Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 16
1. (2 puncte) Mate arecafele, Fecare cafea are un volum (dat n ml io concentrtie dad n procente. Matel poate amesteca dove cafele. acd amestecd o cafea cuv ml gi concentrafiec:cu una cuvsml siconcentratiecyatunci el vaobyineo cafea cu: sous HME crv ten ve concetaies Sotisfctia dus lui Matei de o cafea cu volumsi concentraiecestev -c, tind o& Mate are + ocafea de5 (mi giconcentratie ded 0 %(c = 0. 4), +o cafea del 0 Om! si concentrate de3 0 %i(e = 0.3), + ocafea de3 0 Omi gi concentratie del 0 %(c = 0. 1), + ocefea de2 5 Omi gi concentrate del 0 %(c = 0. 1), + ocafea defi 0 Omi si concentrate des 0 %(c = 0.3), care este cea mai mare satisfac pe care o poate objine Mate! amestecénd optim cafelele? ©2580 0355 f O40 O10 450 2 (2 puncte) Mate ga cumpéato plant nous pe care tebuie so ude no, cu exact un tru de apa late parasite, nal gose, cu volume de28,1Osi2 Ot ‘nto operai, Mate pote s8 + la stil, pe care o umple complet de la rbinet; +a dovs stile gi vars cat de mult poate din prima intra dova (le pn cénd prima stclé se goleste, le pan c&nd a dous sticlé se umple); + ude planta, dacd are osticla umpluta cu exact tru, Considers afirmafile urmétoare: 1. Matei poate uda planta mute 2. Matei poate uda planta utlizat numal3sticle, 3. Mate poate uda penta fara sa foloseasca mel mult de2 2de lt de ap. 4, Matel nu poate uda planta (Care cin afrati este adevarata? O strains © stmsjiis O stag.283 © steras.24 O stimayos 3. 2 puncte) Se vede o suprafata (matrice) infnité in jos gin dreapta cu inl numerotate de sus in jos gi coloanele de la sténga la dreapta. 0 furnicd exploreaza aceasta suprafat pomind din cotul stinga sus 1, | ). Deoarece furnic& prudenta gi vrea s& rman mereu aprospe de zona explorat deja (gi marcata cu feromon)),explorarea se face extinzdnd succesiv pétratul deja parcurs din colful stnga sus. __ Astfl la inceputul furnicd coboara in celula( 2,1 ), poi merge in dreapta in celula( 2 ,2 )siapoi uredin celula( 1,2 ), completind un patrat2 x 2. Pe acesta ilextinde mergénd tn dreapta in celula( 1,3 ), apol coboard in( 2,3 )si( 3,3 ), dupa care se deplaseaza spre sténgaiin celulele( 3 ,2 )si( 3,1 Jcompleténd un patrat’ x 3. Pe acestail extinde coborind in( 4,1 ), mergénd in dreapta pén8 in( 4,4 )si apo urednd in( 1,4). Continudnd in acest fel furnic& poate explora o suprafati oricdt de mare. Maljos se pot vedea pagilla care a fost vita fecare celulé pnd cénd furnicd exploreaz8 un patrat 5x5. : 1 4 6 16 17 203 6 16 18 Oe 7 ii i 10 in 12 5 20 25 24 23 22 21 Pe ce lnie si pe ce coloana se va aflafurnica a pasull (0.0 17 © (145,316) O (145,317) O (316,145) O (144,316) © (317,145) 4 (2 puncte) Conslderdm gil infiitL 23.456 7891011121314151617181920...,obfinutprn alipirea tuturor cifrelor tuturornumerelor naturale nenul. Considerénd giul espectv ca find indexat dea, atuncl ca aflati pe poztia? 1 05 2 0 2 este egalé O3 Os oO. oe b Os 5, (2 puncte) Alex a incercat e& orgenlzeze un concurs online, dar cu cdteva minute inainte de aincepe s& inceapa sta dat seama c& platforma nu este suficient de putemica pentru a géizdui candidatii si rise s& pice in timpul probel. La concurs participa 0 0 Ode candidati gi Alex doreste sa inchirieze cateva servere. Un server este caracterizat de preful su (cAt il costa pe Alex 88 inchirieze serverul pe durata probel) si capacitatea sa (numarul de b ceoncurentipe care serverul poste ser. Alex are de ales intre urmatoarele optiuni de server: + servere cu pretul2si capacitatea2; + servere cu pretuldsi capacitateal 0; + servere ou pretull Osi capacitatea? 3. De notat cf Alex poate Inchiria oricate servere, indiferent daca sunt sau nu de asemenea tip. Care este costul minim cu care Alex poate inchiria servere cu suma capacitalor mai mare sau egalé cul 0 0 0? ©4390 O 440 © 437 i O 433 O 500 6. (2 puncte)in timpul taberei la munte, Alex are de aprins un foc. Elare la disporitie o grémadi de lemn de diferte marimi,identificate prin numere de lalla 0 0. Unicul bat de dimensiune|este un chibrit, cu care Alex are de aprins focul - Desi buturuga mica rstoarné cerul mare, nu poate ca un chibrit s& aprind& un bustean, De fapt, o bucati de lemn de dimensiunedcare ia foc la momentultaprinde la momentult + Itoate bucdtile neaprinse de dimensiune mai mic& sau egal8 cu2 « d. Stiind c& gramada de lernne contine bucéi cu dimensiunile 1,2,2,2,8,5,5,5,7,13,14,15,15,25,35,50,50,51,78,99,100 si¢c8 Alex dé foc chibritululin momentult = 1, care este primul moment de timp cfd toate lemnele sunt aprinse? O8 O10 Os Os O7 7. (2puncte) Matel are nesta permtare: 9,1,2,6,5,4,3,7,10,8 Elare vies efectueze cel multopeai de interschimbare a doud element elturate. Care este cea mai mick permutare in dine lesicograicd pe care o poate objine? © 1,2,4,9,6,5,3,7,10,8 © 1,2,5,6,9,4,8,7,10,8 © 1,2,4,9,5,6,3,7,10,8 O1,24,6,9,5,3,7,10,8 1,2,6,5,4,9,3,7,10,8 8. (2 puncte) Ula descopet painromurte geste foarte pasionaté de ele, ofa c dorete 8 calculeze cétepalidromurilé sunt ma mic 22.0.2 2 Totui dup o experienttraumatizants la oa de zc Ul nu mel suport cir, aga c dorete sf caluleze toate palinéomuti intreOnlusiv) $ mal mic ca? 0 2 2care nu contin ead Cte atfel de palindromunt sunt? 103 B © 102 O10 © 100 Os mI 9, (2 puncte) Matel are un PC nou, care ruleaza PearOS, Alex a reust s&1lfure calculatorl gi acum s8 incerce sf ghiceascd cuvaintul, Alex tie c& Matel are o parolé de lungimel Ocaractere formate din tere mici ale alfabetulul englez De asemenea, pentru o experien}é mal plécutée utiastorlu, tunct cénd o parol gregitd este intodusd, PearOS notiic utlzatoru dacd cuvantd adevératé este mai mics sau ‘mal mare leccografic decdt cea introdus Dac’ Alex cauté 38 vorbeas ‘mod opti, stunct numérul de incercri pe care leva efectua: capris 31 60 mai mare savegaleut21 curing 09130 curing intr 9191120 oo0000 cupinsinre6t 3190, 10. 2 puncte) Considerém o maticepatraticd A de dimensiunen = 1 0 00, neg coloanele indexate dela. element OxeeA [i] [J Jalmaticel est egalcu( (i-+J) mod n) + 1.Dac8s'um | in (i )ajtorsumatutyror elementlo alate pe Tints 1m co (Jato sma tor elementlor aft pe coloenj tune valorea maxin8 expesel |sumlin(i)—sumeol(j) hundeew,j € {1,2,...)0 este ena cu: © 500500 Oo © s00 O 1908 ‘ : 7 t ©1000 11. (@ puncte) Bunica lui Matel are un fotollu,Fotolivl este foarte vechi gi din tapterie au inceput s& i Putem prvi fotoliul cao matrce patratica del 0 Opel 0 0, avind celedcottur la coordonatele( 0,0 ),(0,100),( 100.0 )si (100,100), Matet a observat5arce, fecare reprezentat prin cele doua coordonate( X;, Ys), care indi pe unde acesta strépunge fotolil Evident, Matel nu vrea 88 se ageze pe un arc, dec! se ntreaba care este aria celui mai mare pétrat inclus in tapferie cu latuileperalele cu axele de coordonate ¢iin interorul faptull si nu se afle niciun are. De observat ol arcele au vole 6 seaflepe latrile gi cohurie patratulul ‘Arcele sunt carecterizate prin coordonarea urmétoare: (48,47) (64,27) ,(54,28),(80,83),(92,36) Care este ltura maxima a unui patrat complet inclus Tn tapierie, culatuile paralele cu axele de coordonare, nicfun arc? interior faptei nu se aft O53 O63 O48 O28 O33 12.9 puncte) Fie numerele “speciale 100,356,440,1137,1901 Defnim puterea unui numérXintreg ca find dstana fade cel mei apropiat numér special respectivvaloares minima a moduluil x —s |, Uundeseste unuldintre numerele speciale. (Cate numere cuprinse tntresi2 0 2 2(inclusiv) au puterea un numar prim? 0446 © 2008 om ‘i Quszr O4sr 18. (9 puncte) Gare este suma maxima a elementelor matricei de mai jos, dup inmulirea unor ln gi/sau coloane (posibil chiar toate) cu 1? Tnmuljiea unei lini sau coloane cu— Ipresupune inmultirea tuturorelementelor sale cu— 1. 4 -1 6 4 -5 2 -33 -12 10 -11 1. 0 ghee 99 -98 -40 34 33 361 233 ; O 234 0235 O4er : 14, @ puncte) Céte numere ntrelsi2 : 00.0 . 00.0 . 00 Oau exactBadivizort? om ; & 4 on O186 Oar a m Ns H Oo ‘fy 18, (6 puncte) Alex se uité la prejulectiunilor sale pe plat inmod inexplicabil prejulecfunilr la minutuleste: (847-243-1484) mod 100 ‘Avand pre{ul acjunilr pentru minutul.2,. 1 0 0, Alex pune urmatosrea intrebare: actiune gi s8 0 vanda mal trziu, care este profitl maxim pe care ar putea s& il obtin8? 1 putea, peacesteal () Ode minute, sl cumpere o On O% Oo . . Ou ‘ O55 16. (9 puncte) Tat lumea are acasi o ceagc’ cu monedele del Osi5 Obani cu care nu are ce sd facé. Alexa decis s8 schimbe acest ucru. Incepénd de acum, el sa hotarat sé pliteasc& orice sum cét mal exact poate. Coneret, daca are de pti la magazin, va incerca: + s8 dea cét mai multe monede ded Ode bani poste, faré s& depgeasca suma total; + dupi ce nu mai poate da monede deS Ode ban}, s ceute cét ma multe del Obani, de asemenea fara a dep! suma total + dupé aceea pliteste suma rmasé cu bancnote delleu. De notat ci mereu casierl da restul exact, cu numrul minim de moned necesar. tna Alex sunt: +1 Omonede de Ode bani +1 Omonede del Obani cu ce moned va rméne Alex, dacé ere de plait, n ordine, sumeled. 7,2.3,10.1,3.57 © riciomoneds © eomoneds deb Ode bani © Amonede det Obani © eu monede de6 O¢e ban. : Hen © omoneds deS Ode bani so maned del Obani 17. (5 puncte)Doloamen se umese sosdaca seamna mult unul cu atu. Evident relata de a f soste este una de echivalen deoarece: “Aeste mereusosiecuA; + dacd este sosie cuB, atunci siBeste sosie cuA; + daca este sosie cuBstBeuC, stun! stAeste sose cuC. ‘Numimo pereche( A ,B ) minunaté decd indeplinest simultan dous condi ‘A

You might also like