IX. GLUCIDE Glucidele sau zaharutile cuprind monozaharidele, dizaharidele, polizaharidele si i lor. Monozaharidele sau ozele reprezinta unitatea de baza, ele neputand fi scindate in molecule mai mici prin hidroliza, Sunt compusi polihidroxicarbonilici. Formula general CyHyO, (n= numérul atomilor de carbon), 1X.1, Monozaharide Monozaharidele se clasifica in functie de: * numirul de atomi de carbon: -trioze, tetroze, pentoze, hexoze, * natura gruparii carbonil:-aldoze (gruparea carbonil este aldehidica CHO) =cetoze(gruparea carbonil este cetonied C=O) « Reprezentantul prineipal al glucidelor, este cel mai raspandit din natura + forma in care celelalte monozaharide sunt transformate in ficat pentru a fi metabolizate in diferite fesuturi. + singura forma circulanta a glucidelor in organism, Forma predominanta (299%) sub care se gasesc glucoza si derivatii ei in solutie si fn stare solida este forma ciclica. Forma ciclic& si cea liniard sunt in echilibru si se pot transforma usor una in alta fara interventia vreunei enzime, in functie de pozifia ocupati de gruparea ~OH glicozidica fafa de planul ciclului, distingem a-D-glucoz& (gruparea este situati sub plan) si B-D-glucoza (gruparea este deasupra planul in cazul fructozei forma cea mai stabila este ciclul de cinci atomi de carbon (ciclu furanozic), rezultat prin atacul nucleofil al gruparii -OH de la Cs asupra grupirii cetonice. {in functic de pozitia gruparii OH glicozidice distingem forma o: (sub plan) gi forma B (deasupra planului in cazul ribozei se formeaza tot un ciclu furanozic. Ca si aminoacizii, monozaharidele au fost imparjite din motive de sistematizare in doua serii: D si 1, in functie de configurafia atomului de carbon asimetric cel mai departat de gruparea carbonil, Seria D este asemanditoare cu configuratia D-gliceraldehidei gi seria L este aseméinatoare cu configuratia L-gliceraldehidei, Monozaharidele naturale aparjin in general seriei D. 1X.2. Oligozaharide Oligozaharidele sunt compusi glucidici care se formeazit prin condensarea a 2-10 molecule de monozaharide prin formarea de legaturi glicozidice. Cele mai simple oligozaharide sunt dizaharidele, compusi formaji prin condensarea a doud molecule de monozaharide. Ele sunt oligozaharidele cele mai raspandite in natura In funcfie de felul gruparilor -OH care au participat la formarea legaturii glicozidice, dizaharidele se impart in: + reducditoare, care conjin o legiturd glicozidica de tip monocarbonilic (legatura s- a stabilit intre -OH-ul glieozidie al unci oze gi un OH al celeilalte oze); + nereducctoare, legitura s-a stabilit intre gruparile OH glicozidice ale celor doua oze.CH,OH é-o Hot itnon econ ci 10H D- fructoza a-D-gh OH Nd € | HOCH 6, CHOH H-C-OH HOCH: 4 OH < . i i) i Yh, HCOH «—— i nh B | a- D - Fructofuranoza CH,OH fi - D- ribofuranoza D- riboza H O Vi ic CHsCO-SCoA +NADH +H" + CO2 Reactia este catalizati de complexul enzimatic al piruvat dehidrogenazei format din {rei enzime alosterice: piruvat dehidrogenaza cu gruparea prostetic’ tiaminpirofosfat (TPP), lipoil-reductaz-transacetilaa cu gruparea prosteticd acid lipoic, lipoat- dehidrogenaza cu gruparea prostetica FAD X.3. Ciclul Krebs Ciclul Krebs este o cale amfibolica (anabolica si catabolic’). © Catabolicé-reprezinta calea final’, comuna de degradare a glucidelor, lipidelor si proteinelor.« — Anabolicd —intermediarii ciclului_ Krebs participa la diferite procese biosintetice: - cei 2 cetoacizi oxalacetatul si c-cetoghutaratul formeaz’ prin transaminare acid aspartic necesar sintezei de nucleotide pirimidinice si respectiv acid glutamic din care se formeazi glutamina si nucleotide purinice; succinatul participa la biosinteza hemului, citratul reprezinta forma de transport a acetil-CoA din mitocondrie in citosol, pentru a participa la sinteza acizilor grasi si a colesterolului * Se desfagoard in mitocondrie ‘© Furnizeazi energie prin oxidarea acetil-CoA pana la CO2, Furnizeaza eschivaleni reducditori (3 (NADH +111) si 1 FADH2] necesari fosforilari oxidative Furnizeazi GTP prin fosforilare la nivel de substrat Oxalacetatul se regenereaza la fiecare secventa de oxidlare 1. Cielul Krebs debuteaz& cu reactia catalizatide citrat sintazd, Este o reaciie de condensare unidirecjionaki, energia necesari desftiguraiii reactiei fiind objinuti prin hidroliza unei legaturi macroergice. 2. Aconitaza catalizeaz reacfia de izomerizare a citratului la izocitrat, reactie reversibila care decurge in doudi etape. Inifial se climind o moleculd de apa si se formeaza cis aconitat, Prin adifia unei molecule de apa la cis aconitat se formeaza izocitrat. 3. Izocitrat dehidrogenaza catalizeazA reactia de decarboxilare a izocitratului cu formarea a-cetoglutaratului, Este etapa determinanta de vitezi a ciclului Krebs. Este 0 reacfie de decarboxilare cuplata cu reducerea NAD" la NADH+H" CO; eliberat nu provine din gruparea acetil care s-a condensat cu oxalacetatul, ci din oxalacetat 4, Decarboxilarea oxidativa a o.-cetoglutaratului la succinil-CoA este o reactie ireversibila, analoaga chimic cu cea catalizatt de piruvat dehidrogenaza, in aceasta reactie se elimina CO2, NAD* este redus la NADH'+H" si se formeazé 0 molecula de succinil- CoA. 5. Reacfia de transformare a succinil-CoA in suceinat este catalizata de succinat tiokinazi, Este o reactie de fosforilare la nivel de substrat, energia eliberata prin seindarea legaturii_macroergice tioesterice din succinil-CoA este utilizata pentru sinteza unei molecule de GTP din GDP si Pi. 6. Succinat dehidrogenaza catalizeazi reacfia de oxidare a succinatului la fumarat. Enzima este localizatai in membrana mitocondriald interna si este o flavoprotein enzima. FADH (rezultat din FAD prin reducere) legat de enzima cedeaza clectronii ubichinonei (coenzima Q) din componengea lanfului transportor de electroni 7, Fumaraza catalizeazai reacfia de hidratare a fumaratului cu for o reactie reversi 8, Malat dehidrogenaza catalizeaza reactia de oxidare a matatului la oxalacetat cu reducerea concomitenté a NAD‘ la NADH, Oxalacetatul format poate fi reutilizat pentru oxidarea altor molecule de acetil-CoA. Oxalacetatul, compus care se regenereaza este denumit catalist, nu in sens enzimatic, ci in sensul c& mediaza procesul de oxidare a unei molecule de acetil-CoA, dar este regenerat la sfargitul reactiei nare de malat. X.4. Calea pentozofosfatilor (suntul pentozofosfat) Aceasti cale metabolicd reprezinta o alt& posibilitate de utilizare a glucozei, prezinta urmatoarele caracterist © este o cale de degradare oxidativa a glucozei © + este localizata in citosol 63. furnizeaz pentozele necesare sintezei nucleotidelor (ATP, NAD+, NADP+, CoA, FAD), ADN si ARN © - furnizeazi NADPH necesar pentru: -sintezele reductive din biosinteza a steroizi; -reducerea glutationului oxidat: tn eritrocite indeplineste un rol protector fai de toxicitatea oxigenului -hidroxilarea xenobioticelor in lanjul transportor de electroni mi -activitatea bactericida a leucocitelor si macrofagelor in react organismului; NADPH reduce O2 la Oy" intr-o reacfie catalizata de complexul cenzimatic al NADPH oxidazei. izilor grasi, colesterolului gi hormonilor X.8. Calea acidului glucuronic Calea acidului glucuronic este 0 cale de metabolizare a glucozei, Uridin difosfoglucoza (UDP-glucoza) este forma activa a glucozei, sub care aceasta participa ca donor de glucoza in sinteza di i polizaharidelor si la sinteza acidului glucuronic. fosfoglucomutazi glucozo 6-fosfate > glucozo I -fosfat UDP-glucozo-pitofosforilazd UTP + glucozo I-fosfat_. ——_——> UDP-glucozi + PPi dehidrogenazi NAD-dependent UDP-glucoza + 2NAD* + HO ———» UDP-glucuronat + 2 NADH + 3H! UDP-glucuronatul este donor de grupiti glucuronil in biosinteza proteoglicanilor, Formeaz glucuronide (compusi solubil, cu polaritate crescut4, excretabili) prin conjugare cu compusi endogeni si exogeni in reacfiile catalizate de glucuronil transferaze specifice, enzime inductibile. Pe aceasta cale sunt conjugati si eliminayi compusii: hormonii steroizi, bilirubina, xenobioticele. X.6. Ciclul Cori (ciclul lactat-glucoza) ‘Acest ciclu se referd la circuitul glucozei si lactatului, care are loc intre muschi si ficat prin intermediul sangelu Lactatul format prin glicoliz& anacroba in mugchi i in eritrocit este transportat prin intermediul sAngelui in ficat si rinichi unde este supus procesului de gluconeogenezs. Glucoza nou format este transportaté din nou in mugchi pentru a participa la procesul de glicoliz8. Lactatul este un produs recirculabil. Deficienja enzimelor gluconeogenezei duce la hipoglicemie si la acidoza cu acid lactic. ficat sdnge muschi lucoz’. —______» glucoza ——_____-sglucozt = a is? licogen GeP jicogen je Bleneen | Pale jiruvat ¢— lactat¢——— lactat_ «—lactat_ « —pMuvat 6aX.7. Gluconeogeneza (GNG) Reprezint& procesul in care are loc sinteza “de novo * a glucozei din compusi neglucidici: acid lactic, acid piruvie, glicerol si aminoacizi glucoformatori. Acest proces: # + are loc in special in ficat gi rinichi. Creierul si mugchiul fac. gluconeogeneza proportie redusa si exelusiv pentru nevoile proprii, deoarece nu au glucozo 6-fosfatazt; are loc in condiii de regim alimentar sfirac in glucide sau de efort muscular intens; in condifiile unui aport normal de glucoza are loc cu intensitate extrem de redusi; reprezinta o cale de resintez a glucozei din compusi rezultafi prin metabolizarea ei parjiald in alte jesuturi, si care © refolosesc; in acest mod sunt eliminaji din singe produsii rezultafi in alte fesuturi (lactatul produs in muschi si eritrocite si glicerolul produs continu fn fesutul adipos); -erol aminoseizi lactat —_aminoacizi eli > pinwvat ciclului Krebs | oxalacetat fosfoenolpiruvat dihidroxiaceton fosfat fructozo 1,6-bisfosfat | glucozo 6-fosfat a monozaharide glucozt glicogen X.8, Ciclul alanina-glucoza leucinei) sunt transformaji in Aminoacizii glucoformatori (fofi cu exceptia lizinei intermediari ai cielului Krebs sau sunt converti{i direct la oxalacetat care prin transaminare ‘rece in piruvat, 65glicoliza glycozi ———> piruvat Jutamat <—a.a <— proteine musculare muschi alanina Z Not - cetoglutarat glucoza alana sdinge shicozi yg, altnina \ _ -cetoglutarat “ey, ficat \) piruvat 4S glutamat N'Hy “_, uree Figura 8,13. Ciclul alanine’ X.9, Gluconeogeneza din lipide Gliccrolul rezultat in urma procesului de lipoliza din fesutul adipos, muscular gi hepatic este transformat in ficat in dihidroxiaceton fosfat. CHOH ATP ADP CH,OH_=- NAD" NADH+H HoH | EVAL c=0 CHOH CH,OH CH,OPO;” CHOPO;~ X.10, Metabolismul fructozei Fructoza constituie 30-60% din glucidele alimentare (fructe si zaharoza). Fa este ‘metabolizati in principal in ficat. Sub actiune hexokinazei se transforma in fructozo 6-fosfat, intermediar glicolitic. fruetokinazei hepatice se transforma in fructozo I-fosfat, care sub acjiunea aldolazei specifice se transforma in gliceraldehida si dihidroxiaceton fosfat.(Fig.8.14). Fructozuria esentiald este o boaks autozomal recesiva rari, cauzata de absenja fructokinazei. 90% din fructoza ingerati este rejinuti si 10% excretata, deoarece hexokinaza substituie partial fructokinaza X11, Metabolismul galactozei Galactoza provine din lactoza din lapte sub actiunea lactazei. Este absorbitd la nivelul intestinului si transportati la ficat unde e fosforilata de catre ATP la galactozo 1-fosfat in reactia catalizata de galactokinaza. Este singura aldohexoza care nu este subsirat pentru hexokinaz, Galactokinaza gi celelalte enzime din metabolismul galactozei se mai gasese in fibroblasti, hematii, leucocite si placenta. (Fig.8.14).Gatactozemiile sunt boli autozomal recesive care pot fi cauzate de: + deficienja galactozo 1-fosfat uridil transferazei. Apar afectiuni gastrointestinale. Trebuie evitatate produsele lactate. + deficienta galactokinazei; este 0 forma mai usoard X11. Metabolismul glicogenului Glicogenul reprezinta forma de depozit a glucidelor in organism. El confine resturi glucozil legate a-1,4 si o-1,6 glicozidic. Structura este asemanatoare amilopectinei. Glicogenogeneza si glicogenoliza se desftsoara pe cai diferite si funcjioneaza asincron. Glicogenogeneza Pentru a putea participa la sinteza glicogenului glucoza trebuie activatit sub forma de wridin-difosfoglucozé (UDP-glucoza). Inifial glucozo 6-fosfatul este izomerizat la glucozo 1-fosfat sub acjiunea enzimei fosfoghicomutaza. Glucozo 1-fosfatul reactioncazit cu UTP si formeaza UDP-glucoza. Reactia este catalizatai de UDP-glucozo pirofosforilaza. fosfoglucomutazai Glucozo 6-fosfat_ =———————— glucozo 1-fosfat UDP-glucozo pirofosforilaza Glucozo 1-fosfat + UTP > UDP-glucozat + PPi pirofosfataza 2Pi La procesul de glicogenogeneza participa dou enzime: glicogen sintaza si enzima de ramificare Glicogenoliza La acest proces participa dow’ enzime: -glicogen fosforilaza -enzima de deramificare. cron Hon cup ¥ i i 1} I glicogen /), ° OW 1H wilazé OH not ! o— on fpatoilazl, f OPO I bu hoon hod Oh be (elicogen, (elicogen)y ° I ore | on erActivitate experimentala Metabolismul glucidic Glucidele sau zaharurile cuprind monozaharidele, dizaharidele, polizaharidele si derivatii lor Monozaharidele reprezint& unitatea de baza, ele neputnd fi scindate in molecule mai mici prin hidroliza. Sunt compusi polihidroxicarbonilici Formula general C,H2,0, , m=numéarul atomilor de carbon: Se clasific& in funosie de: -numarul atomilor de carbon: -trioze, tetroze, pentoze, hexoze. -natura grupitii carbonil: ~aldoze (gr. carbonil este aldehidics --CHO) -cetoze (gr. carbonil este cetonica >C Reaefii de identificare a monozaharidelor 1. Testul Molisch se bazeazi pe reactia monozaharidelor cu acid sulfuric concentrat in care se formeazi furfurol sau hidroximetilfurfurol, compus care prin condensare cu a-naftolul da o coloratie rogie-violet, arto Activitate practica: Intr-o eprubetd se introduc: -2-3 ml solujie de glucozé 2% -3 picdituri reactiv Molish (solutie a-naftol 5% in alcool etilic) 2 ml acid sulfuric concentrat (Se prelinge pe peretele eprubetei asifel incdt cele 2 straturi sé nu se amestece). Prevenfa monozaharidului este indicattt de apari limita de separare dintre straturi. ia unui inel_rosu-violet la 2.Reactia eu baze tari: in prezenga bazelor tari, monozaharidele se descompun formand rasini brune. ivitate practica: Intr-o eprubeld se introduc. -2-3 ml solufie de monozaharid iteva picéturi hidroxid de sodiu 10% -se incdlzeste pe baie de apa edteva minute Prezenga monozaharidului determing aparifia unei coloratii galben-brun (miros deActivitate experimentala 43.Reactii de identificare bazate pe reducerea gruparii carbon ‘Testul Fehling: Aldozele, la cald, in mediu alcalin, reduc ionii Cu din reactivul Fehling la Cu cu formare de oxid cupros (Cuz0)- precipitat rosu-car e 2Cu(OH); + R—-C =O ——> CuO) +R—C=0 -2H;,0 | H oH Aciivitate practiea Intr-o eprubetd se prepara se adauga volume egale de glucozé si reactiv Fehling Se incélzeste la fierbere. ‘Apare un precipitat rosu-cdrdmiziu. Cantitatea de precipitat $ sunt proportionale cu concentragia glucidului, ntensitatea culorii 4.Testul Seliwanoff pentru cetoze, Cetozele reactioneaza cu rezorcina (1,3 dihidroxibenzen) la incalzire eu HCI si formeazai compusi colorati in rosu intens. HO-HC—CH—OH Wy oH OOS none’ ~o~ Senn 3 Fructoza on Produs colorat secotcin Relivitate practicd: In 2 eprubete se introduc: T-2 ml reactiv Seliwanoff = T-2 mi reactiv Seliwano| | 1-2 ml solufie de fructoza 1-2 ml solufie de glucoza Incdlzire pe baie de api panda flerbere ‘hu se coloreaza se coloreaz in rosu. 5, Testul Bial pentru pentoze. Pentozele formeaza cu reactivul Bial, care este format din orcinol (5-metil-rezorcina) in mediu de acid clorhidrie concentrat produsi colorati in verde.Activitate experimentala Produs colorat Intr-o eprubeté se introduc 2-3 ml reactiv Bial. Se incalzeste la fierbere. Se adaugé 5-6 picdturi soluie de arabinoza, Se incdlzeste in continuare. unei coloralii verzi. 6, Reacfii de identificare ale dizaharidelor Reactia Fehling, Principiul_metodei: Dizaharidele cu caracter reducdtor (care contin 0 legiturd glicozidied monocarbonilica rezultata prin eliminarea unei molecule de api intre -OH glicozidic al unei oze si un OH alcoolic al celeilalte oze) prezinta proprietatea de a reduce la cald reaetivul Fehling formand oxidul cupros, precipitat rogu caramiziu. Dizaharidele care contin o legitura glicozidica dicarbonilica formata prin eliminarea unei molecule de apa intre 2 grupari OH glicozidice nu prezint& caracter reducator. Activitate practica:Se introduc in doud eprubete: inl reactiv Fehling 2ml reactiv Fehling Se incdilzeste la fierbere 2 mi lactozet Dml solutie de zaharozi ‘Se continud flerberea pp rogu-caramiziu nu se coloreaza 7 Reac{ii de identificare ale polizaharidelor Identificarea amidonului. Principiul metodei: Amidonul se coloreaza in albastru in prezenta iodului, cufoare care dispare la cald si apare la rece, deoarece amidonul nu reactioneaz chimic cu iodul, doar il absoarbe fizic. in prezenja acizilor minerali amidonul este hidrolizat la glucozi, intermediar formandu-se diferiji produsi numiti dextrine, care au culori diferite in funetie de masa lor moleculara:Activitate experimentala Amidon albasiru (in prezenta iodului) feiceene albastru-violet (in prezenta iodului) Eritrodextrine rosu (in prezenta iodului) nel galben (in prezenfa iodului) Acrodextrine incolor (in prezenta iodului) ia a-glucozi Activitate practica: Intr-o eprubetts se masoard 10-12 ml solujie amidon. Se adauga 1 ml HCI 0,10. Se incitlzeste pe baie de apa 15 minute, La intervale de doudi minute se colecteazit probe de hidrolizat de | ml care se réicese sub jet Jn aceste probe se adauga 1-2 picdturi de iod. Se neutralizeaze cu solutie NaOH 10%. Se efectueaza reactia Fehling. La inceput se observ o culoare albastra apoi pe masur’i ce hidroliza progreseazi se constata aparitia unei game de culori de la albastru-violet pana la galben, Dupa hidroliza totala a amidonului, in urma reactiei Fehling apare un precipitat rosu-cirimiziu de Cuz0, care indica’ prezenfa glucozei ca produs final de hidroliza.Activitate experimentala 8 Metode de investigare a metabolismului glucidie in laboratorul cl pentru investigarea metabolismului glucidic, sunt utilizate urmitoarele determiniiri: dozarea glucozei, dozarea hemoglobinei glicozilate, dozarea acidului lactic, ete. 12.4.1 Dozarea glucozei iu metodei: glucoza este determinata dupa oxidarea enzimatica tn prezenta glucozoxidazel. Se fo id de hidrogen care reacjioneaza cu fenol si 4- aminofenazona sub actiunea cataliticd a peroxidazei. In final se formeaza produs rosu violet, cu maxim de absorbtie 500nm GoD Glucozi + 02+ H;0 ————>» acid gluconic + H,02 PoD 2. HpO2 + 4-aminofenazoni + fenol —______y chinonimina +4 1,0 Activitate practica ‘pipeteaza in 3 eprubete asifel: Reactiv P 5 B ‘Ser sau plasinit OL mi 7 = Standard 100 mg/dl - Omi 5 apa distilata 5 re O.1imil Reactiv de hueru 2 mi 2mi 2ml___| Se omogenizeazd si se incubeazi 10 minue la temperatura camerei. Se mdasoaré absorbanta probei (Ep) si a standardului (Es) fag de blanc la A= 500 mm, in cuvd de I cm. Calcul: Cp= 100 x AAprobi/ AAstandard Valorile normale ale glicemici sunt cuprinse intre 70-100 mg/dl (sange total’ rapid), respeotiv 75-115 mg/dl (ser, plasma). Hipoglicemia se constata dupa administrarea unor doze exeesive de insulin sau alte preparate hipoglicemiante, precum si in adenoame ale insulelor lui Largemhans, insuficienfa hepatica grava, insuficienta hipofizara sau insuficienja suprarenala Hiperglicemia tranzitorie se poate observa postprandial, in unele stari emotionale sau dupa administrarea catecolaminelor. Hiperglicemiile de durata sunt caracteristice pentru diabetul zaharat cu manifestari elinice.