| UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA | Peres unicef @ a SUFARMACIE .NICOLAG TESTEMITANU" meee DIN REPUBLICA MOLDOVA Ministerul Sanatatii, Muncii si Sociale al Republicii Moldova IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie ,.Nicolae Testemitanu” IMS? Institutul Mamei si Copilului VIZITE DE MONITORIZARE LA DOMICILIU A COPILULUI SANATOS DE VARSTA MICA GHID Oe eae APLICARE PRACTICA Tne TiC) Dns aM NeeUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA unicef ¢ a: FARMACIE,AICOLAE TESTEMITANU DIN REPUBLICA MOLDOVA VIZITE DE MONITORIZARE LA DOMICILIU A COPILULU! SANATOS DE VARSTA MICA GHID DE SUPORT PENTRU APLICARE PRACTICA (PENTRU ASISTENTE MEDICALE DE FAMILIE) 748978 SLL Chisingu 2018(C2U: 614.253.3:616-053.2 G49 Sub redactia: Ninel REVENCO, drhab.st.med., profesor universitar, IMSP Institutul Mamet si Copilului Ghidul este elaborat pentru a ajuta personalul medical in supravegherea si acordarea asistentei medicale copiilor primilor ani de viata. Lucrarea este dedicat studentilor de la Colegiile de medicina, asistentilor medicilor de familie, care asigurd asistent& medicala primara copillor de varsta mica. Ghidul a fost elaborat cu suportul financiar al Reprezentantei UNICEF in Republica Moldova si publieat in cadrul proiectulul ,Consolidarea programului de vizite la domiciliu ca parte component a Standardelor de supravegere a copilului s&natos in conditii de ambulator’. Continutul, opiniile si modul de expunere in prezenta publicatie nu reflect neaparat punctul de vedere al finantatorului.” © Reproducerea continutului acestei publicatii, integral sau partial’, in forma originala sau modificat3, precum si stocarea intr-un sistem de regasire sau transmiterea sub orice forma si prin orice mijloace sunt interzise fir’ autorizarea scris8 @ autorilor. Colectivul de autori: Ninel REVENCO, doctor habilitat in stiinte medicale, profesor universitar, Vicedirector Cercetare, Inovare $i ‘Transfer tehnologic, IMSP Institutul Mamei si Copitului; ‘Olga CIRSTEA, doctor in stinge medicale, conferentiar universitar, Departamentul Pediatrie, Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie , Nicolae Testemitanu"; ‘Adela HORODISTEANU-BANUH, doctor in stiinte medicale, conferentiar cercetitor, cercetitor stiintfic superior, Laboratorul Stiintific Pediatrie, IMSP Institutul Mamei si Copilului; Marina ARAMA, doctor in stiinte medicale, conferentiar cercetator, cercettor stiintific superior, Laboratorul Stinjific Pediatrie, |MSP Institutul Mamei si Copilului; Natalia CHIPER, doctor in stiinte medicale, cercetator stiintific, Laboratorul Stiintific Pediatrie, IMSP Institutul Mamei $i Copilului; Dorina SAVOSCHIN, cercetator stiintific, Laboratorul Stiintific Pediatrie, IMSP Institutul Mame! si Copilulul Recenzenti: Ala Manolache, director Centrul de excelent’ in medicin8 si farma Comunicare $i psihologie medical, grad didactic superior; »Rasia Pacalo”, profesor la disciplina Elena Stempovschi, doctor in psihopedagogie, conferentiar universitar, presedintele Asociatiei de Nursing Republica Moldova, Redactare: ‘Ala Rusnac Pictori: Ruxanda Stefanov Serghei Samsonov Machetare: Ruxanda Stefanov ‘Aprobat le sedinta Comisiei Metodice de Profil, USMF ,N. Testemitanu’, proces verbal nr. 2 din 19 aprile 2018 Aprebat la sedinta Consiliului Stiintific al IMSP IMC, proces verbal nr. 4 din 26 aprilie 2018 Aprobat lo Seminarul Stiintific de Profil , Pediatrie si Neanatologie’, proces verbal nr. 3 din 30 mai 2018 Aprobat fa sedinta Consiliului de Experti al Ministerului Sanatagii, Muncil $i Protectiei Sociale, proces verbal nr. 3din 20 iunie 2018»Copilliria este ca 0 oglindd care reflectd in viata de mai tdrziu primele imagini.” (Samuel Smiles, scriitor si reformator scofion) Prefata Experientele din copilaria timpurie sunt numite si,arhitecti” ai creierului, calitatea acastor experiente si relatii determinand dezvoltarea copilului. Adultii din preajma Copilulul, in primul rand p8rintii, dar si acei profesionisti care le calc pragul mai frecvent, pot asigura un mediu prielnic de dezvoltare. Lucratorul medical, prin vizitele pe care le face la domiciliul familiei, este o resursa extraordinard de informatie, suport, sfaturi si grij pentru intreaga familie. Acest ghid reprezint un suport metodologic care descrie procedurile de prestare, organizare si functionare a noului standard de prevenire a maladillor si a riscurilor pentru bundstarea copilului in cadrul programului de vizite la domiciliu a familiilor care crese copii de varst micd. Ghidul reuneste principalele aspecte de lucru conforme culegislatia ‘invigoare si actele de proceduré care au fost considerate utile de catre autori si reprezinta modele orientative care urmeazd a fi adaptate, imbunatatite si modificate in functie de diversitatea situatiilor practice din activitatea asistentei medicale primare. Autorii propun un ghid de implementare 2 Standardului de vizite de supraveghere la domiciliu a coplului sénatos de 0-3 ani, care va ajuta lucratorii medicali prin oferirea instrumentelor practice de evaluare a copilului, familiel si mediuluf; confinuturi si materiale informative pentru parinti; scale de evaluare pentru identificarea riscurilor pentru dezvoltarea si bunstarea copilului, sugestil dé comunicare eficient8 cu parintil, precum si o structura clara de efectuare a vizitelor la domiciliu. Ghidul a fost realizat in cadrul proiectelor finantate de UNICEF si anume: ,Copilide varsta fraged’ din Republica Moldova —intelegem necesitatile, dezvoltam servicile, reformam. sistemul” (realizat de CCF/HHC Moldova in perioada 2015-2017) si ,Consoliderea programului de vizite la domiciliu ca parte componenta a Standardelor de supraveghere a copilului sdnatos in conditii de ambulator” realizat de colectivul de autori. Dorim s8 multumim pentru contributie la elaborarea Ghidului: Liliana Rotaru (AO CCF/ HHC Moldova), Daniela Mamiliga (AO ,,Parteneriate pentru fiecare copil”), Daniela Simboteanu (Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de Copii). Apeltim la lucratorii medicali s8 dea dovada in munca for de cele mai importante valor, si anume: profesionalism, empatie, grijé, comunicare, gandire criticd, atentie la consideratile etice si legale. Autorii GID de suport pentru aplicare practicsspiked aseoyde nwad todns 9p GH Jun| Zap eyssen ej 6 eRIZIA Jun} § ap eISsEA e] 8 EUZIA juny ¢ 2p eyss~n oe} 2 eRI21A {un} Z Op eysueA 2} 9 EZIA “ {UN| ST OP eyS4eA ef S ELIZIA *" RUN] T OP ESUEA E] y EVLA ‘9]I2 pL-OT ap eas4en e| € EDIZIA ayeyusoyews UIp eareayxo ednp az € ajo} UY Z CZIA gurnies ap jugwierdes 9f-ze ap inuauuuad e} fapynesd e ejereuatue elseynsuos—T eIIZ1A Jue €-0 ap soxgues injnjido2 2 Nij21Wop e] alaySanesdns ap 40ja31Z}A e aez]UeBIO ap ajaWON weeued -ayjjuiey uy nes/é injnyidoo exdnse ejuajoja ap isfenyJs faun eaiejeuwas njnjjdoo je uopuege ap itienys s0ja}eHWuaod e aseoynuap! ap aUUIAS ue $0 ap ttidos ej asjuseo 114Jpuo9 ul asnpoud soja\uappoe easjuanald “{H1uL1gd no wiesjunuiod es wind — ynjnyjdoa eaxeuppoen ynjjdoo 1eyseung | Hueyoazap eudnse gieveuysod epeoviad uy 1auew e ejequiu ayeyeuys ap sojawiajqoid ejueyoduyy doo e| gieqap eayeygues oujjuaus e nzquad eje10 eua!s! ap yinday Injnjidoo 1aeyonzap eazejnus nAUad ajequased soy senjiqe je uifiads ap tnsesd— aseyonzap nquad easi(uBuy 1409 ej aijuynu ap W4e3s 1$ 1ueyonzap ‘14848449 easenjena nayuad aa;JaWodo.NUe |OJBINSeW jun] ap pz a3sad ap eysseA n> Injnjidoo e eseoreuEs erieUaUUN|e UL ezeq ap aIdDULG un} €z e} 9 | ap injnjidoo eriequawiyY Jun} g ap eysien e] eued asayseu e} ap injnjidoa erjequauty 4e8ns e| EyIqns aueOW ap inWoupUIS Bo1WW e}SIEA ap INjnyIdoD ese n.gUad jooJad ap ajauLas “-soygugs Injnynoseu-nou e2: Buy G9E6060 © 06 CGEBH GO0HGO8EOE injnjidos easeyseung nuquad sojynosy e grewiyid eaxjuanasd nuquad greyoysasiaqul areiadoo ap Injnustuesaw e es2e1d easesyde UL ayy ap je21paw injnquaysise jnjoy seaued suuidn)Cuprins Abrevieri.. Introducere Partea | Rolul asistentului medical de familie in aplicarea practica a mecanismului de cooperare intersectorialé pentru prevenirea primara a riscurilor pentru bunastarea copilulut.. Ingrijirea nou-nascutului sdnatos.. Semnele de pericol pentru viata copilului de varsta mica ‘Sindromul de moarte subita la sugar .. Alimentatia copilului de la nastere pané la varsta de 6 luni. Alimentatia copilului de la 6 la 23 lu Principiile de baza in alimentatia sanatoasa a copilului cu varsta de peste 24 de luni... Masuratori antropometrice pentru evaluarea cresterii, dezvoltarii si staril de nutritie ta copil... ‘ingrijirea pentru dezvoltare — practici de sprijin al abilitatilor parentale pentru stimularea dezvoltérii copilului .. Reguli de igiend oral pentru a mentine snatatea dentard la copil.. Importanta problemelor de snatate mintala a mamei in perioada postnatala asupra dezvoltarii si bundstarli copilului Vaccinarea copilului — cum sa comunicam cu parintii... Prevenirea accidentelor produse in conditii casnice la copili de 0-5 ani... Semne de identificare a potentialelor situatii de abandon al copilulut... Semnalarea unel situatii de violent’ asupra copilului si/sau in familie... Partea tl Normele de organizare a vizitelor de supraveghere la domiciliu a copilului snatos de 0-3 ani... Vizita 1 —consultatia antenatala a gravidei la termenul de 32-36 siptimani de sarcina .... Vizita 2 in primele 3 zile dupa externarea din maternitate ... Vizita 3 la varsta de 10-14 zile Vizita 4 la varsta de 1 luni Vizita 5 la varsta de 1,5 luni .........0-40« Vizita 6 la varsta de 2 luni .. Vizita 7 la varsta de 3 luni Vizita 8 la varsta de 5 luni GBBGOBE888 GBBGo0 oe o ceccees Vizita 9 la varsta de 7 luni GHID de suport pentru aplicare practicsVirita 10 la varsta de 9 luni. Vizita 11 la varsta de 11-12 luni Vielta 12 la varsta de 15 luni (1.an 3 luni). Vizita 13 la varsta de 18 luni (1. an 6 luni) Visita 14 la varsta de 18-24 luni (1 an 6 luni ~2 ani). Virita 15 la varsta de 25-36 luni (2-3 ani) . Vizita 16 la varsta de 36-48 luni (3-4 ani). ANEXE Formularele de lucru pentru asistenta medicala de familie in timpul Anex 1 Fisa de evaluare a tehnicii de alaptare.. ‘Anexe 2 Scala Edinburgh de Depresie Postpartum .. ‘Anexa 3 Standardele de crestere a copiilor de la nastere pani la 5 ani (tabele centilice OMS, simplificate pentru lucrul in comunitate) Anexa 4 Fisa de sesizare a cazului suspect de violent’, neglijare, exploatare sitrafic al copilului. .. Anexe 5 Interventia institutiilor medicale in identificarea, evaluaree, referirea, asistenta si monitorizarea cazurilor de violent, neglijare, exploatare si trafic al copilului...... Partea Ill Sfaturi pentru périnti Bibliografie selecti 08 660608 SC0000Cemm GHID de supart pentru aplicare practicd=EEEDOOS Abrevieri —asistentul medicului de familie —boala diareicd acuta —boala diareica persistent’ —convulsii febrile —Centrul National de Prevenire a Abuzului fata de Copii C —Directia Municipal pentru Protectia Drepturilor Copilului C ~indice de masi corporala —Ministerul Afacerilor Interne d — Ministerul Educatiei, Culturii si Cerceta —Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei —Ministerul Sanatatii —Ministerul Sanatatii, Muncii si Protectiel Sociale —Sindromul mortii subite la sugar — Organizatia Mondiala a Sanatatii —Fondul Nafiunilor Unite pentru Copii ~ raze ultraviolete B —colecalcifero! =tuberculoz’ => GHID de suport pentru aplicare practicsIntroducere Asigurarea unui start sdnatos pentru dezvoltarea copilului si fortificarea snatayii materne este una dintre sarcinile prioritare ale sistemului de sinatete. Identificarea timpurie a problemelor de crestere si dezvoltare a copilului reprezinta oportunitatea primard si universal pentru interventia in timp util si cu rezultate optimale. Contactele lucratorilor medicali cu familille cu copii in institutie sin comunitate creeaza numeroase prilejuri pentru realizarea servicillor preventive si de promovare a sanatatil si prevenirea imbolndvirilor. Este importanta ingrijirea preventiva continua, incepand cu perioada sarcinii si pana la varsta de 3 ani ai copilului de catre serviciile medicale primare. Acest Ghid se aplica lucratorilor medicali (medic de familie, asistenta medicalé de familie) din cadrul institutiilor medicale primare (Centre Medicina de Familie, Centre de Sindtate, Oficile Medicilor de Familie), avand rolul de a standardiza abordarea supravegherii cresterii, dezvoltarii si a bunastarii copilului in primii ani de viata. Inacest Ghid se prezinta etapele parcurse de compartimentele implicate in supravegherea sAnatatii slingrijrile preventive pentru copili de 0-3 ani la domiciliu. Activitatile de supraveghere activa a starii de sdnatate a copiilorde 0-3 anila domiciliu se racordeaza la principiile strategiei globale, lansate de Organizatia Natiunilor Unite, cu privire la sinatatea femeilor, copiilor si adolescentilor: actiuni preventive cu efect multiplu si de durata, cu accent pe identificarea timpurie, sprijin parental, abordare echitabild prin ajutarea celor mai vulnerabile categorii, fortificarea rolulul asistentei medicale in promovarea sanatstii copillor in primit ani de viata, Monitorizarea cresterii si promovarea nutritiei optime sunt componente esentiale ale preventiei la COpiii de toate varstele. Monitorizarea cresteri copilului contribuie la confirmarea unei dezvoltari normale, dar si la identificarea timpurie a unor potentiale probleme nutritionale sau de sanatate. Dezvoltarea insuficient’ in perioada fetal si in primi doi ani de viatd este asociata cu efecte pe termen scurt si lung: scdderea imunitatii, probleme cogritive si o crestere staturalé compromis’. Supraalimentatia poate predispune la afectiuni asociate cu obezitatea, diabetul si sindromul metabolic si mai tarziu, in viata de adult, la aparitia bolilor legate de ,stilul de viata", inclusiv afectiuni cardio-vasculare precum hipertensiunea arteriala si boala coronariana. Evaluarea cresterii este singura masuratoare care poate captura in mod concomitent starea de sSnatate si de nutritie a copiilor, deoarece tulburarile starii de sinatate si de nutritie afecteaza aproape intotdeauna aspectele cresterii. Masurdtorile cresteriisunt cele care contribuie la formarea une impresii clinice generale privind starea copilulului masurat, chiarin absenta oricdror simptome. Principalele obiective ale monitorizaril cresterii si dezvoltarii copilului de varst’& micd sunt urmatoarele: + de a oferi un instrument de evaluare a starii de sandtate si nutritie a fiecarul copil; *de @ permite initierea unei actiuni eficiente ca raspuns la deviatii de la normal ale cresterii si dezvoltarii; de ai face pe parinti sé constientizeze importanta modului in care nut activitatea fizica, genetica si boala pot afecta cresterea si, in acest sens, de a motiva sia facilita initiativa individuala siimbunatatirea practicilor de ingrijire a copilului.Partea | ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL DE FAMILIE TN APLICAREA PRACTICA A MECANISMULUI DE COOPERARE INTERSECTORIALA PENTRU PREVENIREA PRIMARA A RISCURILOR PENTRU BUNASTAREA COPILULUI »Rolul esential al asistentei medicale consté in a ajuta persoana bolnavé sau sdindtoosd si-5i menting sau recdstige séndtateo prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singuré dacé ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare” (Virginia Henderson} Dacdne referim la sénatatea copiilor, atunci asistentele medicale de familie au rolul esential in comunitate in asigurarea unei forme de interventie specifics pentru mentinerea si imbunatatirea stérii de sdnatate a copiilor, reducerea inechitatilor in atingerea potentialului maxim de dezvoltare si incluziunea lor educationala si sociala. Aceasta este reprezentaté prin Standardul de supraveghere la domiciliu a copilului sAnitos de 0-3 ani, reglementat prin ordinul MS RM nr. 631 din 27.07.2017 ,Cu privire la organizarea vizitelor de supraveghere la domiciliu a copilului snatos de 0-3 ani de catre asistentul medical de familie”. Scopul vizitelor de supraveghere la domiciliu a copilului séntos de 0-3 ani este de a sustine familia pentru a asigura cresterea si dezvoltarea optimala a copilului prin realizarea urmStoarelor obiective: asigurarea activitatilor de preventie, promovarea sanatatii si tntreprinderea actiunilor % concrete de suport oferit tuturor famililor, incepand cu perioada antenatala; identificarea timpurie 2 necesitatilor copiilor 5i/sau familiei si a potentialilor factori de risc pentru aparitia acestora; prestarea universal a activitatilor de monitorizare si fortificare a starii de sinatate a copilului de 0-3 ani in conformitate cu standardele minime de calitate; sporirea calitatii servicillor prestate copilului si familie prin oferirea interventiilor tintite pentru a raspunde necesitatilor acestora; promovarea practicilor parentale pozitive pentru mentinerea sanatatii si bunAstarii copilului de 0-3 ani. Atingerea acestor obiective in activitatea asistentului medical de familie nu este posibila fara cooperare intersectorialé in comunitate, in special in cazul familiilor aflate in situatie de risc. Mecanismul care reglementeaz’ aceast’ cooperare este descris in ,Instructiuneo cu privire lo ‘mecanismul de cooperare intersectorialé pentru prevenirea primars a riscurilor privind bundstarea copilului”, aprobata prin Hot&rérea Guvernului nr. 143 din 12.02.2018, Prevederile prezentei Instructiuni vizeaz’ modul de interventié si cooperare a angajatilor care activeazé in domeniile ocrotirii sinatatii, educatiei, asistentei sociale si ordinil publice pentru prevenirea primara a riscurilor privind bunastarea copilului. in sensul prezentei Instructiuni, notiunile utilizate au urmatoarele semnificatit: I)bundstarea copilului — satisfacerea necesitatilor copilului. in toate domeniile 10 GHID de suport pentru aphicare practica_ importante pentru cresterea si dezvoltarea armonioasd a acestula, care fi asiguré un __inceput bun in primii ani de viata si pregatire pentru realizéri pe tot parcursull vietii. Domeniile bunastarii copilului sunt: 4) Siguranté — protectie de violenta, neglijare, exploatare si vatmare acasi, in institutia de invatamAnt sau in comunitate; b) sdindtate ~ suport in adoptarea unui mod sanditos de viata si acces la asistenta medical’ pentru atingerea standardelor de snatate fizicd si mintala; ¢) realizare — sustinere si indrumare in procesul de invatare si de dezvoltare a abilitatilor, ‘increderii si respectului de sine acasa, in institutia de invatamént si in comunitate, in corespundere cu varsta si potentialul copilulul; d)ingrijire cu afectiune—asigurare a unui mediu de crestere si dezvoitare care ofera dragoste, sustinere si incurajare, si care raspunde necesitatilor copilulul; e) activism — crearea oportunitatilor si incurajarea participarii in diverse activitati in corespundere cu interesele, varsta si potentialul copilului, care contribuie la o crestere si dezvoltare armonioasa; f) respect — recunoasterea importantel si asigurarea dreptului lecdrui copil de a fi tratat cu stima si demnitate oricind, indiferent de varsta, sex sau origine, indiferent de ceea ce a facut sau nu a reusit s& fac’; totodata, respectul presupune asigurarea conditillor necesare in care copilul s8 fie auzit si s& participe la luarea decizillor ce il vizeaz3, in corespundere cu varsta si potentialul stu; @) responsabilitate ~ incurajare si sprijin in asumarea sarcinilor si rolurilor active acasa, in institutia de invatamant si comunitate, capacitatea de autocontrol, intelegerea si respectarea normetor morale si sociale, in corespundere cu varsta gi potentialul copilului; h) incluziune ~ acceptarea fiecrui copil, fra nici o diferentiere, drept 0 persoand care poate avea o contributie valoroasa in familie si comunitate, eliminarea inegalitatilor sociale, educationale, fizice si economice si acceptarea ca membru activ al comunittii in care traieste sl invaté, in corespundere cu varsta si potentialul copilului; 2)foctori protectori ci familiei - elemente-cheie de consolidare a competentelor parentale in vederea valorificarii potentialului familie) pentru asigurarea bunastarii_copilului. Factorii protectori ai familiei sunt: a) rezilienpé parentald ~ capacitatea parintilor/persoanei tn grija carora/careia se afla copilul dea face fata tensiunilor in familie, presiunilor economice $i altor factori de stres cotidian si de a satisface necesititile de crestere si educare a copilului, inclusiv in situatii de stres; b) retea social de suport al familie — dorinta si capacitatea parintilor de a stabill relatil sociale cu membrii comunitatii, de a participa la diferite activitati din comunitate, dea solicita si a obtine sustinere emotionala, sprijin informational, instrumental sau spiritual din partea membrilor comunitatii; ¢) copacitate parental pentru ingrijirea ‘si dezvoltarea copilului competente parentale formate, dorinta si capacitatea de a invita despre ingrijirea si educatia copilului, cunoasterea copilului propriu; 4) sprijin concret in coz de necesitate — capacitatea parintilor/persoanel in grije cdrora/careia 5e afld copilul de a cunoaste si de a apela la ajutor in diferite situatii de dificultate, experientele de accesare & serviciilor si de depisire a barierelor in acest proces; e) capacitate a pirintilor/persoanei in grija cérora/cdreia se aflé copilul de a dezvolta GHID de supon penvu aplicare practiclcompetentele emotionale $i sociale ale copilului — capacitate de a stabili relatii emotionale cu copilul, de a exprima dragoste si afectiune fata de copil, de a-| ajuta pe copil sa isi exprime emotiile $i de a gestiona emorille acestuia; 3) interventie primard — actiuni de suport, oferite de cétre persoana desemnaté, copilului si familie din momentul aparitiei primelor semne de ingrijorare; 4) interventie primaré specializata — actiuni de suport oferite copilului si familiel cu implicarea, de catre persoana desemnata, a angajatilor din cadrul servicilor universale si din cadrul altor autorititi, structuri, institujii cu competente in domeniul protectiei copilului; 5) rise — combinare a probabilitatii si consecintelor producerii unor intamplari nefavorabile asupre bunastarii copilului; 6)ingrijorare — stare de neliniste aparuta in procesul observérii copilului, care indicd asupra existentei unor semne ce afecteaza unul sau mai multe domenii de bundstare a acestuia; 7) persoand desemnatd ~ angajat al serviciilor universale, care este in contact direct cu copilul si familia lui, responsabil de observarea sistemiatic’ a bunastirii copilului, planificarea si realizarea interventiei primare pentru prevenirea riscurilor privind bunastarea copilului; 8) prevenire primard a riscurilor ~ ansamblu de masuri de observare sistematicd a bundstérii copilului, evaluare a ingrijordirilor referitoare la bunastarea copilului, planificare si realizare a actiunilor pentru inlaturarea ingrijorérilor respective de catre persoana desemnata si, dup’ caz, alti specialisti prin interventii primare si interventil primare specializate, conform prevederilor prezentei Instructiuni; 9) servicii universale — institutii medico-sanitare publice care acorda asistenta medical primard si institutii de invatamant prescolar, primar, secundar (ciclul | si Il) $1 profesional tehnic; 10)coordonator — angajat al serviciilor universale care ofers suport persoanei desemnate, implica specialisti din alte autorit8t, institutii, servicii, coordoneaz’ implementarea actiunilor planificate pentru prevenirea primara a riscurilor privind bunastarea copilului si refera cazul la alte servici. Mecanismul de cooperare intersectorialé pentru prevenirea primara a riscurilor privind bunastarea copilului are urmatoerele obiective: consolidarea interventiei angajatilor serviciilor universale pentru satisfacerea necesitatilor copilului; asigurarea abordarii holistice in observarea si inléturarea semnelor de ingrijorare in scopul imounatatirii bundstérii copilului; reducerea necesitatii interventiilor de protectie prin actiuni de prevenire primar; valorificarea potentialului fariliei in cresterea si dezvoltarea copilului. Asistentul medical de familie reprezinta serviciul universal de sanatate in comunitate si este numit Persoana desemnatd pentru toti copili de varst’ prescolard, care nu sunt incadrati in institutille de educatie timpurie (invajamant prescolar) si care se afla in evidenta institutiei_medico- sanitare publice in cadrul cireia activeaza asistentul medicului de familie. Asistentul medical de familie, fiind persoand desemnaté, este responsabil pentru observarea sistematicd a bundstarii copilului, evaluarea, planificarea si realizarea interventiei primare si are urmatoarele atributil (in cadrul Mecanismului de cooperare intersectorialé pentru prevenirea primara a riscurilor privind bunastarea copilului): * efectueaz3 observari sistematice ale bundstarii copilului si determin’ domeniile bunastarii care prezinta ingrijorare; + evalueaz’ bundstarea copllului in cazul existentei ingrijor&rii/ Mgrijordrilor; planific3 si realizeaz’ actiuni de interventie primara pentru prevenirea riscurilor privind bundstarea copilului;* participa, conform solicitaril coordonatorului, la realizarea actiunilor de interventie primara specializata; *asigura completarea, pastrarea si transmiterea figelor de observare, evaluare si planificare a bundstrii copilului; + generalizeazd anual dateleprivindimplementarea Instructiuniisiprezint&raportul coordonatorului, Astfel, asistentul medical de familie este profesionistul din comunitate care detine informatil relevante despre situatia copilului de varst’ mica sila care pot apela specialistii altor autoritati, servicli etc. pentru cooperare si schimb de informatii. in activitatea sa de prevenire primaré a riscurilor privind bunéstarea copilului, asistentul medical de familie este ajutat de medicul de familie, numit Coordonator, care are urmtoarele atributii: * oferd suport si acorda consultatii persoanei desemnate in evaluarea, planificarea si realizarea actiunilor pentru prevenirea primard a riscurilor privind bunéstarea copilului; *faciliteaza implicarea specialistilor din alte autoritati, institutii, servicii in procesul de evaluare, planificare si realizare a actiunilor de interventie primar specializat; decide si refera cazul copilului autoritatilor, institutiilor, serviciilor de asistenti medical specializatd, asistentd sociala, ordine public’, de asistent’ psihopedagogica. Activitatea echipei formate de citre asistentul medical de familie (Persoana desemnat pentru copii de 0-3 ani) si medicul de familie (Coordonator pentru Persoana desemnata) este facilitatd de conducatorul institutiei medico-sanitare (centru de sdnatate, centru al medicilor de familie), care are urmatoarele atributii: + reflect inregulamentul intern al institutiei obligativitatea implementérii prevederilor Instructiunii cu privire la mecanismul de cooperare intersectoriald pentru prevenirea primara a riscurilor privind bunasterea copilului; + include atributiile persoanei desemnate siale specialistului coordonatorin fisa postului angajatilor vizati; *asiguré informarea familiei/copilului (verbal) 5i autoritapil tutelare locale (in scris) despre persoana desemnata a copilului; *asigurd persoana desemnatS cu setul necesar de instrumente pentru observare, evaluare, planificare si raportare. Observarea sistematicd a bunastirii copilului de cdtre asistentul medical de familie are loc in timpul vizitelor de supraveghere la domiciliu a copilului sinitos de 0-3 ani, observarile fiind consemnate in documentatia de lucru (Fisa de observare a bunastérii copilului), iar suplimentar la periodicitatea stabilit3, Fisa de observare se completeazi la momentul aparitiei anumitor semne de ingrijorare privind bundstarea copilului. in cazul schimbarii locului de trai/domici sau a institutiei de invagamant, atributille persoanei desemnate vor fi preluate de catre specialistii responsabili de a noul loc de trai/domiciliu sau din cadrul noii institugii de invatamant. Atunci cdnd in timpul vizitel de supraveghere la domiciliu a copilului snatos de 0-3 ani au aparut ingrijorari de orice gen, asistentul medical de familie (Persoana desemnata) completeaza Fisa de evaluare a bunastarii copilului, in cadrul evaluarli, persoana desemnata stabileste: *ce domenil ale bunastarii copilului sunt afectate si care sunt cauzele; + dacé persoana desemnaté dispune sau nu de toata informatia necesara pentru a ajuta copilul; GHID de suport pentru aplicare practic’* ce poate face persoana desemnata si institutia pe care o reprezintd pentru a ajuta pe copil; + dacé este nevoie sau nu de sprijin din partea altor autorit&ti, institutii, servic. ‘In procesul de evaluare, persoana desemnaté discutd cu copilul (conform varstei si nivelului de infelegere), parintii/persoanain grija cdrora/careia se afié copilul, profesionistii din cadrul institutie pentrua acumula informatii relevante privind bundstarea copilului, Ca urmarea evaluairii, persoana desemnata face constatéri cu privire la cresterea si dezvoltarea copilului (ce fi reuseste si ce poate realiza copilul, calitatile copilului care determina obtinerea unor rezultate bune), capacitatea parintilor/persoanei in grija cdrora/careia se afla copilul de a asigura bunastarea copilului (ce fi reuseste familiei sa facd pentru a crea conditii necesare cresteri si dezvoltrii copilului si/sau ce nu fi reuseste) si reteaua de suport din comunitate (totalitatea persoanelor, serviciilor din comunitate {specialisti, instituti) care ofera sau pot oferi sprijin familiei in ingrijirea si educatia copilului). Tn urma evaluarii, persoana desemnata fie decide ca nu este necesar s8 se intreprindd actiuni (ingrijorarea nu s-a confirmat), fie considera necesar sa planifice anumite actiuni pentru prevenirea primar a riscurilor privind bundsterea copilului. Pentru a planifica actiunile necesare mecanismului de prevenire primar’ a riscurilor privind bunastarea copilului de 0-3 ani, asistentul medical de familie initiaz3 completarea Fisei de planificare, care include: |. actiunile care pot fi realizate de catre persoana desemnata in cadrul institutiel pe care 0 reprezint8, cu incicarea termenelor de realizare si a rezultatelor obtinute; Ul. actiunile care pot fi realizate cu implicarea profesionistilor din sectorul pe care ll reprezinté persoana desemnata; Ml, actiunile care pot fi realizate cu implicarea profesionistilor din sectoarele asistenta sociala si ordine publica. Persoana desemnata asistentul medical de familie) stabileste actiunile din Fisa de planificare impreuné cu coordonatorul (medicul de familie), familiasi copilul, imediat dupa finalizarea evaluarii, in cazul necesitapii implicarii profesionistilor din alte servicii/sectoare, coordonatorul (medicul de familie) ofer’ suport in contactarea acestora si faciliteazS convocarea echipei multidisciplinare. Toate informatiile despre copil si familie sunt prelucrate conform prevederilor normative privind protectia datelor cu caracter personal. in cazul in care copilul trece in evidenta altei instituitii din cadrul serviciilor universale (centru de sdnatate, centru al medicilor de familie), persoana desemnata este obligata sa transmit (personal sau prin scrisoare recomandata) conducdtorului institutiel respective fisele de observare, evaluare si planificare ale copilului, ‘Acest mecanism de cooperate intersectorial valorificd inci o data rolul esential al asistentulul medical de familie in comunitate. = GHID de suport pentru aplicare practiedINGRIJIREA NOU-NASCUTULUI SANATOS Conform recomandérilor Ghidurilor Nationale (B si C in toate editiile), ingrijirea nou-nascutilor sanatosi in sala de nastere si salonul maméa-copil are la baza urmatoarele aspecte: ~Nou-nascutul sinatos este inmanat mamei pentru asigurarea contactului ,piele la piele” pentru contactul emotional; ~Conditiile pentru promovarea roomingului trebuie create (aflarea in comun a mamei si nou- nascutului) in toate maternitatile; ~Aldptarea precoce conform celor 10 pasi, recomandati de OMS/UNICEF (dupa ce s-a constatat cu certitudine c& respiratia 2 fostinitiatd normal, pruncul este adus mamei pentru alptere); ~Profilaxia hipotermiei prin monitorizarea permanent a temperaturii nou-nascutilor prematuri cu greutatea sub 2000 g (nou-nascutul ve fi protejat de ricire excesiva, fiind bine uscat si invelit); —Implementarea metod ~Crearea conditiilor de ingrijire delicat8, inofensiva si umana a nou-nascutilor cu retard de crestere intrauterina, a pruncilor bolnavi si a prematurilor cu greutatea sub 2000 g la nivelele II i Il; —Aprobarea unui model unic de diagnostic al afectiunilor hipoxice ale sistemului nervos central la nou-nascuti ~Aprobarea unui model unic de ingrijire umané a nou-nascutului si, in special, a celor cu greutate mica la nastere; ~Screeningul nou-nascutilor pentru depistarea fenilcetonuriel a prematurilor ,,piele-le-piele”, Primul contact dintre prunc si familie Contactul permanent al nou-nascutului cu mama trebuie stimulat imediat dup nastere. In acest scop maternitatile trebuie s& dispund de saloane mici, unde mama poate sa se afle alaturi de pruncul ei. Un salon trebuie rezervat pentru nou-nascutii in stare satisfacatozre, ale cSror mame sunt obosite sau nu se simt bine. Copiii care necesiti ingrijire si monitorizare intensiva, de asemenea, trebule sa fie impreun’ cu mamele. Numai copii si mamele in stare grava si foarte grav pot fi olat! pe perioada detratament, asigurand conditii pentru ca mamele sa poata participa la ingrijirea copiilor grav boinavi. Reguli pentru asigurarea contactului dintre mama si nou-nascut: *contactul dintre mama si nou-nascut trebuie stabilit imediat dupa nastere; * ,procedurile obligatorii” de ingrijire a nou-nascutului pot fi amanate pentru mai tarziu, astfel ‘Incat parintii sd se afle un timp mai Indelungat cu copilul lor; * contactul permanent dintre prunc si mam poate fi aménat la insistenta mamei; ¢membrilor familie’ trebuie sa li se permita vizite fara restrictii, la discretia mamei, si fara a incomoda celelalte lauze din salon. Dac& este posibil, trebuie s& li se permit’ si tatilor si beneficieze de intimitate cu nou-nascutul, Salile din maternitati trebuie amenajate astfel Incat s8 asigure un confort familial. INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI In prima perioada a vietii, bebelusii nu sunt apti sd fac’ faté agresiunilor si influentelor din mediul exterior. Sistemul de aparare natural al organismului lor este format doar dupa al doilea an de viata.Din acest motiy, grija zilnicd pentru copilas reprezintd o chestiune importanta, care contribuie la 0 dezvoltare sindtoasd. Pe de alt’ parte, este un proces foarte placut, care ajutd la stabilirea legaturil dintre parinti si copil, oferind multe posibilitati de contact direct. Multe femei care devin mame pentru prima dat& nu sunt pregatite pe deplin s2-si dedice intreg timpul acestor activitati, Aceasta este o oportunitate excelent pentru mami de a fiaproape de copilas si de a manifestasensibilitate si dragoste fata de el. Grija zilnicd pentru sugar nu trebuie s8-| lase pasiv pe tata. Copilul are doi parinti si are nevoie de dragostea ambilor. Ingrijirea bebelusului nu este privilegiul exclusiv al mamei. Si prezenta tatalul este important. In primul rand, ea contribuie la stabilirea unei legaturi stranse cu copilasul. in plus, ea ii oferé mamei o sans dea se adihni. in acelasi timp, tatal isi va dovedi capacitatea de a avea grija singur de copil in lipsa mamei. ‘Ingrijirea nou-nascutului, pas cu pas * Desi este delicati si fragild, pielea bebelusulul indeplineste o serie de rolurivitale. Prinintermediul pielii sale, nou-nascutul invat& multe despre mediul inconjurator, mai ales in prima sdptimana de viat3. Bebelusul simte durerea si invaf§ cteva lectii importante, care il vor ajuta <4 evite pericolele. in acelasi timp, insd, el invatd si despre senzatiile plécute — caldur’, catifelare si, mai presus de toate, contactul cu pielea mame. + Bebelusii se vor calma imediat ce simt atingerea mamei. Pilea prezinta o capacitate extraordinara de regenerare. Chiar si cele mai urdte taieturi si zgdrieturi pot si dispara far urma in cAteva zile, * Este foarte important sé fie mentinuta o piele curata, intrucét aceasta va proteja organismul impotriva bolilor pe timpul procesului de crestere si adaptare la mediul inconjurator. Este foarte important sa se formeze 0 rutind corectd a igienei copilasului. in acest scop, ar trebui s& fie utilizate doar produse delicate, de bund calitate si care au un efect relaxant, de protectie asupra pielii, special concepute pentru sugari si copii mici. * Pielea find si sensibild a nou-ndscutulul trebuie sa fie curstita bine, cu delicatete si regularitate, in special in zonele anald si genitala. Trebuie de evitatutilizarea excesiva a produselor de ing Pielea se poate irita nu doar prin utilizarea unui anumit produs, dar sia concentratiei sale. lritatiile pot apirea si datoriti imbaierilor prea lungi sau prea dese, a temperaturil apei, a calitatii prosopului sau a buretelui utilizate la spalare. Este recomandabil de pudrat pielea si s& o tratati cu crema si uleiuri atunci cénd este necesar: Excesul de pudr’ (mai ales dacd pielea nu s-a uscat perfect dupa imbaiere) poate duce la formarea de cruste sau granulatii. TEGUMENTE La nastere, nou-n8scutul la termen prezinté anumite particularitéti ale tegumentelor. 1. Efitrodermia fiziologicd consta in coloratia rosie a tegumentelor, care poate fi insotita de o usoara marmorare, o culoare albastruie a extremitatilor (denumita acrocianoza si care dispare dupa 1-2 saptamédni). Pe acest fond rosu, dupa aproximativ 48 de ore dupa nastere, poate si apard o coloratie galbena a pieli (icter neonatal fiziologic). 2. Vernix caseosa: la nastere, tegumentele sunt acoperite cu o substantd grasa, albicioas’, distribuita pe tot corpul, mai ales in pliuri. Aceasta substantd oferd protectie chimica, mecanica si termica si nu se Indeparteaza imediat dupa nastere. 3. Lanugo reprezinta pilozitatea find care acoperd tot corpul, in special regiunea frontala, spatele, BYEGAN GHID de suport pentru aplicate practicdAceasta dispare treptat In 1-4 s3ptamani de la nastere, 4, Miliumul facial const in mici puncte alb-galbui, care sunt chisturi ale glandelor sebacee. Sunt localizate fn special la nivelul aripilor nazale, pe frunte, pe barbie si pe obraji. Dispar de la sine si nu necesit’ Ingrijire. 5.Hemangiomul macular, cunoscut si sub denumirea de ,,muscatura de barza”, apare cel mai frecyent in zona occipitala, la sprancene si la glabela si dispare treptat in cursul primului an de viata 6. Santurile palmo-plantare apar in numar mare si sunt repartizate pe toat suprafata palmelor si a plantelor (talpilor}. 7. Unghiile degetelor de la maini gi picioare sunt la nivelul vrfurilor degetelor sau le depasesc. Fontanelele Fontanelele reprezintd zonele neosificate, situate la jonctiunea dintre oasele late ale craniului. Acestea au dimensiuni care variaza intre punctiforme si o suprafata maxima de 4 pe 4 cm, Fontanela anterioara este rotund’ linia medians. sau rombicd, in timp ce fontanela posterloard are forma His triunghiulara. in mod normal, fontanela este la acelasi nivel \7— transvesalé CU partea osificata a craniului. Situatiile care prezinta ingrijorare: * Un nou-nascut cu o fontaneld retrasd poate suferi de deshidratare. Dupa alimentatie, fontanela ar trebui si revina la normal. fontanela posterioara fontaneia . eo Smeriors* Ofontanel’ bombat’ apareincazulin care creste presiunea intracraniana a nou-ndscutulul. Aceast8 manifestare nu apare jin mod normal si necesiti intotdeauna consult medical! mamelelor @ aparea atat la fetite, cat si la baietei si se datoreaz’ transmiterii de hormoni materni prin iediul placentei. Uneori pot secreta picdturi de lapte, Este un fenomen fiziologic tranzitoriu Mal. Nu trebuie sé fie pipdite sau apasate, pentru cd se pot infecta. Copilul trebuie sa fie tat de medic in cazul in care ajung lao marime considerabild, sunt rosii si calde sau prezint’ ‘secretii. Greutatea si lungimea Greutatea si lungimea bebelusului la nastere este determinatd atat de mérimea si gradul de maturitate al placentei, cat si de varsta gestationala. Ulterior, cresterea este conditionata si de mostenirea primita genetic de la parinti. Nu existé un sablon unic in ce priveste cresterea in greutate si in lungime a nou-nascutului. De regulé, bebelusul isi recupereaza greutatea cu care s-a nascut dupa 10 sau 15 zile de viata. 748978 GHID de cuport pentru aplicare practichGreutatea unui nou-niscut poate varia pe parcursul unei zile, ca urmare a alptarii, scaunului sau urinari. Crizele fiziologice ale nou-nascutului Sc&derea fiziologicd a greutatii apare in zilele 3-4 dupa nastere din cauza aportului scdzut de hrana, a plerderilor de caldurd, a elimingirii de meconiu $i urina sf, nu fn ultimul rang, din cauza stresului intra-si postnatal, Sc3derea nu depdseste in mod normal 10% din greutatea de la nastere 5i se recupereaza in 7-10 zile. in cazul in care scdderea fiziologica nu se recupereaza in primele 2 sptiméni, inseamn cd nou-nascutul nu primeste aportul necesar de alimente, care s& asigure cresterea. De aceea, este foarte important controlul medical la varsta de 2 siptaméni. Icterul fiziologic apare intotdeauna intre zilele 2-4 de viata (nu in primele 24 de ore postnatal). E cauzat de hemoliza intensd (descompunerea globulelor rosii, care in perioada intrauterina sunt in numéar mai mare), de nivelul scazut al proteinelor transportatoare si de metabolizarea hepaticé insuficienta a bilirubinel. Nou-nascutii cu icter fiziologic nu prezinta o valoare a bilirubinei totale de peste 15 mg%. Acesti nou-nascuti auo stare generala buns, cresc in greutate si elimina urina si scaune cu aspect normal. Deosrece icterul cauzeazi somnolent3, nou-nascutul poate si adoarma usor la san. ‘in cazul in care icterul apare in primele 24 de ore, inseamné c& valoarea bilirubinei totale depaseste 20 mg% la nou-nascutul la termen sau 15 mg% la prematur. In aceste cazuri este afectaté starea general a nou-nascutului, iar acesta necesita investigatii, pentru cd nu mai e vorba de icter fiziologic, La nou-ndiscutii alimentati exclusiv la s4n poate s8 aparé fenomenul de icter prelungit, cauzat de inhibitorii din laptele matern. Acestia cresc reabsorbtia bilirubei din intestin si scad metabolismul hepatic. in astfel de cazuri, sugarul creste bine, are o stare generala bund, iar nivelul bilirubinei nu depiseste pragurile amintite mai sus. Eritemul alergic apare la majoritatea nou-nascutilor sub forma de eruptii mici, rosii, unele cu varf galbul, de obicel din a 3-2—a 4-a zi de viatd. Eruptiile de pe fay’ pot aparea sub forma de placarde rosii, asociate cu secretii oculare si cu marirea pleoapelor (edem palpebral). Aparitia eritemulul alergic se datoreaza alergenilor placentari (eliberati in cursul expulziei din vasele placentare rupte) sia contactului postnatal cu alti alergeni. Eritemul alergic nu necesita tratament, deoarece dispare spontan in cateva zile. Febra de sete apare de obicei in a 3-a zi de viatd, corespunzand punctulul maxim al scderil greutatii. Se manifest prin ascensiune bruscd a temperaturii pana la 39°C si semne de deshidratare acuta. Febra cedeaza la hidratare si/sau alimentare corect8, far a fi nevoie de administrare de antitermice. Febra de sete poate fi agravat de accidentul supraincdlzirii, frecvent intalnit la nou- nascuti. in acest caz, pe langa hidratarea corecta, este foarte important reglarea temperaturii ambientale pnd la un nivel optim, precum si dezbr&carea copilului imbracat excesiv. Criza genital apare la 3-4 zile dupa nastere sau cel mult pan la varsta de 3 saptimani si este cauzata de trecerea hormonilor materni prin circulatia placentard. Se manifest prin tumefactia glandelor mamare att la fete, cat sila baieti. La fete pot apSrea secretii vaginale, care uneori potfi Insotite si de hemoragii tn cantitate micd, precum si tumefactia labiilor mari, La baieti poate aparea hidrocelul. Scaunele de tranzitie apar in zilele 3-5 dupa nastere, ca urmare a eliminarii de meconiu. Nou- nascutul produce 5-7 scaune verzui pe zi, uneori insotite de mucus. Astfel de scaune sunt absolut normale si nu necesita tratament. GHID de suport pentru aplicare practic’Scaunele Laun bebelus care, in a patra sau a cincea zi, continua si elimine meconiu sau scaune de tranzitie sinu iain greutate, este necesar s& se , urmareasca” tehnica de aléptare matem3. Numarul de scaune pe zi este foarte variabil la nou-nascuti. Poate ajunge de la unul dupa fiecare sedintd de algptare, pana la un scaun la doud sau trei zie. in general, copii alinentati la piept au ‘scaune mai des si acestea sunt mai moi decat la cei alimentati cu biberon (vezi Frecventa scaunelor si mictiunilor la sugar tn primo lund de viata). Frecventa scaunelor si mictiunilor la sugar in prima lund de viata Vast sugar | 2a_| ad! | ae [sa ‘i reall 3d a ea | 7a : Ly Gat de des trehuie s4 De fiecare data cand bebelupul cere (in medie de 8 oni pe 2, (a fiecare 1-3 ore) fie alaptat? Bebelusul suge puternic, constant si inghite des, de cele mai multe ori adoarme la san. anaes] & | @ Scents: bmn anil Sines Gee at Se xiome | 9 OVigugus OouTED le | een | se | evn case [Sees | see | ee iho ua ua su os a ere Scounuibebetiuni | WO | WW wow Cel pain? setece Sun | Cetputin3 scutece Sean eg vere nchis_| maron, ere sc ger | Cel pin s.tece Scour me aber unk mip oe Tipurile de scauneMictiunea Dupa prima mictiune bebelusul poate sé stea 24 de ore fara sa urineze. Dupa aceasta perioad, nou-nascutul trebule sd pateze frecvent scutecele cu urind limpede $1 inodora (mal ales daca este alimentat exclusiv cu lapte matern), De asemenea, frecvent se pot observa pete de culoare rosie/ oz pescutec, in|ocul unde a urinat, dar nu este semn de ingrijorare; aceasta se datoreazé eliminarii uratilor, si nu a sangelui, In mod normal, dispar intre 3 si 7 zile de viata. Frecventa mictiunilor si culoarea urinei conform varstei Odata in 24 de ore Rosu-portocali. 2 scutece umede Portocaliu pal/roz 3 scutece umede Galben-portocaliu 4 scutece umede Galben-lamaie 6-8 scutece umede (vezica urinars nedezvoltata) De 4-5 ori (cand incepe alimente solide) De 3-4 ori Galben pal 6 luni Galben pal Galben pal (vezica urinara se dezvolta) Galben pal IGIENA COPILULUI Bebelusii au nevoie de o igiend riguroas3, deoarece sistemul lor imunitar nu este inca pregatit 38,0°C, in absenta oricaror semne de suferinté cerebrala. Sunt 3 factori principali care pot fi cauza convulsillor febrile: febra, varsta si predispozitia genetic’. CF apar prin cresterea rapida a temperaturii corpulul, insé nu reflect valorile febrei, Sunt mai frecvente la anumite familii (mai ales la copili ai caror parinti au avut convulsii in copilarie), dar factorul cel mai important de aparitie a lor este imaturitatea creierului, Pe masura ce creierul se maturizeaza, dispar si convulsiile, Durata lor este in jur de = GHID de suport pentru aplicare practic’)oqpend avenyde nnuad Wodns =p ao uupsadau jnyuaueyesy ‘Soipu +95 seod [nopawd teunNy “aUaWer!paL nd 40s e>:KOYU) ayeod as 2)UN jnjido> ‘[injngipaws easeynsuos e1g, ayuaWeapeW ep eaJeRs|U|WIPE ayuuad as ON LLNVLHOSWI ~w aides na exoysaze easeD01q eqina e 16 oyesidsas alje9 ul injnae jnsasde eundise e naquad ‘eyed o ad ye2]N9 aINqasy jn|Ido) « 2398190 ap easeano| as nu es yeDUI ‘jase jnjidoD yesejd.ap ainqad) « Jaz149 |Jedaou) jnjUBWOW 4ejoU ap ses9I0U 9454 6 “wyj29 ay es aingayy jnsopfl4BU) Nes ajajujed « agsee eoey es s0}MuLed sfepuewiona, es aingasy aD, “uuios ulp aaseds ajiieséiuu ap ayeruasayip anqas, “eyep eiNBuIs o Jeop Jede Yo ayn jew aja ap InW ap wUOUA ased |Jued n4yUad sep ‘eynuIwW Z-T1.2 minute, dar pentru parinti pare enorm de mult; de cele mai multe ori apar doar o singura dati. Trebuie diferentiate de migcarile spastice din somn. Ce trebuie sa recomandati parintilor sa faca acasa? + Parintele sau ingrijitorul trebuie sd fie calm. + Este necesar de notat momentul inceperi * Trebuie de plasat copilul astfel, incat sa nu se loveasca de obiecte. * Copilul trebuie culcat pe o parte, pentru a asigura accesul aerului in caile respiratorii si a evita blocarea acestora cu secretii. izei. “IMPORTANT! Nu se permite administrarea de medicamente fara consultarea medicului! “Copilul mic se poate intoxica usor cu medicamente. Numai medicul poate s&-i indice ‘tratamentul necesar. GHID de suport pentru aplicare practicdSINDROMUL DE MOARTE SUBITA LA SUGAR Ce este sindromul de moarte subita la sugar? Sindromul mortii subite la sugar (SMSS) reprezintd moartea sugarului cu varsta sub 1 an, fara o cauza cunoscuts, la care autopsia nu releva o cauzi clara de moarte. ‘Termenul de moarte subita infantila (Sudden unexpected infant death) cuprinde mai multe entitati: * sindromul mortii subite a sugarului (44%); ‘* moarte de cauzd necunoscutd (31%) si » sufocare sau strangulare accidental in pat (25%). Lace varst este mai frecvent? Moartea subitd a sugarului se produce la copii mai mici de un an, varsta la care are loc un numar mai mare de decese este la 2-4 luni. Peste varsta de 6 luni este foarte putin frecvent. ‘Se cunosc factorii sau situatiile care cresc riscul sindromului de moarte subitd ta sugar? Se cunosc anumiti factori sau situatii care cresc riscul aparitiei sindromului. Unii dintre factori nu se pot modifica, Dintre acestia fac parte: “greutatea mica la nastere, prematuritatea, multiparitatea (nasteri multiple ale mamei), scor ‘Apgar mic la nastere; * lipsa ingrij mama mai tandir8 de 20 de ani, mame singure; ii adecvate a mamei pe perioada de graviditate; + expunerea la furnul de tigari, fumatul pe parcursul sarcinii; + alimentatia artificiala; * culcarea sugarului pe burt’; * culcarea sugarului in pat cu un alt nou-nascut sau adult; + refluxul gastroesofagian; + antecedentul de a fi avut un frate decedat anterior ca urmare a sindromului de moarte subit la sugar; * béietli sunt afectati mai des decat fetele. Ipoteze ale sindromului mortii subite a sugarului Incidenta bolii este mai crescutd in timpul iernif. Cercetarile efectuate arata ca SMSS poate fi rezultatul inabilitatii creierului de a controle temperatura sau respiratia in timpul primelor cateva luni de viata. Odat’ cu maturarea creierului, acest risc se reduce. O alta explicatie ar fi ci la sugar faza de somn paradoxal ocup’ 0 duraté mai lungs, in timpul acestei faze producdndu-se mai multe modificari neurovegetative, Modificarile sunt reprezentate de scaderea sensibilitatii sau chiar lipsa réspunsului centrilor respiratori la oscilatiile presiunilor partiale ale dioxidului de carbon si oxigenului. Consecinta este aparitia apneei prelungite. De asemenea, pot aparea modificéri neuromusculare (hipotonie muscular) si cardiovasculare (ostilatii ale tensiunii arteriale, aritmil). Modificarile din cursul somnului paradoxal apar la un organism care prezintd imaturitatea dezvoltérii centrilor respirator si cardiovasculari. Cercetarile recente au propus modelul riscului triplu (triple risk model) in cazul sindromului morti subite a sugarului, care cuprinde urmatoarele elemente: vi GHIDde suport pentru aplicare practic’* perioada criticS in dezvoltarea sistemelor si organelor sugarului; *vulnerabilitatea nou-nascutului; * factoril exogeni Simptome SMSS nu are simptome premonitorii. Bebelusii care mor de aceasta boal + nu pot fi resuscitati; * para fi sénatosi inainte de a fi pusi la culcare; * nu prezint& semne ca s-ar fi zbdtut. De obicei, bebelusul este in aceeasi pozitie in care a fost pus. Doar circa 5% din bebelusii care mor de SMSS au toric de evenimente amenintatoare de viata, lar relatia dintre SMSS si acestea nu este cunoscuta. In timpul acestor evenimente ameninjatoare de viat’, bebelusii au perioade de apnee (oprire a respiratiei) mai lungi (mai mult de 20 de secunde). Pielea bebelusiior are nuante de la vinetiu la palid, iar corpul se rigidizeaz, pentru ca apoi sé devin’ flasc. De asemenea, bebelusul se poate tneca. Unul sau mai multe evenimente amenintétoare de viata au fost suspectate la unii bebelusi care au decedat de SMSS. Cu toate acestea, aparatele de monitorizare a respiratiei, care sunt folosite pentrua detecta perioadele de apnee, nu suntutilein prevenirea SMSS. Diagnostic Nu exist investigatil care s& determine dac8 un bebelus are risc crescut de SMSS, chiar $i printre aceia considerati cu risc crescut. Unele aparate de monitorizare a respiratiei sunt folosite la bebelusii cu risc crescut. Cu toate acestea, aparatele de monitorizare 2 respiratiei nu par si prevind SMSS. Diagnosticul de sindrom al mortii subite 2 sugarului este un diagnostic de excludere. Un element extrem de important este diferentierea acestui sindrom de abuzul infantil, in literatura de specialitate fiind prezentate mai multe cazuri de abuz infantil si pruncucidere disimulate ca sindromul mortii subite a sugarului. Un caz tipic de sindrom al morfii subite a sugarului arat’ astfel: un sugar care abia a fost hranit, apoi culcat, este gasit decedat, cel mai adesea in aceeasi pozitie in care a fost lasat. La autopsie, in multe dintre cazuri, nu se géseste cauza decesulul, de eceea diagnosticul este unul de excludere. Uneori poate fi decelat o bronhopneumonie sau o malformatie cardiacd nediagnosticata anterior, petesii hemoragice pe suprafata plaménilor, timusului si pericardului. Diagnosticul nu este stabilit doar in urma autopsiai, find necesard o investigatie amanuntitd a cazulul, Tratament Nu exist tratament pentru sindromul mortii subite a bebelusului. Profilaxie Moartea prin SMSS nu poate fi prezisd sau prevenitd. Cu toate acestea, se pot lua masuri de precautie pentru a preintimpina moartea bebelusului prin SMSS. Avand in vedere faptul cd SMSS este foarte rar, parintii nu trebuie sd fie stresati de aceasta boala si aceasta $3 denatureze relatia cu bebelusul.Ce pot face parintii pentru a reduce riscul? Actualmente se cunose multe situatii modificabile, in care p&rintii pot interveni pentru a reduce riscul de moarte subitd la sugar: * Evitarea fumatulul si expunerii la furnul de tigard, consumului de alcool sia altor droguri in timpul sarcinil si postpartum. * Aléptarea la sn scade riscul de moarte subit’. De aceea, mamele vor fi incurajate s inceapa aldptarea imediat dupa nasterea copilului sis o mentind cat mai mult timp posibil. * Pozitia de dormit a copilului in patut: se stie c8 dormitul pe burt creste riscul. De aceea, périntii trebuie sa il ageze pe bebelus intotdeauna cu fata in sus (nu pe o parte}, cel putin pandla varsta de 6 luni, Rata mortii prin sindromul mortii subite @ sugarului a scdzut dramatic de cdnd Academia Americana de Pediatrie a recomandat ca toti sugarii sa fie culcati pe spate (1992). Aceasta recomandare este valabila si pentru cei care prezintS reflux gastroesofagian, cu exceptia sugarilor cu anomalil ale cailor aeriene superioare. * Este interzisd ridicarea capului nou-nascutului in timpul somnului. * Nu se recomandé ca bebelusul si doarmé in acelasi pat cu parintii, dar culcarea acestuia in aceeasi camera cu un adult a redus cu 50% riscul sindromului mortii subite a sugarului. Este recomandat ca cel putin in primele 6 luni sugarul sé doarma in camera cu un adult. ‘« Trebuie luate masuri de siguranté — nu trebule ca pirintil sé bea alcool, s4 fumeze, s4 foloseasc’ medicamente care le fac somnul adanc (sedative) sau sé se drogheze. De asemenea, parintii nu trebuie sa doarmé cu copilul pe o canapea sau fotoliu extensibil. * Tipul de saltea in patutul copilului: se recomanda utilizarea unei saltele dure, deoarece cele mai moi se asociaza cu un risc mai mare de aparitie a mortii subite, Trebuie folosite asternuturi fixate la saltea si saltele care nu se deplaseaza. 5 EX) GHIO de suport pentru aplicare practica— GHID de ‘+ Trebuie folosit un patut dotat cu toate accesoriile de siguranta. Dac’ se folosesc invelitori de protectie pe barele patutului, acestea trebuie legate strans, pentru a nu se putea deplasa, * Nutrebuie pusnimicin patut, alaturi de copil. Acesta poate sa traga si s8 puna pe cap articole de genul paturilor, pernitelor, papusilor, prin care va creste riscul de SMSS, Daca totusi trebule folosita o patura, aceasta sa fie ancorata in partea de jos a patutului. * Sugarul trebuie asezat cu picioarele spre paturicd, iar aceasta nu trebule sa treaci de pieptul bebelusului. *Se va evita supraincalzirea bebelusului sau a camerei lui, fapt evidentiat dacd acesta este transpirat sau este agitat. *Trebuie evitat imbracatul excesiv al copilului. Copiilor nu le este ,mai frig” decat parintilor si excesul de haine pentru dormit a fost asociat cu un risc crescut de moarte subita. Trebuie avuta si mai multa grija in cazul in care copilul are febra (ideea cd ,daca are febra, copilul trebuie ‘imbracat” este gresita). + Temperatura camerei copilului se recomanda sé fie in medie de 20-22° C. Se vor evita temperaturile mai ridicate in cazul in care se poate regla individual temperatura camerei. Camera trebuie incdlzitd astfel incat copilul sé nu fie prea gros imbrécat si sa nu necesite paturi suplimentare. Temperatura se va seta astfel incat un adult s& poata sta imbraicat in camer sis nui fle frig, doar cu un tricou cu maneci lungi si o pereche de pantaloni * Trebuie oferité copilului o suzetd inainte de culcare. Aceasta scade riscul de SMSS din motive hecunoscute inc’ expertilor. Suzeta trebuie oferita dupa varsta de 1 lund si trebuie cunoscut faptul cd poate face alaptarea mai dificil. Nu exist riscuri daca se introduce suzeta in gura copilului dupa ce acesta a adormit. Copilul nu trebuie fortat daca nu accept suzeta. * Imunizarea sugarului conform calendarului vaccinarilor si efectuarea de vizite regulate la medic. ¢Instruirea personalului medical, in special a celor din cadrul maternitatilor si al unitatilor de terapie intensiva neonatala, pentru a reduce riscurile sindromului mortii subite a sugarului inca de la nastere. *Informarea dadacei (sau altor persoane care ingrijesc de copil) despre toate aceste aspecte. Aceasta trebuie informata chiar din prima zi de lucru. Se poate ca dadaca 38 nu cunoasca despre SMSS. Aproape 20% din decesele cauzate de SMSS apar in timpul zilel. port pentru aplicare practicaALIMENTATIA COPILULUI DE LA NASTERE PANA LA VARSTA DE 6 LUNI Chiar dacd sunteti grdbit8, important e s8-i oferiti mamei o consultatie completa si minutioas’: Ti veti adresa mamei intrebari, pentru a afla cum isi alimenteaza copilul, | Vet! asculta cu atentie réspunsurile mamei si veti oferi sfaturile corespunzstoare, \Veti luda mama pentru actiunile ef corecte si 0 veti sfatui ce anume ar trebui 5 facé altfel. Vet utiliza cuvinte simple, pe intelesul mamei. Ti Veti pune mamei intrebari de control, pentru a va convinge cd stie cum trebuie ingrijit. copilul acasa. E necesar s¥ cunoasteti si 3 Intelegeti toate recomandarile privitoare la alimentare, dar nu are rost sa le explicati pe toate fiecérei mame. Mai intai de toate puneti intrebirile care v-ar ajuta 88 aflati cum era alimentat copilul pana la momentul actual, Apoi Ti veti da mamei doar sfaturile corespuzatoare varstei si situatiei copilului. Recomandarile privitoare fa alimentare sunt bine-venite atat pentru copilul bolnay, cat si pentru cel sSnatos. In timpul bolii copilul este posibil si vrea $8 manance mai putin. Dar e necesar s3-i propunem toate felurile de alimente, recomandate pentru varsta lui, tinand cont de frecventa prescrisé, chiar daca nu poate manca mult la fiecare masa de baza. Dupa boala, alimentatia corecta va contribui la restabilirea greut2tii pierdute si va preveni dereglarile de nutritie. in cazul in care copilul e s8natos, alimentarea corect va ajuta la prevenirea eventualelor afectiuni Recomandarile Organizatiei Mondiale a Santatii (OMS) privind alimentatia nou-nascutului si a sugarului incurajeaz’ proaspetele mame sé alipteze exclusiv cel putin in primele 6 luni de viata ale micutului. Ulterior, in functie de dorinta si disponibilitatea mamei si a sugarului, este indicata continuarea alptatului pand la implinirea varstei de 2 ani si chiar mai mult. Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-nascut si sugerul de pana la 6 luni, asigurand in totalitate aportul nutritiv necesar unei cresteri si dezvoltari armonivase. Laptele matern este un aliment unic, perfect potrivit pentru metabolismul sugarului, se digera usor, nu suprasolicita tractul digestiv sau rinichii acestuia, ajuta la maturizarea tractului digestiv si la dezvoltarea ochilor. Pe langa substantele nutritive necesare cresteril, laptele mater este unicul aliment care contine substante antiinfectioase sub forma de anticorpi, care confer protectie pentru sugarul foarte mic cu.un sistem imunitar imatur. Compoziia anticorpilor din laptele matern se modifica in tunctie de antigenii cu care vine mama in contact. Dac’, de exemplu, mama face o viroz’, corpul el incepe sa secrete anticorpi specifici, care ajung in lapte. Astfel, copilul nu va fi afectat de viroz’ sau va face o forma mai usoara de boala. Avand in vedere ci marea majoritate a mamelor au suficient lapte, sugarii nascuti la termen cu greutate normala la nastere trebuie sd fie slaptati exclusiv pana in jurul varstei de 6 luni. Aceeasi teguld se aplicd sugarilor prematuri sau cu greutate mica la nastere, iar daca sugarii nu au putere $8 sug la san, dar pot primi alimentatie oral, acestia vor fi alimentati cu lapte matern muls, administrat cu lingurita sau prin gava}. Mama trebuie sustinut s4 mentina alaptarea cat mai mult timp posibil: sd fie invataté despre pozitiile corecte de alaptare, sé fie instruita s3 faca ,banca de lapte” cdnd incepe serviciul etc. Alimentatia naturalé reprezinté alimentatia exclusiva’ cu lapte matern, fard substituenti de fapte matern, apa, alte lichide sau alimente solide. Alaptarea exclusiva este suficienta pentru port oentru aplicare practica Eepromovarea cresterii si dezvolt3rii normale a copilului in primele 6 luni de viats. Datele existente araté ca alimentatia exclusiva la sén in primele 6 luni de viata zsigurd o dezvoltare armonioas’, jar testele biochimice efectuate la acesti copii demonstreazd ca laptele de mama acopera toate nevoile nutritionale si de crestere la aceasta varsté, exceptand necesarul de vitamina D. Alaptarea eficienta asiguré un aport nutritiv optim pentru o crestere si dezvoltare corespunzatoare a nou- nascutului, Beneficiile alimentatei naturale pentru copil: + asigura o dezvoltare psiho-emotionala echilibrat3 a copilului; *scade incidenta infectiilor gastro-intestinale, respiratorii superioare si otice (cercetatorii au descoperit cd acei copii care au primit lapte matern au fost mai putin predispusi la spitalizare din cauza infectiilor respiratori * scade incidenta mortii subite la sugar; * reduce riscul aparitiei alergiilor (imunoglobulina secretorie din laptele matern ajuta ia prevenirea reactiilor alergice la produsele alimentare, oferind un strat de protectie a tractulul intestinal al ‘unui copil); *stimuleaz’ dezvoltarea cognitiva (conform unul studiu care a inclus peste 17.000 de sugari, scorurile IQ si alte teste de inteligenta araté cd aléptarea prelungita imbunatateste semnificativ dezvoltarea cognitiva a copiilor); * reduce riscul diabetului zaharat de tip 1 si 2; reduce riscul pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare, inclusiv a hipertensiunii arteriale in perioada adolescentei; * previne mainutritia; * reduce riscul obezitatii si al hipercolesterolemiei (o analiza a 17 studii publicate arata cd aliptarea reduce riscul unui copil de a deveni supraponderal ca adolescent sau adult); * reduce riscul de boala celiac’, boala Crohn; “are efect analgezic. Avantajele alimentatiei naturale pentru mama: * asigurd o relatie reciproca afectiva puternic’ intre mama sicopil; * ajutd involutia uterina rapida dupé nastere si previne hemoragiile postpartum; * intarzie reaparitia menstruatiei; * reduce riscul de anemie si necesarul de fier pentru mama care alapteaz3; * accelereaz pierderea in greutate; * protejeaz’ impotriva cancerului de san si ovarian; * ofer’ protectie impotriva osteoporozei postmenopauzale; * scade riscul de diabet zaharat de tip 2; * scade necesarul de insulind la mamele diabetice; + este mai comoda si mai putin obositoare; * are beneficiu economic pentru familie, ry) GHID de suport pertru aglicare practicd