Drept 

 
Disciplina: Regimuri matrimoniale
An: IV, Grupa1, Zi 

Nulitatea căsătoriei

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Nadia Aniței 

Student: Anastase Bianca Beatrice

 Cuprins

Capitolul 1: Considerații introductive ..................................................3

Secțiunea 1: Precizări prealabile despre nulitate1........................3
Secțiunea 2: Precizări prealabile despre nulitatea căsătoriei.......3
Capitolul 2. Cauzele și acoperirea nulității absolute ale căsătoriei......4
Secțiunea 1. Cauzele de nulitate absolută ale căsătoriei...............4
Secțiunea 2. Acoperirea nulității absolute a căsătoriei.................4
2.2.1 Căsătoria soţului persoanei declarate moarte...................4
2.2.2. Căsătoria minorului care nu a îndeplinit
vârsta de 16 ani ..................................................................5
2.2.3. Căsătoria fictivă .................................................................5
2.2.4. Promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute
a căsătoriei ..........................................................................5
Secțiunea 3. Nulitatea relativă a căsătoriei ..................................6
2.3.1. Cauzele de nulitate relativă ale căsătoriei .......................6
2.3.2. Persoanele care pot invoca anulabilitatea căsătoriei .......6
2.3.3. Prescripţia dreptului la acţiune în
anulabilitatea căsătoriei ....................................................6
Capitolul 3. Efectele nulității căsătoriei ................................................7
Secțiunea 1. Căsătoria putativă .....................................................7
Secțiunea 2. Efectele nulităţii căsătoriei în privinţa copiilor .......7
Secțiunea 3. Opozabilitatea hotărârii judecătoreşti
de nulitate sau anulare a căsătoriei .......................7
Concluzie .................................................................................................8
Bibliografie .............................................................................................9
Capitolul I: Considerații introductive

Secțiunea 1: Precizări prealabile despre nulitate

Conform art. 1246, alin.(1) al Codului Civil, „orice contract încheiat cu încălcarea
condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se
prevede o altă sancţiune1”. Astfel, nulitatea reprezintă sancțiunea civilă care constă în
desființarea retroactivă a unui act juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale. Aceasta se
împarte în două mari categorii, respectiv nulitatea absolută și cea relativă.

Nulitatea absolută poate fi generată de lipsa unui element esențial de validitate al

actului (consimțământ, obiect, cauză), de încheierea actului de către o persoană lipsită de
capacitate de folosință, de imoralitatea obiectului sau cauzei actului juridic sau de
nerespectarea formei solemne cerută de lege. Pe de altă parte, nulitatea este relativă în cazul în
care consimțământul este viciat prin eroare, când actul a fost încheiat fără a fi respectate
condițiile legale privind capacitatea de exercițiu sau când nu s-a respectat interdicția de a nu
încheia un anumit act juridic.

Secțiunea 2: Precizări prealabile despre nulitatea căsătoriei

Nulitatea căsătoriei reprezintă sancțiunea civilă ce constă în desființarea căsătoriei care

a fost încheiată cu încălcarea prevederilor legale. Nulitatea absolută în cazul nulității
căsătoriei poate interveni, de exemplu, în cazul în care oricare din soti nu a împlinit vârsta
prevăzută de lege pentru a se putea casatori. „Căsătoria nu va fi totusi declarată nulă dacă,
între timp,soțul care nu avea vârsta necesară pentru căsătorie, a implinit-o sau dacă sotia a dat
naștere unui copil sau a rămas însărcinată2”. Nulitatea relativă a casătoriei, poate fi cerută de
soțul al cărui consimțământ a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizică a celuilalt
soț, prin viclenie sau prin violență. Anularea căsătoriei din aceste cauze poate fi cerută de cel
al cărui consimțământ a fost viciat numai în termen de șase luni de la încetarea violenței ori de
la descoperirea erorii.

1
Codul civil, art. 1246, alin. (1)
2
http://www.euroavocatura.ro/dictionar/3022/Nulitatea_casatoriei - Accesat în data de 02.12.2022, 21:25
Capitolul 2. Cauzele și acoperirea nulității absolute ale căsătoriei

Secțiunea 1. Cauzele de nulitate absolută ale căsătoriei

Codul civil reglementează următoarele cauze de nulitate absolută ale căsătoriei:

„încheierea căsătoriei între persoane de acelaşi sex; lipsa caracterului personal sau/ şi liber al
consimţământului viitorilor soţi; încheierea unei noi căsătorii de către o persoană căsătorită;
încheierea căsătoriei între rude în linie dreaptă sau între cele în linie colaterală până la al
patrulea grad inclusive, indifferent că sunt naturale sau din adopţie; încheierea căsătoriei de
către alienatul mintal sau debilul mintal; încheierea căsătoriei fără ca soţii să exprime
consimţământul unul în prezenţa celuilalt şi a doi martori, la sediul primăriei şi în faţa
ofiţerului de stare civilă; încheierea căsătoriei de către minorul care nu a împlinit vârsta de 16
ani; încheierea căsătoriei în alt scop decât acela de a întemeia o familie3”.

Secțiunea 2. Acoperirea nulității absolute a căsătoriei

2.2.1 Căsătoria soţului persoanei declarate moarte

Art. 273 al Codului Civil menționează că este interzisă încheierea unei noi căsătorii de
către persoana care este căsătorită, iar încălcarea acestuia duce la nulitatea absolută a
căsătoriei încheiate.

Potrivit articolului 293 alineatul (2), în cazul în care soţul unei persoane declarate moarte s-a
recăsătorit şi, după aceasta, hotărârea declarativă de moarte este anulată, noua căsătorie
rămâne valabilă, dacă soţul celui declarat mort a fost de bună-credinţă: Prima căsătorie se
consider desfăcută la data încheierii noii căsătorii. În acest sens, în ipoteza în care soțul celui
declarat este de rea-credință la data la care se recăsătorește nulitatea absolută a celei de a doua
căsătorii nu va fi acoperită. Deci, în acest caz, prima căsătorie rămâne în fiinţă, iar soţul de
rea-credinţă este considerat, la data la care a încheiat a doua căsătorie, că are calitatea de soţ şi

3
Bodoaşcă, T., ( 2013), Dreptul familiei. Ediţia a II - a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, p. 246 – 247.
în prima căsătorie. Drept urmare, cea de a doua căsătorie va fi anulată absolut pe motiv de
bigamie a soţului.

2.2.2. Căsătoria minorului care nu a îndeplinit vârsta de 16 ani

Potrivit articolului 294 Cod civil, căsătoria încheiată de minorul care nu a împlinit vârsta de 16
ani este lovită de nulitate absolută. Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă până la
rămânerea definitivî a hotărârii judecătoreşti, ambii soţi au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soţia a
născut sau a rămas însărcinată.

Cauza de nulitate absolută a căsătoriei minorului care nu a îndeplinit vârsta de 16 ani este consecinţa
faptului că, potrivit articolului 272, de principiu, vârsta minimă pentru căsătorie este de 18 ani si, prin
excepţie, de 16 ani. În situaţia în care soţia a nîscut ori a rămas însărcinată datorită raporturilor intime
cu un alt bărbat decât soţul său, desfiinţarea căsătoriei poate avea loc doar pe cale divorţului. De fapt,
până la admiterea unei eventuale acţiuni în tăgăduirea paternităţii şi desfacerea căsătoriei pentru
infidelitatea soţiei, aceşti copii beneficiază de prezumţia de paternitate prevăzută de articolul 414 Cod
civil.

2.2.3. Căsătoria fictivă

În temeiul articolului 295 Cod civil, căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia
o familie este lovită de nulitate absolută. Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a intervenit convieţuirea soţiilor, soţia a născut sau a
rămas însărcinată ori au trecut doi ani de la încheierea căsătoriei.

2.2.4. Promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute a căsătoriei

Potrivit articolului 296 Cod civil orice persoană interesată poate introduce acţiunea în
constatarea nulităţi absolute a căsătoriei. Co toate acestea, procurorul nu poate introduce acţiunea după
încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepţia cazului în care ar acţiona pentru apărarea drepturilor
minorilor sau a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească.
 Secțiunea 3. Nulitatea relativă a căsătoriei
2.3.1. Cauzele de nulitate relativă ale căsătoriei

Potrivit articolului 296 Cod civil orice persoană interesată poate introduce acţiunea în
constatarea nulităţi absolute a căsătoriei. Co toate acestea, procurorul nu poate introduce acţiunea după
încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepţia cazului în care ar acţiona pentru apărarea drepturilor
minorilor sau a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească.

2.3.2. Persoanele care pot invoca anulabilitatea căsătoriei

Dintre cele patru cazuri de nulitate relativă ale căsătoriei, Codul civil stabileşte persoana care o
poate invoca numai pentru primele două. În concret, în situaţia în care căsătoria a fost încheiată fără
încuvinţările sau autorizarea prevăzută de artcolul 272 alineatul (2) şi (4) Cod civil, nulitatea poate fi
invocată, potrivit articolului 297 alineatul (2) Cod civil, numai de către cel a cărui încuvinţare ori
autorizare era necesară, iar în cazul prevăzut de articolul 298 alineatul (1) Cod civil, numai de către
soţul al cărui consimţământ a fost viciat . În schimb, în cazurile de nulitate relativă a căsătoriei
stipulate de articolul 299 şi articolul 300 Cod civil legiuitorul s-a abţinut să stabilească persoana în
drept s-o invoce, lăsând această sarcină în seama doctrinei şi jurisprudenţei

2.3.3. Prescripţia dreptului la acţiune în anulabilitatea căsătoriei

Potrivit articolului 301 alineatul (1) Cod civil, anularea căsătoriei poate fi cerută în termen de 6
luni. Momentul de la care începe să curgă termenul este diferit, în raport cu cauza care determină
nulitatea relativă a căsătoriei. În cazul prevăzut la art. 297, termenul curge de la data la care cei a căror
încuviinţare sau autorizare era necesară pentru încheierea căsătoriei au luat cunoştinţă de aceasta. În
cazul nulităţii pentru vicii de consimţământ ori pentru lipsa discernământului, termenul curge de la
data încetării violenţei sau, după caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa
vremelnică a discernământului. În cazul prevăzut la art. 3004, termenul curge de la data încheierii
căsătoriei.

4
Art 300 - Căsătoria încheiată între tutore şi persoana minoră aflată sub tutela sa este anulabilă.
Capitolul 3. Efectele nulității căsătoriei

Sub titlul „efectele nulităţii căsătoriei”, Codul civil reglementează căsătoria putativă articolul
304, situaţia copiilor articolul 305 şi opozabilitatea hotărârii judecătoreşti articolul 306.

Secțiunea 1. Căsătoria putativă

Articolul 304 Cod civil, preluând dispoziţiile articolului 23 alineatul (1) şi ale articolului 24
alineatul (1) alineatul (2) din Codul familiei, reglementează căsătoria putativă. Astfel, conform alin.
(1), soţul de bună-credinţă la încheierea unei căsătorii nule sau anulate păstrează, până la data când
hotărârea judecătorească rămâne definitivă, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă. Căsătoria
putativă este posibilă atât în cazul în care actul juridic al căsătoriei este lovit de nulitate absolută, cât şi
atunci când este nul relativ.

Secțiunea 2. Efectele nulităţii căsătoriei în privinţa copiilor

Conform art. 305, alin. (1) al Codului civil, nulitatea căsătoriei nu are niciun efect în privinţa
copiilor, care păstrează situaţia de copii din căsătorie. În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile dintre
părinţi şi copii se aplică, prin asemănare, dispoziţiile privitoare la divorţ.

Secțiunea 3. Opozabilitatea hotărârii judecătoreşti de nulitate sau anulare a

căsătoriei

Potrivit articolului 306 alineatul (1) Cod civil, hotărârea judecătorească de constatare a nulităţii
sau de anulare a căsătoriei este opozabilă terţelor persoane, în condiţiile legii. De fapt, acest text face
trimitere la dispoziţiile articolului 100 alineatul (4) Cod civil, conform cărora hotărârea judecătorească
prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civilă, precum şi
înregistrarea făcută în temeiul unei asemenea hotărâri sunt opozabile oricărei alte persoane cât timp
printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul.
 Concluzie

În concluzie, dată fiind importanța incontestabilă a căsătoriei la nivel individual și social, se

impune ca aceasta să beneficieze de un cadru legal care să îi confere protecție și stabilitate. Astfel,
nerespectarea condiţiilor de fond ale căsătoriei se sancţionează cu nulitatea absolută sau relativă a
căsătoriei. Codul civil a reglementat nulitatea absolută a căsătoriei (art. 293-296) şi nulitatea relativă a
căsătoriei (art. 297-303) în Capitolul IV din Titlul II al Carţii a Il-a, intitulată „Despre familie".
Bibliografie

1. Codul civil
2. Bodoaşcă, T., ( 2013), Dreptul familiei. Ediţia a II - a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, p.
246 – 247.
3. http://www.euroavocatura.ro/dictionar/3022/Nulitatea_casatoriei - Accesat în data de
02.12.2022, 21:25