Professional Documents
Culture Documents
Comunicare Politică - Referat
Comunicare Politică - Referat
REFERAT
DISCIPLINA: COMUNICARE POLITICĂ
TEMĂ:
”La data de 9 ianuarie 2004 a fost publicată în revista ”România Mare” declaraţia
senatorului Corneliu Vadim Tudor privind accidentul de vânătoare suferit de ministrul Ilie
Sârbu.”
”La conferinţa de presă din 18 ianuarie 2004 privind presupusa apartenenţă a ministrului
Ioan Rus la o reţea constituită pentru scoaterea unor mari sume de bani din ţară prin eludarea
taxelor şi impozitelor.”
Sloganul este definit de DEX ca fiind o ”formulă pregnantă, concludentă care exprimă în
chip lapidar țelurile politice, economice ale unor grupuri, organizații sau o problemă de
actualitate”, este un act verbal, formulă concisă și izbitoare, ușor repetabilă, polemică și cel mai
adesea anonimă, destinată să determine masele să acționeze atât prin stilul său cât și prin
elementul de autojustificare, pasională sau rațională, pe care îl conține. Pot fi: politice,
publicitare, ideologice; trebuie să fie scurt, sonor, original, credibil, complet, să fie în pas cu
timpul, să poată dăinui când situația se schimbă.
”Favoriții pentru turul al doilea defilează cu un slogan recirculat și cu un neaoșism șchiop.
Grijuliu să-și evidențieze trecutul politic cam precar, Victor Ponta reia ”Mândri că suntem
români”, cel de la europarlamentare al PSD-ului, la fel cum la europarlamentare partidul pe care
îl conduce a defilat sub însemnele proaspăt (pe atunci) răposatului USL.”
” Eroul este liderul superior, un idol pentru oameni. Odată ce un politician îşi doreşte o astfel de
imagine, trebuie să şi-o merite.”
” Un om politic sau o formațiune politică pot eșua dacă imaginea pe care o au în ochii
publicului este nefavorabila. Imaginea nu este cu adevarat formată de cât atunci când intră în
contact cu publicul căreia îi este destinată. Iar odată formată imaginea politică urmează să fie
permanent gestionată: redactată și readaptată în funcție de cum evoluează evenimentele socio –
politice, predilecțiile electoratului și nemijlocit – candidatul său pe traseu politic. Odată elaborată
și promovată strategia campaniei de promovare a imaginii, etapa urmatoare constă în elaborarea
și armonizarea tuturor simbolurilor distincte ale partidului politic: Denumirea, Liderul, Sigla,
Mesajul etc.”
”Epoca Renașterii reprezintă o altă etapă și o nouă imagine a liderului politic propusă de
Niccolo Machiavelli (1469-1543). Omul este încununarea puterii, este conducătorul lumii tot el
este cel ce are putere asupra: destinului, lumii, vieţii în general spectacolul politic este regizat,
totul devine magie și magic unde se arată desigur puterea liderului prin costumaţie, decor,
distanţa, toate impun respect și în același timp teamă.”
Discursul politic
Discursul reprezintă un termen complex care poate fi definit ca un ansamblu de enunțuri
ale unui emițător, care se referă la un subiec unic. El constituie principala modalitate prin care
actorul politic poate genera evenimente într-o campanie electorală. ”Discursul”, scrie Camelia
Beciu este un mod de utilizare a limbii și a limbajelor (limbaje nonverbale, limbaje specializate,
diferite vocabulare) pe baza căruia un actor social prezintă interlocutorilor săi o interpretare a
unor fapte. Patrick Charaudeau în ”Grammaire de sens et de l expression” definea discursul ca
fiind un comentariu despre situația în care se produce comunicarea.
Deşi urmăreşte să seducă, discursul politic se sprijină într-o mare măsură pe argumente
raţionale prezentate, chiar dacă aceste argumente disimulează, în ultimă instanţă, intenţia sub care
este construit. Tonalitatea imperativă, în relaţia cu publicul receptor, individualizează de
asemenea discursul politic faţă de alte tipuri de discurs. Având ca raţiune de a fi legitimitatea
puterii, discursul politic trebuie să treacă de la „a spune“ la „a face“ pentru că ultimul act al
legitimităţii puterii este acţiunea.
Cel mai frecvent format de televiziune în care politicienii sunt invitați și intervievați a fost
cel produs de postul PRO-TV, ”Chestiunea zilei” moderată de Florin Călinescu, în care
politicienii prezentau de obicei activitatea desfășurată în cadrul mandatului oferit de electorat dar
și viața personală a acestora, hobby-uri, familie. Un alt format este acela produs în proximitatea
alegerilor de tipul emisiunilor electorale. În comparație cu primul tip de format prezentat acesta
avea o pondere mai mică în cadrul programelor tv deoarece acele emisiuni erau produse și
difuzate doar în precampaniile electorale și în campaniile electorale. ”Chestiunea zilei” era așa
cum îi spunea numele în primul rând o dezbatere a celor mai importante evenimente din cursul
zilei în curs cu oamenii zilei le-aș spune eu. Evenimentele erau prezentate într-o manieră distinsă.