri de investitie ale proiectului in preturi curente

In estimarea costurilor de investitie care vor deveni efective la implementarea proiectului trebuie
sa se tina cont de cresterea anticipata a preturilor (inflatia) conform scenariului macroeconomic.
Tabel 4.9. Factori de ajustare pentru translatarea investitiei (sume in Euro)

Investitii in preturi
Total 2009 2010 2011 2012 2013
constante
Activitatea de apa 35,137,554 - - 1,376,884 17,948,770 15,811,899
Activitatea de canalizare 66,444,336 - - 2,603,658 33,940,727 29,899,951
Total 101,581,890 - - 3,980,542 51,889,497 45,711,851
Investitii in preturi curente

Activitatea de apa 37,356,820 - - 1,405,110 18,866,222 17,085,488
Activitatea de canalizare 70,640,919 - - 2,657,033 35,675,607 32,308,279
Total 107,997,740 - - 4,062,143 54,541,829 49,393,767
Factor de ajustare pentru

apa 6.32% 0.0% 0.0% 2.1% 5.1% 8.1%
Factor de ajustare pentru
canalizare 6.32% 0.0% 0.0% 2.1% 5.1% 8.1%
Factor de ajustare mediu 6.32% 0.0% 0.0% 2.1% 5.1% 8.1%
Defalcarea costurilor de investitii pe aglomerari in preturi curente este prezentata in urmatorul

tabel:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-35
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 4.10. Defalcarea costurilor de investitii pe aglomerari (in milioane Euro preturi curente)
Investitii pe aglomerare Total 2009 2010 2011 2012 2013
Resita 18.531 - - 0.697 9.359 8.475

Anina 9.887 - - 0.372 4.993 4.522
Baile Herculane 5.947 - - 0.224 3.004 2.720
Bocsa 14.737 - - 0.554 7.442 6.740
Caransebes 22.656 - - 0.852 11.442 10.362
Moldova Noua 13.086 - - 0.492 6.609 5.985
Oravita 10.156 - - 0.382 5.129 4.645
Otelu Rosu 12.999 - - 0.489 6.565 5.945
Total 107.998 - - 4.062 54.542 49.394
Defalcarea costurilor de investitii pe componente de cost este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 4.11. Defalcarea costurilor de investitii pe componente de cost (in milioane Euro preturi curente)
Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR
Sistemul de alimentare cu apa
Teren - - - - - -
Costuri pentru terminarea lucrarilor - - - - - -
Constructii 25.491 - - 0.959 12.874 11.659
Echipamente 5.743 - - 0.216 2.900 2.627
TA & Training 0.716 - - 0.027 0.362 0.327
Supervizare 1.467 - - 0.055 0.741 0.671
Relatii publice 0.067 - - 0.003 0.034 0.031
Total sistem alimentare cu apa 37.357 - - 1.405 18.866 17.085
Sistem canalizare
Teren - - - - - -
Costuri pentru terminarea lucrarilor - - - - - -
Constructii 48.911 - - 1.840 24.701 22.370
Echipamente 10.253 - - 0.386 5.178 4.689
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-36
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR Mill. EUR
TA & Training 1.281 - - 0.048 0.647 0.586
Supervizare 2.781 - - 0.105 1.405 1.272
Relatii publice 0.116 - - 0.004 0.059 0.053
Total sistem canalizare 70.641 - - 2.657 35.676 32.307
Total 107.998 - - 4.062 54.542 49.394
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

4-37
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5 Analiza financiara
5.1 Cadrul general si istoric
Pentru o mai buna intelegere a contextului analizei financiare ce este pregatita in cadrul procesului
de aplicare la Fondului de Coeziune, urmatoarele conditii cadru si de fond sunt prezentate inainte
de prezentarea intrinseca a analizei financiare:
 Situatia si conditiile socio-economice din judetul Caras Severin, cu concentrare in
principal pe veniturile si cheltuielile gospodariei;
 Situatia financiara a actualului operator;
5.1.1 Evaluarea socio-economica a judetului Caras Severin

Situatia socio-economica a Romaniei a cunoscut o evolutie spectaculoasa in perioada de tranzitie.
Populatia a scazut de la 23,2 milioane de persoane in 1990 la 21,54 milioane in 2007. Media
anuala de descrestere a fost de -0,42%. Motivele pentru declinul populatiei sunt scaderea ratei
fertilitatii si migratiei grupurilor cu varste cuprinse in categoriile fertile ale populatiei in alte tari.
Macroeconomia a cunoscut de asemenea o evolutie extraordinara datorita perioadei de tranzitie
din anii 1990 si inceputului acestei decade si perioada urmatoare de coeziune care a inceput in
ultimii ani. In acea perioada rata de crestere medie anuala a PIB-ului real a fost de 4,6%. Preturile
au crescut cu 30% pana la 50% in prima jumatate a anilor 1990. In 2007 cresterea PIB-ului a fost de
6,0% in termeni reali si rata inflatiei a fost de 4,84%. Aceasta dezvoltare este ilustrata si de rata de
schimb a monedei nationale.
Situatia fortei de munca in Romania in aceasta perioada a fost marcata de o puternica discrepanta
intre resursele de munca si populatia activa.
5.1.1.1 Evolutia demografica

5.1.1.1.1 Population of Romania
In conformitate cu Anuarul Statistic publicat de catre Institutul National de Statistica. Romania
avea o populatie de 21,462,186 locuitori la 31 decembrie 2009, 10,5 milioane locuitori erau
barbati si 11,0 milioane erau femei avand o distributie de 48,7% la 51,3%.
Dezvoltarea demografica recenta a Romaniei a fost marcata profund de procesul de transformare
sociala si economica initiat de schimbarile politice de la inceputul anilor 1990. Figura 1 arata ca
populatia Romaniei a atins cel mai mare numar in anul 1990 cu 23,2 milioane locuitori. Oscilatiile
din diagrama de mai jos rezulta din recensamantul din anii 1992 si 2002, care arata situatia
demografica reala a tarii.
In conformitate cu rezultatele recensamantului, numarul de locuitori a Romaniei a scazut cu 5,5%
intre 1992 si 2002, inversand tendinta demografica observata pana in 1992. In perioada 2002-2009
populatia Romaniei a scazut cu o rata medie anuala de -0,22% p.a. (-1,54% pentru intreaga
perioada).
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-38
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Alte tari est europene au avut probleme similare dupa 1990. In Romania aceasta a fost in special
consecinta cresterii naturale negative (continuu negativa din 1992) si a balantei negative a
migratiei internationale.
Figura 5.1. Evolutia populatiei in Romania – 1985–2009 (Sursa: Institutul National de Statistica, 2009)
In 2009, populatia urbana reprezenta 55,1% din total iar populatia rurala 44,9%. Din 1990 (53,2%
la 46,8%) aceasta relatie este mai mult sau mai putin stabila, asa cum se poate observa in figura 2.
Cresterea din 2002 este rezultatul recensamantului in timp ce cresterea din 2005 rezulta din
schimbarile de statut a unor autoritati locale. Unele si-au schimbat statutul din comune in orase
sau municipii. Aceste schimbari de statut au dus la cresterea populatiei urbane.
Modificarile in procentajul de populatie urbana si rurala rezulta din trei procese diferite ce s-au
suprapus. In primul rand sunt schimbarile naturale ale populatiei din nasteri si decese, care sunt
diferite in zonele urbane si rurale.
Diferentele sunt: rata nasterilor in zonele rurale este mai mare comparativ cu zonele urbane, iar in
zonele urbane locuiesc mai multe femei la varsta fertilitatii decat in zonele rurale. O alta diferenta
este ca mai multe persoane in varsta locuiesc in zonele rurale decat in zonele urbane ale tarii.
In al doilea rand migratia din interiorul Romaniei (din zona rurala catre zona urbana si vice versa)
afecteaza procentajele. Nu in ultimul rand migratia internationala in alte tari este diferita intre
populatia urbana si rurala. Marea majoritate a emigrantilor provin din zonele urbane.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-39
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Figura 5.2. Dezvoltarea demografica in Romania din 1985 pana in 2009 (Sursa: Institutul National de
Statistica, 2009)
5.1.1.1.2 Populatia in Regiunea de Vest

Conform INS, populatia totala a regiunii de Vest se ridica la 1.92 milioane locuitori in 2009, ce
reprezinta 8,95% din totalul populatiei Romaniei. In afara de Caras Severin, celelalte judete din
regiune sunt Arad, Hunedoara si Timis.
Figura 5.3. Ponderea populatiei in regiunea de Vest a Romaniei (Sursa: Institutul National de Statistica,
2009)
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-40
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.1.1.1.3 Populatia din judetul Caras Severin

Populatia judetului Caras Severin se ridica la 322.941 locuitori la 1 Iulie 2009. Populatia judetului
Caras Severin reprezinta 1.5% din totalul popualtiei tarii si 16.8% din populatia regiunii de Vest
conform cifrelor din 2009.
Figure 5.4. Locuitori in judetul Caras Severin in 2000 – 2009 (Sursa: Institutul National de Statistica, 2009)
Judetul este al doilea ca dimensiune din regiune (8,520 km2) dupa judetul Timis (8,697 km2).
Populatia din judetul Caras Severin a scazut cu o medie anuala de 0.98% din anul 2000 cand se
ridica la 353,209 locuitori. Media judeteana este mai mare decat media la nivel national (0.49%).
In 2002 s-a inregistrat o scadere la nivel national de 2.74%, in timp ce la nivel local populatia a
scazut cu 4.11%. Tendinta de descrestere s-a pastrat si in anii urmatori, dar cu valori mai mici de
reducere ale populatiei.
Evolutia populatiei din mediul rural si urban din judetul Caras Severin este prezentata in urmatorul
table. Pe perioada de analiza populatia din mediul urban a inregistrat o scadere medie anuala de
0.66%, in timp ce populatia din mediul rural a inregistrat o scadere medie anuala de 0.32%.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-41
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Figure 5.5. Distributia populatiei in judetul Caras Severin 2000 – 2009 (Sursa: Institutul National de
Statistica, 2009)
In 2009 judetul Caras Severin avea doua municipii: resedinta de judet – Resita cu 83,115 locuitori
si Caransebes (28,483 locuitori) si sase orase: Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova Noua,
Oravita si Otelu Rosu cu o populatie totala de aproximativ 69.000 de locuitori. Judetul are un
numar de 69 de comune, in care locuiesc aproximativ 14.000 de persoane.
5.1.1.2 Caracteristicile gospodariei

Date privind veniturile si cheltuielile gospodariei. repectiv cosumul la nivel local nu sunt
disponibile la nivelul judetului, in consecinta analiza incepe de la nivel national si nivel regional.
Urmatorul pas este estimarea veniturilor si chestuielilor gospodariei la nivel judetean si local
derivand de la nivel national.
5.1.1.2.1 Caracteristicile Gospodariei la Nivel National
Dimensiunea gospodariei la nivel national

Numarul mediu de persoane in gospodarie la nivel national si regional, grupat pe
principala ocupatie a membrilor gospodariilor, este prezentat in tabelul urmator, asa cum
este furnizat de Institutul National de Statistica.
Nivelul acestui indicator la nivel regional este cu 2.1% mai mic decat la nivel national.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-42
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Privind structura ocupatiilor membrilor gospodariei, la nivel regional exista un numar mai mare de
persoane implicate in activitati bonificate salarial probabil datorita faptului ca procentul
persoanelor tinere este mai mare decat la nivel national
Tabel 5.1. Numarul mediu de persoane/gospodarie grupat pe principalele ocupatii a membrilor gospodariei–
la nivel national 2010
Total
Angajat 3.154
Agricultura 3.362
Somer 3.624
Pensionar 2.429
Total 2.895
Sursa: Institutul National de Statistica. “Venitul si consumul populatiei”. Bucuresti. 2010
Venitul Gospodariei la nivel national

Veniturile medii ale gospodariei la nivel national asa cum sunt prezentate de Institutul National de
Statistica sunt structurate in urmatorul tabel pe anii 2009 si 2010.
Tabel 5.2. Structura Veniturilor Gospodariei la Nivel National pe 2009 & 2010 – RON/luna
Elemente 2009 2010
Urban Rural Urban Rural
I. Venituri totale (A+B) 2,631.5 2,073.4 2,563.0 1,966.8
A. Venituri monetare 2,386.2 1,380.7 2,347.7 1,315.1
Salarii brute 1,603.6 548.8 1,580.9 505.6
Venituri din agricultura 10.6 127.6 10.7 121.4
Venituri din activitati non-agricole
70.8 69.7 52.6 69.2
independente
Venituri sociale 621.8 549.6 613.1 543.1
Venituri din proprietati 5.3 3.8 0.9 1.3
Venituri din vanzarea activelor 30.3 47.2 30.1 45.4
Alte venituri 43.8 34.1 59.5 29.2
B. Venituri in natura 245.3 692.7 215.4 651.7
Venituri in natura din activitati sociale 82.8 31.9 55.4 23.1
Echivalentul consumului de produse din
162.5 660.8 160.0 628.6
surse proprii
II. Imprumuturi 46.7 18.3 61.5 32.5
III Sold initial 279.8 249.9 259.0 217.7
Total venituri (I+II+III) 2,958.0 2,341.7 2,883.5 2,217.0
Sursa: Institutul National de Statistica. “Venitul si consumul populatiei”. Bucuresti. 2009 & 2010
Structura veniturilor gospodariei la nivel national in % este prezentata in urmatorul tabel pentru
2009 si 2010:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-43
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 5.3. Structura Veniturilor Gospodariei la Nivel National 2009 & 2010 – %
Elemente 2009 2010
I. Venituri totale (A+B) 89.0% 88.5% 88.9% 88.7%
A. Venituri monetare 80.7% 59.0% 81.4% 59.3%
Salarii brute 54.2% 23.4% 54.8% 22.8%
Venituri din agricultura 0.4% 5.5% 0.4% 5.5%
Venituri din activitati non-agricole
2.4% 3.0% 1.8% 3.1%
independente
Venituri sociale 21.0% 23.5% 21.3% 24.5%
Venituri din proprietati 0.2% 0.2% 0.0% 0.1%
Venituri din vanzarea activelor 1.0% 2.0% 1.0% 2.0%
Alte venituri 1.5% 1.5% 2.1% 1.3%
B. Venituri in natura 8.3% 29.6% 7.5% 29.4%
Venituri in natura din activitati sociale 2.8% 1.4% 1.9% 1.0%
Echivalentul consumului de produse din
5.5% 28.2% 5.5% 28.4%
surse proprii
II. Imprumuturi 1.6% 0.8% 2.1% 1.5%
III Sold initial 9.5% 10.7% 9.0% 9.8%
Total venituri (I+II+III) 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Sursa: Institutul National de Statistica. “Venitul si consumul populatiei”. Bucuresti. 2009 & 2010
Nivelul venitului total in 2010 este cu 30% mai mare in zonele urbane si structura sa este de
asemenea diferita semnificativ in cele doua zone.
Veniturile monetare in zona urbana reprezinta 81,4% si principala categorie de venituri este
reprezentata de catre salarii care reprezinta 54,8% din totalul venitului. Echivalentul consumului
de produse din surse proprii reprezinta doar 5,5% din venitul total, in contrast cu acelasi indicator
din zona rurala care reprezinta 28,4%.
In compensatie, salariile reprezinta 22,8% din totalul veniturilor din zona rurala.
Cheltuielile Gospodariei la nivel national

Cheltuielile medii ale gospodariei la nivel national asa cum sunt prezentate de Institutul National
de Statistica sunt structurate in urmatorul tabel pe anii 2009 si 2010.
Tabel 5.4. . Structura Cheltuielilor Gospodariei la Nivel National 2009 & 2010 – RON/month
Elemente 2009 2010
I. Cheltuieli totale (A+B) 2,305.9 1,929.3 2,291.2 1,877.4
A. Cheltuieli monetares 2,143.5 1,268.5 2,131.2 1,248.8
Consum. din care: 1,569.3 965.1 1,566.1 988.3
Alimente si bauturi 547.8 337.8 552.1 346.5
Produse non-alimentare 554.6 420.4 533.6 432.4
Servicii 466.8 207.0 480.4 209.4
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-44
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Elemente 2009 2010

Cheltuieli pentru alimente si bauturi
64.5 48.8 66.3 51.5
neconsumate
Taxe. comisioane si contributii 453.9 150.5 449.6 138.9
Alte cheltuieli monetare 55.9 104.1 49.1 70.1
B. Echivalentul consumului din surse
162.5 660.8 160.0 628.6
proprii
II. Rambursari ale imprumuturilor 161.8 61.2 162.9 46.8
III Sold initial 490.3 351.1 429.5 292.8
Total cheltuieli (I+II+III) 2,958.0 2,341.7 2,883.5 2,217.0
Structura cheltuielilor gospodariei la nivel national in % este prezentata in urmatorul tabel pentru
anii 2009 si 2010:
Tabel 5.5. . Structura Cheltuielilor Gospodariei la Nivel National 2009 & 2010 - %
Elemente 2009 2010
I. Cheltuieli totale (A+B) 78.0% 82.4% 79.5% 84.7%
A. Cheltuieli monetares 72.5% 54.2% 73.9% 56.3%
Consum. din care: 53.1% 41.2% 54.3% 44.6%
Alimente si bauturi 18.5% 14.4% 19.1% 15.6%
Produse non-alimentare 18.7% 18.0% 18.5% 19.5%
Servicii 15.8% 8.8% 16.7% 9.4%
Cheltuieli pentru alimente si bauturi
2.2% 2.1% 2.3% 2.3%
neconsumate
Taxe. comisioane si contributii 15.3% 6.4% 15.6% 6.3%
Alte cheltuieli monetare 1.9% 4.4% 1.7% 3.2%
B. Echivalentul consumului din surse
5.5% 28.2% 5.5% 28.4%
proprii
II. Rambursari ale imprumuturilor 5.5% 2.6% 5.6% 2.1%
III Sold initial 16.6% 15.0% 14.9% 13.2%
Total cheltuieli (I+II+III) 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Cheltuielile monetare reprezinta 72,5% in 2009 si 73,9% in 2010 in zonele urbane si 54,2% in 2009
si 56,3% in 2010 din cheltuielile totale in zonele rurale. Cea mai importanta categorie atat in
cheltuielile gospodariei din zona urbana cat si in zona rurala este reprezentata de consum in
procent de 54,3% in gospodariile urbane si 44,6% din totalul cheltuielilor in gospodariile rurale in
2010.
In zonele urbane trebuie luata in considerare categoria “taxe, comisioane si contributii” care
detine 15,6% din cheltuielile totale.
In zonele rurale urmatoarea categorie reprezentativa este “echivalentul consumului din surse
proprii” care reprezinta 28,4% din totalul cheltuielilor.
Categoria “taxe, comisioane si contributii” reprezinta doar 6,3% din cheltuielile totale in zona
rurala.
Cheltuielile Gospodariei pentru Servicii la Nivel National si Regional
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-45
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
O categorie importanta de cheltuieli pentru acest studiu este nivelul si structura cheltuielilor
pentru servicii.
Privind nivelul de suportabilitate potential a fiecarei categorii de servicii, urmatorul tabel prezinta
cheltuiala pentru fiecare tip de serviciu in percent din venitul mediu total la nivel national pentru
2009 si 2010.
Tabel 5.6. Cheltuielile pentru servicii in % din venitul mediu al gospodariei la nivel National
Element de cheltuiala 2009 2010
Sume in RON Urban Rural Urban Rural
Electricitate 3.27% 2.97% 3.50% 3.32%
Incalzire 1.02% 0.00% 1.08% 0.00%
Gaz natural 2.59% 0.55% 2.93% 0.62%
Apa. canalizare si managementul deseurilor solide 2.85% 0.36% 3.36% 0.44%
Transport 1.18% 1.51% 1.13% 1.65%
Telecommunicatii 4.33% 2.38% 4.48% 2.44%
Radio si TV 1.21% 1.05% 1.30% 1.15%
Educatie 0.88% 0.27% 0.75% 0.19%
Altele 4.12% 1.67% 4.20% 1.65%
Total 21.44% 10.76% 22.73% 11.46%
La nivel national, procentajul cheltuielilor pentru apa, canalizare si managementul deseurilor

solide a fost 2,85% in zonele urbane pentru 2009 si 3,36% in 2010. Conform normelor
internationale si strategiei nationale privind serviciile municipale din Romania un nivel de 5%
pentru aceasta categorie poate fi considerate acceptabila. Aceasta conduce la concluzia ca tarifele
pentru aceste servicii pot fi crescute substantial in special daca este necesara co-finantarea
proiectelor de investitii in sectorul de mediu
Mai relevant pentru proiect este prezentarea cheltuielilor cu serviciile procentual in veniturile
medii ale gospodariei din regiunea de Vest a Romaniei:
Tabel 5.7. Cheltuielile pentru servicii in % din venitul mediu al gospodariei la nivelul Regiunii de Vest
Element de cheltuiala 2009 2010
Sume in RON Total Total
Electricitate 4.14% 4.42%
Incalzire 1.15% 1.23%
Gaz natural 2.40% 2.52%
Apa. canalizare si managementul deseurilor
1.99% 2.71%
solide
Transport 0.72% 0.84%
Telecommunicatii 4.01% 4.24%
Radio si TV 1.08% 1.21%
Educatie 0.05% 0.39%
Altele 3.91% 2.91%
Total 19.45% 20.47%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-46
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabelul de mai sus arata ca nivelul cheltuielilor pentru serviciile de apa, canalizare si
managementul deseurilor solide (2,71%) este mai mic decat media nationala, ceea ce permite
posibilitatea cresterii tarifelor pentru serviciile specificate.
5.1.1.2.2 Caracteristicile Gospodariei in judetul Caras Severin

Institutul National de Statistica nu furnizeaza cifre privind venitul mediu si cheltuielile gospodariei
la nivel de judet, respectiv la nivel local. Pentru a obtine o baza rezonabila pentru analiza
suportabilitatii Consultantul a trebuit sa estimeze venitul mediu al gospodariei pentru judetul
Caras Severin.
Venitul mediu al gospodariei pentru judetul Caras Severin este derivat din venitul mediu national
al gospodariei prin aplicarea factorului de corectie care este calculat prin raportul dintre salariul
mediu national si salariul mediu din judetul Caras Severin. Aceasta este o abordare relativ
schematica, care satisface in totalitate pentru zonele urbane scopul analizei de suportabilitate.
Venitul mediu al gospodariei la nivel national este prezentat in urmatorul tabel pentru anii 2009 si
2010, in termeni nominali:
Tabel 5.8. Venitul mediu al gospodariei la nivel national (2009 & 2010) – RON/luna
Venitul total al gospodariei 2009 2010
Venitul mediu al gospodariei 2,316.0 2,304.3
Zona Urbana 2,619.6 2,577.1
Zona Rurala 1,921.2 1,940.3
Sursa: Institutul National pentru Statistica
Necesare pentru calcularea venitului disponibil al gospodariei, sumele platite din bugetul
gospodariei pentru taxe, comisioane si contributii similare sunt prezentate in urmatorul tabel
pentru anii 2009 si 2010, in termeni nominali:
Tabel 5.9. Nivelul mediu al taxelor. comisioanelor si contributiilor similare la nivel national – RON/luna
Taxe, comisioane si contributii
2009 2010
similare
Taxe, comisioane si contributii
similare 332.3 324.5
Zona Urbana 467.9 455.4
Zona Rurala 155.9 149.9
Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national este prezentat in tabelul urmator pentru
anii 2009 si 2010, in termeni nominali
Tabel 5.10. Venitul mediu disponibil al gospodariei la nivel national – RON/luna

Venitul mediu disponibil 2009 2010
Venitul mediu disponibil 1,984 1,980
Zona Urbana 2,152 2,122
Zona Rurala 1,765 1,790
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-47
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Urmatorul tabel prezinta estimarea factorilor de corectie pentru judetul Caras Severin derivat din
raportul dintre salariul mediu national si salariul mediu la nivel de judet:
Tabel 5.11. Factor de corectie pentru venitul mediu disponibil in judetul Caras Severin
Factor de corectie 2010
Salariu mediu national
(RON/luna) 1,407
Salariu in judetul Caras
Severin (RON/luna) 1,181
Factorul de corectie anual (%) 83.9%
Deoarece tendinta este descrescatoare si diferenta este semnificativa, am calculat si am decis sa

utilizam un factor de conversie de 83,9% .
Urmatorul tabel prezinta venitul mediu disponibil al gospodariei din judetul Caras Severin cu
aplicarea factorului de corectie pentru fiecare an pe zonele urbane si rurale:
Tabel 5.12. Venitul mediu disponibil al gospodariei in judetul Caras Severin – RON/luna
Venitul mediu disponibil 2009 2010 2011
Venitul mediu disponibil 1,299 1,672 1,800
Zona Urbana 1,312 1,689 1,818
Zona Rurala 1,260 1,622 1,746
In judetul Caras Severin exista diferite niveluri de venit a gospodariei in functie de zona urbana
respectiva. Pe baza discutiilor cu beneficiarii locali Consultantul a folosit urmatoarele ipoteze
pentru estimarea venitului mediu al gospodariei in diversele zone urbane:
 Pentru municipiile mai mari se presupune ca venitul mediu al gospodariei este cu 1% mai
mare decat media din judet;
 Pentru celelalte zone urbane se presupune ca venitul mediu al gospodariei este cu 3% mai
mic decat media din judet.
5.1.1.3 Situatia economica in judetul Caras Severin
Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in judetul Caras Severin comparativ cu dinamica

aceluiasi indicator la nivel national este prezentata in urmatorul tabel pentru perioada 2003-2007:
Tabel 5.13. Evolutia PIB la nivel National si Local

2003 2004 2005 2006 2007
Evolutia PIB
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-48
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Nivel national
PIB (miliarde ROL in preturi curente) 197,428 247,368 288,955 344,651 412,762
PIB (crestere in termeni nominali %) 29.9% 25.3% 16.8% 19.3% 19.8%
Inflatia (%) 14.1% 9.3% 8.6% 4.9% 6.6%
Rata de schimb medie (ROL/Euro) 3.8 4.1 3.6 3.5 3.3
PIB pe locuitor (Euro) 2,420 2,816 3,686 4,530 5,743
Judetul Caras Severin
PIB (Miliarde ROL in preturi
2,840 3,433 3,855 4,445 5,353
constante)
PIB (crestere %) 38.8% 20.9% 12.3% 15.3% 20.4%
PIB pe locuitor (Euro) 2,266 2,546 3,205 3,816 4,897
Pondere la nivel national (%) 1.44% 1.39% 1.33% 1.29% 1.30%
Sursa: Institutul National pentru Statistica, “Statistice teritoriale”, Bucuresti, 2008
Datele din tabel arata ca nivelul PIB-ului pe locuitor in judetul Caras Severin este mai scazut decat
la nivel national pe perioada analizei. In 2006 si 2007 rata de crestere a PIB in Judetul Caras
Severin a fost mai ridicata decat in anul precedent (aceiasi tendinta a fost inregistrata la nivel
national in 2006 si 2007). In fiecare an din perioada analizata, cu exceptia lui 2007, ponderea PIB-
ului local raportat la PIB-ul national a scazut ca urmare a scaderii PIB-ului la nivel local.
Urmatorul tabel contine cifrele referitoare la importurile si exporturile din judetul Caras Severin:
Tabel 5.14. Exporturi si importuri in judetul Caras Severin 2010 – mii Euro
2010
Jan Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Total exporturi FOB 11,864 9,072 8,198 7,956 13,366 9,235 15,346 13,669 10,517 15,572 8,647 15,198
Total importuri CIF 6,093 5,836 8,111 6,769 7,552 8,526 7,786 7,412 8,541 8,243 8,221 7,337
Balanta FOB/CIF 5,771 3,236 87 1,187 5,814 709 7,560 6,257 1,976 7,329 426 7,861
Trendul acestor indicatori arata o balanta FOB/CIF ce indica o evolutie relative stabila a
importurilor si exporturilor.
5.1.2 Proiectii Socio-Economice

Proiectiile socio-economice iau in considerare previziuniele oficiale realizate de catre Comisia
Nationala de Prognoza pentru perioada 2010-2014 (editia de primavara). recomandarile din Ghidul
CBA pregatit de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si JASPERS si experienta profesionala si
estimarile Consultantilor.
5.1.2.1 Macroeconomic Trends and Outlooks

Previziunile la nivel national se bazeaza pe cele mai recente prognoze disponibile ale Comisiei
Nationale de Prognoza (CNP) privind elementele macroeconomice, emisa in Mai 2011 („Prognoza
principalilor indicatori macro-economici pentru perioada 2011-2014”).
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-49
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Sinteza principalilor indicatori pana in 2012 este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 5.15. Evolutia indicatorilor macro-economici – nivel national

Nivel national 2008 2009 2010 2011 2012
Cresterea PIB in termeni reali (%) 7.3% -7.1% -1.9% 1.5% 3.9%
Inflatia medie (%) 6.3% 4.7% 8.1% 3.2% 3.0%
Rata de schimb medie (RON/Euro) 3.68 4.24 4.24 4.21 4.18
Rata somajului (%) 4.4% 7.8% 8.0% 7.8% 7.3%
Cresterea nominala a salariilor (%) 16.5% -1.5% -3.6% 0.4% 1.5%
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza. “Previziunea principalilor indicatori macro-economici pentru perioada 2010-
2014” – Mai 2011
Principalele ipoteze folosite sunt urmatoarele:

 Variatia PIB in termeni reali va scadea de la o crestere de 1.5% in 2011. Dupa 2011 PIB va
inregistra procente mai mari de crestere.
 Inflatia medie va continua tendinta descrescatoare din 2011. Se estimeaza ca Romania va
adopta Euro in 2015 dupa care inflatia va fie egala cu cea din zona Euro. Inflatia medie
incepand cu 2015 va fi de 2%.
 Rata medie de schimb va continua o tendinta descrescatoare din 2011 evidentiind
aprecierea RON fata de Euro. Se estimeaza ca Romania va adopta Euro in 2015 dupa care
rata de schimb va fi constanta fata de Euro.
 Cresterea in termeni reali a salariilor va incetini in urmatorii ani in principal ca rezultat al
crizei financiare internationale. Incepand cu 2016, se presupune ca cresterile salariale in
termeni reali vor fi corelate cu cresterea productivitatii si vor avea acelasi ritm ca si
cresterea in termeni reali a PIB-ului.
Evolutia principalilor indicatori macro-economici pentru intreaga perioada a analizei este
prezentata in urmatorul grafic:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-50
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Figura 5.6. Evolutia principalilor indicatori macro-economici (Sursa: Institutul National de Statistica, 2009)
5.1.2.2 Proiectii demografice

Evolutia populatiei in judetul Caras Severin pentru ultimii 9 ani este prezentata in urmatorul grafic:
Figura 5.7. Evolutia populatiei in judetul Caras Severin (2000- 2009) (Sursa: Institutul National de Statistica,
2009)
Populatia atat din zonele urbane cat si din zonele rurale prezinta o tendinta descrescatoare.
Principalele caracteristici ale evolutiei populatiei in ultimii 9 ani sunt urmatoarele:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-51
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Populatia urbana a scazut cu un procent mediu de 0,66% pe an;

 Populatia rurala a crescut cu un procent mediu de 0,32% pe an;
 Populatia totala a scazut cu un procent mediu de 0,98% pe an;
Evolutia populatiei este prezentata in urmatorul grafic:
Figura 5.8. Evolutia populatiei in judetul Caras Severin (2009- 2040) (Sursa: Studiul de Fezabilitate Tehnic)
Evolutia populatiei luand in considerare ipotezele prezentate mai sus a fost estimata pentru toate
aglomerarile urbane si rurale. Previziunile detaliate sunt prezentate in Studiul de Fezabilitate
Tehnic.
5.1.2.3 Prognoza Economica pentru Judetul Caras Severin

Regiunea de Vest contribuie cu 10% la Produsul Intern Brut total al economiei. In structura sa, cea
mai mare contributie la PIB-ul regional (mai mult de 26% fata de o medie nationala de 23%) este
reprezentata de valoarea generata in industrie. Agricultura regiunii contribuie cu 7% la PIB-ul
regional. Industria din Caras Severin reprezintă un element important al economiei nationale si
este concentrata in municipiile si orasele judetului. Motoarele si generatoarele electrice,
motoarele diesel, turbinele hidraulice, motoarele marine si otelul produse in municipiul Resita
sunt renumite peste tot în lume. Otelul produs la Resita a fost folosit in constructia Tour Eiffel şi la
fundatia podului de le Cernavoda. Municipiului Caransebes contribuie la productia industriala a
judetului prin fabricarea boghiurilor pentru trenuri si prin industria de prelucrare a lemnului.
Industria extractiva este reprezentată de exploatarea de carbine de la Anina si a minereurilor
metalifere din Moldova Noua.
Constructiile din regiunea de Vest au o pondere mai mica in PIB regional (peste 9%) decât media
ponderea de la nivel national (10,6%).Sectorul serviciilor are o pondere de 37% în PIB-ul regional,
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-52
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
care este sub media nationala de 38%. In acest domeniu, ponderea serviciilor de "Transport,
depozitare si comunicatii" este semnificativ, cu o valoare de peste 10% in PIB-ul regional, care este
mai mare decat media nationala. O alta acategorie importanta care contribuie la PIB-ul regional
este aceea a "Hotelurilor si restaurantelor", din cauza statiunilor balneare din zona, care sunt bine-
cunoscute de catre turisti.
Principalele informatii extrase din prognoza pe termen mediu a principalilor indicatori socio-
economici la nivel regional pentru perioada 2011-2014 emise de catre Comisia Naţională de
Prognoză in martie 2011 sunt prezentate mai jos.
Tabel 5-16: Crestere PIB termini reali, 2008-2014
Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Crestere PIB
Romania 514,700 498,008 513,641 544,425 599,060 659,429 722,918
Regiunea de Vest 50,021 48,641 51,111 54,205 59,593 65,525 71,738
Caras Severin 6,098 5,810 6,006 6,347 6,949 7,608 8,307
Romania % 123.7% 96.8% 103.1% 106.0% 110.0% 110.1% 109.6%
Regiunea de Vest % 116.3% 97.2% 105.1% 106.1% 109.9% 110.0% 109.5%
Caras Severin % 113.9% 95.3% 103.4% 105.7% 109.5% 109.5% 109.2%
Sursa: CNP
Cea mai mare scadere (de 5%) a fost inregistrata la nivel de judet comparative cu evolutia la nivel
national si regional. In 2010 cresterea PIB in regiunea de Vest a fost peste cresterea la nivel
national, in timp ce cresterea la nivel judetean s-a situate intre aceste doua valori. Aceeasi evolutie
este anticipate si pentru 2011, dar in urmatorii ani cresterea la nivel judetean se va situa sub
cresterea la nivel regional si national.
Tabel 5-17: Populatie activa si numar mediu de angajati, 2008-2014
Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Populatie activa
Romania % 0.2% -3.8% 0.0% 1.1% 1.5% 1.4% 1.8%
Regiunea de Vest % -1.5% -4.6% -0.8% 1.0% 2.1% 1.4% 1.7%
Caras Severin % -1.3% -3.0% -0.7% 0.3% 1.7% 1.0% 1.3%
Average employees number
Romania % 3.3% -5.4% -3.6% 0.5% 1.0% 0.8% 1.2%
Regiunea de Vest % 2.2% -8.1% -4.2% 0.6% 1.1% 0.8% 1.2%
Caras Severin % 0.8% -7.8% -4.8% 0.2% 0.4% 0.7% 0.7%
Sursa: CNP
Nivelul populatiei activie pentru perioada 2008-2010 in judetul Caras Severin a scazut sub media
regionala (si nationala in 2009). Pentru 2012 s-a estimat o crestere mai mare in populatia activa la
nivel regional si judetean decat cea de la nivel national. Pentru urmatorii ani de prognoza
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-53
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
cresterea populatiei active la nivel de judet a fost estimata ca fiind mai mica decat la nivel national
si regional.
Numarul mediu de salariati din judetul Caras Severin pentru perioada 2009-2010 a inregistrat
scaderi procentuale mai mari decat cele inregistrate la nivel national si regional. Pentru perioada
2011-2012 numarul mediu de angajati in regiune va creşte mai mult decat la nivel naţional, dar in
anii 2013-2014 procentul de crestere va fi egal la nivel regional si national.
Tabel 5-18: Evolutia ratei somajului, 2008-2014
Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Rata somajului
Romania % 4.4% 7.8% 6.9% 6.8% 6.5% 6.1% 5.5%
Regiunea de Vest % 3.8% 7.3% 5.8% 5.6% 5.5% 5.3% 4.8%
Caras Severin % 5.8% 10.4% 8.6% 8.4% 8.2% 7.9% 7.6%
Sursa: CNP
In Regiunea de Vest se afla aproape 8% din numarul total de personal somerilor la nivel national.
Rata şomajului s-a dublat în 2009, la nivel de judet, ca urmare a impactului crizei internationale.
Incepand cu 2010, poate fi observat ca vor fi mici procente de crestere, dar cresterea la nivel de
judet este cu mult peste nivelul national si regional.
Tabel 5-19: Evolutia salariului mediu net, 2008-2014
Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Salariu mediu net lunar
Romania % 25.6% 4.0% 2.4% 5.7% 5.0% 4.9% 4.6%
Western Region % 23.4% 5.2% 3.5% 6.5% 4.8% 5.4% 5.0%
Caras-Severin county % 24.3% 8.9% 6.5% 9.2% 4.9% 7.6% 7.4%
Sursa: CNP
Salariul mediu lunar net la nivel de judet a inregistrat o crestere mult mai mica, de numai 8,9%, in
2009 fata de nivelul din anul precedent. Aceasta evolutie a fost mentinuta in 2010. In 2011, se
estimeaza ca va exista o crestere mai semnificativa, dar in urmatorii ani procentul de crestere se
va diminua.
5.1.2.3.1 Proiectia veniturilor gospodariei

Pentru a obtine o baza rezonabila pentru analiza de suportabilitate. Consultantul trebuie sa
estimeze venitul mediu al gospodariei pentru judetul Caras Severin in zona urbana si cea
rurala.Venitul mediu al gospodariei pentru judetul Caras Severin este derivat din venitul mediu
national al gospodariei prin aplicarea factorului de corectie care este calculat ca raport intre
salariul mediu national si salariul mediu in judetul Caras Severin. Aceasta este o abordare
schematica dar suficienta pentru scopul analizei de suportabilitate. Estimarile venitului mediu
disponibil al gospodariei la nivelul judetului Caras Severin sunt prezentate in detaliu in capitolele
anterioare.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-54
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Pentru previzionarea venitului mediu disponibil al gospodariei urmatoarele ipoteze au fost

folosite:
 Veniturile gospodariei vor creste conform cresterii reale a PIB coreland cresterea de
productivitate si cresterea veniturilor;
 Pentru a calcula indicatorul de suportabilitate pentru gospodariile cu venit mic
Consultantul a realizat o analiza pentru gospodariile din primele trei decile cu venitul cel
mai mic. Deoarece datele la nivel de decile sunt disponibile doar la nivel national,
Consultantul a aplicat urmatorii factori de corectie:
Tabel 5.20. Factori de corectie pentru calculul veniturilor gospodariei din decilele cu cel mai mic venit Caras
Severin– 2010
Venitul gospodariei RON /luna (%)
Venitul mediu total al gospodariei 2,004

Venitul maxim total al gospodariei - Decila 1 930 46,42%
Venitul maxim total al gospodariei - Decila 2 1,138 56,80%
Venitul maxim total al gospodariei - Decila 3 1,279 63,79%
Sursa: Institutul National pentru Statistica, 2009
Evolutia veniturilor medii a gospodariei este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 5.21. Evolutia veniturilor medii ale gospodariei

Zona deservita Medie 2010 2014 2018 2040
Gospodarie
Medie judet Euro/luna 423 488 593 1,547
Orase mari Euro/luna 427 493 599 1,562
Orase mici Euro/luna 410 474 575 1,501
Cresterea veniturilor medii a gospodariei este in conformitate cu ipotezele prezentate in scenariul

macro-economic.Evolutia veniturilor gospodariei din Decila 1 este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 5.22. Evolutia veniturilor medii ale gospodariei pentru Decila 1

Zona deservita Medie 2010 2014 2018 2040
Gospodarie
Medie judet Euro/luna 196 227 275 718
Orase mari Euro/luna 198 229 278 725
Orase mici Euro/luna 190 220 267 696
5.1.3 Situatia financiara a operatorului

Compania se afla inca in procesul de consolidare si implementare a economiilor de scara rezultate
din procesul de regionalizare. Operatorul Regional si-a imbunatatit performantele financiare in
ultimii ani. Urmatorul tabel prezinta performantele operationale ale ultimilor 2 ani consolidate la
nivel central:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-55
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 5.23. Rezultat operational – 2009 si 2010 (sume in RON termeni nominali)
Rezultatul operational 2009 2010 2009 2010
RON RON % %
Venituri din activitatea de apa 18,457,865 20,171,298 71.4% 70.5%
Venituri din activitatea de
canalizare 4,668,117 5,210,712 18.1% 18.2%
Venituri din penalitati 1,024,810 731,296 4.0% 2.6%
Venituri din vanzarea activelor - - - -
Alte venituri 214,616 648,763 0.8% 2.3%
Alte venituri operationale 1,479,759 1,836,785 5.7% 6.4%
Total venituri 25,845,167 28,598,853 100.0% 100.0%
Costuri operationale
Activitatea de apa 20,654,970 22,325,630 100.0% 100.0%
Apa bruta 652,815 684,040 3.2% 3.1%
Materiale 1,191,604 1,404,727 5.8% 6.3%
Energie 2,517,936 2,267,027 12.2% 10.2%
Cheltuieli cu personalul 8,822,285 8,888,216 42.7% 39.8%
Contributii aferente personalului 2,535,914 2,553,446 12.3% 11.4%
Amortizare 420,738 383,054 2.0% 1.7%
Intretinere si reparatii 67,139 44,124 0.3% 0.2%
Taxa de concesiune 459,924 465,344 2.2% 2.1%
Alte costuri 3,986,616 5,635,653 19.3% 25.2%
Activitatea de canalizare 4,775,982 5,239,769 100.0% 100.0%

Materiale 221,901 281,018 4.6% 5.4%
Energie 83,789 258,551 1.8% 4.9%
Cheltuieli cu personalul 2,700,246 2,765,590 56.5% 52.8%
Contributii aferente personalului 771,936 792,363 16.2% 15.1%
Amortizare 96,636 197,933 2.0% 3.8%
Intretinere si reparatii 5,400 9,939 0.1% 0.2%
Taxa de concesiune 28,180 25,070 0.6% 0.5%
Alte costuri 867,894 909,305 18.2% 17.4%
Cheltuieli cu alte activitati 157,447 626,914 0.6% 2.2%
Rezultat operational 256,767 406,540 1.0% 1.4%
Principalele concluzii sunt:

 Ponderea veniturilor din tariful de apa a scazut cu 1%, desi in valoare absoluta a inregistrat
o crestere, in timp ce alte venituri au crescut ca pondere de la 1,5% la 2,3%.
 Principalele categorii de costuri pentru activitatea de apa sunt:
o Ponderea cheltuielilor salariale (salarii si taxe aferente) a scazut in 2010 cu 4%
ajungand la 51% din total costuri.
o Alte costuri referitoare la activitatea de apa insumeaza 25% din costurile totale ale
activitatii. Aceasta categorie a crescut cu 6% in 2010.
o Costurile cu energia electrica insumeaza aproximativ 10% din costurile totale.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-56
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Principalele categorii de costuri pentru activitatea de apa uzata sunt:

o Ponderea cheltuielilor salariale (salarii si taxe aferente) a scazut in 2010 cu 4%
ajungand la 68% din total costuri epurare.
o Alte costuri au o pondere de 17% din total costuri epurare.
o Costurile materiale au o pondere de 5% din total costuri epurare
 Atat activitatea de alimentare cu apa, cat si cea de epurare si canalizare au un nivel destul
de ridicat al taxei de concesiune, nivel legat de rambursarea imprumutului BEI din cadrul
programului ISPA. In conformitate cu Ordonanta 198/2006 (Fond IID), in cazul in care
imprumutul este contractat de autoritatile locale, taxa de concesiune trebuie sa fie cel
putin egala cu serviciul datoriei aferent imprumutului.
 Marja profitului operational a crescut de la 1% in 2009 la 1,4% in 2010 aratand faptul ca
organizatia si-a imbunatatit performantele bazat pe eficeinta operational.
 Avand in vedere ca taxa de conceiune este stabilita sa acopere serviciul datoriei pentru
creditul de la BEI si faptul ca operatorul a inregistrat profit operational in ultimii ani,
compania genereaza suficiente venituri pentru a acoperi plata serviciului datoriei.
Rata de acoperire a serviciului datoriei pentru perioada 2011 – 2040 este prezentata in graficul
urmator:
Figura 5.9. –Rata de acoperire a serviciului datoriei
In prezent, operatorul din localitatile incluse in proiect practica urmatorarele tarife (excluzand
TVA):
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-57
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 5.24. Tarife existente in iunie 2011

Oras Apa Canalizare Cumulat
RON/m3 RON/m3 RON/m3
Resita 2.52 0.76 3.28
Anina 2.52 0.76 3.28
Baile Herculane 2.52 0.76 3.28
Bocsa 2.52 0.76 3.28
Caransebes 2.52 0.76 3.28
Moldova Noua 2.52 0.76 3.28
Oravita 2.52 0.76 3.28
Otelu Rosu 2.52 0.76 3.28
Tarifele actuale sunt in apropierea mediei inregistrata pe industrie. In urmatorul grafic este
prezentata o comparatie intre tarifele medii pentru apa si cele pentru apa uzata practicate de
operatorul din Caras Severin si cele pe industrie la momentul actual:
Figura 5.10. Comparatia tarifelor actuale cu cele ale celorlalti operatori regionali
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-58
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2 Metodologie si Ipoteze Generale

Analiza Financiara (FA) ce este pregatita in procesul de realizare a aplicatiei considera
urmatoarele:
 Cerintele din Termenii de Referinta pentru acest proiect (pregatirea aplicatiei pentru
fondurile de coeziune);
 “Noua Perioada de Programare 2007-2013: Ghid privind Metodologia de realizare a
Analizei Cost-Beneficiu (Document de lucru nr. 4) (August 2006)”
 “Ghid pentru Analiza Cost Beneficiu a Proiectelor de Apa si Apa Uzata ce vor fi sustinute din
Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala in 2007-2013” pregatit de
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si JASPERS pentru Proiectele Sectorului de Apa
din Romania.
Obiectivul Analizei Financiare (FA) este de a evalua viabilitatea financiara si sustenabilitatea
Proiectului pe intrega perioada de viata a acestuia.
In termeni generali FA ia in considerare toate datele relevante si informatiile disponibile din
diverse surse si in special rapoartele, situatiile financiare si datele privind productia / serviciul
furnizate de operatorul regional pentru anul 2010. De asemenea AF ia in considerare date socio-
economice si informatii cadru prezentate in Raportul de Master Plan, concepte tehnice, proiectii
privind cererea si estimari de costuri, asa cum sunt detaliate in capitolele respective ale Studiului
de Fezabilitate.
Conform standardelor UE, Analiza de Cost-Beneficiu si astfel si analiza financiara trebuie sa
foloseasca “metoda incrementala”: inseamna ca proiectul este evaluat pe baza diferentelor dintre
scenariu “cu proiect” si scenariu alternativ “fara proiect”. Pentru scenariul “cu proiect” veniturile si
costurile considerate trebuie sa fie cele ale unui scenariu de operare eficient. Pentru scenariul
“fara proiect” veniturile si costurile considerate sunt cele ale “afacerii curente cu o evolutie
normala” fara investitii majore sau inlocuiri.
FA contine urmatoarele componente:
 Proiectia datelor de baza relevante pentru proiect: (i) populatia, (ii) nivelul serviciilor, (iii)
productia de apa, (iv) vanzarile de apa, (v) volumul de apa uzata generata, colectata si
tratata; asa cum este estimata in Studiul de Fezabilitate pentru perioada 2011 – 2040;
estimarea si proiectia datelor de dezvoltare corespunzatoare pentru scenariu “fara
proiect”;
 Proiectia si alocarea investitiei totale si a costurilor de reinvestire pentru proiectul de apa si
apa uzata propus si a costurilor suplimentare cerute de investitie, asa cum a fost estimate
in Studiul de Feazabilitate pentru perioada 2011 – 2040;
 Strategia de contractare si achizitii conform Reglementarilor Romaniei;
 Proiectia costurilor de operare si intretinere (O&M) pentru o exploatare si intretinere
adecvata a sistemelor de apa si apa uzata reabilitate si extinse a noului operator regional,
pentru a asigura standardele de servicii dorite si intreaga durata de viata a investitiei in
conditiile prevazute de studiu; asa cum este estimat in Studiul de Fezabilitate pentru
perioada 2011 –2040; estimarea si proiectia costurilor de operare si intretinere
corespunzatoare pentru scenariul “fara proiect”;
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-59
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Strategia de tarifare pentru dezvoltarea tarifelor corespunzatoare la apa si la apa uzata,

luand in considerare atat acoperirea costurilor si suportabilitatea populatiei;
suportabilitatea corespunzatoare in dezvoltarea tarifului pentru scenariul “fara proiect”;
 Proiectia veniturilor din vanzarea serviciilor de apa si apa uzata catre consumatorii
domestici si industriali conectati in zona proiectului atat pentru scenario “cu proiect” cat si
pentru scenario “fara proiect”;
 Proiectia performantelor financiare ale operatorului regional pe perioada evaluata din
2011 pana in 2040;
 Determinarea nivelului necesar de interventie a UE (in conformitate cu “Ghidul CE privind
metodologia de realizare a Analizei Cost Beneficiu”);
 Elaborarea unui Plan de Finantare corespunzator.
FA se bazeaza pe datele anului de baza 2010 si este realizata pentru perioada 2011-2040 care
cuprinde perioada de implementare a proiectului din 2011 pana in 2013 si o perioada de operare
de 27 de ani din 2014 pana in 2040.
5.2.1 Proiectia costurilor de operare

5.2.1.1 Consideratii si ipoteze generale
Costurile de operare si intretinere sunt estimate separat pentru zona de operare a fiecarei
aglomerari si apoi agregate pentru zona de deservire a operatorului regional.
Costurile de operare si intretinere se bazeaza pe costurile de operare si intretinere asa cum au fost
furnizate de catre companiile de apa pentru anul 2010 (in RON) care apoi au fost proiectate anual
in conformitate cu programul de implementare pentru perioada 2011-2040 in Euro (preturi
constante).
Incepand cu 2012-2014 (primii ani de operare a noilor echipamente), costurile de operare si
intretinere iau in considerare impactul noului Proiect. Evaluarea detaliata a impactului costurilor
de operare este prezentata in Anexele 1-4.
Asa cum este subliniat in abordarea generala se presupune cresterea categoriilor costurilor de
operare si intretinere in termeni reali cu o rata de crestere anuala asa cum este prezentata in
Anexa 1-1. In perioada 2011 – 2040 diferitele categorii de costuri vor spori in termeni reali cu
ratele de crestere estimate dupa cum urmeaza:
Tabel 5.25. Factori de crestere pentru diferite costuri de operare si intretinere in termeni reali
Factorul de crestere (in termini reali)
Nr Categorii de cost
2011-2040
(1) Costul cu personalul 3.30
(2) Costul energiei 1.57
Costul cu materialele. intretinerea.
(3) 1.37
etc
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-60
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2.1.2 Proiectia costurilor de operare pentru scenariul“Cu Proiect”

5.2.1.2.1 Activitatea de apa
Proiectia costurilor de operare este prezentata separat pentru fiecare categorie de cost cu
evidentierea principalelor ipoteze folosite si a rezultatului obtinut.
5.2.1.2.2 Costuri cu apa bruta

Costurile cu apa bruta au fost calculate luand in considerare urmatoarele 2 elemente importante:
 Cantitatea apei brute: calculata considerand evolutia apei produse rezultata din evolutia
apei consumate si din nivelul de pierderi;
 Tariful apei brute: plecand de la tariful actual al apei brute si considerand cresterea in
termeni reali a costurilor materiale dupa cum este prezentata in scenariul macroeconomic
(factor 3);
Proiectia costurilor cu apa bruta este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 5.26. Proiectia costurilor cu apa bruta pe aglomerare – Scenariu “Cu Proiect”
Costuri apa bruta 2010 2014 2018 2040
Resita
Cantitate (m3) 11,837,383 7,601,741 7,711,622 8,230,081
Valoare (Euro) 126,531 85,815 90,590 120,340
Anina
Cantitate (m3) 317,680 342,077 351,586 396,578
Valoare (Euro) 3,396 3,862 4,130 5,799
Baile Herculane
Cantitate (m3) 1,439,384 792,799 814,372 923,118
Valoare (Euro) 18,121 10,541 11,267 15,897
Bocsa
Cantitate (m3) 975,483 929,308 950,462 1,038,691
Valoare (Euro) 13,903 13,988 14,887 20,250
Caransebes
Cantitate (m3) 2,847,855 2,271,853 2,304,073 2,447,125
Valoare (Euro) 37,206 31,346 33,081 43,733
Moldova Noua
Cantitate (m3) 539,247 467,225 477,476 518,184
Valoare (Euro) 7,173 5,274 5,609 7,577
Oravita
Cantitate (m3) 847,614 649,344 665,175 730,909
Valoare (Euro) 11,275 9,122 9,724 13,300
Otelu Rosu
Cantitate (m3) 1,986,498 835,598 853,450 931,869
Valoare (Euro) 21,234 9,433 10,026 13,626
Total
Cantitate (m3) 20,791,144 13,889,945 14,128,215 15,216,556
Valoare (Euro) 238,838 169,381 179,315 240,522
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-61
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Cantitatea de apa bruta inregistreaza o scadere pe termen mediu (2010-2014) datorita efectului
cumulat al scaderii consumului si scaderii nivelului pierderilor de apa.
Proiectia detaliata a costurilor cu apa bruta pentru fiecare aglomerare este prezentata in Anexa
1.4.
5.2.1.2.3 Costuri Materiale

Costurile cu materialele au fost calculate pe baza urmatoarelor ipoteze:
 Proportional cu evolutia productiei de apa considerand nivelul de pierderi si nivelul
consumului de apa (costuri variabile);
 Plecand de la nivelele actuale si luand in considerare cresteri in termeni reali pentru
costurile materiale dupa cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic (factor 3);
 Impartire in 2 categorii:
o Costuri legate de sistemele existente;
o Costuri rezultare din implementarea masurii;
Proiectia costurilor cu materialele este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 5.27. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”

Costuri cu materialele 2010 2014 2018 2040
Resita 192,793 257,900 271,214 354,280

Anina 13,115 44,267 46,726 62,058
Baile Herculane 22,018 67,580 71,472 96,169
Bocsa 16,295 22,179 23,079 28,727
Caransebes 29,837 76,432 80,316 104,283
Moldova Noua 18,816 21,473 22,345 27,813
Oravita 21,939 24,199 25,259 31,844
Otelu Rosu 18,860 21,741 22,624 28,161
Total 333,672 535,770 563,036 733,334
Proiectia detaliata a costurilor cu materialele pentru fiecare aglomerare este prezentata in Anexa
1.4.
5.2.1.2.4 Costuri cu energia electrica

Costurile cu energia sunt calculate pe baza urmatoarelor ipoteze:
 Proportional cu evolutia productiei de apa considerand nivelul pierderilor si nivelul
consumului de apa (cost variabil);
 Plecand de la nivelele actuale si luand in considerare cresteri in termeni reali
pentru costurile cu electricitatea cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic
(factor 2);
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-62
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
o Costuri rezultate din implementarea masurii;

 Considerand consumul individual pe m3 de apa produsa ca indicator de
performanta.
Proiectia costurilor cu energia este prezentata in urmatorul tabel
Tabel 5.28. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”
Costuri cu
2010 2014 2018 2040
energia electrica
Resita
Cantitate (KwH) 4,637,697 2,694,054 2,732,996 2,916,738
Valoare (Euro) 341,501 211,590 227,820 337,367
Anina
Cantitate (KwH) 497,708 940,513 966,656 1,090,358
Valoare (Euro) 46,107 73,867 80,579 126,117
Baile Herculane
Cantitate (KwH) 431,331 609,749 626,341 709,979
Valoare (Euro) 32,786 49,434 53,895 84,769
Bocsa
Cantitate (KwH) 835,827 1,032,191 1,055,686 1,153,684
Valoare (Euro) 59,562 81,068 88,001 133,442
Caransebes
Cantitate (KwH) 149,159 1,784,558 1,809,868 1,922,235
Valoare (Euro) 13,818 140,158 150,869 222,337
Moldova Noua
Cantitate (KwH) 328,869 451,911 461,825 501,199
Valoare (Euro) 24,998 35,493 38,497 57,972
Oravita
Cantitate (KwH) 131,018 116,139 118,970 130,727
Valoare (Euro) 14,005 9,121 9,917 15,121
Otelu Rosu
Cantitate (KwH) 60,992 618,806 618,806 618,806
Valoare (Euro) 5,360 57,437 59,769 74,396
Total
Cantitate (KwH) 7,072,600 8,247,921 8,391,149 9,043,727
Valoare (Euro) 538,137 658,169 709,348 1,051,521
5.2.1.2.5 Costuri cu personalul

Costurile cu personalul au fost calculate pe baza urmatoarelor ipoteze:
 Plecand de la numarul actual de personal si considerand impactul implementarii
proiectului de investitii asupra numarului personalului (crestere sau scadere).
 Salariul mediu a fost previzionat incepand de la salariul actual si luand in
considerare o crestere in termeni reali pentru costurile cu personalul evidentiate
in scenariul macroeconomic (factor 1)
Proiectia costurilor cu personalul este prezentata in urmatorul tabel:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-63
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 5.29. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”

Costuri cu
2009 2014 2018 2040
personalul
Resita
Numar (no.) 261 261 261 261
Costuri totale (Euro) 1,437,007 1,498,090 1,819,204 4,745,369
Anina
Numar (no.) 30 30 30 30
Costuri totale (Euro) 124,021 129,292 157,006 409,548
Baile Herculane
Numar (no.) 36 36 36 36
Bocsa
Numar (no.) 31 31 31 31
Caransebes
Numar (no.) 60 50 50 50
Moldova Noua
Numar (no.) 42 30 30 30
Oravita
Numar (no.) 46 46 46 46
Otelu Rosu
Numar (no.) 35 35 35 35
Total
Numar (no.) 541 519 519 519
5.2.1.2.6 Costuri cu mentenanta

Costurile de intretinere au fost calculate considerand urmatoarele ipoteze:
 Plecand de la nivelele actuale si considerand cresteri in termeni reali pentru
costurile materiale dupa cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic (factor
3);
 Costul intretinerii legat de investitie (costul materialelor si serviciilor din exterior;
0,75% din fabrica si echipamente si din constructii);
Proiectia costurilor cu intretinerea este prezentata in urmatorul tabel (sume in Euro):
Tabel 5.30. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”
Costuri cu mentenanta 2010 2014 2018 2040
Resita 6,659 56,450 58,742 73,118

Anina 934 25,467 26,531 33,205
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-64
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Baile Herculane 1,148 23,108 24,065 30,073

Bocsa 2,500 22,667 23,545 28,937
Caransebes 1,813 48,988 50,977 63,452
Moldova Noua 317 26,453 27,522 34,212
Oravita 1,542 16,449 17,117 21,306
Otelu Rosu 405 25,529 26,565 33,066
Total 15,318 245,110 255,064 317,368
5.2.1.2.7 Alte costuri de operare

Alte costuri de operare au fost calculate considerand urmatoarele ipoteze:
 Amortizarea pentru activele existente este luata in calcul incepand de la nivelele actuale;
amortizarea activelor noi nu este inclusa in costurile de intretinere si operare si este
calculata separat si inclusa in situatiile financiare;
 Taxa de concesiune: nivelul taxei de concesiune este stipulat in Contractul de Delegare si
este sursa fondului IID. Taxa de concesiune a fost calculata cu scopul de a acoperi
rambursarea serviciului datoriei aferent imprumutului BEI contractat pentru co-finantarea
programului ISPA si a celorlalte imprumuturi pentru investitii paralele de catre Autoritatile
Locale si avand in vedere taxa de concesiune actuala care este calculata pe baza deprecierii
activelor publice (utilizate pentru implementarea investitiilor);
 Administrare Generala: plecand de la nivelul actual care este ajustat luand in considerare
impactul proiectului de investitii si cresteri in termeni reali pentru costurile cu materialele
cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic (factor 3).
5.2.1.2.8 Costuri cumulate de operare

Proiectia costurilor operationale in EUR (preturi constante) poate fi sumarizata dupa cum
urmeaza:
Tabel 5.31. Proiectia costurilor de operare – Scenariu “Cu Proiect”

Activitatea de apa 2010 2014 2018 2040
Apa bruta 238,838 169,381 179,315 240,522
Materiale 333,672 535,770 563,036 733,334
Electricitate 538,137 658,169 709,348 1,051,521
Costuri cu personalul 2,717,620 2,721,820 3,305,238 8,621,669
Intretinere/reparatii 15,318 245,110 255,064 317,368
Amortizare 90,989 90,989 90,989 90,989
Redeventa 110,536 439,158 439,158 118,589
Generale si Administrative 1,338,667 1,413,779 1,507,718 1,876,680
Total 5,383,776 6,274,175 7,049,865 13,050,672
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-65
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
In Scenariul “Cu Proiect” se anticipeaza cresterea costurilor operationale pentru activitatea de apa
de la 5.4 milioane EURO in 2010 la un nivel de 7.1 milioane EURO in 2018 si la 13.1 milioane EURO
in anul 2040.
5.2.1.3 Activitatea de canalizare

5.2.1.3.1 Costuri cu materialele

 Proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata considerand nivelul de infiltratii si
nivelul apei uzate generate (costuri variabile)
pentru costurile materiale dupa cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic
(factor 3);
 Impartire in 2 categorii
Tabel 5.32. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”

Resita 51,667 469,474 489,987 609,866

Anina 316 27,953 29,091 36,231
Baile Herculane 422 28,189 29,347 36,611
Bocsa 4,221 37,386 38,904 48,425
Caransebes 4,637 48,534 50,504 62,863
Moldova Noua 865 29,729 30,937 38,507
Oravita 2,599 31,895 33,190 41,312
Otelu Rosu 2,025 32,475 33,794 42,064
Total 66,752 705,635 735,754 915,880
1.4.

LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-66
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata considerand nivelul infiltrarilor si

nivelul apei uzate generate (cost variabil);
(factor 2);
 Considerand cantitatea generata individual pe m3 de apa uzata ca indicator de
performanta.
Proiectia costurilor cu energia este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 5.33. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”
Costuri cu energia
2010 2014 2018 2040
electrica
Resita
Cantitate (KwH) 654,791 2,674,614 2,713,274 2,895,690
Valoare (Euro) 48,216 210,063 226,176 334,933
Anina
Cantitate (KwH) - 743,118 763,774 861,514
Valoare (Euro) - 73,426 80,098 125,363
Baile Herculane
Cantitate (KwH) 67,203 573,915 589,532 668,254
Valoare (Euro) 5,108 46,529 50,728 79,788
Bocsa
Cantitate (KwH) - 707,757 723,867 791,063
Valoare (Euro) - 53,794 58,394 88,547
Caransebes
Cantitate (KwH) 49,403 2,028,721 2,057,494 2,185,235
Valoare (Euro) 4,577 200,453 215,771 317,985
Moldova Noua
Cantitate (KwH) 12,447 627,603 641,372 696,054
Valoare (Euro) 946 49,292 53,464 80,510
Oravita
Cantitate (KwH) 8,953 813,191 833,017 915,336
Valoare (Euro) 957 80,350 87,359 133,195
Otelu Rosu
Cantitate (KwH) 632 685,682 700,331 764,681
Valoare (Euro) 56 64,276 69,678 105,566
Total
Cantitate (KwH) 793,429 8,854,600 9,022,660 9,777,828
Valoare (Euro) 59,860 778,182 841,669 1,265,887
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-67
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

 Plecand de la numarul actual de personal si considerand impactul implementarii
proiectului de investitii asupra numarului personalului (crestere sau scadere).
 Salariul mediu a fost previzionat pe baza salariilor actuale considerand cresteri in
termeni reali cum sunt prezentate in scenariul macroeconomic (factor 1)
Tabel 5.34. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”

Costuri cu
2010 2014 2018 2040
personalul
Resita
Numar (no.) 82 100 100 100
Costuri totale (Euro) 496,833 631,649 767,043 2,000,820
Anina
Numar (no.) 6 10 10 10
Baile Herculane
Numar (no.) 13 15 15 15
Bocsa
Numar (no.) 11 15 15 15
Caransebes
Numar (no.) 20 20 20 20
Moldova Noua
Numar (no.) 8 20 20 20
Oravita
Numar (no.) 6 10 10 10
Otelu Rosu
Numar (no.) 9 15 15 15
Total
Numar (no.) 155 205 205 205
Costuri totale (Euro) 844,943 1,150,773 1,397,440 3,645,203

costurile materiale cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic (factor 3);
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-68
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

 Costul intretinerii legat de investitie (costul materialelor si serviciilor din exterior;
0,75% din echipamente si din constructii );
Tabel 5.35. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”
Costuri de mentenanta 2010 2014 2018 2040
Resita 935 66,960 69,679 86,730

Anina 1,000 38,268 39,822 49,567
BaileHerculane 1,000 15,805 16,446 20,471
Bocsa 1,500 73,157 76,127 94,757
Caransebes 1,395 95,976 99,873 124,314
MoldovaNoua - 52,372 54,499 67,836
Oravita - 48,539 50,510 62,870
OteluRosu - 48,539 58,134 72,360
Total 5,830 439,616 465,090 578,905
5.2.1.3.5 Costuri cu depozitarea namolului

Costurile cu depozitarea namolurilor au fost calculate considerand urmatoarele ipoteze:
 Proportional cu evolutia cantitatii de namol luand in considerare nivelul apei uzate
generate (cost variabil);
 Considerand costurile individuale de depozitare a namolului calculate pe baza
strategiei de depozitare a namolurilor si luand in considerare cresterile in termeni
reali pentru costurile materiale dupa cum sunt prezentate in scenariu
macroeconomic (factor 3);
Estimarea costului unitar de depozitare a namolului este prezentata in urmatorul tabel (sume in
Euro):
Tabel 5.36. Proiectia costurilor cu namolul pe aglomerari – Scenariu “Cu Proiect”

Costuri cu namolul 2010 2014 2018 2040
Resita - 100,208 107,615 151,063

Cantitate (t) - 3,640 3,577 2,955
Costuri medii (Euro/t) 18.2 19.3 20.0 25.0
Anina - 6,550 6,583 6,768
Cantitate (t) - 722 697 576
Baile Herculane - 15,972 16,280 16,736
Cantitate (t) - 705 690 570
Bocsa - 12,786 12,850 13,210
Cantitate (t) - 1,755 1,695 1,400
Caransebes - 40,737 40,942 42,089
Cantitate (t) - 3,525 3,405 2,812
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-69
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Costuri cu namolul 2010 2014 2018 2040
Moldova Noua - 16,015 16,096 16,547

Cantitate (t) - 930 898 742
Oravita 16,692.8 16,776.9 17,247.1
Cantitate (t) - 1,159.7 1,120.1 925.1
Otelu Rosu 12,998.0 14,305.1 14,706.0
Cantitate (t) - 1,117.0 1,181.4 975.7
Total - 221,959 231,449 278,367

amortizarea activelor noi nu este inclusa in costurile de intretinere si operare si este
calculata separat si inclusa in situatiile financiare;
activelor publice (utilizate pentru implementarea investitiilor);
 Administrare Generala: plecand de la nivelul actual care este ajustat luand in considerare
impactul proiectului de investitii si cresteri in termeni reali pentru costurile cu materialele
cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic (factor 3).

urmeaza:
Tabel 5.37. Proiectia costurilor de operare– Scenariu “Cu Proiect”(sume in Euro)

Costuri operationale activitatea de apa uzata (Euro) 2010 2014 2018 2040
Materiale si materii chimice 66,752 705,635 735,754 915,880
Energie 59,860 778,182 841,669 1,265,887
Costul cu personalul 844,943 1,150,773 1,397,440 3,645,203
Intretinere / reparatii 5,830 439,616 465,090 578,905
Costul cu depozitarea namolului - 221,959 231,449 278,367
Amortizare 47,016 47,016 47,016 47,016
Taxa de concesiune 5,955 340,457 340,457 5,955
Adminsitrare Generala 215,992 335,026 348,629 433,944
Total 1,246,347 4,018,665 4,407,505 7,171,157
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-70
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
In Scenariul “Cu Proiect” se anticipeaza cresterea costurilor operationale pentru activitatea de apa
uzata de la 1,2 milioane EURO in 2010 la un nivel de 4,4 milioane in 2018 si la 7,2 milioane EURO in
anul 2040.
5.2.2 Proiectia Costurilor de Operare pentru scenariul “Fara Proiect”

5.2.2.1 Activitatea de apa
5.2.2.1.1 Costuri cu apa bruta

Costurile cu apa bruta au fost calculate luand in considerare urmatoarele 2 elemente importante:
 Cantitatea apei brute: calculata considerand evolutia productiei de apa rezultata
din evolutia consumului de apa si din nivelul de pierderi;
 Tariful apei brute: plecand de la tariful actual al apei brute si luand in considerare
cresterea in termeni reali a costurilor materiale dupa cum este prezentata in
scenariu macroeconomic (factor 3);
Proiectia costurilor cu apa bruta este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel 5.38. Proiectia costurilor cu apa bruta pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect”
Costuri cu apa bruta 2010 2014 2018 2040
Resita
Cantitate (m3) 11,837,383 11,143,832 11,477,506 13,485,864
Valoare (Euro) 126,531 125,801 134,829 197,190
Anina
Cantitate (m3) 317,680 425,878 439,359 508,952
Valoare (Euro) 3,396 4,808 5,161 7,442
Baile Herculane
Cantitate (m3) 1,439,384 1,410,235 1,454,824 1,712,446
Valoare (Euro) 18,121 18,750 20,128 29,491
Bocsa
Cantitate (m3) 975,483 1,109,900 1,143,273 1,316,653
Valoare (Euro) 13,903 16,706 17,907 25,669
Caransebes
Cantitate (m3) 2,847,855 2,655,435 2,706,271 2,970,775
Valoare (Euro) 37,206 36,638 38,856 53,092
Moldova Noua
Cantitate (m3) 539,247 479,976 506,529 676,937
Valoare (Euro) 7,173 6,743 7,405 12,318
Oravita
Cantitate (m3) 847,614 782,905 808,512 936,213
Valoare (Euro) 11,275 10,999 11,819 17,036
Otelu Rosu
Cantitate (m3) 1,986,498 1,698,914 1,757,504 2,076,941
Valoare (Euro) 21,234 19,179 20,646 30,369
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-71
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Costuri cu apa bruta 2010 2014 2018 2040
Total
Cantitate (m3) 20,791,144 19,707,075 20,293,778 23,684,781
Valoare (Euro) 238,838 239,623 256,751 372,605
Cantitatea de apa bruta inregistreaza o crestere pe termen mediu si lung datorita cresterii
nivelului pierderilor de apa ca rezultat a investitiilor limitate in reabilitarea retelei.
Proiectia detaliata a costurilor cu apa bruta pentru fiecare aglomerare este prezentata in Anexa
1.4.

 Proportional cu evolutia productiei de apa considerand nivelul de pierderi si
nivelul consumului de apa (costuri variabile);
pentru costurile materiale dupa cum sunt prezentate in scenariul macroeconomic
(factor 3);
Tabel 5.39. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect”

Resita 192,793 201,955 213,460 265,756

Anina 13,115 14,769 14,527 18,061
Baile Herculane 22,018 23,059 24,387 30,344
Bocsa 16,295 17,934 18,042 22,432
Caransebes 29,837 31,179 32,947 40,990
Moldova Noua 18,816 15,283 15,606 17,014
Oravita 21,939 26,804 27,457 30,171
Otelu Rosu 18,860 19,919 20,727 25,800
Total 333,672 350,903 367,155 450,567
1.4.

 Proportional cu evolutia productiei de apa considerand nivelul pierderilor si nivelul
consumului de apa (cost variabil);
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-72
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

(factor 2);
 Considerand consumul individual pe m3 de apa produsa ca punct de reper.
Tabel 5.40. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect”
Costuri cu energia
2010 2014 2018 2040
electrica
Resita
Cantitate (KwH) 4,637,697 4,365,975 4,496,703 5,283,545
Valoare (Euro) 341,501 342,902 374,841 611,126
Anina
Cantitate (KwH) 497,708 667,222 688,342 797,373
Valoare (Euro) 46,107 52,403 57,379 92,229
Baile Herculane
Cantitate (KwH) 431,331 422,596 435,958 513,158
Valoare (Euro) 32,786 34,261 37,513 61,270
Bocsa
Cantitate (KwH) 835,827 951,000 979,595 1,128,153
Valoare (Euro) 59,562 74,691 81,658 130,489
Caransebes
Cantitate (KwH) 149,159 139,081 141,743 155,597
Valoare (Euro) 13,818 10,923 11,816 17,997
Moldova Noua
Cantitate (KwH) 328,869 292,721 308,915 412,841
Valoare (Euro) 24,998 22,990 25,751 47,752
Oravita
Cantitate (KwH) 131,018 121,016 189,361 619,801
Valoare (Euro) 14,005 9,505 15,785 71,690
Otelu Rosu
Cantitate (KwH) 60,992 52,162 53,961 63,769
Valoare (Euro) 5,360 4,842 5,212 7,667
Total
Cantitate (KwH) 7,072,600 7,011,773 7,294,579 8,974,237
Valoare (Euro) 538,137 552,517 609,955 1,040,219
Proiectia detaliata a costurilor cu energia electrica pentru fiecare aglomerare este prezentata in
Anexa 1.4.

 Mentinerea numarului actual de personal.
 Salariul mediu a fost previzionat pe baza salariilor actuale considerand cresteri in
termeni reali cum sunt prezentate in scenariul macroeconomic (factor 1);
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-73
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 5.41. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect”

Costuri cu personalul 2010 2014 2018 2040
Resita
Numar (no.) 261 261 261 261
Anina
Numar (no.) 30 30 30 30
Baile Herculane
Numar (no.) 36 36 36 36
Bocsa
Numar (no.) 31 31 31 31
Caransebes
Numar (no.) 60 60 60 60
Moldova Noua
Numar (no.) 42 42 42 42
Oravita
Numar (no.) 46 46 46 46
Otelu Rosu
Numar (no.) 35 35 35 35
Total
Numar (no.) 541 541 541 541

costurile materiale dupa cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic (factor
3);
Tabel 5.42. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerare – Scenariu “Fara Proiect”
Resita 6,659 7,032 7,318 9,109

Anina 934 987 1,027 1,278
Baile Herculane 1,148 1,213 1,262 1,571
Bocsa 2,500 2,640 2,747 3,420
Caransebes 1,813 1,915 1,992 2,480
Moldova Noua 317 335 348 433
Oravita 1,542 1,629 1,695 2,110
Otelu Rosu 405 428 445 554
Total 15,318 16,178 16,835 20,954
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-74
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

activelor publice (utilizate pentru implementarea investitiilor):
 Administrare Generala: plecand de la nivelul actual si luand in considerare cresteri in
termeni reali pentru costurile cu materialele cum sunt prezentate in scenariul
macroeconomic (factor 3)

urmeaza:
Tabel 5.43. Proiectia costurilor operationale – Scenariu “Fara Proiect” (sume in Euro)
Activitatea de apa 2010 2014 2018 2040
Costul cu apa bruta 238,838 239,623 256,751 372,605
Materiale si materii chimice 333,672 350,903 367,155 450,567
Energie 538,137 552,517 609,955 1,040,219
Costul cu personalul 2,717,620 2,833,140 3,440,419 8,974,287
Intretinere / reparatii 15,318 16,178 16,835 20,954
Amortizare 90,989 90,989 90,989 90,989
Taxa de concesiune 110,536 439,158 439,158 118,589
Administrare Generala 1,338,667 1,413,779 1,471,184 1,831,206
Total 5,383,776 5,936,286 6,692,446 12,899,416
In Scenariul “Fara Proiect” se anticipeaza cresterea costurilor operationale pentru activitatea de

apa de la 5,4 milioane EURO in 2010 la un nivel de 6,69 milioane EURO in 2018 si 12,89 milioane in
anul 2040.
5.2.2.2 Activitatea de canalizare


LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-75
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata considerand nivelul de infiltratii si

nivelul apei uzate generate (costuri variabile);
pentru costurile materiale dupa cum sunt prezentate in scenariu macroeconomic
(factor 3);
Tabel 5.44. Proiectia costurilor cu materialele pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect”

Resita 51,667 54,575 57,078 70,330

Anina 316 330 352 438
Bocsa 4,221 4,311 4,684 5,828
Caransebes 4,637 4,637 4,637 4,637
Moldova Noua 865 885 966 1,206
Oravita 2,599 2,276 2,919 3,665
Otelu Rosu 2,025 2,025 2,025 2,025
Total 66,752 69,491 73,128 88,709
1.4.
 Proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata considerand nivelul infiltrarilor si
nivelul apei uzate generate (cost variabil);
pentru costurile cu electricitatea cum sunt prezentate in scenariul macroeconomic
(factor 2);
 Considerand cantitatea generata individual pe m3 de apa uzata generata ca punct
de reper.
Tabel 5.45. Proiectia costurilor cu energia electrica pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect”
Costuri cu energia
2010 2014 2018 2040
electrica
Resita
Cantitate (KwH) 654,791 2,232,461 2,279,119 2,540,370
Valoare (Euro) 48,216 175,336 189,985 293,834
Anina
Cantitate (KwH) - - - -
Valoare (Euro) - - - -
Baile Herculane
Cantitate (KwH) 67,203 76,634 78,583 89,397
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-76
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Costuri cu energia
2010 2014 2018 2040
electrica
Valoare (Euro) 5,108 6,213 6,762 10,674
Bocsa
Cantitate (KwH) - - - -
Valoare (Euro) - - - -
Caransebes
Cantitate (KwH) 49,403 49,403 49,403 49,403
Valoare (Euro) 4,577 4,881 5,181 7,189
Moldova Noua
Cantitate (KwH) 12,447 7,324 7,828 11,504
Valoare (Euro) 946 575 653 1,331
Oravita
Cantitate (KwH) 8,953 4,949 5,405 9,427
Valoare (Euro) 957 489 567 1,372
Otelu Rosu
Cantitate (KwH) 632 632 632 632
Valoare (Euro) 56 59 63 87
Total
Cantitate (KwH) 793,429 2,371,404 2,420,970 2,700,733
Valoare (Euro) 59,860 187,554 203,210 314,486
Proiectia detaliata a costurilor cu energia electrica pentru fiecare aglomerare este prezentata in
Anexa 1.4.

Costurile cu personalul au fost calculate folosind urmatoarele ipoteze:
 Pastrand numarul actual de angajati;
 Salariul mediu a fost previzionat pornind de la salariile actuale si considerand o
crestere in termeni reali a costurilor cu personalul dupa cum este prezentat in
scenariul macroeconomic (factorul 1);
Previzionarea costurilor cu personalul este prezentata in tabelul urmator:
Tabel 5.46. Proiectia costurilor cu personalul pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect”

Costuri cu
2010 2014 2018 2040
personalul
Resita
Numar (no.) 82 82 82 82
Costuri totale (Euro) 496,833 517,952 628,975 1,640,672
Anina
Numar (no.) 6 6 6 6
Baile Herculane
Numar (no.) 13 13 13 13
Bocsa
Numar (no.) 11 11 11 11
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-77
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Costuri cu
2010 2014 2018 2040
personalul
Caransebes
Numar (no.) 20 20 20 20
Moldova Noua
Numar (no.) 8 8 8 8
Oravita
Numar (no.) 6 6 6 6
Otelu Rosu
Numar (no.) 9 9 9 9
Total
Numar (no.) 155 155 155 155
Costuri totale (Euro) 844,943 880,860 1,069,671 2,790,222
Proiectia detaliata a costurilor cu personalul pentru fiecare aglomerare este prezentata in Anexa
1.4.

Costurile de mentenanta au fost calculate considerand urmatoarele ipoteze:
 Pornind de la nivelul actual al costurilor si considerand o crestere in termeni reali a
costurilor materiale. dupa cum este prezentata in scenariul macroeconomic
(factorul 3);
Previzionarea costurilor cu mentenanta este prezentata in tabelul urmator (sume in Euro):
Tabel 5.47. Proiectia costurilor cu intretinerea pe aglomerari – Scenariu “Fara Proiect”

Resita 935 46,986 48,894 60,859

Anina 1,000 1,056 1,099 1,368
Baile Herculane 1,000 1,056 1,099 1,368
Bocsa 1,500 1,584 1,648 2,052
Caransebes 1,395 1,473 1,533 1,908
Moldova Noua - - - -
Oravita - - - -
Otelu Rosu - - - -
Total 5,830 52,156 54,273 67,555
Proiectia detaliata a costurilor cu mentenanta pentru fiecare aglomerare este prezentata in Anexa
1.4.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-78
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2.2.2.5 Costuri cu depozitarea namolului

Costurile cu namolul au fost calculate luand in considerare urmatoarele ipoteze:
 Proportional cu evolutia cantitatii de namol bazata pe nivelul de apa uzata
generata (cost variabil);
 Luand in considerare costul pentru namol fundamentat pe strategia de namol si
adaugand o crestere in termeni reali a costurilor materiale dupa cum este
prezentata in scenariul macroeconomic (factorul 3);
Costurile unitare pentru depozitarea namolului sunt egale cu cele din scenariul „Cu Proiect“.
Previziunea costurilor cu namolul este prezentata in urmatorul tabel (sume in Euro):
Tabel 5.48. Previzionarea costurilor cu namolul pe aglomerari – “Scenariul Fara Proiect”

Costuri depozitare namol 2010 2014 2018 2040
Resita - 90,187 96,854 135,957

Cantitate (t) - 3,487 3,427 2,830
Anina - - - -
Cantitate (t) - - - -
Costuri medii (Euro/t) - - - -
BaileHerculane - - - -
Bocsa - - - -
Caransebes - - - -
MoldovaNoua - - - -
Oravita - - - -
OteluRosu - - - -
Total(Euro) - 90,187 96,854 135,957

Celelalte costuri de operare au fost calculate folosind urmatoarele ipoteze:
 Amortizarea mijloacelor existente este luata in considerare incepand de la nivelul
actual;
 Taxa de concesiune: nivelul taxei de concesiune este stipulat in Contractul de
Delegare si este sursa fondului IID. Taxa de concesiune a fost calculata cu scopul
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-79
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
de a acoperi rambursarea serviciului datoriei aferent imprumutului BEI contractat

pentru co-finantarea programului ISPA si a celorlalte imprumuturi pentru investitii
paralele de catre Autoritatile Locale si avand in vedere taxa de concesiune actuala
care este calculata pe baza deprecierii activelor publice (utilizate pentru
implementarea investitiilor);
 Administrare Generala: pornind de la nivelul actual si ajustand conform
impactului proiectului de investitii luand in considerare o crestere in termeni reali
a costurilor materiale conform scenariului macroeconomic (factorul 3). In aceasta
categorie de cost am inclus costurile cu penalitatile datorate neconformarii cu
standardele privind apa uzata. Penalitatile se calculeaza pe baza volumelor de apa
uzata descarcate si a taxelor aplicate. Urmatorul tabel indica nivelul cheltuielilor
cu penalitatile incluse in analiza:
Tabel 5.49. Previzionarea penalitatilor pentru neconformare – “Scenariu fara proiect” (sume in Euro)
Penalitati pentru neconformare 2015 2018 2040
Resita Euro/an 85,388 86,136 91,164

Anina Euro/an 3,323 3,386 3,790
Baile Herculane Euro/an 8,801 8,936 9,886
Bocsa Euro/an 7,113 7,223 7,928
Caransebes Euro/an 26,794 27,043 28,630
Moldova Noua Euro/an 6,018 6,111 6,687
Oravita Euro/an 6,358 6,456 7,076
Otelu Rosu Euro/an 9,478 9,633 10,689
Total Euro/an 143,795 145,291 155,162

Proiectia costurilor de operare si intretinere in EUR (in preturi constante) poate fi rezumata la
urmatorul tabel:
Tabel 5.50. Previzionarea costurilor de operare si intretinere– “Scenariul Fara Proiect” (sume in Euro)
Activitatea de canalizare 2010 2014 2018 2040
Materiale si chimicale 66,752 69,491 73,128 88,709
Electricitate 59,860 187,554 203,210 314,486
Costuri cu personalul 844,943 880,860 1,069,671 2,790,222
Intretinere/reparatii 5,830 52,156 54,273 67,555
Costuri cu namolul - 90,187 96,854 135,957
Amortizarea 47,016 47,016 47,016 47,016
Redeventa 5,955 340,457 340,457 5,955
Administrare Generala 215,992 228,111 296,528 359,460
Total 1,246,347 1,895,833 2,181,139 3,809,361
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-80
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
In scenariul “Fara proiect” costurile de operare si mentenanta pentru activitatea de canalizare

cresc de la 1,2 milioane EURO in 2010 la 2,2 milioane EURO in 2018 si pana la 3,8 milioane EURO in
2040.
Previzionarea detaliata a costurilor operationale pentru fiecare aglomerare se gaseste in Anexa
1.4.
5.2.3 Tarife pentru servicii de alimentare cu apa si canalizare

5.2.3.1 Cadrul de reglementare
5.2.3.1.1 Baze legale si metodologia curenta pentru tarifarea serviciilor de apa in Romania
Metodologia pentru stabilirea, ajustarea si modificarea tarifului serviciilor de apa si canalizare este
in vigoare din februarie 2007 si a fost publicata in Monitorul Oficial pe 20 martie 2007.
Metodologia elaborata de ANRSC. datata din 28 februarie 2007, defineste procedurile si
standardele prin care Autoritate de Reglementare va stabili, va aproba, va modifica ori va respinge
taxele si tarifele, durata serviciului precum si conditiile de prestare a serviciului pentru toate
companiile licentiate in vanzarea de apa si alte servicii prestate.
Principalele elemente ale metodologiei sunt urmatoarele:
 Tarifele trebuie sa asigure viabilitatea economica a operatorilor, trebuie sa
satisfaca interesele clientilor legate de suportabilitate si trebuie sa creeze
premizele pentru protejarea mediului si conservarea resurselor de apa.
 Tarifele stabilite ar trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
o Costurile de productie si operare;
o Costurile de mentenanta;
o Amortizarea;
o Costurile pentru protectia mediului;
o Costurile financiare;
o Costurile legate de redeventa;
o Costurile de dezvoltare (resursele financiare pentru dezvoltare si investitii);
o Marja de profit.
 In cazul programelor cu finantare internationala, pentru care guvernul a stabilit
calculele sau formulele diferite de cele oferite de ANRSC, nivelul si evolutia
tarifelor va fi bazata pe acea metodologie speciala;
 Operatorii regionali, ca parte a programului de investitii finantat din surse externe,
isi vor unifica tarifele conform contractului de delegare si/sau prevederilor din
documentele de finantare internationale.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-81
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2.3.2 Politica de Management al Apei privind tarifarea
Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European si a consiliului din 23 octombrie 2000 ce stabilesc

un cadru pentru activitatile comunitare in sectorul de apa (Articolul 9) recomanda urmatoarele:
 Statele membre vor lua in considerare principiul recuperarii costurilor serviciului
de furnizare a apei, inclusiv costurile de mediu si cele cu resursele, bazate pe
analiza economica, si luand in considerare principiul poluatorul plateste;
 Statele membre vor asigura pana in 2010 faptul ca politica de tarifare va da
utilizatorilor un imbold pentru a folosi resursele de apa in mod eficient, si astfel
acestia vor contribui la obiectivele de mediu ale acestei Directive; de asemenea va
fi asigurata o contributie adecvata a diferitelor utilizari ale apei, impartite cel putin
in industrie, menaje si agricultura, pentru a recupera costurile cu serviciul de
alimentare cu apa, bazate pe analiza economica si tinand cont de principiul
poluatorul plateste;
 Statele membre, in acest proces, pot lua in considerare efectele sociale, de mediu
si economice ale cerutei recuperari a costurilor precum si conditiile geografice si
climaterice ale regiunii;
 O analiza economica relevanta va lua in considerare volumele, preturile si
costurile asociate serviciului de apa, precum si estimarile investitiilor relevante
incluzand previzionarile unor asemenea investitii;
 In timp ce ghidul UE este suficient de flexibil in general, aici se subliniaza dorinte
de a recupera integral costurile prestarii serviciului de alimentare cu apa. Tarifarea
serviciului ar trebui sa fie stabilita pentru a promova o utilizare eficienta a apei. In
ghid nu pare sa “interzica” subventiile incrucisate per se, dar se indica faptul ca
diferitele categorii de utilizatori ai serviciului ar trebui sa aiba o contributie
“adecvata” la recuperarea costurilor serviciului, fapt ce poate fi interpretat ca o
descurajare a subventiilor incrucisate.
5.2.3.3 Abordare. Obiective si Principii ale Tarifarii Apei in Romania

1. Abordare
Exista doua abordari asupra reglementarii economice a sistemului de tarifare:
o In primul rand, este posibil ca aceasta sa fie realizata folosind procedura “majorarii
pretului”, in care cresterile tarifului existent sunt justificate folosind un anumit
“factor de ajustare”, cum ar fi rata inflatiei, crestea cheltuielilor cu combustibilul.
etc. Aceasta abordate nu este considerata ca fiind potrivita pentru Romania.
o Abordare mai obisnuita pentru ajustarea tarifelor la apa este adoptarea procedurii
de “cost al serviciului”, in care companiile de utilitati publice pregatesc estimari
ale costurilor necesare pentru furnizarea serviciului, pe aceasta baza calculand mai
apoi veniturile necesare pentru a acoperi aceste costuri. Aceasta abordare mai
este cunoscuta si ca procedura “venitului necesar”. Aceasta abordare este
recomandata pentru Romania si este de asemenea in concordanta cu politica UE
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-82
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
2. Obiective
Obiectivele general acceptate ale tarifarii apei sunt:
o Viabilitate financiara si sustenabilitate a prestatorilor de servicii de apa si
canalizare;
o Eficienta productiva. operationala si administrativa in furnizarea serviciilor de apa si
canalizare;
o Echitate
o Suportabilitate sociala.
3. Principii
Un tarif adecvat pentru apa si canalizare ar trebui sa ia in considerare urmatoarele principii si
probleme:
o Stabilirea unui tarif ce va permite proprietarului/ operatorului sa isi finanteze
operatiunile si orice inlocuiri si investitii necesare. pentru a putea opera in mod
adecvat in viitor in vederea prestarii unui serviciu de calitate la preturi rezonabile.
o Proiectarea tarifului ar trebui sa tina cont de incurajarea eficientei productive.
operationale si administrative;
o Tariful aplicat trebuie sa tina cont de capacitatea si disponibilitatea clientului de a
plati serviciul prestat.
5.2.3.4 Sistemul de tarifare optim pentru judetul Caras Severin

5.2.3.4.1 Sistemul de tarifare existent
In ultimii ani ROC-ul a inregistrat cresteri tarifare in termeni reali si ajustari cu inflatia. In prezent,
operatorul percepe urmatoarele tarife unice in localitatile evaluate (exclusiv TVA):
Tabel 5.51. Tarife existente in Iunie 2011

Oras Apa Canalizare Cumulat
3 3 3
RON/m RON/m RON/m
Resita 2.52 0.76 3.28
Anina 2.52 0.76 3.28
Baile Herculane 2.52 0.76 3.28
Bocsa 2.52 0.76 3.28
Caransebes 2.52 0.76 3.28
Moldova Noua 2.52 0.76 3.28
Oravita 2.52 0.76 3.28
Otelu Rosu 2.52 0.76 3.28
Nivelul actual al tarifelor se situeaza in jurul valorii medii din industrie. In urmatorul grafic este
prezentata o comparatie intre tarifele medii de apa si canalizare pentru judetul Caras Severin si
tarifele medii inregistrate de operatorii regionali la momentul actua:.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-83
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Figura 5.11. Compararea tarifelor actuale cu tarifele celorlalti Operatori Regionali
5.2.3.5 Principiile unui Sistem de Tarifare Adecvat

Bazat pe consideratiile anterioare o schema de tarifare pe termen mediu pentru operatorul din
Caras Severin ar trebui sa fie bazata pe si sa tina cont de urmatoarele aspecte:
 In termeni generali tariful pentru apa si canal ar trebui sa fie obtinut prin metoda “costului
serviciului”.
 Strategia de tarifare pe termen mediu ar trebui sa fie proiectata pentru a acoperi in
intregime costurile operationale si de mentenanta plus amortizarea pentru investitiile
existente si pentru cele noi plus serviciul datoriei pentru imprumuturi (luand in considerare
grantul primit pentru fondurile de coeziune).
 Recuperarea costurilor va fi intarita prin eforturi sistematice de a reduce costurile
serviciului printr-o mai buna eficienta manageriala si tehnica: (i) reducerea pierderilor de
apa din sistem; (ii) reducerea bransamentelor ilegale; (iii) cresterea veniturilor prin
imbunatatirea eficientei colectarii.
 Progresul cuantificabil al imbunatatirii performantelor financiare si tehnice ale operatorului
va fi luat in considerare inaintea aprobarii unei cereri de majorare a tarifelor.
 Strategia de tarifare ar trebui sa identifice clar gama si detaliile tuturor costurilor si taxelor
operatorului. cum ar fi taxa de conectare etc.
 Costul serviciului de canalizare va fi alocat intre diferite grupuri pe baza volumului de apa
consumata. In acest context operatorul va trebui sa tinteasca sa vanda apa intr-o proportie
cat mai mare pe baza unor contoare, fapt ce necesita un efort major al tuturor clientilor
implicati pentru a instala noi contoare si pentru a suporta reparatiile contoarele existente
in caz de avarie.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-84
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 O taxa de poluare a apelor uzate va fi adaugata utilizatorilor cu grad ridicat de poluare,

tinand cont atat de volumele deversate, cat si de gradul de poluare a apelor uzate.
5.2.3.6 Strategia de Unificare a Tarifelor in “Scenariul cu Proiect”
Unificarea tarifelor a condus catre urmatoarele avantaje in zona:
 Aplicarea unei scheme de tarifare unice a facilitat pentru ROC gestionarea problemelor
legate de tarif (calcul; aprobare) ;
 Unificarea tarifelor este considerata o cerinta esentiala in vederea aplicarii principiului
solidaritatii in aria de operare a ROC.
Procesul unificarii graduale a tarifelor pentru apa si apa uzata este prezentat in urmatoarele 2
diagrame :
Figura 5.12. Unificarea tarifelor pentru apa (EUR – in termeni reali)
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-85
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Figura 5.13. Unificarea tarifelor pentru apa uzata (EUR – in termeni reali)
Conform planificarii bugetare a operatorului si considerand faptul ca prima crestere tarifara nu va

intra in vigoare inainte de 2011, urmatoarele tarife si cresteri tarifare (in termeni reali) vor fi
necesare in urmatorii ani pentru a asigura o dezvoltare sustenabila a operatorului si nivele
rezonabile ale indicelul suportabilitatii.
Tabel 5.52. Strategia de unificare a tarifului

Strategia de Tarife actuale 2012 2013 2014 201
unificare a tarifului 5
Resita
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Anina
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Baile Herculane
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Bocsa
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Caransebes
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-86
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Strategia de Tarife actuale 2012 2013 2014 201

unificare a tarifului 5
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Moldova Noua
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Oravita
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Otelu Rosu
3.00
3.20 0.00% 0.00% 5.00%
Apa %
30.0
1.14 0.00% 20.00% 30.00%
Canal 0%
Modelul financiar foloseste o abordare simplificata, folosind tarifele medii pentru apa si apa uzata.
Autoritatile Locale cunosc nivelul necesar al tarifelor pentru implementarea proiectului si le-au
inclus in Contractul de Delegare.
Marja profitului pentru scenariul cu proiect este inclusa implicit atunci cand se aplica limita de
suportabilitate. Diferenta dintre tarifele suportabile si costurile de operare reprezinta marja
profitului.
Evolutia detaliata a tarifelor este prezentata in Anexa 1.5.
5.2.3.7 Strategia de Unificare a Tarifelor in “Scenariul fara Proiect”

Pentru scenariul “Fara Proiect” se presupune ca pentru fiecare an al perioadei analizate tarifele
sunt fixate la un nivel la care veniturile anuale ale firmei acopera costurile anuale de operare si
intretinere plus amortizarea plus o marja de profit de pana la 10%.
In anumiti ani, nivelul tarifului la apa este mai mare in scenariul fara proiect decat in scenariul cu
proiect. Diferenta este partial atenuata de tariful mai mare pentru apele uzate din scenariul cu
proiect comparat cu cel din scenariul fara proiect.
In anumiti ani, nivelul tarifelor de apa sunt mai mari in scenariul „cu proiect“ fata de scenariul
„fara proiect“. Aceasta diferenta este partial atenuata de tarife la canalizare mai mari in scenariul
„fara proiect“ in comparatie cu scenariul „cu proiect“.
Totusi, chiar si cu aceste diferente. pragul de suportabilitate conform politicii existente este
respectat in fiecare an de analiza.
Tarifele respective sunt prezentate in Anexa 1-5.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-87
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2.4 Proiectia veniturilor

5.2.4.1 Proiectia veniturilor operationale in “Scenariul cu Proiect”
5.2.4.1.1 Premize generale si ipoteze
Estimarea veniturilor operationale ale proiectului se face luand in considerare proiectia cererii si
strategia de tarifare propusa prezentata in capitolele anterioare.
Ipotezele folosite pentru calcularea capitalului de lucru sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 5.53. Proiectia Capitalului de Lucru in scenariul “Cu proiect”

Element 2011 2015 2018 2026 2040
Rata colectarii % 94,0% 95,0% 98,0% 98,0% 98,0%

Stocuri zile 5 5 5 5 5
Perioada de plata zile 90 70 60 60 60
Rata colectarii in aglomerarea principala este de 94% in prezent. Ratele de colectare mai scazute
din celelalte zone au un efect limitat asupra ratei globale a colectarii. Operatorul are in
implementare masuri puternice pentru a creste rata colectarii si in celelalte zone.
Scaderea ratei colectarii in 2012-2013 este rezultatul efectului cumulat semnificativ al cresterii
tarifelor pentru apele uzate si pentru apa potabila ca urmare a unificarii acestora.
Chiar daca tariful va creste semnificativ in anii urmatori este de asteptat ca operatorul sa-si poata
mentine o rata a colectarii ridicata.
5.2.4.1.2 Proiectia Veniturilor Operationale pentru “Scenariul cu Proiect”

Proiectia veniturilor operationale in EUR (preturi constante) poate fi rezumata in urmatorul tabel:
Tabel 5.54. Proiectia veniturilor operationale – scenariul “Cu Proiect” - EUR (preturi constante)
Previzionarea veniturilor totale 2010 2014 2018 2040
Activitatea de apa 4,932,699 7,125,165 7,884,299 14,595,370
Activitatea de canalizare 1,236,106 3,771,248 5,209,647 8,476,270
Alte venituri din operare 590,000 504,450 504,450 504,450
Total 6,758,805 11,400,863 13,598,396 23,576,090
In scenariul “Cu proiect” veniturile operationale ale operatorului din Caras Severin sunt anticipate
sa creasca de la un nivel de 6,7 milioane EURO in 2010 la un nivel de 13,6 milioane EURO in 2018 si
pana la un nivel de 23,6 milioane EURO pana in anul 2040.
5.2.4.2 Proiectia veniturilor operationale pentru “Scenariul fara Proiect”

5.2.4.2.1 Premize generale si ipoteze
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-88
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Estimarea veniturilor operationale este realizata luand in considerare proiectia cererii si strategia
de tarifare din scenariul “fara proiect”, asa cum au fost prezentate in capitolele anterioare. Pentru
acest scenariu veniturile sunt stabilite pentru a acoperi costurile de operare si intretinere si
cerintele de capital de lucru.
Ipotezele folosite pentru calcularea capitalului de lucru sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 5.55. Proiectia Capitalului de Lucru in scenariul “Fara proiect”
Element 2011 2015 2018 2026 2040
Rata colectarii % 94,0% 96,0% 98,0% 98,0% 98,0%

Stocuri zile 5 5 5 5 5
Perioada de plata zile 90 70 60 60 60
Rata colectarii este pastrata la un nivel inalt datorita ajustarilor de tarif moderate din strategia de
tarifare (mai reduse decat in scenariul “Cu proiect”).
5.2.4.2.2 Proiectia Veniturilor Operationale pentru “Scenariul fara Proiect”
Abordarea tarifarii in scenariul “Fara Proiect” este bazata pe principiul acoperirii totale a costurilor
normale de operare si intretinere la care se adauga o marja a profitului de pana la 10%. Aceasta
componenta a tarifului este inclusa pentru a asigura o dezvoltare sustenabila a operatorului si
pentru a acoperi orice cheltuieli neprevazute. Aceasta marja este in concordanta cu reglementarile
romanesti privind stabilirea tarifelor. ce permit stabilirea unei marje a profitului de maxim 10%
peste elementele de cost.
Proiectia veniturilor operationale in EUR (preturi constante) poate fi rezumata in urmatorul tabel:
Tabel 5.56. Proiectia veniturilor operationale – scenariul “Fara Proiect” - EUR (preturi constante)
Previzionarea veniturilor totale 2010 2014 2018 2040
Activitatea de apa 4,932,699 6,447,745 7,542,039 14,536,973
Activitatea de canalizare 1,236,106 2,159,516 2,589,769 4,523,033
Alte venituri din operare 590,000 454,005 454,005 454,005
Total 6,758,805 9,061,266 10,585,813 19,514,011
In scenariul “Fara proiect” veniturile operationale ale operatorului din Caras Severin sunt
anticipate sa creasca de la un nivel de 6,7 milioane EURO in 2010 la un nivel de 10,6 milioane
EURO in 2018 si pana la 19,5 milioane EURO in 2040.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-89
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2.5 Analiza de suportabilitate

Suportabilitatea este o functie legata atat de pretul serviciului cat si de abilitatea menajelor de a
plati pentru acest serviciu.
Politica de suportabilitate pentru sectorul de apa si canal stabilita pentru proiecte pe fondurile de
coeziune conform politicii Ministerului de Mediu este urmatoarea:
 Limita suportabilitatii pentru cea mai saraca decila (10% din populatie) este stabilita
la 4% pentru un consum presupus de 75 litri pe om si zi ;
 Aceasta corespunde aproximativ unui indice de 2-2,5% din venitul net al unui menaj
mediu la un consum presupus de 110 litri pe om si zi.
Luand in considerare aceasta politica, analiza de suportabilitate poate fi realizata la 2 nivele:
 Analiza de suportabilitate pentru menajele cu venituri reduse;
 Analiza de suportabilitate pentru menajele cu venituri medii;
5.2.5.1 Analiza de suportabilitate pentru menajele cu venituri reduse

In Capitolul “Analiza Socio Economica a judetului Caras Severin“ venitul mediu disponibil la nivelul
menajelor este estimat dupa cum urmeaza:
Tabel 5.57. Venitul mediu disponibil la nivelul menajelor in judetul Caras Severin – RON/luna
Venitul mediu disponibil la nivelul menajelor 2009 2010 2011
Venitul mediu disponibil la nivelul menajelor 1,299 1,672 1,800
Zona urbana 1,312 1,689 1,818
Zona rurala 1,260 1,622 1,746
Pentru calcularea indicelui de suportabilitate urmatoarele aspecte au fost luate in considerare:

 Evolutia venitului mediu disponibil al menajelor conform scenariului
macroeconomic;
 Consumul individual mediu de apa si apa uzata;
 Marimea medie a unui menaj;
 Strategia de tarifare, asa cum este ea aplicata in analiza financiara.
Pentru a calcula indicele de suportabilitate pentru menajele cu venituri reduse, Consultantul a
efectuat o analiza pentru menajele celor mai sarace trei decile din punct de vedere al veniturilor.
Deoarece datele la nivel de decila sunt disponibile doar la nivel national, consultantul a aplicat
urmatorii factori de corectie:
Tabel 5.58. Factori de corectie pentru calcularea venitului menajelor din decilele inferioare
Venitul menajului ( anul 2005) (%)
Venitul total al menajului mediu
Venitul mediu al menajului – Decila 1 46.4%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-90
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Venitul menajului ( anul 2005) (%)

Factorii de corectie au fost calculati prin impartirea venitului mediu al fiecarei decile la venitul
mediu al menajelor. Factorii de corectie ar trebui interpretati in urmatorul fel (in cazul Decilei 1):
venitul menajului din Decila 1 reprezinta 46,4% din venitul mediu al menajelor (la nivel national).
Consumul menajelor din Decila 1 este presupus a fi 68% din consumul mediu. Consumul mediu al
menajelor din Decila 2 este considerat a fi cu 10% mai mare decat al celor din Decila 1. iar
consumul mediu al menajelor din Decila 3 este considerat a fi cu 15% mai mare decat al celor din
Decila 1.
Rezultatele analizei de suportabilitate pentru perioada 2009-2015 sunt prezentate in urmatorul
tabel:
Tabel 5.59. Indicele suportabilitatii pentru decilele cu cele mai reduse 3 venituri
Zona deservita 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Media Judetului
Decila 1 % 3.7% 3.9% 4.7% 4.5% 4.6% 5.0%
Decila 2 % 2.7% 2.9% 3.4% 3.3% 3.4% 3.7%
Decila 3 % 2.3% 2.5% 3.0% 2.9% 2.9% 3.2%
Resita
Decila 1 % 4.1% 4.1% 4.8% 4.7% 4.8% 5.2%
Decila 2 % 3.0% 3.0% 3.5% 3.4% 3.5% 3.8%
Decila 3 % 2.6% 2.6% 3.1% 3.0% 3.1% 3.3%
Anina
Decila 1 % 2.3% 2.6% 3.6% 3.9% 4.4% 4.8%
Decila 2 % 1.7% 1.9% 2.6% 2.8% 3.2% 3.5%
Decila 3 % 1.5% 1.6% 2.3% 2.5% 2.8% 3.1%
Baile Herculane
Decila 1 % 2.5% 3.2% 4.1% 4.2% 4.5% 4.9%
Decila 2 % 1.8% 2.3% 3.0% 3.0% 3.3% 3.5%
Decila 3 % 1.6% 2.0% 2.6% 2.6% 2.9% 3.1%
Bocsa
Decila 1 % 2.8% 3.0% 3.9% 4.0% 4.5% 4.9%
Decila 2 % 2.1% 2.2% 2.8% 2.9% 3.3% 3.5%
Decila 3 % 1.8% 1.9% 2.5% 2.5% 2.9% 3.1%
Caransebes
Decila 1 % 3.2% 4.1% 4.9% 4.8% 4.9% 5.3%
Decila 2 % 2.3% 3.0% 3.6% 3.5% 3.6% 3.8%
Decila 3 % 2.0% 2.6% 3.1% 3.1% 3.1% 3.4%
Moldova Noua
Decila 1 % 4.3% 4.3% 5.1% 4.7% 4.5% 4.9%
Decila 2 % 3.1% 3.1% 3.7% 3.4% 3.3% 3.5%
Decila 3 % 2.7% 2.7% 3.3% 3.0% 2.9% 3.1%
Oravita
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-91
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Zona deservita 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Decila 1 % 4.4% 4.2% 4.9% 4.4% 4.5% 4.9%

Decila 2 % 3.2% 3.1% 3.6% 3.2% 3.3% 3.5%
Decila 3 % 2.8% 2.7% 3.1% 2.8% 2.9% 3.1%
Otelu Rosu
Decila 1 % 4.9% 5.1% 5.9% 5.1% 4.5% 4.9%
Decila 2 % 3.6% 3.7% 4.3% 3.8% 3.3% 3.5%
Decila 3 % 3.1% 3.3% 3.8% 3.3% 2.9% 3.1%
Rata de suportabilitate medie pentru gospodariile decilei 1 va inregistra valoarea de 5,0% in 2015;
diminuandu-se treptat la un nivel de 3,4% la sfarsitul perioadei de evaluare.
Pentru principala zona urbana (Municipiul Resita), rata de suportabilitate a celei mai sarace decile
(Decila 1) va atinge nivelul de 5,2% in 2015, scazand treptat pana la un nivel de 3,4% la sfarsitul
perioadei de evaluare.
Strategia de unificare a tarifelor a fost proiectata in scopul atingerii limitei maxime de
suportabilitate in anul 2015. Dupa aceasta perioada. limita de suportabilitate va descreste usor.
datorita urmatoarelor motive:
 Investitiile incluse in Aplicatia pentru Fonduri de Coeziune reprezinta doar o parte
din investitiile totale incluse in Master Plan iar Operatorul Regional va trebui sa
implementeze si alte investitii in zona (finantarea acestor investitii nu poate fi
identificata in acest moment. din aceasta cauza sumele respective nu sunt luate in
calcul in analiza) . Master Planul mentioneaza urmatoarele nivele ale investitiei
care vor trebui implementate in Judetul Caras Severin in urmatorii ani (in perioada
urmatoare se asteapta ca operatorul din Caras Severin sa preia operarea in toate
localitatile din Judet):
Nivelele mai sus mentionate ale investitiilor au fost comparate cu veniturile
potentiale suplimentare care ar putea fi generate daca limita suportabilitatii
pentru Decila 1 ar fi pastrata la 4% pe intreaga perioada de analiza. Rezultatele
sunt urmatoarele (comparatia valorilor actualizate nete ale veniturilor cu cele ale
costurilor de investitie):
 Veniturile suplimentare reprezinta 3,3% din nevoia totala de
investitii pentru perioada 2014-2038;
 Veniturile suplimentare reprezinta 6,3% din nevoia totala de
investitii pentru perioada 2014-2018;
o Rezultatele de mai sus indica faptul ca veniturile suplimentare generate
astfel pot acoperi doar o parte din necesarul de investitii. ceea ce indica
nevoia de grant pentru finantarea investitiilor viitoare.
o Luand in considerare faptul ca investitiile suplimentare vor fi implementate
in special in zonele rurale (cu o eficienta mai scazuta a costurilor).
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-92
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
abordarea de mai sus ia in considerare aplicarea principiului solidaritatii

(veniturile generate in zonele mai “bogate” vor fi utilizate pentru
finantarea sau co-finantarea investitiilor in zone mai sarace).
 Valoarea facturii de apa creste mai incet decat venitul mediu al gospodariilor
datorita faptului ca nevoile gospodariilor se vor sofistica iar pentru cele de baza
(apa si canalizare) va fi alocat un procent mai mare din venitul gospodariilor. Ca
tendinta generala. factura medie a gospodariilor se va majora pe masura ce
plafonul suportabilitatii va descreste usor.
Deoarece aceasta analiza de suportabilitate a celei mai sarace decile a menajelor a fost realizata
calculand consumurile pe baza consumurilor medii ale gospodariilor, am rulat o simulare pentru a
vedea impactul asupra suportabilitatii a unor consumuri mai mici. Am considerat un consum fix de
75 de litre pe om si zi asa cum este sugerat in Ghidul de ACB. Rezultatele sunt prezentate in tabelul
urmator:
Zona deservita 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Media Judetului
Decila 1 % 4.2% 5.4% 5.4% 5.8% 6.2% 6.0% 5.8%
Decila 2 % 3.1% 4.0% 4.0% 4.3% 4.5% 4.4% 4.2%
Decila 3 % 2.7% 3.4% 3.5% 3.7% 4.0% 3.8% 3.7%
Resita
Decila 1 % 4.1% 5.4% 5.4% 5.8% 6.2% 5.9% 5.7%
Decila 2 % 3.0% 3.9% 3.9% 4.2% 4.5% 4.3% 4.2%
Decila 3 % 2.6% 3.4% 3.4% 3.7% 3.9% 3.7% 3.6%
Anina
Decila 1 % 4.3% 5.6% 5.6% 6.0% 6.4% 6.1% 6.0%
Decila 2 % 3.1% 4.1% 4.1% 4.4% 4.7% 4.5% 4.4%
Decila 3 % 2.7% 3.5% 3.6% 3.8% 4.1% 3.9% 3.8%
Baile Herculane
Decila 1 % 4.3% 5.6% 5.6% 6.0% 6.4% 6.1% 6.0%
Decila 2 % 3.1% 4.1% 4.1% 4.4% 4.7% 4.5% 4.4%
Decila 3 % 2.7% 3.5% 3.6% 3.8% 4.1% 3.9% 3.8%
Bocsa
Decila 1 % 4.3% 5.6% 5.6% 6.0% 6.4% 6.1% 6.0%
Decila 2 % 3.1% 4.1% 4.1% 4.4% 4.7% 4.5% 4.4%
Decila 3 % 2.7% 3.5% 3.6% 3.8% 4.1% 3.9% 3.8%
Caransebes
Decila 1 % 4.3% 5.6% 5.6% 6.0% 6.4% 6.1% 6.0%
Decila 2 % 3.1% 4.1% 4.1% 4.4% 4.7% 4.5% 4.4%
Decila 3 % 2.7% 3.5% 3.6% 3.8% 4.1% 3.9% 3.8%
Moldova Noua
Decila 1 % 4.3% 5.6% 5.6% 6.0% 6.4% 6.1% 6.0%
Decila 2 % 3.1% 4.1% 4.1% 4.4% 4.7% 4.5% 4.4%
Decila 3 % 2.7% 3.5% 3.6% 3.8% 4.1% 3.9% 3.8%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-93
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Zona deservita 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Oravita
Decila 1 % 4.3% 5.6% 5.6% 6.0% 6.4% 6.1% 6.0%
Decila 2 % 3.1% 4.1% 4.1% 4.4% 4.7% 4.5% 4.4%
Decila 3 % 2.7% 3.5% 3.6% 3.8% 4.1% 3.9% 3.8%
Otelu Rosu
Decila 1 % 4.3% 5.6% 5.6% 6.0% 6.4% 6.1% 6.0%
Decila 2 % 3.1% 4.1% 4.1% 4.4% 4.7% 4.5% 4.4%
Decila 3 % 2.7% 3.5% 3.6% 3.8% 4.1% 3.9% 3.8%
Aceasta modificare duce la o crestere a ratie suportabilitatii in 2015 la nivelul medie judetene si la
nivelul aglomerarii Resita de la 5,0% la 5,2% si de la 5,2% la 6,2%. Luand in considerare evolutia
istorica a sectorului de apa, cresterile semnificative de tarif vor limita consumul de apa al
menajelor pana cand acestea vor atinge un nivel suportabil. Analiza de suportabilitate trebuie
efectuata pentru gospodarie medie a judetului si in acest caz orasul mai dezvoltat al zonei are un
impact asupra suportabilitatii ce poate duce la nivele mai ridicate ale suportabilitatii pentru
comunitatile mai mici. In aceste zone, in cazul unui nivel de suportabilitate ridicat, autoritatile
locale pot veni cu masuri de protective pentru a atenua impactul si pentru a asigura un grad ridicat
de colectare pentru operator.
Totusi, daca media consumului va varia in jurul valorii de 80 l/o/z, exista o posibilitate ca cea mai
saraca decila sa consume in jude de 75 de l/o/z. Consideram ca abordarea noastra initial de a lega
consumul celei mai sarace decile de consumul mediu este mai aproape de realitate.
Chiar daca la prima vedere cresterile de tarif par mari. autoritatile locale s-au angajat in
implementarea acestor cresteri cu scopul de a asigura o dezvoltare echilibrata a Operatorului
Regional in urmatorii ani si prestarea unor servicii de calitate. Echipa de management a
Operatorului Regional este constienta de faptul ca aceste tarife vor reprezenta o presiune pentru
clienti dar sunt increzatori ca in urma aplicarii unor mecanisme de colectare bune vor putea
asigura rate de colectare ridicate.
5.2.5.2 Analiza de suportabilitate pentru gospodariile cu venituri medii pentru scenariul „Cu Proiect
Rezultatele analizei de suportabilitate pentru perioada 2009-2015 sunt prezentate in tabelul
urmator:
Tabel 5.60. Rate de suportabilitate – Scenariul „Cu Proiect” – pentru gospodariile cu venit mediu
Zona deservita 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Medie Judet % 1.5% 1.8% 1.9% 2.3% 2.2% 2.3% 2.4%

Resita % 1.7% 2.0% 2.0% 2.3% 2.3% 2.3% 2.5%
Anina % 1.2% 1.1% 1.2% 1.7% 1.9% 2.2% 2.3%
Baile Herculane % 1.1% 1.2% 1.6% 2.0% 2.0% 2.2% 2.4%
Bocsa 1.2% 1.4% 1.4% 1.9% 1.9% 2.2% 2.4%
Caransebes 1.3% 1.5% 2.0% 2.4% 2.3% 2.4% 2.6%
Moldova Noua 1.9% 2.1% 2.1% 2.5% 2.3% 2.2% 2.4%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-94
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Zona deservita 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Oravita 1.6% 2.1% 2.0% 2.4% 2.2% 2.2% 2.4%

Otelu Rosu % 2.1% 2.4% 2.5% 2.9% 2.5% 2.2% 2.4%
Rata maxima de suportabilitate pentru gospodariile cu venit mediu, atinsa in 2014, va fi cuprinsa
intre 2,3% - 2,6%, cu un nivel mediu de 2,4% (orasele mai mici au un consum mai scazut).
5.2.5.3 Analiza de suportabilitate pentru gospodariile cu venituri medii pentru scenariul „Fara Proiect
Rezultatele analizei de suportabilitate pentru perioada 2009 - 2015 sunt prezentate in urmatorul
tabel:
Tabel 5.61. Rate de suportabilitate – Scenariul „Fara Proiect” – pentru gospodariile cu venit mediu
Sub-service Area 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Average County % 1.2% 1.8% 1.9% 2.3% 2.2% 2.1% 2.2%

Resita % 1.7% 2.0% 2.0% 2.4% 2.3% 2.2% 2.2%
Anina % 1.2% 1.1% 1.2% 1.7% 1.8% 1.9% 2.0%
Baile Herculane % 1.1% 1.2% 1.6% 2.1% 2.1% 2.0% 2.1%
Bocsa % 1.2% 1.4% 1.4% 1.9% 1.9% 1.9% 2.0%
Caransebes % 0.0% 1.5% 2.0% 2.4% 2.3% 2.2% 2.3%
Moldova Noua % 1.9% 2.1% 1.8% 2.3% 2.2% 2.0% 2.1%
Oravita % 1.6% 2.1% 2.0% 2.5% 2.3% 2.0% 2.1%
Otelu Rosu % 2.1% 2.4% 2.5% 2.9% 2.5% 2.2% 2.4%
Rata maxima de suportabilitate pentru gospodariile cu venit mediu, atinsa in 2012, va fi cuprinsa
intre 1,7% - 2,9%, cu un nivel mediu de 2,3% (orasele mai mici au un consum mai scazut). Aceasta
valoare indica abilitatea majoritatii populatiei de a-si plati facturile de apa si canalizare la rate de
colectare ridicate.
5.2.6 Proiectarea nivelului de interventie al UE

5.2.6.1 Modelul de analiza financiara
Toate aspectele legate de „nivelul de interventie al UE” sunt determinate si calculate cu ajutorul
modelului de proiectare financiara realizat in EXCEL, foaia de calcul „Gol de finantare” si
prezentate in Anexa 1.7.
Conform standardelor UE, ACB trebuie sa utilizeze „metoda incrementala” : toate datele sa fie
redate in masura relevantei. separat pentru cazul „cu proiect”, cel „fara proiect” apoi calcularea
„datelor incrementale”.
Valorile costurilor si veniturilor legate de interventia UE sunt redate in Euro. termeni reali. datorita
faptului ca golul de finantare va fi calculat in Euro. termeni reali. Costurile proiectului sunt
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-95
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
prezentate in Euro preturi curente conform cerintei pentru Tabelul H1 din formularul aplicatiei si
pentru prezentarea planului de finantare.
5.2.6.2 Nivelul si rezultatul interventiei UE

5.2.6.2.1 Golul de finantare
Golul de finantare este calculat pe baza metodologiei furnizate de „Ghidul asupra metodologiei de
realizare a ACB” pentru perioada 2007-2013.
Punctul 3.3 din „Ghidul asupra metodologiei de realizare a ACB” subliniaza faptul ca determinarea
nivelului asistentei de la Comunitate se bazeaza pe rata „golului de finantare” adica „rata
costurilor actualizate ale investitiei initiale care nu sunt acoperite de veniturile nete actualizate
generate de proiect”. Aceasta implica excluderea Capitalului de Lucru si a Costurilor de Inlocuire ca
parte a Costurilor de Investitie Actualizate in calculul golului de finantare.
Valoarea reziduala a investitiei la finalul perioadei de analiza este tratata ca venit in calculul
Veniturilor Nete Actualizate. Acest lucru confirma faptul ca unele „costuri aferente investitiilor”
pot fi excluse din calculul Costurilor de Investitie Actualizate si tratate in schimb ca o contributie
de numerar la Veniturile Nete Actualizate. Mai mult, in acest exemplu, calculul CIA se bazeaza pe
investitia totala a proiectului si nu doar pe componenta de investitie eligibila. Acest lucru implica
includerea costurilor de investitie recunoscute ca ne-eligibile in valoarea CIA la calculul golului de
finantare.
In final, cel de-al 3-lea paragraf al articolului 55.2 din Regulamentul Consiliului (EC) No 1083/2006
ce are in vedere masurile de siguranta in cazul Fondului European de Dezvoltare Regionala.
Fondului Social European si Fondului de Coeziune, ofera urmatoarele recomandari: „Acolo unde
nu toate costurile de investitie sunt eligibile pentru co-finantare, venitul net va fi alocat
proportional intre partea eligibila si cea neeligibila a costului de investitie”.
Pe baza indrumarilor extrase din documentatia EC. a fost aplicata urmatoarea abordare:
 O schimbare in capitalul de lucru este tratata ca si o variatie in fluxul de numerar
din exploatare. si nu in cel din investitii. pentru a respecta prevederile
Documentului de Lucru 4. pct 2.2.2.
 Costurile de inlocuire pentru echipamentele mecanice si electrice sunt tratate ca si
costuri de intretinere ce apar ca flux de numerar din exploatare in calculul
Veniturilor Nete Actualizate, aceasta datorita faptului ca pot fi esalonate in timp si
spatiu (de exemplu, inlocuirea pompelor si a echipamentului invechit in cadrul
proiectelor atunci cand este necesar).
 Investitiile ne-eligibile sunt tratate ca si costuri ne-eligibile si incluse in sectiunea
H1 a aplicatiei. Acestea nu sunt incluse in CIA in calculul golului de finantare dar
non-eligibilitatea acestora este luata in calcul prin ajustarea VNA proportional cu
costurile eligibile (rata valorii actualizate a investitiilor eligibile raportata la
valoarea actualizata a investitiei totale) conform articolului 55.2 din Regulamentul
Consiliului. Pentru proiectul din Caras Severin, costurile ne-eligibile au fost 0
milioane Euro. cu exceptia TVA-ului.
Calculul „golului financiar” este realizat in foaia de calcul „Financing Gap”.
Nivelul golului de finantare calculat la o rata de actualizare de 5% este de 93,74%.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-96
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Conform Programului Operational Sectorial, mixul de finantare pentru acoperirea „golului de

finantare” poate avea urmatoarea structura a surselor de finantare:
 Grant UE pentru axa prioritara: 88,16%;
 Contributia Bugetului de Stat: 10,84%;
 Contributia Bugetului Local: 1,00%.
Pentru determinarea nivelului contributiei Bugetelor Locale, au fost luate in considerare
urmatoarele aspecte:
 Situatia economica si dezvoltarea judetului Caras Severin se afla sub media nationala;
 Municipalitatile mai mici au la dispozitie resurse proprii limitate, majoritatea veniturilor
acestora fiind legate de transferurile de la bugetele centrale si judetene.
Avand in vedere aceste aspecte, este evident faptul ca veniturile pentru finantare la nivelul
bugetului local sunt limitate. Datorita acestui motiv, nivelul contributiilor de la Bugetul Local este
limitat la 1,00% din valoarea golului de finantare, iar contributia de la Bugetul de Stat la 10,84%
din golul de finantare.
Rezultatele detaliate ale analizei sunt prezentate in Anexa 1-7.
Evaluarea riscurilor si a sensibilitatii la variatia parametrilor cheie se desfasoara in sectiunea
„Analiza de Risc si Sensibilitate”.
5.2.6.2.2 Co-finantarea partii neacoperite din costurile de investitie

In ceea ce priveste co-finantarea partii neacoperite de 8,85% din costurile totale de investitie, sunt
analizate urmatoarele 4 optiuni:
(i) Contractarea unui imprumut de co-finantare de la Institutele Financiare Internationale
(IFI):
Pro:
 IFI si-au exprimat disponibilitatea de a co-finanta proiecte de investitii in Romania;
 Creditele vor fi acordate fara garantii de stat (atat in cazul BEI cat si al BERD);
Contra:
 Experienta proiectelor ISPA a aratat ca implementarea proiectelor co-finantate
prin credite de la IFI au inregistrat intarzieri importante.
 Unele IFI ar putea impune un nivel minim de imprumut (plafon);
(ii) Contractarea unui credit de la o banca locala:
Pro:
 Bancile comerciale locale isi exprima disponibilitatea de a finanta investitiile in
infrastructura de apa si canalizare;
 Cea mai buna optiune poata fi selectata prin ofertare publica;
Contra:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-97
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Banca comerciala locala ar putea cere o garantie din partea autoritatii locale.
Oricum, in cazul Caras Severin, operarea se desfasoara de cativa ani iar operatorul
ar putea obtine credite fara garantie din partea autoritatilor locale.
(iii) Finantarea din surse ale Bugetului Local
Pro:
 Ar transfera presiunea de la Operator, care ar avea astfel posibilitatea de a finanta
din surse proprii alte investitii conform prioritatilor din master plan (proiectul
propus acopera doar o anumita parte din totalul necesitatilor de finantare);
 Ar permite operatorului sa continue procesul de regionalizare si sa finanteze
investitiile din surse proprii, ceea ce ar conduce catre pasi viitori in implementarea
principiului solidaritatii la nivel local.
 Angajamente puternice ale Autoritatilor Locale in finantarea investitiilor care vor
asigura conformarea cu Directivele UE.
Contra:
 Resursele limitate ale bugetelor locale;
 Solutia ar putea sa nu fie acceptata de Autoritatea de Management;
(iv) Finantarea din surse ale Bugetului de Stat:
Pro:
 Ar transfera presiunea de la Operator, care va avea astfel posibilitatea de a finanta
din surse proprii alte investitii conform prioritatilor din master plan (proiectul
propus acopera doar o mica parte din necesitatile totale de finantare);
 Ar permite autoritatilor locale sa se concentreze pe continuarea implementarii
proiectelor de investitii deja incepute;
Contra:
 Autoritatile Centrale vor sa vada angajamentul beneficiarilor locali si se asteapta
ca acestia sa finanteze macar o parte a investitiilor;
 Solutia ar putea sa nu fie acceptata de catre Autoritatea de Management;
Operatorul este inca la faza analizarilor optiunilor pentru imprumutul de co-finantare. Cele 2
optiuni ramase de analizat sunt primele 2:
 Contractarea unui credit de la o IFI;
 Contractarea unui credit de la o banca comerciala;
Procesul va fi finalizat in urmatoarele luni.
Creditul va fi rambursat de catre Operatorul Regional din veniturile generate de activitatile de apa
si canalizare.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-98
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
5.2.6.2.3 VAN Financiara si Ratele de Rentabilitate cu sau fara asistenta comunitatii

VAN financiara si Ratele de Rentabilitate cu sau fara asistenta comunitatii sunt urmatoarele:
Tabel 5.62. VAN Financiara si Ratele de Rentabilitate
Inainte de asistenta
Dupa asistenta comunitatii
comunitatii
NPV/C FRR/C NPV/C FRR/C NPV/C FRR/C
(84,707,304) -5.88% (10,044,035) 0.385% (8,111,028) -0.06%
5.2.6.2.4 Plan de finantare

Luand in considerare analiza detaliata din capitolul precedent. Consultantii propun urmatoarele
scheme de finantare a proiectului (ca procent din costurile total eligibile):
 Grant UE: 82,64%;
 Subventie de la Bugetul Statului: 10,16%;
 Contributie Bugetul Local: 0,94%;
 Credit contractat de Operator: 6,26%
Planul de finantare pentru costurile eligibile este prezentat in urmatorul tabel:
Tabel 5.63. Plan de finantare pentru costurile eligibile – EURO (preturi curente)
Plan de finantare U.M. Total 2009 2010 2011 2012 2013
Costuri eligibile EUR curente (107,997,740) - - (4,062,143) (54,541,829) (49,393,767)

Grant UE EUR curente 89,252,991 - - 3,357,093 45,075,215 40,820,683
Buget de Stat EUR curente 10,974,392 - - 412,782 5,542,370 5,019,240
Buget Local EUR curente 1,012,398 - - 38,080 511,289 463,030
Credit Operator EUR curente 6,757,959 - - 254,189 3,412,955 3,090,815
Pentru partea contributiei locale, a fost agreat faptul ca fiecare aglomerare implicata in proiect va
avea contributia sa la finantarea acestuia.
Urmatorul tabel prezinta contributia fiecarei autoritati locale la valoarea de 1,012 milioane EURO.
Tabel 5.64. Plan de finantare pentru contributia locala – milioane EURO (preturi curente)
Resita EUR curente 173,711 0 0 6,534 87,729 79,449

Anina EUR curente 92,679 0 0 3,486 46,805 42,388
Baile Herculane EUR curente 55,752 0 0 2,097 28,156 25,499
Bocsa EUR curente 138,146 0 0 5,196 69,767 63,182
Caransebes EUR curente 212,381 0 0 7,988 107,258 97,134
Moldova Noua EUR curente 122,668 0 0 4,614 61,951 56,103
Oravita EUR curente 95,203 0 0 3,581 48,080 43,542
Otelu Rosu EUR curente 121,859 0 0 4,584 61,542 55,733
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-99
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Total EUR curente 1,012,398 0 0 38,080 511,289 463,030
5.2.7 Situatii financiare

Pentru a demonstra sustenabilitatea pe termen lung a Operatorului Regional in urma
implementarii Masurilor Proiectului. Consultantul a elaborat urmatoarele situatii economice in
Euro – preturi constante.
Situatiile financiare sunt prezentate in Anexa 1-8.
1. Bilant
Bilantul Operatorului regional pe perioada 2009-2039 este prezentat in preturi constante (Euro) in
Anexa 1-8. avand urmatoarea structura simplificata:
 Total active
o Active imobilizate nete
o Active circulante
 Total capital si datorii
o Capital
o Datorii
Rezultatele detaliate ale analizei anuale sunt prezentate in Anexa 1-8.
2. Cont de profit si pierdere
Contul de Profit si Pierdere al Operatorului regional pentru perioada 2010-2040 este prezentat in
preturi constante (Euro) in Anexa 1-8. avand urmatoarea structura simplificata:
 Venituri;
 Cheltuieli din operare;
 EBITDA;
 EBIT;
 EBT;
 Venit net.
3. Situatia fluxului de numerar
Situatia fluxului de numerar al Operatorului regional pentru perioada 2010 – 2040 este prezentata
in preturi constante (Euro) in Anexa 1-8. avand urmatoarea structura simplificata:
 Fonduri din operare ;
 Numerar disponibil;
 Numerar disponibil inainte de plata serviciului datoriei;
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-100
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
 Surplus / deficit anual;

 Flux de numerar net.
Soldul final al fluxului de numerar arata valori pozitive pentru toti anii cuprinsi in analiza.
Pentru scenariul „fara proiect” a fost pregatita o situatie a numerarului in cadrul modelului
financiar. foaia de calcul ”Revenues”. Acest tabel indica faptul ca si in acest caz soldul final al
fluxului de numerar este pozitiv pentru intreaga perioada de analiza. demonstrand
sustenabilitatea scenariului propus.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

5-101
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
6 Analiza Economica
6.1 Metodologie si ipoteze generale
6.1.1 Generalitati
In concordanta cu “Ghidul metodologiei pentru realizarea analizei cont-beneficii. “Articolul 40(e) al
Reg. 1083/2006 solicita Statelor Membre (sau Autoritatii de Management) sa puna la dispozitia
Comisiei o CBA pentru proiecte majore. Sunt doua motive principale pentru care o CBA este
necesar pentru proiectele majore:
 Sa evalueze daca proiectul merita co-finantare
 Sa evalueze daca proiectul are nevoie de co-finantare”
ACB economica se ocupa de primul aspect. Daca valoarea actuala neta este pozitiva, atunci
societatea (regiunea/tara) este imbunatatita prin realizarea proiectului, pentru ca beneficiile sale
sunt mai mari decat costurile. Prin urmare, proiectul ar trebui sa primeasca asistenta Fondurilor si
sa fie co-finantat daca este cazul.
In acest scop, costul financiar al proiectului trebuie transformat in cost economic prin factori de
conversie adecvati si trebuie comparat cu beneficiile economice ale proiectului prin metoda valorii
prezente.
Ipotezele si metodele de calcul ale indicatorilor economici (ENPV, ERR si Indicatorul
Cost/Beneficiu) sunt prezentate in Anexa 1-9.
Analiza economica este bazata pe urmatoarele ipoteze:
 Perioada evalurii economice este 2010 - 2040;
 Anul de baza pentru evaluare este 2011, primul an de implementare al proiectului;
 Toate valorile costurilor si beneficiilor sunt prezentate in preturi constante.
 Rata de actualizare utilizata pentru calculul NPV este 5.5%.
6.1.2 Costurile economice ale proiectului

Componentele de cost luate in considerare in evaluarea economica sunt:
 Costurile de investitie;
 Costurile de inlocuire;
 Costurile de operare, intretinere si amortizare
 Emisiile de CO2;
Se aplica un singur factor de conversie in cadrul analizei economice pentru judetul Caras Severin.
Este vorba despre un factor de conversie pentru costurile salariale, folosit pentru a elimina
transferurile cuprinse in costurile salariale (cum ar fi taxele si platile pentru asigurari sociale) si
pentru a stabili un pret “umbra” pentru munca, tinand cont de somaj. Dupa cum este sugerat in
“Ghidul metodologic pentru realizarea analizei cost-beneficiu”, se aplica urmatorul factor:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

6-102
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
SW = FW*(1-u)*(1-t)
unde SW = este pretul “umbra
FW = salariul de piata
u = rata somajului in regiune
t = procentul platilor catre asigurarile sociale si alte taxe relevant
Factorul de conversie (1-u)*(1-t) este aplicat pentru toate costurile cu o componenta salariala
pentru fiecare an din perioada de evaluare.
Conform estimarilor Consultantului. taxele si transferurile in ceea ce priveste componenentele de
munca reprezinta aproximativ 44,2% din costurile cu personalul. in conditiile in care somajul in
Judetul Caras Severin este 6,3% pe an. Pretul umbra rezultat este 50,7%.
Urmatorul tabel prezinta calculul pretului umbra pentru munca:
Tabel 6.1. Pretul umbra al muncii

Pretul umbra pentru munca Angajator Angajat
Contributia pentru asigurari sociale (CAS) 16.25% 8.20%

Contributii Asigurari de Sanatate (CASS) 4.06% 4.30%
Fondul de somaj 0.39% 0.39%
Alte contributii 1.17% 0.00%
Impozit pe salarii 0.00% 9.65%
Total 21.88% 22.54%
Rata somajului 6.30%
Pretul umbra al muncii 50.72%
Pentru a transforma costul financiar in cost economic. toate componentele de cost pentru munca
trebuie sa fie multiplicate cu un factor de 0,507.
Ca si externalitati negative. urmatoarele doua componente au fost identificate:
1). Emisiile de CO2 generate de digestia namolului;
2). Transportul namolului in agricultura sau la deponeul ecologic;
1. Emisiile de CO2 generate de digestia namolului

In calcularea emisiilor de CO2 generate de digestia namolului au fost folosite urmatoarele ipoteze:
 Consumul specific de gaz (in l/kg org DS): 450;
 Procentul de CO2 in gazul de digestive rezultat: 28%;
 Masa specifica de CO2 (in kg/m3): 1.976;
 Valorile care au folosite ca sa se transforme in bani emisiile de CO2 sunt conforme cu
ultimele scenarii ale BEI pentru pretul energiei, mergand de la 25 Euro pe tona pana in
2010 si considerand o crestere graduala pana la 45 Euro pe tona pana in 2030.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

6-103
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Considerand o rata de actualizare de 5,5% si o perioada de analiza 2010-2040, VAN-ul aferent

emisiilor de CO2 este 737,393 Euro.
2. Transportul namolului in agricultura sau la deponeul ecologic
In calcularea emisiilor de CO2 generate de emisia digestiei namolului au fost folosite urmatoarele
ipoteze:
 Productia anuala de namol deshidratat (in m3/a) – specific pentru fiecare statie de
epurare;
 Capacitatea de transport a fiecarui vehicul (in m3): 15;
 Distanta medie simpla pana la locul destinat folosirii in agricultura de la fiecare statie de
epurare (in km);
 Consumul specific de combustibil (in l/100 km): 25;
 Emisiile specifice de CO2 (in g/l Diesel): 2.660;
 Valorile care au folosite ca sa se tranforme in bani emisiile de CO2 sunt conforme cu
ultimele scenarii ale BEI, mergand de la 25 Euro pe tona pana in 2010 si considerand o
crestere graduala pana la 45 Euro pe tona pana in 2030.
Considerand o rata de actualizare de 5,5% si o perioada de analiza 2010-2040, VAN-ul aferent
emisiilor de CO2 este 6,258 Euro.
Costurile economice ale proiectului obtinute sunt prezentate in Anexa 1-9.
6.1.3 Efectele/ Beneficiile Anticipate ale Proiectului

Pentru a determina beneficiile economice, s-a facut o comparatie a situatiei cu sau fara proiect,
pentru aspectele pertinente. Compararea scenariilor “cu proiect” sau “fara proiect” difera de
compararea situatiilor “inainte” si ‘dupa” proiect, deoarece cea din urma nu descrie situatia care
va predomina daca proiectul nu s-ar derula.
Estimarea beneficiilor economice ale proiectului implica identificarea acestora, care pot fi
clasificate in urmatoarele 3 categorii:
a) Beneficii ca urmare a imbunatatirii acesului la apa potabila, care se traduc in mai multa apa
cu calitate adecvata vanduta clientilor, fie prin cresterea gradului de conectare fie prin
cresterea consumului individual ca urmare a imbunatatirii calitatii serviciului
b) Beneficii din imbunatatirea calitatii apei de imbaiere si a altor ape de suprafata, care se
traduc in imbunatatirea conditiilor generale ale tuturor surselor de apa ca urmare a
reducere poluarii.
c) Reduceri de costuri:
o Pentru client, care se inregistreaza (i) cand clientul nu mai are nevoie de put
propriu, pompe, fosa septica si nu mai trebuie sa cumpere apa imbuteliata.
o Pentru operator, prin optimizarea sistemelor care permite reducere resurselor
alocate pentru extragerea apei brute precum si prin reducerea emisiilor ca urmare a
economiilor de energie.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

6-104
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Rezumarea beneficiilor individuale sunt prezentate in tabelul urmator (conform prevederilor din
Ghidul CBA pentru Romania).
Tabel 6.2. Beneficii unitare conform Ghidului CBA
Beneficiile proiectului
Tip Baza de calcul Valoare Monetara Comentariu

Acces la apa potabila Numarul de familii din 148 Euro/gospodarie/an
zona proiectului
(valori2008)
Imbunatatirea cursurilor de Nr. de locuitori din 20.4 Euro/persoana/an Valoarea din urmatorii ani
apa (valoare de folosire) zona de servicii a va fi crescuta cu cresterea
proiectului (valori2008) reala a PIB
Imbunatatirea cursurilor de Nr. de gospodarii 0.004 – 0.011
apa (valoare de nefolosire) incluse in zona de Euro/gospodarie/an/KM de
servicii a proiectului. rau
Economii de costuri la client – Nr. de gospodarii nou 315 Euro/gospodarie/an
puturi proprii conectate
Economii de costuri la client – Nr. de gospodarii nou 348 Euro/ gospodarie/an
fose septice conectate
Economii de costuri la Economii de apa Taxa extragere apa (Apele
operator – extragere apa incrementale (in m3) Romane)
Economii de costuri la Economii in emisii de De la 25 Euro/tona in 2010
operator – consum energetic CO2 (in tone) la 45 Euro/tona in 2030
6.2 Rezultatele Analizei Economice

Analiza viabilitatii economice a proiectului este bazata pe presupunerile mentionate mai sus si
beneficiile anticipate ale proiectului, asa cum sunt prezentate in capitolul anterior.
Indicatorul Cost/Beneficiu are o valoare de 2,11 , EIRR 17,6 %, iar valoarea VAN calculata o cu o
rata de actualizare de 5,5% este de 129 milioane EURO.
Proiectul arata indicatori economici satisfacatori cu beneficii economice care depasesc
semnificativ costurile economice.
Calculele detaliate sunt prezentate pe pagina de calcul “Analiza Economice” a Modelului Financiar
(Anexa 1-9).
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

6-105
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
7 Analiza de senzitivitate si de risc

7.1 Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate este alcatuita din 3 parti:
 Analiza (1) indica efectele variatiei principalilor parametri asupra mixului financiar.
 Analiza (2) indica efectele variatiei principalilor parametri asupra rezultatelor financiare.
 Analiza (3) arata efectele variatiei principalilor parametri asupra rezultatelor economice.
7.1.1 Analiza de Senzitivitate (1)

Analiza de Sensitivitate (1) indica efectele variatiei principalilor parametri in mix-ul financiar, cu
alte cuvinte continutul mixului de finantare din fondurile alocate de EU, fondurile bugetului de
stat, fondurile bugetelor locale si fondurile imprumutate.
Analiza este caracterizata prin variatii de +/- 1%; +/-5%; si +/-10% pentru urmatorii parametri:
 Costurile de investitii,
 Costurile de operare,
 Venituri.
7.1.1.1 Costurile de investitii

Rezultatul analizei de senzitivitate in ceea ce priveste costurile de investitii este prezentat in
tabelul urmator:
Tabel 7.1. Impactul variatiei costurilor investitionale

Imprumut
Bugetul de Bugetul
Variatia costurilor de investitii Grant EU de co- Total
stat Local
finantare
1 Cazul de baza (1) 82.64% 6.26% 10.16% 0.94% 100.00%
2 Cazul de senzitivitate 2 (-1%) 82.59% 6.32% 10.15% 0.94% 100.00%
5 Cazul de senzitivitate 5 (+1%) 82.70% 6.20% 10.17% 0.94% 100.00%
Impactul variatiei costurilor investitionale nu este semnificativ. O variatie a costurilor

investitionale de 1% duce la modificare de 0,07% in procentul de grant din partea UE. Cheltuielile
neprevazute pentru acest proiect pot acoperi orice variatie rezonabila a costurilor investitionale.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-106
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
7.1.1.2 Costurile de operare

Rezultatul analizei de senzitivitate in ceea ce priveste costurile de operare este prezentat in tabelul
urmator:
Tabel 7.2 Impactul variatiei costurilor de operare

Imprumut
Bugetul de Bugetul
Variatia costurilor operationale Grant EU de co- Total
stat Local
finantare
1 Cazul de baza (1) 82.6% 6.3% 10.2% 0.9% 100.0%
Impactul variatiei costurilor operationale este semnificativ. O variatie a costurilor operationale de

1% duce la o modificare cu 2,35% in procentajul fondurilor alocate de UE.
Pentru a diminua riscul pe termen lung este recomandat ca stategia de tarifare sa indeplineasca
trei criterii importante:
1. Sa coreleze viitoarele cresteri de tarif cu cresterile costurilor de operare in scopul asigurarii
suportabilitatii si unor tarife suportabile;
2. Sa asigure sustinerea financiara a ROC;
3. Sa asigure ca restrictiile de suportabilitate sunt indeplinite.
In prezent, OR este in plin process de imbunatatire a performantelor financiare si operationale.
Asistenta Tehnica pentru Fonduri de Coeziune va asista operatorul in implementarea masurilor
mai sus mentionate in cazul in care vor aparea modificari la nivelul costurilor de operare.
7.1.1.3 Previziunea Veniturilor

Rezultatul analizei de senzitivitate in ceea ce priveste veniturile este prezentat in tabelul urmator:
Tabel 7.3 Impactul variatiei veniturilor

Imprumut
Bugetul de
Variatia veniturilor Grant EU de co- Bugetul Local Total
stat
finantare
1 Cazul de baza (1) 82.6% 6.3% 10.2% 0.9% 100.0%
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-107
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Impactul variatiei veniturilor este semnificativ. O variatie in venituri de 1% duce la o modificare cu

2,64% in procentajul grantului oferit de UE. Pentru a diminua acest risc va fi luata in considerare
abordarea prezentata pentru costurile operationale.
7.1.2 Analiza de senzitivitate (2)

Analiza de senzitivitate (2) arata efectele variatiei pentru aceiasi parametri principali ca cei
mentionati mai sus in “rezultatele financiare”.
 VAN/C si FIRR/C;
 VAN/K si FIRR/K;
atat „inainte de asistenta comunitara” cat si „dupa asistenta comunitara”.
Analiza este realizata prin variatii de +/- 1%. +/- 5% si +/-10% pentru urmatorii parametrii:
 Cost investitional.
 Cost operational.
 Venituri.
7.1.2.1 Costuri investitionale

Rezultatele analizei de senzitivitate cu privire la variatiile costurilor investitionale sunt prezentate
in tabelul urmator:
Tabel 7.4 Impactul variatiei costurilor investitionale

Inainte de ajutorul
Dupa ajutorul comunitar
Variatia costurilor investitionale comunitar
NPV/C FRR/C NPV/C FRR/C NPV/K FRR/K
1 Cazul de baza (1) -84,707,304 -5.88% -10,044,035 0.38% -8,111,028 -0.06%
2 Cazul de senzitivitate 2 (-1%) -83,800,738 -5.87% -9,934,093 0.40% -8,022,746 -0.06%
3 Cazul de senzitivitate 3 (-5%) -80,174,474 -5.83% -9,494,214 0.45% -7,669,504 -0.02%
4 Cazul de senzitivitate 4 (-10%) -75,641,645 -5.77% -8,944,329 0.52% -7,227,913 0.02%
5 Cazul de senzitivitate 5 (+1%) -85,613,870 -5.89% -10,154,012 0.37% -8,199,347 -0.07%
Impactul variatiei costurilor investitionale este semnificativ. O variatie a costurilor investitionale cu

1% duce la o modificare de 1,07% a VAN/C (inainte de asistenta comunitara). Cheltuielile
neprevazute aferente proiectului pot acoperi orice variatie rezonabila a costurilor investitionale.
7.1.2.2 Costuri de operare

Rezultatele analizei de senzitivitate cu privire la variatiile costurilor de operare sunt prezentate in
tabelul urmator:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-108
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 7.5 Impactul variatiei costurilor de operare

Inainte de ajutorul
Variatia costurilor de operare comunitar
-
1 Cazul de baza (1) -84,707,304 -5.88% 10,044,035 0.38% -8,111,028 -0.06%
2 Cazul de senzitivitate 2 (-1%) -82,724,235 -5.52% -8,060,966 1.26% -6,127,959 1.08%
3 Cazul de senzitivitate 3 (-5%) -74,791,960 -4.16% -128,691 4.94% 1,804,316 6.31%
10.13 16.77
4 Cazul de senzitivitate 4 (-10%) -64,876,617 -2.63% 9,786,653 % 11,719,659 %
- -
5 Cazul de senzitivitate 5 (+1%) -86,690,373 -6.25% 12,027,103 -0.47% 10,094,097 -1.17%
- -
6 Cazul de senzitivitate 6 (+5%) -94,622,647 -7.86% 19,959,378 -3.80% 18,026,372 -5.34%
Cazul de senzitivitate 7 - #DIV/0 - -
7 (+10%) 104,537,991 ! 29,874,722 -7.77% 27,941,715 n/a
Impactul variatiei costurilor investitionale este semnificativ. O variatie a costurilor investitionale cu

1% duce la o modificare de 2,34% a VAN/C (inainte de asistenta comunitara).
Pentru a reduce riscurile pe termen lung este recomandat sa se aplice strategia de tarifare
prezentata mai sus.
7.1.2.3 Previziunea veniturilor

Rezultatele analizei de senzitivitate cu privire la variatia cresterii veniturilor sunt prezentate in
tabelul urmator:
Tabel 7.6 Impactul variatiei veniturilor

Inainte de ajutorul
Variatia veniturilor comunitar
- -
1 Cazul de baza (1) -84,707,304 5.88% 10,044,035 0.38% -8,111,028 -0.06%
- - -
2 Cazul de senzitivitate 2 (-1%) -86,935,664 6.30% 12,272,395 -0.58% 10,339,388 -1.31%
- - -
3 Cazul de senzitivitate 3 (-5%) -95,849,104 8.14% 21,185,835 -4.31% 19,252,828 -5.98%
- - -
4 Cazul de senzitivitate 4 (-10%) 106,990,904 n/a 32,327,635 -8.77% 30,394,628 n/a
-
5 Cazul de senzitivitate 5 (+1%) -82,478,944 5.47% -7,815,675 1.37% -5,882,668 1.23%
-
6 Cazul de senzitivitate 6 (+5%) -73,565,504 3.95% 1,097,766 5.54% 3,030,772 7.24%
Cazul de senzitivitate 7 - 11.51 21.36
7 (+10%) -62,423,704 2.27% 12,239,566 % 14,172,572 %
Impactul variatiei veniturilor este semnificativ. O variatie a costurilor operationale de 1% duce la

modificare cu 2,63% a NPV/C (inainte de asistenta comunitara). In scopul atenuarii acestui risc va fi
luata in considerare abordarea prezentata pentru costurile de operare.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-109
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
7.1.3 Analiza de senzitivitate a fluxului de numerar

Pentru analiza de senzitivitate a fluxului de numerar, am considerat urmatoarele scenarii:
 Cresterea costurilor cu investitiile cu 10% (comparativ cu cazul de baza);
 Cresterea costurilor operationale cu 5% (comparativ cu cazul de baza);
 Scaderea veniturilor cu 5% (comparativ cu cazul de baza)
Principalul element analizat este numerarul cumulate pentru perioada 2011-2020 si 2021- 2040:
Tabel 7.7 Variabile senzitive – analiza financiara

Analiza de senzitivitate 2011-2020 2021-2040
Caz de baza 11.7 31.2
Caz de senzitivitate 2 (Investitii) 11.7 29.8
Caz de senzitivitate 3 (O&M) 10.9 21.0
Caz de senzitivitate 4 (Venituri) 10.3 19.0
Toate variabilele mentionate mai sus sunt senzitive si au un impact semnificativ asupra situatiei
numerarului companiei. Pentru a neutraliza aceste riscuri pot fi luate in considerare urmatoarele
masuri:
 Cresterea costurilor de investitii: Operatorul a prevazut cheltuieli exceptionale pentru acest
proiect cu scopul de a putea finanta cresterile neprevazute a cheltuielilor de investitii.
 Cresterea costurilor de operare: costurile de operare sunt gestionate atent de catre
Operator. Orice crestere semnificativa a elementelor de cost va aparea intr-un context
economic general ce va fi corelat cu o crestere mai semnificativa a veniturilor gospodariilor
ce va permite companiei o sporire suplimentara a tarifelor dar care sa se incadreze in
limitele de suportabilitate.
 Diminuarea veniturilor: orice scadere a veniturilor va fi determinata de catre diminuarea
consumului (in principal a consumului individual) care va conduce catre o crestere
suplimentara a tarifelor in scopul atingerii limitelor de suportabilitate.
7.1.4 Variabile Senzitive ale Analizei Financiare

Urmatorul tabel indica variabilele senzitive pentru rezultatul analizei financiare:
Tabel 7.8 Variabile senzitive – analiza financiara
Variatia Variatia
Analiza financiara Senzitiv (Da/Nu)
FNPV/C FRR/C
Costuri investitii (crestere cu1%) -1.07% -0.17% Da

Costuri investitii (scadere cu 1%) 1.07% 0.17% Da
Costuri exploatare (crestere cu1% -2.34% -6.35% Da
Costuri exploatare (scadere cu 1%) 2.34% 6.17% Da
Venituri (crestere cu1%) 2.63% 6.95% Da
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-110
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Variatia Variatia
Analiza financiara Senzitiv (Da/Nu)
FNPV/C FRR/C
Venituri (scadere cu 1%) -2.63% -7.17% Da
Am considerat o variabila ca fiind senzitiva daca o variatie de 1% a ei duce la o variatie de cel putin
1% a indicatorului financiar rezultat.
7.1.5 Analiza de senzitivitate (3)
Analiza de Senzitivitate (3) arata efectele acelorasi variatii pentru aceiasi parametri principali, fiind
evidentiati mai sus in “rezultatele economice” (VAN, EIRR si B/C).
Analiza este realizata prin variatii ca +/- 1%; +/-5%; si +/-10% pentru urmatorii parametri:
• Costuri investitii;
• Emisii CO2;
• Beneficii acces apa potabila;
• Imbunatatire surse de apa (valoare de folosire);
• Imbunatatire surse de apa (valoare de nefolosire);
• Economii de costuri la client – puturi proprii
• Economii de costuri la client – fose septice;
• Economii de costuri la operator – apa bruta;
• Economii de costuri la client – reducere energie;
• Costuri operationale.
Rezultatele analizei sunt prezentate in urmatorul tabel:
Tabel 7.9 Rezultatele analizei de senzitivitate pentru rezultate economice
Variatia costurilor de investitii NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11

2 Cazul de senzitivitate 2 (-1%) 129,751,166 17.7% 2.13
5 Cazul de senzitivitate 5 (+1%) 128,083,901 17.4% 2.10
Variatia emisiilor CO2 NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.57% 2.114

LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-111
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

Variatia beneficii acces apa NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11

Variatia imbunatatire surse de apa (valoare folosire) NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11

Variatia imbunatatire surse de apa (valoare

NPV ERR BCR
nefolosire)
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11

Variatia economii la client - puturi proprii NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11

Variatia economii la client - fose septice NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-112
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

Variatia economii la operator apa bruta NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11

Variatia economii la operator - economii energie NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.572% 2.1142

Variatia costuri operare NPV ERR BCR
1 Cazul de baza (1) 128,917,534 17.6% 2.11

7.1.6 Variabile sensitive analiza economica

Tabelul urmator prezinta variabilele sensitive rezultate din analiza economica:
Tabel 7.10 Variabile senzitive – analiza economica

Analiza economica
ENPV ERR (Da/Nu) (Da/Nu)
Variatia costurilor de investitie (crestere de 1%) -1.300% -1.930% Da Da

Variatia costurilor de investitie (scadere de 1%) 1.287% 1.978% Da Da
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-113
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

Analiza economica
ENPV ERR (Da/Nu) (Da/Nu)
Variatia emisiilor de CO2 (crestere de 1%) -0.006% -0.004% Nu Nu
Variatia emisiilor de CO2 (scadere de 1%) 0.006% 0.004% Nu Nu
Variatia beneficiului privind accesul la apa potabila
0.679% 0.387% Nu Da
(crestere de 1%)
Variatia beneficiului privind accesul la apa potabila
-0.679% -0.387% Nu Da
(scadere de 1%)
Variatia imbunatatirii calitatii apei (crestere de 1%) 0.503% 0.239% Nu Da
Variatia imbunatatirii calitatii apei (scadere de 1%) -0.503% -0.240% Nu Da
Variatia imbunatatirii accesului la apa (crestere de 1%) 0.001% 0.001% Nu Nu
Variatia imbunatatirii accesului la apa (scadere de 1%) -0.001% -0.001% Nu Nu
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - puturi
0.078% 0.058% Nu Nu
private (crestere de 1%)
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - puturi
-0.078% -0.058% Nu Nu
private (scadere de 1%)
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - evacuarea
0.621% 0.440% Nu Da
apelor uzate (crestere de 1%)
Variatia economiilor de costuri pentru clienti - evacuarea
-0.621% -0.439% Nu Da
apelor uzate (scadere de 1%)
Variatia economiilor de costuri privind extragerea apei
0.008% 0.005% Nu Nu
(crestere de 1%)
Variatia economiilor de costuri privind extragerea apei
-0.008% -0.005% Nu Nu
(scadere de 1%)
Variatia economiilor de costuri pentru operator - consum
0.006% 0.005% Nu Nu
de energie (crestere de 1%)
Variatia economiilor de costuri pentru operator - consum
-0.006% -0.005% Nu Nu
de energie (scadere de 1%)
Variatia costurilor de operare (crestere de 1%) -1.073% -0.792% Da Da
Variatia costurilor de operare (scadere de 1%) 1.073% 0.795% Da Da
Am considerat o variabila ca fiind senzitiva daca o variatie de 1% a ei duce la o variatie de cel putin
0,3% a indicatorului financiar rezultat.
7.1.7 Pragul critic al variabilelor senzitive

Variabilele critice identificate in decursul analizei de senzitivitate pentru analiza financiara sunt
urmatoarele:
• Costurile de operare si intretinere;
• Veniturile;
• Costurile de investitie.
Variabilele critice identificate in decursul analizei de senzitivitate pentru analiza economica sunt
urmatoarele:
• Costurile de investitii;
• Costurile de operare si intretinere;
• Beneficii ca urmare a accesului la apa potabila;
• Economii de costuri pentru clienti – evacuarea apei uzate;
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-114
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
• Imbunatatire surse de apa (valoare de folosire).

Pentru aceste variabile, valorile interschimbabile sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 7.11 Pragurile critice pentru variabilele critice (rezultate financiare si economice)
Variabile critice Switching value
Crestere maxima inainte ca VAN/C sa fie egal cu
Cost investitional al proiectului
0 (%) 93.4%
Scadere maxima inainte ca VAN/K sa fie egal cu
0 (%) 57.7%
Crestere maxima inainte ca VANE sa fie egal cu
0 (%) 154.6%
Scenariul privind veniturile
0 (%) 38.0%
Scenariul privind veniturile
0 (%) 3.6%
Costurile de operare
0 (%) 42.7%
0 (%) 4.1%
0 (%) 93.2%
Beneficiul privind accesul la apa potabila
0 (%) 147.2%
Imbunatatirea calitatii apei
0 (%) 198.9%
Cele mai sensibile variabile sunt veniturile si costurile de intretinere si operare, valorile de
inversare pentru aceste doua variabile in ceea ce priveste VAN/K fiind mai mici de 5%.
7.2 Analiza de risc

Analiza de risc este efectuata la 2 nivele:
• Pentru analiza parametrilor financiari;
• Pentru analiza parametrilor economici
7.2.1 Analiza de Risc privind Analiza Financiara

Analiza de risc privind analiza financiara ia in considerare urmatoarele variabile senzitive:
• Costurile de investitie;
• Costurile de intretinere si operare;
• Veniturile.
Au fost studiate urmatoarele scenarii:
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-115
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 7.12 Variatia variabilelor cheie pentru scenariu – elemente financiare

Scenarii Modificarea variabilelor cheie
Costuri de
Costuri de Investitii
operare si Venituri (R)
(I)
intretinere (O)
Scenariu O2 -10.0% -10.0% 10.0%
Scenariu O1 -5.0% -5.0% 5.0%
Caz de baza 0.0% 0.0% 0.0%
Scenariu P1 5.0% 5.0% -5.0%
Scenariu P2 10.0% 10.0% -10.0%
Probabilitatile atasate acestor scenarii sunt prezentate in urmatorul tabel.
Tabel 7.13 Probabilitatile scenariilor financiare

Probabilitati alocate variabilelor cheie/ Scenarii
Costuri de
Costuri de Investitii
operare si Venituri (R)
(I)
intretinere (O)
1 Scenariul O2 1.0% 3.0% 2.0%
2 Scenariul O1 3.0% 5.0% 4.0%
3 Cazul de baza 70.0% 70.0% 85.0%
4 Scenariul P1 19.0% 15.0% 6.0%
5 Scenariul P2 7.0% 7.0% 3.0%
6 Total 100.0% 100.0% 100.0%
Trebuie observat ca pentru cele doua variabile de cost au fost stabilite estimari adecvate, bazate
pe analiza preturilor actuale de pe piata, evolutiile istorice si cea mai probabila evolutie in viitor,
reducandu-se astfel riscul unor variatii neasteptate.
In cazul veniturilor, cele doua componente considerate sunt:
• Cererea specifica de apa; Consultantul a luat in considerare trendul general observat in
Romania si de asemenea si experienta castigata in decursul altor proiecte similare.
• Cresterea tarifului luand in considerare constrangerile de suportabilitate.
Distributia probabilitatilor pentru diferite scenarii combinate sunt prezentate in Anexele 1-12.
Urmatoarea figura prezinta probabilitatea si distribuirea FNPV/C inainte de asistenta comunitara
ca o functie a variatiilor anticipate in costurile de investitii, costurile de operare si venituri.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-116
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Risk Analysis: FNPV/C before EU assistance

Probability distribution as a function variations of costs and revenues
45%
40%
35%
30%
25%
Probability (%)
20%
15%
10%
5%
0%
(135,887,251) (106,990,904) (95,472,332) (85,556,988) (76,018,417) (64,499,844) (44,669,157)
FNPV/C
Figura 7.1. Distributia de probabilitate a FNPV/C
Exista o probabilitate de 41,6% ca valorile variabilelor selectate vor atinge efectiv valorile cazului
de baza.
Probabilitatea ca FNPV/C sa inregistreze valori mai mici decat scenariul de baza este de 28%. Pe de
alta parte, probabilitatea ca FNPV/C sa inregistreze valori mai mari de cat 0 (ex. FRR/C > 5%) este
0%. Tabelul urmator ofera o imagine a distributiei probabilitatilor pentru FNPV/C.
Tabel 7.14 Distributia de probabilitati pentru FNPV/C

P (in %)
FNP/C< Caz de baza 27.8%

Caz de baza<FNPV/C<0 72.2%
FNP/C>0 (=FRR/C>5%) 0.0%
Urmatoarea figura prezinta probabilitatea si distribuirea FNPV/K inainte de asistenta comunitara

ca o functie a variatiilor anticipate in costurile de investitii, costurile de operare si venituri.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-117
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Risk Analysis: FNPV/K after EU assistance

100% Probability distribution as a function variations of costs and revenues
90%
80%
70%
60%
Probability (%)
50%
40%
30%
20%
10%
0%
(51,631,347) (29,691,612) (18,549,812) (8,634,469) 1,280,875 12,422,675 32,597,228
FNPV/K
Figura 7.2. Distributia de probabilitate a FNPV/K
Exista o probabilitate de 41,6% ca valorile variabilelor selectate vor atinge efectiv valorile cazului
de baza.
Probabilitatea ca FNPV/C sa inregistreze valori mai mici decat scenariul de baza este de 28%. Pe de
alta parte, probabilitatea ca FNPV/C sa inregistreze valori mai mari de 0 (ex. FRR/K > 5%) este 0%.
Urmatorul tabel ofera o imagine asupra distributiei de probabilitati pentru FNPV/K.
Tabel 7.15 Distributia de probabilitati pentru FNPV/K
P in %
FNP/K< Caz de baza 27.8%

Caz de baza<FNPV/K<0 0.0%
FNP/K>0 (=FRR/K>5%) 72.2%
Tabelul urmator arata deviatia standard, mediana si distributia cumulativa normata

corespunzatoare pentru FRR/C si FRR/K pe baza distributiilor de probabilitate prezentate mai sus.
Tabel 7.16 Parametrii statistici – analiza financiara

FNPV/C FNPV/K
Caz de baza (84,707,304) (8,111,028)

Mediana (88,206,930) (10,538,306)
Distributia standard 22,134,135 21,201,224
Distributia standard normata cumulata 0.713 0.707
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-118
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
7.2.2 Analiza Riscului cu privire la Evaluarea Economica

Analiza de risc privind analiza economica considera urmatoarele variabile sensitive:
• Costurile de investitie;
• Costurile de intretinere si operare;
• Beneficiile de mediu cumuland variabilele senzitive;
Urmatoarele scenarii au fost analizate:
Tabel 7.17 Variatia variabilelor cheie pentru scenarii –elemente economice

Scenarii Variatia in variabilele cheie
Costuri de investitie
Costuri O&M (OM) Beneficii de Mediu (E)
(I)
Optimist (O) -5.0% -5.0% 5.0%
Caz de Baza 0.0% 0.0% 0.0%
Pesimist (P) 5.0% 5.0% -5.0%
Probabilitatile asociate acestor scenarii sunt prezentate in urmatorul tabel:
Tabel 7.18 Variatia probabilitatilor pentru scenarii –elemente economice

Probabilitati alocate variabilelor cheie/ Scenarii
Costuri de investitie
Costuri O&M (OM) Beneficii de Mediu (E)
(I)
1 Optimist (O) 11.0% 3.0% 3.0%
2 Caz de Baza 70.0% 90.0% 90.0%
3 Pesimist (P) 19.0% 7.0% 7.0%
4 Total 100.0% 100.0% 100.0%
Trebuie notat faptul ca estimarea celor doua variabile de cost au fost stabilite, in baza preturile de
piata curente, evolutia istorica si cea mai probabila evolutie in viitor, reducand astfel riscul unor
variatii neasteptate.
Distributia probabilitatilor pentru diversele combinatii de scenarii este prezentata in Anexele 1-11.
Urmatorul grafic arata probabilitatea si distributia ERR si ENPV ca functie a variatiilor costurilor de
investitie, costurilor de operare si beneficiilor economice.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-119
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Figura 7.3. Distributia de probabilitate pentru ERR
Figura 7.4. Distributia de probabilitate pentru ENPV
Este o probabilitate de 57% ca valorile selectate sa atinga valoarea din cazul de baza.
Probabilitatea ca ERR sa fie mai mica decat 5,5% (ex. ENPV=0) este 0%. Urmatorul tabel prezinta
distributia de probabilitate pentru RIR.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-120
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France
Tabel 7.19 Distributia de probabilitate pentru ERR

P (in %)
5.5%<ERR 0,0%
5.5%<ERR<=Cazul de baza 85.0%
Cazul de baza<ERR 15.0%
Tabelul urmator arata deviatia standard, mediana si distributia cumulativa normata

corespunzatoare ERR pe baza distributiilor de probabilitate prezentate mai sus
Tabel 7.20 Parametrii statistici – analiza economica
ERR ENPV
Caz de baza 17.6% 128,917,534

Mediana 17.5% 127,899,417
Distributia standard 0.81% 9,186,261
Distributia standard normata cumulata 0.707 0.707
Analiza de risc. asa cum este prezentata in detaliu in Anexa 1-11 indica faptul ca nu exista un risc
serios pentru implementarea si operarea cu succes a Masurii Proiectului.
LOUIS BERGER SAS
Mercure III-55 Bis,

7-121
Quai de Grenelle,
75015 Paris, France

Vol 4 - CBA - Caras - Severin - Report - v01 - Romana

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Vol 4 - CBA - Caras - Severin - Report - v01 - Romana

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Modernizarea Infrastructurii de Apa si Canalizare in VOLUMUL 4

Judetul Caras Severin Analiza Financiara si Economica

VOLUMUL 4 – Analiza financiara si

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

2.4.2.6 Evolutia nivelului infiltratiilor ..............................................................................2-26

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

5.2.3.2 Politica de Management al Apei privind tarifarea ..............................................5-82

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

7.1.2.3 Previziunea veniturilor ......................................................................................7-109

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

CBA Analiza Cost-Beneficiu

UCFC Unitatea Centrala de Finantare si Contractare

FIDIC Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti

FOPIP Program de Imbunatatire a Performantelor Financiare si Operationale

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

Termeni abreviati Explicatie

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

1.1 Aria proiectului si beneficiarii

1.2 Obiectivele proiectului

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

 Asigurarea unei utilizari optime a fondurilor Europene;

Tabel 1.1. Costuri de investitie in preturi constante si curente (sume in Euro)

Investitii in preturi curente

Factor ajustare apa 6,32% 0,0% 0,0% 2,1% 5,1% 8,1%

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

Impartirea costurilor de investitii pe aglomerari in preturi curente este prezentata in urmatorul

1.4 Analiza financiara

Obiectivul analizei financiare este acela de a evalua viabilitatea si durabilitatea financiara a

Tabel 1.3. Supozitii pentru scenariile „cu” si „fara proiect”

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

Criteriu Scenariul „fara proiect” Scenariul „cu proiect”

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

Criteriu Scenariul „fara proiect” Scenariul „cu proiect”

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

Criteriu Scenariul „fara proiect” Scenariul „cu proiect”

Ipotezele sunt prezentate in detaliu in Capitolul 5.5 – Proiectarea costurilor operationale.

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

 Municipalitatile mai mici au la dispozitie resurse proprii limitate, majoritatea veniturilor

Planul de finantare pentru costurile eligibile este prezentat in urmatorul tabel:

Costuri eligibile EUR curente (107,997,740) - - (4,062,143) (54,541,829) (49,393,767)

Resita EUR curente 173,711 0 0 6,534 87,729 79,449

LOUIS BERGER SAS

Mercure III-55 Bis,

VAN financiara si Ratele de Rentabilitate financiara cu si fara asistenta comunitara inregistreaza