REGNUL PROTIS IA

Caractere generale

• Constitue un grup heterogen, care populaeza, in special, mediul acvatic. Unele protiste tries in mediul
umed sau in corpul plantelor si animalelor.

•Sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale.

•Ele au nutritie autotrofa sau heterotrofa (saprofità sau parazità).

•Locomotia se realizeazà cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor, cililor.

•Inmultirea este asexuatà si sexuata.

Clasificare

Criteriul de clasificare il constitue modul de nutritie. Astfel sunt:

•protiste autotrofe asemanatoare plantelor (algele si euglenele);

•protiste heterotrofe asemanatoare animalelor (sarcodine, zoomastigine, ciliofore si sporozoare);

•protiste asemanätoare fungilor (oomicete si mixomicete).

Alge

•Constitue un grup diversificat, în care intrà algele propriu-zise (verzi, rosii si brune) si algele aurii
(diatomeele).

•Majoritatea tries libere (Chlorella); altele sunt fixate (Fucus). Unele alge formeazà colonii (Volvox
aureus).

•Algele verzi tries in apele dulci sau salmastre, pe soluri sau in locuri umede; cele brune tries in zona
litorala a marilor si oceanelor; cele rosii se întâlnesc de obicei la adâncimi mari, in apele marine si
oceanice din zonele calde.

•Au talul unicelular imobil (verzeala-zidurilor - Pleurococcus) sau mobil (Chlamydomonas care este
biflagelat),. Talul poate fi pluricelular neramificat (matasea-broastei - Spirogyra)sau ramificat (lâna-
broastei Chladophora); la algele brune apare o diferentiere a talului (un crampon pentru fixare, o parte
cilindrica asemanatoare unei scurte tulpini si o parte latità ca o frunza).

•Toate algele sunt autotrofe; la algele verzi predomina pigmentul verde, la algele brune - pigmentul
brun, iar la algele rosii - pigmentul rosu .

•Inmultirea se face asexuat prin diviziune (Pleurococcus) sau sexuat prin conjugare, ori prin zoospori care
vor da indivizi cu gameti masculi (anterozoizi) si indivizi cu gameti femeli (oosfere). Prin fecundare rezultà
oul (zigotul), care germineaza si produce un nou organism producâtor de spori.

•Diatomeele (Pinularia) domina fitoplanctonul marin si sunt unicelulare. In citoplasma se gasese

cloroplaste mari numite cromatofori cu pigmenti asimilatori.Ele prezintà peretele celular impregnat cu
siliciu. Dupà moartea organis-melor, prin sedimentare, se formeaza o roca silicioasà numita diatomitã.

Euglene

•Sunt organisme de obicei, acvatice, solitare, rar coloniale, cu aspect arboricol.

•Prezint 1-2 flageli, cu rol in locomotie; la baza flagelului se aflà stigma. Diatomeele au douà valve de
culoare rosie, cu rol in orientarea individului spre lumina

• Sunt unicelulare, cu un nucleu mare, central si numerosi cromatofori care La suprafata lor se gases fru-
contin pigmenti verzi, galbeni si bruni cu rol in fotosintezà.

• La lumina se hrânesc autotrof. la întuneric - heterotrof. Unele sunt parazite.

•Substaniele hranitoare patrund prin osmoza pe toata suprafata corpului.

•Produsele de dezasimilatie sunt eliminate printr-o vacuolã pulsatilã.

•Se inmultesc asexuat prin diviziune directa longitudinalã.

Sarcodine

• in acest grup intrà: amibele, radiolarii si foraminiferele.

•Hranirea este exclusiv heterotrofa.

•Traiesc libere în mediul avatic si sunt unicelulare.

•Au pseudopode cu rol n deplasare si inglobarea particulelor de hranã.

Amibele traiesc in apele dulci sau sunt parazite (Amoeba proteus). Se hrânesc prin fagocitozà, iar
digestia are loc în vacuolele digestive .Se înmultesc numai asexuat, iar pe timp nefavorabil se inchisteazà.
Unele paraziteazà vertebratele inclusiv omul, producând boli (de exemplu, Entamoeba histolitica
provoacã dizenteria).
Foraminiferele traiesc în mari si oceane. Ele sunt acoperite cu un învelis calcaros din care s-au format
depozite de creta

Radiolarii prezintà spiculi siliciosi din al caror schelet a luat nastere rocà numità radiolarit .

Zoomastigine

• Sunt zooflagelate (au unul sau mai multi flageli) care duc, în general, o viata parazitarà, producând boli
grave la om cum sunt: giardioza (Giardia intestinalis); boala-somnului (Trypanosoma gambiense - trieste
n sângele omului, find transmis prin întepâtura mustei tete); tricomoniza (Irychomonas vaginalis), boalà
cu transmitere sexualã. Codonosiga si Vorticella sunt coloniale libere; la Proterospongia, indivizi flagelati
din colonie au rol in locomotie, iar cei neflagelati - in nutritie. Unele zoomastigine sunt saprofite,
ingerând organisme moarte sau absorbind nutrimente din materia organica. Sunt si forme simbionte, de
exemplu, cele care traiesc in intestinul termitelor si care produc enzime ce degradeaza celuloza.