UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT SI ȘTIINȚE

ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ
DREPT

DISCIPLINA:
ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR SI A PROFESIILOR JURIDICE

TEMA DE CERCETARE:
ORGANIZAREA SI FUNCTIILE AVOCATULUI

PROFESOR COORDONATOR,
CONF. UNIV. DR. ADRIAN STOICA
STUDENT,
ENACHE VLAD-STEFAN

CONSTANȚA
2022-2023
Structura

- Introducere
- Asistenta juridica si dreptul la aparare
- Caracterizarea profesiei de avocet
- Baroul
- UNBR(Uniunea Nationala a Baroului din Romania)
- Dobândirea calității de avocat
- Avocatii stagiari
- Concluzie

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIILE AVOCATURII

INTRODUCERE

În sensul cel mai general, avocatura presupune practicarea sau exercitarea profesiei

de avocat prin acordarea de consultanță juridică pentru clienți, elaborarea documentelor legale,
reprezentarea clienților în negocieri și procedurilor judiciare etc.
De asemenea, avocatura denotă și activitatea de pregătire profesională a celor care urmează
cariera de avocat.

Asistența juridică și dreptul la apărare

Asistența juridică este asigurată prin intermediul Baroului în toate cazurile în care
apărarea este obligatorie potrivit legii, precum și la cererea instanțelor de judecată, a organelor de
urmărire penală sau a organelor administrației publice locale în cazurile în care acestea apreciază
că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul. OUG nr. 51/2008, Legea nr.
51/1995.
În ceea ce privește dreptul la apărare, acesta reprezintă un principiu fundamental într-un
stat de drept deoarece alături de liberul acces la justiție, orice persoană se bucură de respectarea
drepturilor și libertăților fundamentale într-un stat de drept.

Caracterizarea profesiei de avocat

În condițiile în care dreptatea se împarte de judecători, care de regulă sunt profesioniști ai
dreptului, interesele persoanelor care așteaptă această împărțire, întotdeauna sunt apărate de către
avocați. Acest lucru se întâmplă de multe ori prin dialogul avocat-judecător din toate sălile de
judecată.
În România, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul Baroului
din care fac parte, Barou component UNBR. Temeiul legal al profesiei de avocat în România,
adică organizarea și funcționarea acestei profesii are la bază dispozițiile Legii nr. 51/1995,
statutul profesiei de avocat, Codul deontologic al avocaților din UE, precum și regulamentul de
organizare și funcționare a UNBR. Potrivit dispozițiilor legii, activitatea avocatului se realizează
prin:
- consultații și cereri cu caracter juridic;
- asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire
penală, a notarilor publici, a executorilor judecătorești sau altor autorități și instituții;
- redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor
prezentate spre autentificare etc.

Avocatura are practic două funcții: de asistență și de reprezentare. Profesia de avocat se

exercită la alegere, în cabinete individuale, în cabinete asociate sau societăți civile de avocatură.
În cabinetul individual își exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu
alți avocați colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a
profesiei, însă drepturile avocaților titulari ai unor cabinete asociate păstrându-și caracterul
personal și neputând fi cedate.
Formele de organizare ale profesiei de avocat sunt prevăzute în conținutul Legii nr.
51/1995, dar și în statutul profesiei de avocat. Formele de organizare sunt Baroul și UNBR.
Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei în limitele
prevăzute de lege și statut. Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face
numai prin vot secret. Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis.
Deliberarea și votul constituie secret profesional.

BAROUL

În componența unui Barou intră toți avocații dintr-un județ sau din Municipiul București.
Sediul Baroului este în orașul resedință a județului sau după caz în Municipiul București. Baroul
are persoanlitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale Baroului sunt:
- Adunarea Generală
- Consiliul
- Decanul Baroului

Adunarea generală este formata din toți avocații înscrisi în tabloul baroului cu drept de
exercitare a profesiei și poate fi în condițiile legii ordinară sau extraordinară. Nu pot participa la
ședințele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită
stării de incompatibilitate, a suspendării din profesie, ori datorită unei sancțiuni disciplinare.
Competențele adunării generale sunt următoarele:
- stabilește măsuri pentru exercitarea profesiei în Baroul respectiv;
- alege și revoca Decanul, membrii comisiei de cenzori și pe cei ai comisiei de disciplină;
- alege delegații Baroului la Congresul Avocaților;
- aprobă proiectul de buget al Baroului și de descărcare a Consiliului cu privire la
activitatea sa de gestiune.
 În sarcina Consiliului Baroului se află organizarea Adunării Generale, ordinară sau
extraordinară. Adunarea Generală ordinară se întrunește anual în primul trimestru la covocarea
Consiliului Baroului, iar Adunarea extraordinară poate fi convocată de Consiliu sau de Comisia
de Cenzori ale Baroului la cererea a peste o treime din totalul membrilor Baroului. Adunarea
Generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor săi și aceasta adoptă hotărâri
care sunt obligatorii pentru toți membrii Baroului.
Consiliul Baroului este format din 5 -15 membri aleși pe perioade de 4 ani (Decanul și
Prodecanul incluzându-se în acest număr).
Consiliul are următoarele competențe:
- adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului UNBR și ale Adunării Generale a Baroului;
- întocmește, modifică și dă publicității tabloul anual al avocaților;
- adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar și deontologic
pentru soluționarea reclamațiilor și sesizărilor în condițiile prevăzute de lege și statut, etc.

Consiliul Baroului se întrunește în sedință cel puțin o dată pe lună la sediul Baroului.
Consiliul Baroului este legal constituit în prezența a 2/3 din numărul membrilor săi. În
exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul Baroului adoptă hotărâri și dă avize. Hotărârile adoptate de
Adunarea Generală sau de Consiliul Baroului pot fi anulate de Consiliul UNBR numai pentru
motive de nelegalitate.

Decanul Baroului este ales Adunarea Generală a Baroului dintre avocații defintivi cu o
vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. El trebuie să fie membru al Baroului de cel
puțin 5 ani și este ales pentru un mandat de 4 ani. Decanul în exercitarea atribuțiilor sale emite
DECIZII.
Decanul are următoarele competențe:
- reprezintă Baroul în raporturile acestuia cu persoane fizice și juridice din țară sau din
străinatate;
- convoacă și prezidează ședințele Baroului;
- aprobă cererile de asistență juridică gratuită;
- exercită căile de atac împotriva Comisiei de Disciplină și împotriva deciziilor Consiliului
Baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac;
- ordonantează cheltuielile Baroului etc. (art 56).
Litigiile dintre membrii Baroului în legatură cu exercitarea profesiei vor fi aduse la
cunoștința Decanului și va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a acestui litigiu.
Înlocuitorul de drept al Decanului este Prodecanul, iar în cazul în care aceștia sunt în
imposibilitate să își exercite funcțiile, Consiliul Baroului poate delega un consilier pentru a
îndeplini în totalitate sau parțial atribuțiile Decanului.

UNBR

Toți membrii Baroului cu drept de exercitare a profesiei fac parte din UNBR care are
sediul în București. Nici un Barou nu poate funcționa în afara acestuia. Uniunea are personalitate
juridică, patrimoniu și buget propriu, iar organele sale de conducere sunt: Congresul Avocatilor,
Consiliul UNBR, Comisia Permanentă și Președintele Uniunii.
 Un cadrul UNBR se constituie și functționează Comisia Centrală de Cenzori, Comisia
Centrală de Disciplină, Institutul Național de Pregătire Profesională a Avocaților, Aparatul
Tehnic Administrativ.

Congresul Avocaților este organul suprem de conducere cu cea mai largă reprezentare.
Congresul este constituit din delegați ai fiecărui Barou potrivit normei de reprezentare stabilit de
statutul profesiei și de membrii Consiliului UNBR. Congresul se întrunește anual în sesiune
ordinară la convocarea Consiliului UNBR. La cererea a cel puțin 1/3 din numărul Barourilor,
Consiliul UNBR este obligat să convoace Congresul Avocaților în sesiune extraordinară.
Congresul ordinar și extraordinar are următoarele competențe:
- aprobă și analizează raportul anual al consiliului UNBR;
- alege Comisia Centrală de Cenzori și Consiliul de Conducere al Casei Naționale de
Asigurări a Avocaților;
- INPPA (Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților);
- face propuneri autorităților cu drept de initiațivă legislativă privind profesia de avocat,
etc.

Convocarea Congresului se face cu cel puțin o lună înainte de data stabilită prin
înștiințarea în scris a Baroului și prin publicare într-un ziar central. Consiliile Barourilor sunt
obligate să afișeze data convocării și ordinea de zi la sediul Barourilor și la instanțele
judecătorești la care funcționeaza acestea. Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate
organele profesiei.

Consiliul UNBR este format din Decanii Barourilor și reprezentanții Barourilor aleși
potrivit normei de reprezentare în statutul profesiei de avocat. Mandatul de membrul al
Consiliului UNBR este de 4 ani. Consiliul UNBR își desfășoară activitatea în comisii de lucru și
în plen potrivit Regulamentului de desfășurare a ședinței Consiliului UNBR. Consiliul UNBR
lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri valabile
... art 35

Consiliul UNBR, atribuții:

- organul deliberativ al Barourilor și asigură activitatea permanentă a UNBR;
- duce la îndeplinire hotărârile Congresului Avocaților;
- exercită controlul asupra activității și asupra hotărârilor Comisiei permenante a UNBR;
- și altele conform art. 66 din lege.

Consiliul UNBR adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității Barourilor,

hotărârile Consiliului pot fi atacate pentru nelegalitate la Congresul Avocaților. Comisia
permanentă a UNBR se compune din 15 membri din care 5 sunt reprezentanți ai Baroului
București, iar 10 membri sunt reprezntanți ai celorlalte Barouri din țară. Președintele și
vicepreședintele UNBR sunt membri de drept ai comisiei permanente a UNBR și se includ în cei
15 membri. Mandatul acestor membri este de 4 ani.
Comisia permanente a UNBR, atribuții: (art 68)
- organul executiv al consiliului UNBR cu activitate permanentă și cu legătură cu Barourile
UNBR;
 - duce la îndeplinire hotărârile Congreului Avocaților și ale Consiliului UNBR și
supraveghează executarea acestora;
- acceptă donațiile și legatele făcute UNBR.

Președintele UNBR și vicepresedinții potrivit art. 69 din lege, au următoarele atribuții:

- reprezintă UNBR în relațiile cu persoane fizice și juridice din țară și străintate;
- încheie convenții, acorduri și contracte în numele UNBR cu autorizarea Consiliului
UNBR.

Potrivit legii și statutului, profesia de avocat se execită la alegere în una din următoarele
forme:
- cabinet individual
- cabinetul asociat
- societate civilă profesională
- societate civilă profesională cu răspundere limitată (art. 8 din lege)
Avocatul este liber să opteze și să își schimbe opțiunea pentru una din formele de
exercitare a profesiei prevăzute de lege. Acesta nu poate activa concomitent în mai multe forme
de exercitare a profesiei.

Dobândirea calității de avocat

Calitatea de avocat se dobândește cu respectarea condițiilor legii și a statutului profesiei
de avocat. Poate fi membru al unui Baroul din România cel care îndeplinește următoarele
condiții:
- are exercițiul drepturilor civile și politice;
- este licențiat al unei Facultăți de Drept cu durata stabilită de lege;
- nu se găsește în niciun caz de nedemnitate prevăzut de lege;
- este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.

Îndeplinirea condiției privind starea de sănătate trebuie dovedită cu certificat medical de

sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condițiile
prevăzute în statutul profesiei. Membrul unui Baroul dintr-o altă țară poate exercita profesia de
avocat în România dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Primirea în profesie se obține
numai pe baza unui examen organizat de UNBR și INPPA cel puțin anual și national cu
respectarea legii și statutului de avocat.
Tematica examenului este unică la nivelul UNBR, iar selectarea subiectelor se face de
către Comisia Națională de Examen. Comisia Națională de Examen este formată cu precădere
din avocați (cadre didactice universitare) care au minim 10 ani vechime în profesia de avocat.
Desemnarea acestei comisii se face de către Comisia permanentă a UNBR.

Avocatii stagiari
Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat și urmărește
pregătirea profesională a avocatului la începutul execitării profesiei. Activitatea unui avocat
stagiar poate fi îndrumată numai de avocați definitivi de o vechime de cel puțin 6 ani care se
bucura de o reputație profesională neștirbită. Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un
mandat de parlamentar, primar, viceprimar, președinte de Consiliul Județean sau vicepreședinte
de Consiliu Județean dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv.
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie și poate asista ori reprezenta
partea la organele și instituțiile prevăzute la art. 3 din lege.
Avocatii stagiari, după înscrierea în Barou au obligația să urmeze cursurile INPPA în
perioada de stagiu. Avocații stagiari au obligația să respecte normele de etică și deontoligie
profesională. Pentru a participa la examenul pentru primire în profesia de avocat stagiar,
persoana interesată va depune o cerere scrisă însoțită de documentația necesară la Baroul în
circumscripția căreia solicitantul se va înscrie și își va solicita profesia. Cererea se aprobă de
Consiliul Baroului prin hotărâre. Hotărârile Baroului pot fi contestate la Consiliul UNBR în
termen de 15 zile.

Concluzie
In concluzie, exercitarea profesiei de evocat este foarte importanta in societatea de azi, functia de
avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, iar nu in
ultimul rand avocatul promoveza şi apara drepturile, libertatile şi interesele legitime ale
persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.

Biblografie
https://www.unbr.ro/statutul-profesiei-de-avocat/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat
curs: Organizarea sistemului judiciar si a profesiilor juridice