CONSILIUL CULTURll ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE

Revista
muzeelor si
monumentelor
apar 12 numere pe an:
Muzee 10 -MUZEE (nr. 1-10)
"

2- MONUMENTE ISTORICE
8•1983 ŞI DE ARTĂ (nr. 1-2)

Redactor-1ef: dr. LUCIAN ROŞU

 COLEGIUL DE REDACŢIE:

L" . rctk1CIO<·$<ll. c.;a·mlă

t
dr. l.udan HOŞ
SAltAFOLEAN. 1cdactor-:iel adjunc .
Ion CIUGORESCU, "\:ma JACOB.
Mircea MUŞAT. El1$abela HLIŞl:\1\llll.
DoiM T1\RllOS

: D T R
RE AC O I

;"Ilari<\ H�NAT.
"

l'A\'EL.
ton GH.!GORESCL".
Ani;hcl El1sat.cta Hl"Şl:\,\HI".
Dccd).>.l TOCA

Pre1cntarca gral ic.". �· tchniC:. ·

Corneliu MOLDOVEASU

Corectura asigurali de !.<::f"1ici11l tic coi�c­

!ur.' al 1.S.l.A.P. (Întrcprio<le1ca de �tal

ic ţ1 rl
pentru imprimate �i a<Lministrnrea pu·
bl a ilo

•,pu .orc
COl'EHT.\ (CO\"\"ICHTUHF) l: .hp•·ct
<lu\ �[11�•·111 td1111c11 1 l )Jum•

1 \'.�··--::.��:.'::1·::�" �.r��:��:e' �" .��.�,:��.:l�

�"""lui
COl'ElffA (COt:\"ElffL"HE) \\': �"'u.•<·
ţi o\t<•ne�•c.\ lfm.o:mcnl) e Tap1>
d'OltCmc (fr"-gmn•t)

J{edacţia: c„1ca \"ictoriei nr. IH. cod

71101,..,ctor l. Bucureşti.1elelon)l)4l\68
Adminislratia: fntrepri11dc1ca de stat

cl t
pentru irnprirnatc şi adrninistra1ca pu·
blica\Hlor. P1ap S n cii nr. I.
cod 713'4. �I. l. BucnreŞli. telefon
1760 10,intcrior liO'

Ai>onamcntc!e MO fac
(t!;:: ��'°'r � � :�;:: ��:; ;., p::
la admini�traţia
a ''' c s. l A
p e c , ; :
1u�teşiadministrarcapublica1HLor)cont
(ii 'L !502 28 B.!'<.R.S.R.Filiala ""ctO<"
şti un � c
o
I, Bucure şi l a oficiile tal
d ifuzorii de pren. Costul un i �bona­
rnent (10 numere ,.„lu•ce" 1i 2 nu mere
„:\lonurnentc is\oriceţi de lei .._n:.••)
100anual.

Pour \"�trn„ge1: 11, XI

E M - lkparta­
mcntul export-impon piesă P.0. Box
IJ6-ll7, telex 11226. Bucu�ti, ur.
lll)ecembrie nr. J

lNTREPIUNDEREA POLICitAFlCĂ
„INFORMAŢIA", BUCUREŞTI�- H52

14318'1 l..ei 25
LARGI PERSPECTIVE PENTRU VALOR!.FICAREA PATRIMONIULUI
CULTURAL NAŢIONAL DESCHISE DE CUVINTAREA
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA
DIN 2 - 3 AUGUST 1983
lWLUl, .\IUZEELOH DE ISTUl{IE ÎN
ŞI H�VOLU'j'IOX:\H.i .A TISEHEl GENEHA'PI
M 't����· c�������:e 1�1 C�1��f�i;;���;,
de lucru pe problemde muncii organiJ;a­
toricc şi politico-educative din ziklc de
2-.\ august 1 983 rc prezin t:i; un document
de excC'pţionaH inscmnf1tate teoretie1 şi
practid1 în am plul program n:Yoluţionar
menit sfi concentn:ze dorturik partidului
şi po porului nostru in direcţia inf;"iptuirii
consccn:nte a obiecti\·clor stabilite de
C ongre sul al XII-iea şi Conferinţa :\aţio­
nal<i ale partidului
$i pentru oamenii muncii care işi dl'S­
făşoarii acti,·itatea în instituţiile muzeale.
între acestl'a :\luzcul de istoric al l�. S.
România, care ocup;1 un loc central în re­
ţeaua muzeelor din ţara noastr<"1, Cu,·in­
tarea secretarului g eneral al partidului
genaea7,ă un puternic suflu mobilizator.
Ne considerăm, astfel. angajaţi plenar
� ntru transpnne�e� conc�etă în prac­
.
IKii. în viap a hme1 partidului. pentru
organizarea şi desfăşurarea unor acti,·ită\i
politîm-idcologice şi cultura\ -cducati\"C de
înaltă ţinut:i şi calitat e , caracterizate
prin cficicnţ[1 şi meni.te să argumente7:e'.
în lumina adevărului istoric, a concep\1e1
materialist-dialectice despre lume şi \"iaţ;"1,
dezvoltarea continu{1. asccnclentr1. uni­
tară şi progrcsist�1 a poporului român,
lupta neobosit:-1 şi eroică a acestuia pcnt_ru
libertate. indcpcndcnţft şi unitate na\IO­
nală, contribuţia sa_ la .il;nbog;"1ţirea tc1.au­
rul11i de cultură şi c1Vilizaţic al umanităţi1.
Sublinia, pc bun:i dreptate, secretarul
general al partidului, referindu-se la inten­
sificarea şi perfecţionarea activităţii_ poli­
tfce şi educati\·e, că „ . .. f1cbuie s1i de::­
wlliim puternic spirilul de dragoste: fa/li
EDUCAHE.·\ P..\TH I OTI C.-\
,/,· /11rti. Ja/â d,· p11rtid, f11fi1 1/f popor. S li
împlâim <'liurnr,·11 gmrrnlâ cu spiri/11{
p11lriofic, oii rfmxos/ei Jaţâ dt /rcrnt11l
glorios de luplâ 11/ poporului noslrn. c11rc
în cdc lll<li grdc timpuri a ::,t1uf sâ în­
frîngâ oric,·grtufi"i{i, sâ-şi asigurt exz'.ţ/e11/11,
1fr::1'0/f11r('(I ,yo11omicil şi socia/â, Jorm11re11
s/atu!ui1111ţio1111!,lra<'ffllfafâurirc·,1s1Xi11fi.�­
m11/uişi sâî1111i11fr:cfcr111 sprr comtmism".
Prin marde importantul s;·1u patri­
şi
moniu de \'aiori culiura!-naţionalc,:iluzcul
<le istorie al H.S. România proiecteaz:"1,
in rx1xn:i1ia de Laz;"1, in Ex poziţia Oma­
gială „DO\·ezi ak dr;igostci, înaltei stime
�i p rof u n d e i preţuiri de care se bucură
preşl•din tele '.\'icolae Ceauşescu şi
IO\'ar;"tşa Elena ({·au�·scu, ale amplelor
relaţii de prietl'nie şi colaborar e dintre
poporul rom;în şi popoarele altor pri",
precum şi în alte şpaţii •:xpoziţionale,
imagini de o autentic"t şi ,·ibrantă ple­
doarie pentru omasierea trecutului, a
;idmiraţici şi preţuirii remarcabilelor rea­
lii::"tri înf:1ptuitc în anii socialismului.
îndeosebi in ultimii !8 ani �cei mai
rodnici din i�toria patriei - de dnd Con­
grt'Slll al !X-lea a ales in fruntea parti­
dulu i şi statului pc lo\·arăşul Nicolae
Ceauşescu. Anii care au trecut de atunci
s-au înscris, cu de pli n l<'mei, in con­
ştiinţa naţiunii noastre sub denumirea
încrncatii de o legitim;i mîndric patrio­
tidt „EPOCA CEAL;ŞESCL"', în care
ne regăsim sub semnul marilor impliniri
materiale şi spirituale, cc au propulsat
România în rindul prilor cu un înalt
prestigiu în lume.
Cuvîntarţa secretarului gc.ncral al
partidului acordă o marc atenţiC formării
şi Clluc:·irii patriotiet'. re\'o]u(ionare a (August 1984). 150 de ani de la infiinţarca
ti1wre1ului, a tuturor n·l."1\('nilor patriei \[uzc·ului \ational (nOiC'mbrie 198�).
no;1strc. Ell· 1·or fi matl·rializak prin anwnajar,·a
.\larele puhlic �i în rindurile acestuia unor t•x1>0zitii t<•1n1)0rar(· la sc•liu! ins1i­
tinl·rii. care ocup:"1 un lor important atit lu\ki. 1·crnis.1r(•a tll' t•x1m1.i!ii fo1od<1<'ll·
prin Tl'l.'l'pti\·itah' şi Sc'llSihilitatl' la mesa­ rllt'nt;1r(' tcmatif,„ oq.;anizan·:1 unor t•x­
jul nobil al is.torki patril'i 1ransmis prin puncri insotite d•· proi.... ctii de dia1)0zitiw:
piesdc {le· muzeu dt „i prin 11u1n:"1ru! im­ la illlreprindcri ::-i instilutii tk pc mari
prl•sionant de partirip:rnţi la acţiuni platforme industriale <lin Capital:"i, <k·s­
politico-idcologire şi cultural-t·durnti1·e, fi'lşurarea. in anii 1 984 �i 1985, a cidalui
reprczint:"1 un entuziast potenţial uman de cunferin!(' „:\h1Zl't' şi monumente isto­
ÎllZl·�trat ru largi rrsur:<e şi multiple rice din Homtmia ", Gir<' ,.a ilustra cde
disponihilit;"1ţi de înţelegc·rt·, aprofund:irc nai importank şi 51.·mnificatiw 1·a]ori �i
şi pre\uin• a glorina;;.•i noa�tr<' istorii 1·cstigii materiale �i spirituale din toat�·
ju<lc\ele patril·Î ';'i tlin municipiul Bnrn­
O amplri ::-i dil't•rs:·1 arit· dt• ;1cţiuni a
reşti
iniţiat instituţia 110;1strr1 pentru n11th·a­
\!uzeul dl' istorii· al H.:-i. lfomrmia a
rea sentim<·ntului patriotic la diferite
rris.puns şi 1·a r:1spunde cu entuziasm
categorii de tineri: eled. muncitori, stu­
şi inalt:"1 rl·SJ)C>!h·lbilitak 11\CJhilizatoardor
denţi, întckl'tuali ::-.a. Chiar �i o surnar[1
comandanwnk majo1\• 1:i.: car,· patria.
selceţie dintr-o 1·:11t'i.;oriL· larg!1 d,· ma11i­
partidul, ScCTl'tarul s:"1u i.:crwra! Ic pun în
fcst:"1ri 1.10ate ilustra 1m·ocup:"1rilc \lul('ll­
1 faţa instilutiilor de cultur;"1.
lui de istOTÎl' al H.S. Romf11ia: c<•rcurilP
Acti\'it;i\ik num1•roa�· !)oi l'arîak. <il-.�­
d._. do.l1:iteri politi1..-o-i<l,·ologil'e şi .. Prie­
f;işurate la sediul muzeului şi în di\'ersc
tenii muznilui''. ··xpuncri. simpozioanl',
locuri de mund1 ale constructorilor socia�
nw;;c rotunde dl'tlicate unor ('\'t'ninwntc şi
lismului clin in1Teag:1 ţar:\, cu deplin:\
mumcnk d.._. st:am:i. din istoria patriei şi
CD11ş1iinţ:·1 proft'sionali'i şi politidi, in­
par1idului, conrursuri l<'matice cu ge1w-
����1'rÎ1: ş\n 11 il
�� 1 ;�: ;�]t �'.
1�c f.OJl:
tr-un autentic �piril re1·o]u\io11ar �i prin­
tr-o in1plicar,· iwmijlocit:'t, dcmonstr.•aztt
1 i dt ;\[uzcul dl' istorie al H.S. lfontânia este
Angaj;'tri ferme ale actÎ\'it<l\ii noastre
in pC'rspcctiva unor apropiate n10mentc
„1111 c„11/r11<1!!'1iurafil'ir,·;:0{11/io1111rc./1rlln­
de 10n1111rc rl 01111d11i 11011". aşa cum
istorice aui\'crsati\'(' au în 1·ederc c(·i 6.i
otfrt',
,;ccrdarul g«neral al partidului nostni,
de ani tle la fi'1uire<1
1 statului ua \iuual
tOl'ar;işul \icohw Ct·auş;.•sru. cerea fic­
uni:ar rom:·m (I Dc•cembrie l9SJ). 12.i
c:"trei uni1;1ţi cultural-arti1'tict''.
de ani d<' ta l' nirca l'rincipatelor l{um:"11w
(2� Ianuarie 1 9 8�). patru <leccnii dl' la
l�e1·olu\ia de clil>1:rar,· sociat1 şi ua\io­
na1:"1, antifascistă şi antiimpt·rialist[1

CHEATIA l'Ol'l'l.AH„\ nmL\NEASC..\ ÎN SLUJBA FOIOL.:\1(11

C'ONŞTllXTEI SO('tALISTE A )!ASEI.OH

n l mult, obiccti\'dccele a\'(•m de îndeplinit,

A �11i:�Î'. (�!�\�.fi���;c'���1l�����r���n1�j
politico·educatil'f1 desf!iş 11ratf1 in ,·edcrea
r�ali7.flrii hotărîrilor Congresului al XII- ea
i
Şt ale Confcrin\ci �ationa.lc a partidului,
secretarul gt•ncral al P.C.R.. to,·ar:'i.şul
Nicolae Ceauşescu a prccÎ7.at, o dată mai
prt•cum şi căile C(' tre buie urmate în lupta
şi munca re\'0]11ţîo11ară de transformare
socialr1 a intrcgii pri şi de edificare a noii
orînduiri - orînduirca socialistă. În acest
context, au fost subliniate succesele de
marc însemnătate pc care ţara noastră le-a
 obţinut în domeniul activitr1\ii ştiinţifice,
în in,·ăţămlnt şi cultură - factori de
importanţă fundamentală în ridicarea
gradului de civilizaţie a poporului.
Apreciind rezultatele pozitive dobîn­
"dite pîn;i acum, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a accentuat. în Cuvintarea la
Consfătuirea de lucru pe problemele
muncii organizatorice şi politico-educa­
ti,·e de la ;\[angalia, necesitatea g5.sirii
acelor miisuri menite sa punr1 in aplicare
linia politid a partidului: „Avem pro­
grame.şi holiirîri c/are,dvem o li11ie ge11ernlci
j11slii pwtru activit11/e11 îu /oafr dommiifr;
ae11111 lwl1irîlo11rc. sî11t mcimrile org1111fr11-
torire, polilict şi rd11clllfrt pentru reali­
tare11 /o1. Oricît de j11stli 11r fi o linie gene­
ra(li, oridl de j11s/1• a1 fi /1rog111mde şi
p!1111uriJ,• pe c11re fr ai:on, ele rlimfo numai
simpfr pli!1111ri. docummle, dacei 1111 st
ac/io11c11:1i n1 f11lrc11ga nisprmdere şi d11cli
1111 se iau mlis111i!.: 1uces111e in v<"lfae11
reali:1irii lor fn vi11/1i""
Pornind de la cerinţa ră fiecare unitate
culturală trebuie S:-1 de,·ină „101 renlru
al educ11/ici re.;1o/11/io11are, p11trioJice, eh
formare 11 omului 11011", colectivu\ de
oameni ai muncii din :\luzeul satului şi
� artă populară. organiza\ia de partid
au analizat modul in care, prin activi­
tăţile dcsf5şurate, muzeul nostru îşi
îndeplineşte sarcinile specifice. Au fost
elaborate planuri concrete de măsuri
menite să contribuie la ridicarea pc o
treaptă superioară a întregii noastre
munci, ştiinţifice şi cultural-educative.
În acest sens, in programul expoziţional
s-au înscris manifestări menite s;'1 pun:1 în
lumină virtuţile creatoare ale poporului
nostru „care în ctle mai gule t1mp11ri a
şti11I sâ î11Jri11gli orice g1mtl1ţi, să-şi
asigure existen/11, de::voltarm uo110micri
şi socialii"". Prin prezentarea monografică
a unor zone sau aspt.:cte de mare interes
pentru cultura materîati şi spiritual.:i a
neamului nostru - mijloacele de trans­
port tradiţionale, arta popularr1 din Cîm­
pia Dunării. centrele de ceramic;\ din
Muntenia - vom evidenţia tezaurul de
gindire, muncă şi creaţie al locuitorilor
acestui pămint. originalitatea şi pere­
nitatea artei populare româneşti. Prin­
tr-o permanentă perfecţionare a cunoş­
tinţelor generale şi profesionale, specia-
!işti muzeului n::alizează tematici expo­
ziţionale bazate pe teoria re,·oiuţionar.-1,
materialist-dialectică �i istoricfl a parti.
dului nostru. a<:centuind sensul de,·enirii
istorice şi analizînd stadiul ;'lc\ual al
fenomenelor. CreaJia populară contempo­
ran;1 - prezen\[1 ac1h·r1 în <:adrul Fes­
ti\"alului naţional .. Cintarea Rom{1niei"­
constituie, de asemenea, obiect de studiu
şi subiect pe111r11 multe din actidt:!ţile
noastre. „Zilele <=reaţiei populare contem­
porane'", ajunse în acest an la a 111-a
ediţie, wnfirmr1 \"aknţele creatoare atît
de plenar afirmate în anii so<:ialismului.
după cum expoziJia JX>rmancntr1 "Creai­
tori populari contemporani'" ilustread
a\"Întul remarcabil pe care meşteşuguri
stri"1\·echi îl c1mosc astf1zi.
l"n obiectiv de se;im;i, subliniat în
cadrul Cu,·inUtrii la Consff1tuire. ii con­
stituie educaţia multilaterală a tinere­
tului . . . O 11/e11ţie ileostbitri /rebui( sli 1icor­
<liim Jormârii tiner,•i ge11<'ra/ii penim
m1r11c1i. pmlm lnp!ii, dueârii ei în spiril
r1't'O/ll/io1111r". spunea to\·arăşul �icolae
Ceauşescu. Conştienţi de inalta respon­
sabilitate cc ne revine în acest domeniu,
acorclf1m o atenţie sporit;"1 adivit;iţilor
desfr1şura1e în rîndu! tineretului şcolar.
Colaborarea rn şcolile şi casele pionierilor
şi şoimilor patriei din Bucureşti a cunos­
cut o di\"C'rsificarc a formelor. de la lec­
torate şi conferinţe, la îndrumarea cercu­
rilor aplicatiw, concursuri teoretice şi
practice pc cele mai diferite teme etc.
Hezultatele concrete ak acestei colal>0-
rflri au fost prezentate publicului în
cadrul expoziţiei „Arta J>Opulară - i1sor
de inspiraţie in creaţia copiilor··, des­
chiS:-1 la sediu în luna august a.<=. Însuşin­
du-şi tainele meşteşugorilor tradiţionale­
ţesut, cusut, prelucrarea lutului şi a
lemnului etc. - copiii în\"aţ;l să pre­
ţuiască opera înaintaşilor fiind, astfel.
educaţi prin muncii şi pentru muntr1.
Va trebui ca în viitor sa lărgim sfera de
cuprindere în cadrul acti\"ităţilor noastre
şi a altor categorii de tineri, în primul
rînd, a tineretului din fabricile şi uzinele bu­
cureştene. Trebuie s;1 a\"em in \"Cdere dezi­
deratul de a desfăşura o activitate poli­
tico-educati\"f1 „rn flltreg11l popor, pm!m
Jorm111e11eo11ştii11/riom11!11i11011,co11slrnctor
co11şlie11/ al noii v•i11d11iri soci11Je".
Prin l'Xl·mplul inainta�ilor - atit de bine mahil:1 - trt'huic pus in slujba form<"1rii
pus în \"aloare i n cadrul :\luu•ului satului conştiinţei ;;ocialistl' a maso:·lor popu­

şi dl' art:1 popular:"t - s.i contribuim la lare. :\u trebuie s:\ uit;"1m nici o clipr1 c:i
,,probhma 11cfi1'llii(ii po!1!ico-rd11c11/i;re
în
comball'rca kndinţei dea tr<'ii f;"1rft munc;\,
tSf<' s<1rci1111 rmt1<1lii mom,•11!1d de Ja/tl".
a Tlll'ntalit�-,ţilor inapoiall' în munc[t şi
\'iaţ:i. Tot ceea cc a f:"iuri! poporul nostru J.\\.\'.'\"Ecomr.l.
de-a lungul st•coldor -. dl' la undte la
dlr�o·l•>r ;odJ111,..1 la .\l11uul •�•ulul
manifrst:iri artistice Jc 1·aloar,· inl•sti- �IM :orl;l l••i"''"";

EIJUl 'ATIA ,\r ATEIOAl,hT-IHAl.Et"Tll"_.\ - OBI El'TJ\' PHIOHITr\ H

AL )!LTZEELOH llE :-;>TllX'j'ELE XATLTHll

tcmatidt
D f,�i1�1��11,����-1��°C��·1i1.�� �������� ;��� �:� l �i
· o \'ariat�t cu l"Oll\inut materi:i­
\. ; . list-ştiinţific. lk fopt. muzt·cle de ştiin­
:\icolac Ccauş..-s cu la ConsL"1tuirca de \l•le naturii au i11tr1•ai.:a tematir;"t run­
lucru pc problcnwk munrii ori.:anizato­ �truiUt în spiritul rnnct•p!id ma1crialist­
ricc �i politiro-cduca\i\·e cuprind idei de ştiinţificl' dcsprt' lume �i \·iap, explicînd,
inalt:1 \"illuan• 1t·ordic:1 şi practic;i, mcnill' ni ·:docun il·lltt"" rupt•' din natura ins:1şi,
1: c:1
s;, c: l 1uz cas oamenii muncii spn• rea­ ongmc;1 \"lr\iL, <:\"olu 1 a ei. urigmea omu­
. _
1
lizarea nu numai a belşugului de Luuuri lui. materialitatl·a lumii 1·ii
materiale, d �i a unui om cu o conrep\iL· fn dorinţa de a rl'aliza o cit mai lar;,;<"1
optimist;·,, rL·1·0Juţionar:·1, dL·�prc �ine �i �i mai documl'ntat;"1 r;·ispîndirl· a celor
de�prl' \"i;qtt . ./'1111i11d (,1 /.111�<1 i11fr,·gii mai noi datl' ştiinţificl' despre om ca
,1rtn•11il/i t."Ofl!I rn'(}fll/10111ml. 111<t/t"T1af1sl­ cxis1enţ;"1 bioloi.:ic:"i, :\luzn1I d,· ştiinţele
d1r1hct1râ şi is!of/câ -se acn•ntu<.'az:i în naturii din Ploieşti şi-a restructurat in­
Cul'intare - lrcb11ic sll i1111rmâ111 p,1rt11fof treaga tl·matic"t (înainte ilustra doar
infr,·�ul popo1 cu o conctpţit c/af/P, r11 o aspt•clt' taxonumitc şi l'Cologice ale florei
pasp,ytfrâ /11mi11oasri tom· 1·or d11 forţa şi
put,•r,:11 ll<'f1'.rn�t' _iw,:ingcrii onriiror l!.Y<'ll­
şi faunei judeţului) într-o formulă cu

!ii/i ş1 i11fâpt111ri1 l1t<1bâl11/r 11 /'rogr,rnw­

lui p11r/1d1d111" Cul"Întan•a pune în faţa
lucrătorilor din domeniul acti\·ittqii poli­
t i c o-cducath·c noi �i noi san-ini prioritarL·,
1d
a c:'.iror înf;"1ptuire arc <ln·pt
ridicarea calit:'tţii muncii de educaţie. de
form:Hl" şi dez\·o\tare a fOnştiinţci socia­
list(' a masdor.
În\degînd necesitatea obiccti\":'t a apli­
c"irii directh·dor formulate de documen­
tele de partid, muzeelt- dt• ştiinţă şi teh­
!
n ei a u izbutit s:·1 se afirme putl•rnic in
.
\'!aţa spiritual;\ a prii. dc\·eniml ade \"{t­
ratc şcoli pt•ntru toate \"Îrsll'lc, tot mai
solicitate de ditrc un public
şi interesat
Se ştie di muzeele noastrt• dabort•az:'1
în mod rurent c�poziţii periodice a\"înd
totul
11011:1: muzt·u de biologic mnan:i.
S-a l'Tl'at, astfel. posibilitatea de a cumu­
nka . prin 111ijloacde <le exprimare pro­
prii muzeologil•i, o chintesenţ:i de date
pridn<l omul . atît i n ce priwşte uriginl'a
suprem �i e\'Oluţia sa in timp. cit şi referitor la
particularit:'iţi!c hiologin· ale fiinţl•i mna­
nc actuale: anatomic. fiziologic. gcnctic[1.
:\ou! muzeu, primul de arl'Sl profil în
muzeografia naţional[t, \'li putea r•"ts­
pundc. prin exponate. în mod ştiinţific.
unei game foarte largi <le prohll·mc pc care
şi Ic pun oamenii în sensul autocunoaş­
terii. Ceea ce este şi mai important este
faptul c:i im asemenea muzeu \"a a\'ca
numero� menirea unui adc\·[1rat cc11tru de educaţie
multilateral:'t cart• \'a contribui la eluci­
darea unui marc nu111[1r de problt•me rdc­
ritoarc l a omul biologic. omul social şi
psihosocial, omul în plenitudinea aspec­
telor pe care Ic implidi atît de complexa
fiinţă urnanrl.
.Muzeele dl.' ştiinţele naturii a u înscris
în prrocupihilc lor concentrarea acth·i­
tr1ţii exact acolo unde este ne\·oi;:, a("Olo
unde ştiinţa este lnl:1turat:l de neştiinţa,
de misticism. Astfel. muz1..'Clc au reuşit sr1
antreneze la acţiunile de propagan&i
ştiinţifică \"aloroş.i oameni de ştiinţă înar­
maţi cu cele mai noi cunoştinţe din dome­
niul cercet:lrilor recente asupra \·iului.
datori sfl pună aceste cunoştin\(' î n folo­
sul oamenilor.
Lectoratele, cercurile de studiu. con­
cuViuri\e tematice sini formt' devenite
tradilionale în munca educati\·ă a majo­
rităţii muzeelor. Dar. cu toate că mm:cde
utilizeaz:1 argumentul ştiinţific în ple­
doaria pentru ade\·ăr, acti\·it{tţile cu
: UZEELE DE ARTĂ - LEGI\TUR;\ PER)IA?\ENL.\. !N TR E
M ARTIŞTI,
OPEU.A LOn şr l\IA H E LE 1�unLTC
Î df� �����':� �����î�;t�� ��o���i� �\ �i
f 1
� c r r
general al partidului, to\"aff1şul Xîcolae
Ceau�scu. ţinutii la Consfatuirea de lucru
pe problemele muncii organizatorice şi
politico-educati\"c de la .Mangalia. este un
îndreptar al activităţii teore tice şi pra�­
_
tice. sumum de valoroase idei căl;"lllzt­
toare pentru devenirea fiecărei instituţii
de cultură.
Cm·intarea subliniază, în repetate rîn­
duri, necesîtatt'a cunoaşterii profunde a
istorid poporului şi patriei pentru în­
treaga acti\·itatc ideologic;,, aceasta in­
scmnind, totodată. capacitatea \·alori­
ficatoare a trecutului şi raportarea lui la
contemporaneitate, ca mijloc de educare
patriotică, rcvohqionari'i. de formare a
conştiinţei socialiste a maselor. c u pre­
d1dere a tineft'tului. „Să de�voltiim pu­
ternic s pirilu l de dragoste fa/â de/ară, jafii
d;; partid, faţă de popo� . Sâ imple!im edu­
.
carea gwemlâ cu sp111lul p aln olic, al
ârngoste.i jaţii de !rec11t11l glorios de luptâ
al popomhâ nostru . . " Iatrt îndemnul
publicul apelează şi la imaginea filmului,
la poezie şi muzică.
Cuvintarea tovarr1şului Nicolae
Ceauşescu, dezbătută şi însuşită de d1tre
toate colectivele de oameni ai muncii.
cheama la intensificarea eforturilor tutu­
ror aşedimintelor de cuhur;1 spre dcsă­
drşirca conştiinţei omului nou. con­
structor al noii societăţi. De aceea con­
siderăm cit trebuie unite toate posibi!i­
tfiţîlc fiecărui aşezrtmînt, trdmie creat u11
front comun în aceastf1 nobilă b;"itălie
Colaborarea în realizarea procesului <le
cultură constituie o condiţie în înff1p­
tuirea actului instrucli\"-cducati\', iar
muzeul nostru t•stc gata s:1 participe la o
dt mai larg;"t colaborare
dir•dorul ,\luz•ulul dr �tii1qel• 11;1l11rii-l'lul•şti
pentru instituţiile muzeale de a realiza
una dintre sarcinile lor primordiale, cu
caract('r formali\·, educati\·, prin acţiuni
complexe, programatke. subsumate. Îil
succesiunea lor, evt'nÎmentelor istorice
şi social-politice pe care ţara intreagi't le
celebrează
Instrument esenţial al dez\·oltării con­
ştiinţei umane, arta ca mijloc de cuprin­
dere a firii lucrurllor, dt• cunoaştere a rea­
lităţii, de fixare a ceea ce este mai scm­
nificath· în experien\a umană. folosind
un limbaj specific, este î n măsură. s;"t
contribuie la educaţia maselor, iar muzee­
le sînt menite să medieze. să facă legătura
între artişti, produsul muncii !or crea­
toare şi marele public. În acest scop.
Muzeul de artă din Constanţa diwrsifică
gama mijloacelor şi formelor de \"alori­
ficare a unui patrimoniu de opere acu­
mulat de-a lungul timpului, prin expo­
ziţiile de bază şi prin numeroase mani­
festări expoziţionale temporare. tematice,
omagiale. retrospecti\·e, personale etc.
Acestora !i se adaugf1 conferinţe susţinllte
în duburi lt•
.
nnm c i t or .:ş t i , în pr i n c i p al S i l uindu-St' altit uri de clasa munci­
din l o c a l i t <'1ţih: sil ll:ih' }ll' se ul
t ra şan­ toare i n a n i i ilcga l i t :"i ! Î i ca ş i în i s t o ri c u !
t in u l u i CompJ,· x u l u i h i d r()('n,· rg c t i r � i de ;ici de l a 2.\ August 1 9 H . r t i ş t i au
a
i
11a\·iga\·i,· [ )\m;·irt·- � l a rl•a \,•;1gr!t , in
ma ri r \
c o n;; · mn a t in c ea i i lt• lor momentc . &·m­
„
n n i t ;"t ţ i indust riali' şi şcol i . prin k c ţ i i . n i f i c·a th·('. afirmind. ;1s t fcl . participarea
i,: i da j ,• tt·m;u ic(·, s e r i <k muzir<'t ş i po...z i .
h e rrt· a t o ru l u i l;i St.'n t imentd(' �i ideile rt•\·o­
p rin a c ţ i u n i alto pionit·rilor şi şoimi l or hqionan• ale i n t rq;ului popor. f n c ad ru l
p a t r il·i re au Io\ in u t u . alt• n•nadurilur
m z· mani f.•st<'1rilor (' Xpuziţîonale. arta con ­
l i t • ra r d i n şrut i . al,· l!TUJx'irilor 1ll' ;1 rt iş t i
t " km pora nti or up;1 u n l o c i m po rt a n t
s
pro f ,· i o n i ş t i şi :i m a t u r i . lll('11irea ('i fiincl aceea de a t•duca p u l i ! i r u l
·
E x pn s i t a i t k a l u r i l o r na\ionak. aria
· în spirit p rog rt· s is t , d„ a forma r onş t i i n (e
romfllll'a;;r<'t s-a ro11st i t u i t ra u n s11mum al capabil„„ prin Jenwrsul lor, s{1 înnoiascf•
unor ronşt i i n \t• angajate . pa t ri " t in· . re o - � i �:1 t r ans f o r me so<:il'tall'a . Carartcr11!
·
v
r ·1 p ro f un d realist şi dinamizator a! opcrc-­
�;:.\i.�::���� ��:'. �����n�;�i� �1��1 ��z;_1 ����1\';�.e��
i
's.1 lor. nw s a j u l şi \· a l o a re a lor a r t i s t ic;i con­
lui rdlert:"1. prin l'lapelt· de t' \ ·o l u ţ i (• sti­ trebuic l a innoUilar,•a fiin ţei 111nanc,
li�tic"t . prin indidduali.wn·a g,·nurilor r 11 l t i \· ,-1 spi r i t ul pa t riot ic . dc\·otamc111ul
·,
�i <:uprind, r · a fkd1rt'i rn:iri 1wr,,.:m;1 l i t :" q i f;1p ck pa t ri t '. ele cauza soci a l i s m u l u i
r rca t oa n·
„·
" a r t t ' i mo<lern.· �i olnll'mpo­
s p i ri t ua-
l lohrogea socialist:' 1 t•stc o surs:-1 i n e ­
ran,· rom :'1 1 h·� t i , p r m a n n d „· ţ e puizabi\:"1 dt' i n s pi r a \ i „· pt·ntru a r t i ş t i i d i n
1
�;[��: � 11i ��:�1��.�;s ��;��:��i.ut;1 s1���.� /�: m.�:
filiala Const a n ţ a a l n î u n i i A r t i ş t i lor l'las­
t i c i J><.'ntru � t· i \'c n i \ i pc litoral î n \' � c:in\ �
lor r r o 11 o e:î :1 . lo c p i c t ura . şi
�culpturn "�\1\': a],· ;1c11n·. ca ş1 pt· n t r u rci mclu�i
i,:rafica rumfuw:1 Sl·:1 sinte tizL·al:i �i r„·�­ r
t i t u i(· imaginea marilor monwnk dt' afir·
1 a l )('rdor tk p i r t u ;·1 şi grafidi. organizak
ck c:1 t rt· :\ \ u zt· u l de a r tf1 Constanţa i n
m;nt' ale roln· t i \ · i t i'1 \ i i , a t·\·t·nimt'ntdor cobborare cu l ' n i u nt'<I A r t i ş t i l o r Plastici
m a j o r<' a\1· istorit·i noa s1 n: din R .S. Rom[mia. Beneficiar al rod u l u i
� 1 UJ.t•ul 41t' a r t :i din ( o nst a n ! a organi­ accs t u i i m pa r i ' a t a l a r t i ş t i lo r c u
r,·a l 1 t a 1 e a m e r e u înnoit;i din grand10a'il
ft'P< l
z,•al:i 11\H!lt'TO<IS•: şi \·ariatt· e x poz i ţ i i te111- . _ •k
p<n a r1·. nwnih• „,-. nJ·�brei;1• c\·e11imen­ �:rnt iere sau r o m pl( d
·X e industri<1lc şi
td1· m o r :tlt' tn•rutului rr\·ol u\ionar.
\' n , s t f . i m p l i c a rc- a dir1·cti'1 a a r t iş­
:ij „
r dt• i J a el a gri cok al1• Dohrogd, muzeul îşi iml>o­
g:i(c•şte
t i lor , par t i c i p a e a lor nc11 i lo i t :1 , asu­ 1j r a n de a n pa t r imoniu l , pr i n dona ţ i i ,
r
man·:i lucid;, a rolului ;;ocial ;11 artt•i .
c u lurrr1ri rep r e�.t· n t <1 t i \'t' în acest sens.

l<ernhqia eh·
l a U l i i\ , " o i u l ck imk._
K1 zh P'-' rar e Ic \'a folosi î n t r-o m a i marc pro­
p1·ntlt' 1 1 ţ ;" 1. Rti5roa!d„ 1:·1r:"1 1wş 1 i tlin 1 907. porţ i e . printr-o m a i \·ic <1ct i v i t a t c expo­
·
t' \'t•ni111 1 11 1 d,· 1 l i 1 1 1 9 1 8 , 1 920. 1 9 .B ş . a . zi\io11;1l;"1 1.:u o tcmatid mai di\'<:rsifkat<'1
M: c o 1 1 , 1 i t ui(• ca j:doanc a l t • al't'S!t'i impli- s p n• ;1 preze n t a publicului imaginN con­
1':1 r i . in op.:r;1 un or ; m i ş t i prt'CUtll C i l . lfo­ rul­
· ul ir i . B . l sc ov · s
, c u . \ . Gri­
kmporan;i a an•stui ( i1 1 u t , în ideea
� nt al , I .
w h \'t ;.: ti1·;·1rii spi rit u l u i pa t r o t i .
i c a mindriei
goreS<:u, :-; _ He1qia, G . l l . l ir a . O. Bf111- � t• 1w n t r n înf{\ptuirile popo r u l u
· , r m n t , I. l s 1• 1 . \_ T o n i t z a ,
i no s t ru .
cil;"1, )'.;. \· o
)'.;, Cristea, C. H„·�su, Fr. �irato şi n u me ­
ro�i a [ ! i i . al,· r;1rur opere a u rtim:1s p•:sk
i i m p ndrturie. def i n i n d a r t i s t u l cet ;'1 ţ c a n . Jirr�lorul \luuuh1i dr nrlf1 - Conslan! �
III muzee . colectii. expozitii
COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢE ALE NATURII
DIN CONSTANŢA LA UN SFERT DE VEAC DE ACTIVITATE
------- GABRIELA PLOTOAG.I.
itoralul românesc oferă turiştilor
L
săi monumente str:'n·echi şi de artă
contcmPorană, lăcaşuri de cultură şi
odihnă, presărate la tot pasul de la
Mangalia l a Mamaia şi chiar mai la nord,
pînă în ''ecinătatea Deltei Dunării. La
cele deja existente se adaugă şi Complexul
muzeal de ştiinţele naturii, edificiu cultu­
ral-ştiinţific care împlineşte, in acest an,
un sfert de veac de existenţă.
Î n acest sfert de secol, muzeul nostru
a căutat să se impună şi să desfăşoare
o activitate cit mai complexă.
Poate c;·l atunci cinci este vorba de
o atare activitate, cifrele nu sint cea
mai fericită cale de a evoca efortul,
dăruirea şi pasiunea cu care s-a lucrat.
Şi, totuşi, cei peste 17 OOO OOO de vizi­
tatori care s-au înregistrat {de peste
50 de ori populaţia municipiului) exprimă,
Îtl bună parte, rolul şi, î n acelaşi timp,
necesitatea Ac\'arîuluî ca şi a întregului
complex.
Sri adăugăm la actidtatea ştiinţifică
fructuoasă şi cca cultural-educativă, patri­
moniul bogat de care dispunem şi. ca o
încununare a eforturilor, titlul de muzeu
fruntaş (premiul I în cadrul Festivalului
naţional „Cîntarea României") şi ima­
ginea muncii colectivului nostru în toţi
--
aceşti ani, dorinţa de a dărui publicului
vizitator realizări cît mai dL'OSCbite.
De fapt, sint l5 ele trepte spre împlinire
şi autodepăşire în care s-au prezentat
peste 30 OOO de exponate. peste 1 0 OOO
de spectacole la Delfinariu şi tot atitea
la Planetariu. pentru toate \'Îrstele şi
categoriile de vizitatori . Astfel, fărrl alte
argumente, se poate exprima saltul cali­
tativ realizat în atît de puţină vreme
de la debut la căutrlri. l a împliniri. de
la încercări entuziaste la succesele presti­
gioase de azi .
La I mai 1 983 s-au îm plinit 25 de ani
de la deschiderea primului acYariu public
românesc. Scmnindu-şi actul de consti­
tuire in perioada primelor 111ari realizări
economice, ştiinţifice şi culturale, înd1
ele la întcmeicn• a căutat să-şi aducă
contribuţia l a educaţia materialist-şti­
inţifică a maselor, la evidenţierea resur­
selor naturale marine sau dulcicole de
care dispune ţara noastră, înscriindu-se,
totodată, şi ca lăcaş de destindere şi
recreere. Aevuriul reprezintă astfel sec­
ţia cu care şi-a început activitatea Com­
plexul muzeal care s-a bucurat an de an
de un prestigiu deosebit, înscriindu-se
cu rezultate remarcabile la nivelul între­
gii reţele de muzee din ţară.
 Diploma ,\,. < l11na.rr
.ll • • r . l a 1 �1 ,1,. l • • n , J i L n l
( ul1un< " 1:. t 1 1 < a \ 1•·•
„.„.ah''" <u pnk·1ul
1 1 n pl m 1 1 n a �, •l•· :mi
,1,. ,„,1,1,·1 1 (.\ ;t t ""'Plt··
"'"" "'""·al < t" ' ' l 1 1l \ C
"1'·'"""" o l 1 1 1 i. " n -
•1.inl:i

\ · i 1. i t a l orii Glfl' i-au t rf f u t pragul au

putut a d m i ra pe"h' 1 ]0 d,· s1x-cii d i n
Delta DllMt r i i . ' [ an·a :\1•agr:1, )]ar,·a
ca �i o varîl' l a t c impre�io­
?. l c d i l l'rnn:1 .
]"-':;- li ,·xolîci. �c pan', ins:"1, d1
man· k public � t r a q i.a a � ost
n a n t ii d"

. de „1 unoni din bazinul

J)l.:niru
':'l r:unî1w cukqm
<:.-ntral al :\o·a r i u l u i . undi· exemplare
;i\"Înd o 1Tchinw de pesh' !O <le a n i �i
<limcnsiuni deosl'iJik.
Dac,·1 î n ;rnul 1 9.iN a c t i 1·am c p o �ing ur:"1
-�•-rlk. anul 1 97.i mardwaz;"1 tr;in;;for­
marca i n ;; t i 1 u \i,·i noastn• i n complex
1 1
;:\1:��;; \1n���W '.1 1:11;1n����l:i 1�i'1i�b:��n·'.:���
rul a�tronomil·. :\ l uwul m;·1 r i i . lklfi11:1riul
�i � l icrodclt a .
intr-un frumos p a r c <k ix· malul lacu­
l u i T;'d1;"1cf1riei. la I îuni,· 1 96 9 . s-a aprins
p e n t r u prima oar;·1 n·rul ckctric a l unui
l'ltuwtariu în Co nst a n t a . I naugurat în
plin sezon esti1·al. Plant' l a r i u l a fost o
.surpri1.{1 plf1rut:"1 pentru t u r i ş t i i rom;"tni
şi str?!i1_1i.
A pa r a t u l p e n t ru demon � t r a ţ i i
_
est!' o m � t a l a \ il• complcx:·t dL• pro1ec\i'-'.
de· man• pr�"Cizil'. bazat:"1 pe op1ic:·1 şi
nwcanic: :"• ru care se pot . rcaliz;1 n: o n t a j ,·
andio·l'lzuale c u t e m a t 1 d 1 co.sm1d1 ix· aC<.>«brt• a prr111n1h" l Com 1 •«· �to·
care muZl'Ot;ra(ii no�tri lt: pri·;r;i11t�1 p u b l i ­ <lt•
D o p l o : n a dt'
l L \ I ULULl'al Ş 1 u ll\•·l·· """''" J'C'Ultu � m C CM"
,1,.„,..,. [J,1,• " h ! 1 n 11t•• i11 1 1 1 n 1 1 < a � u h u r a l c•h><all>1;'L
cului. Expoz i ţ i a de ba7.ol,
Cosmosul u i " . ;u11C'najat ;"1 î n holul Plam·­
„ C i l'ilizatia
şi • Lr l l ' l 1 t1
: dt• ""'"' · dc>l;'.hur:ită in ·
1 11 \1 - 1\18 1

t a r i u l u i , pre;r;i n t ă , pe n:k 10 <k panouri

i 1 1 c.,<lrnl l't·,111:1L11 l u 1 11a11ona l :i l t•tluC:.\1t• 1 ş 1 c u l !\ »
rn M>C1ah•tc „Cimmea n„1uânw1„

:IO
l}Î dour1 dtralii mari, principalele etape
ale asaltului Cosmosului utilitatea prac­
�
tica a activit;1ţii cosmice, realizările de
.scamr1 ale prii noastre i n domeniul
spaţial, contribuţia astronauticii la pro­
gresele ştiinţei şi culturii, la formarea
concepţiei materialist-dialectice despre
Uni\·ers.
Î n dorinţa noastr:'1 de a fi cit mai utili
unor largi categorii de oameni ai mun­
cii - pionieri, elevi, studenţi, profesori -
în" 1 97 1 am deschis şi porţile J\ lnzeului
mării. situat pîn<'i. în ultimii ani în \"Cci­
n fltatca Acvariului . i.\lu?.cul i:1r1rii cuprinde
_ micul colecti\· de specialişti Pentru îmbo­
exponate dintre cele mai mtcrt.>sante ş 1 .
totodată. necunoscute marilor cu climat
temperat : moluşte, crustacee, ca şi alte
nevertebrate marine.
Pe linia diversificării activităţii com­
plexului nostru, construirea şi darea În
folosinţă a 1.Miilrnriului în anul ! 972
a rc_p rezentat un adevărat c\·eniment
:
Realizarea pentru prima oară a unei
dresuri de delfini, proveniţi din :\la�ea
'.'-l".cagră, a provocat, de altfel, o surpriză
pe plan mondial. Existenţa unui n <? u
tip de muzeu în reţeaua mnzcalr1 �
111
ţară s-a dovedit a fi deosebit de utilă
pentru acti\'itatea de cercetare şi cunoaş­
tere a biologici acestor animale ac1'atice
şi· pentru realiz_area scopului educativ
{prezentarea mijloacelor de educare a
intcligenţei acestor a i:i imale treze ştc un
_ _
viu mtcrcs în rîndunlc \"izîtatonlor).
Tot din acest a n s-a conturat şi :Uicro­
dell:i, o delt f1 în miniatură, unde se pre-
?.intă cele mai specifice exemplare ale
acestui biotop. ·
Receptivi l a . dorinţel"c maselor de
oameni ai muncii. la nccesjtăţile lor de
destindere " şi recreere, în anul 1 9 8 2 am
constituit o deosebit de atractîvr1 (,'t•ll>efie
de 11iisiiri �·xoticr. Forma c.Orpului, colo­
ritul penajului ca şi frumuseţea dnk­
cului lor, în cadrul acestei expoziţii per­
manente, atrag an de a n mii de vizitatori,
cu dcosehir dintre cei de ·îrstă şco!arr�.
�_ �
Dintre nuhoanele de vizitatori, foarte
puţini îşi pot imagina efortul depus de
găţirea colecţiei şi întreţinerea acestei
\"aricti"1ţi capth·c a lumii apelor. de a
promorn concepţii înnoitoare şi a inic-
gra asemenea activitate amplului pro­
gram instructi\·-cducativ.
Începîndu-� i actidtatea cu un număr
!imitat de piese, an de an, specialiştii
complexului nostru au 11rmărit o îmbunr1-
tăţirc continu:1 a realizari\or lor. urma­
rea fiind creşterea calitath·rl şi cantitativă
a patrimoniului. Asti"1zi, la această a
2.S-a anh·ersare, cu deosebită mîndric şi
satisfacţie prezentăm un patrimoniu de
peste JO OOO de exponate constituite în
1 1 8 colecţii de ihtiologie, mamifere, orni­
tologic, malacologie, paleontologic, apa­
raturr1 şi' piese etc. ?.!cnţionăn� specificul
dat de prezentarea în stare v1e · a expo­
natului muzeal, care presupune un regim
aparte de colectare, întreţinere şi \"a\ori­
ficare.
 O ix:indc'r•· im1x:irt a n t :'1 în a c t i d t a t (•a poran<"1 : prot.:qia mediului infonjur;l toi ,
(ompkxului llllll.l'al a inrq�istra1 rarr­ m i j l oacck dl· combatero: a po\11;"1 rii de
tarea "' t i i n \ i fic;"1, l'are a unm"i r i t crqll'rea l\l arek i n teres ş t i i n ţ ific l>l' care accsll'
p�trimoniuluî n1y 7.cal. anwliorarca con- uhierth-e î l suscit{1, unde secţii consti­
1 h ţ i1lor dt' int fl'!lnl'ft' a aces t u i a , prt'cum tuind adl'1·;·, r a 1 c laboratoare \·ii ce desfă­
,,. i 1·alorifican'a lui cuhural-e<lucati \·;1 şoară o susţir1111;·, a c t i 1 · i t a t e de ccrcl'larc
:\ccsh• ohil'rt i,·e au fost i n ! (·grat1• în ş t i i n \ ific;"t, a dus l a cn'Ş\erea prest i;.:iului
planul na\Îonal u n i c lk cerct·tarc a patri­ compll'xului nostru, fapt do,·cdît ş i de
moniului na1ior1al d i n domeniul ş t i i n ­ rela ţ i i l e dt' colaborare ş t i i n ţ ifică ş i infor­
ţ dor n a t mii ş i a istorîl'i ş t i i n j t"i �i t d m i c i i . m a ţ i o11a\;"1 cu nmneroasc institute de
Tkl.ll l t a t d l· cerc<•t;"1rilor sµ..·cialişt ilor noş­ n·rcdarc ş t i i n ţi f i c ă d i n ţar;l şi dl• peste
t r i au fost aplicai\' în a c t i l · i t a h'a dl' 1.i cu hot art·
z i a i n s t i t u ţ i(·i. contribuindu-se astf('] la Orga ni.-:ate la i n a l t c cote de exi;.:cn \ f1
i m b u n :'1 t ;l \ in•a condiţiilor dl' 1·iap a ani­ cal i t a t i l':·1. a t î t dir1 punct de l'cdcrc al
maklor raptin", la pNk<·1io11arl·a �isH'­ .
ron\ir111 t u l u i . cit ş 1 al formei de pra.(·n­
m u l u i dl' t ra t anwntl' pn·1·l· n t i l'<: ş i cur;1- tarl', l'.Xpmi ţ i i t e de bal.:"i. de la :\c\'ari � .
1 i n· . la cf\'Şldl':l plantdor d.: ae1·ariu. l'larwtariu. Delfinariu ŞI :\1 111.t'ul m :"inî
la ingrijirca ,,.i reproduon·a peştilor. au demonstrat l'akn\e m u l t i p k in pro­
Cl'Tcet:',rile noastn· au fost. dt• asc­ cc�ul dl· d i fu l'. a n· în maSl' a noţiun ilor
llll'!ll' <I , valorificate in presti�ioase mani­ de biologie an·atil';i ş i cosmogonic: „Ac\'a­
fcst :'iri ş t i i n ţ i ficl' pc tenw c a · „ Ed u r a ! i e tica". „ l c h t i ologica " , „ C c 1 accde l u m i i " ,
� i f(�rn· t a r e i n hiologi(· „ :\ a l u r a i n „Cidlizatia Cosmos u l u i " . „Din bo�rqiilc
m u z e u l \·iiwru l u i " ' . „ C u noaşter.-a ş i l'xplo­ şi frumusqik Oceanului planetar" Irns­
rar('a mediului 111ari n " . „Cucerirea spa­ pîndirl'a cuno:;; t i nţdor ş t i i n ţ ifice ;i fost
ţ i u l u i cosmic i n folosul omeni r i i " :\s('­ inţekas<"i de callrdc de speci a l i t a t e ca
_
n1tn('a a c ţ i u n i a u oferit largi posî b i l i t :q i u n proces perm anen t , dmamic. Î n ac<>st
_ .
de parttri parc n11111eroasdor p<>rsonali­ �(·ns. s-au orgamzat - la casele de c u l t u �·fl
t;"qi ale deţii ş t i i n ! îfi('(·, f U h u rak şi eco­ d i n j u d e ţ . la cluburile m u n c i t o r q t i d1 n
nomice din 1ară, a u dai posi h i l i t a t .: a s;·, intn:pnndcri şi l a sediu - expuncr . bn­
.
�
s � <kdJa t ;l , intr-1111 dialog l'iu cu specia­ gr1zi ş t i i n 1 ific�· · mese rotunde. sim po­
liştii ş i c11 marck public. o scrk· de pro­ zioane. ccrcun cu t i nerii naturaliş t i . lcc­
bleme n· tr;1mint:"i i n t rcaga l u m t' contcm- lii dcmonstr:ith·e cu elcdi şi studenţii.
 l n umpul unui �pctta­
col la l)dfin�riu

Î n scopul îmbogăţirii cunoştinţelor mase­

lor largi de oameni ai muncii au fost
i t i nerate numeroase expo0ziţii în muni­
c i piu şi j udeţ pc teme de biologic şi astro­
nomi(•; „Universul infini t " , „Civiliza­
ţia Cosmosului'', „Complexul muzeal de
ştiinţe ale naturii .- focar de r;1 spindire
a ştiinţei şi culturii". Manifestările „Pon­
tica- dialog cultural cu viaţa" au a\'ut
şi u n caracter educath· pronunţat, fiind
o confruntare mai cuprinzătoare cu masele
largi de oameni ai muncii .
O altă direcţie de acţiune s-a materia­
lizai printr-o bogată activitate de popu­
larizare a instituţiei prin J>fl'Sa locală,
centrală şi prin transmiterea de dttre
Telcviziunea română a unor emisiuni
directe de la Delfinariu, Ac\•ariu şi Plane­
tariu. ln r:olaborare cu Studioul cinemato­
grafic „Al . Sahia" s-au turnat numeroase
filme dOcumcntar-ştîînţificc, la realizarea
cărora au participat şi specialiştii noştri.
Aşa au fost : . , S t urionii'', ,,ReprOOucerea
peştilor exotici " . Jntilnire cu cerul",
„Delta necunoscută", „Prietenul nostru
delfinul", ,,?.lare, valuri şi delfini" etc . ExerciJii de antrcnan1�nt cu clelfini

?ltatcrialcle de popularizare: , , Pontus

Euxinus", „Creşterea peştilor de acva­ ral-edacati\·e capabile să lărgească posi­
riu" , „Rezervaţii, monumente şi frumu­ bilităţile de înţelegere şi aprofundare a
seţi ale naturii din judeţul Constanţa", tematicii şi conţinutului expoziţiilor,
diapozitivele sînt ele însele forme cultu- mijlocind obţinerea de cunoştinţe capa-
1 1 1 t r:trt· a in �: "1""'.
ţiO\ tl,, p:.săn �snt1c.:
� · d<-corall"f<·
bile să influenţeze conştiinţa dzitatorilor.
ln rîndul manifest;irilor cducati\"c, orga­
niza1c de muze\1. se înscrie şi ac\iunc:i dc
r:i�pîndire a ideilor de ocrocire :i naturii,
a monumt·ntdor ci, intrucît de accslt'a
depinde in marc mi1suri1 salvarea, conser­
\"arca şi \"alorificart•a ştiin\ific:-i a rezer­
vaţiilor şi monumentelor naturii. Pcnna­
ncnt :un fost animaţi de dorinţa de a
folosi cele mai atracti\"c şi didcntc
metode de educare în cadrul acţiunilor
de ocrotire. pentru ca oamenii S[l cunoasc:"t
şi s;1 participe la acţiunea de p;1strare a
peisajului natural. a clementelor rare din
fauna şi flora noastr;i.
i\linuind cu com1>etcnţ;l toate mijloa­
<;dc şi formele de acti\·itatc specifico,
mu;o;cul nostru va milita şi în viitor pcn"'
 ·Iru a pune în e\'idenţă realizările din
domeniul ştiinţelor naturii, pentru men­
ţinerea echilibrului natural şi ocrotirt;a
n1ediului înconjurător.
Dorim s:"i venim în întimpinarea publi­
cului şi si'\-1 solidariz:l m în realizarea
actului de culturr1 majoră pc care nhuim
sii-1 constituie activitatea noastrf1, vrem
sr1 rcalizrun un muzeu al d•nbaterilor,
al �ialogului a� th·, deschis, direct şi
curaios cu vizitatorii. Aşad � r. vom
expune colecţii noi de peşti ŞI păs<iri,
poate alte marriitCre aC\·aticc, co!ccţii
_
de alge manne, intenţionăm s ă rcahzrm1
u n modern muzeu de . şt iinţele naturii,
o grf1dinit z:oologîcr1 în miniaturrt 'şi,
poate. un nou Acvariu public romi\-1
ncsc, atît de necesar in acest frumos
colţ de· ţaro'1. '

Dorinţa sp�:daliştilor complexului este

ca instituţia noastră sr1 se afirme în viitor
ca un centru de cerccti1ri în domeniul

\'izitr.
biologici acvatice şi ca u n militant activ
pc trlrîmul riispîndirii cunoştinţdor şti-
i n E"poziţia ,,,. pa.>!ri nolicc ş• dccorati·,e inţificc în rindul maselor.

Aspt-<:• din Micro..khă.

------ n�:s.u.\ 11� ------

Le 1•• mai
du
1983. on a '"l<:brl: 2.S annfes dcpnis
pi1:<:<"s. ornitholoi::i<iut·s.
-
Le
.

etc. liquc,·f e<:lnCcdes apparcils

·
Compl<":W l>"''""J" un patri111oine dr• plus
l e comnwnc„rnem <le l"acfr111e Comple"c muo�al 1 l ll <"oll<'Cll<>ns ichtyo­

des pit-ccs
r!� W.000 r"nnissant
des scien""s naturc\!cs de Constant'a ( l <l.S8] a·1ec l<>1:1ques. ma111n1alogi<i11<"s. mala­
coh>gi<iues d

:Î1�S:��!"��I.����:;�.,_�;,�::'��'"i ·��' La r�'<'herchesdenti

p1leon1ol<>J:iqnes. el

tl"oi- 1 mise en
S<lr•atoire astmnomiqll<". le '.\lu•tt de la '.\[.,.,, Ic
ei
graphes a eu pour Lut
p.'.ltrimoine .tn "'""�
par les mu""o­
principal •l"auţmentcr le

;;�;�:k�����:�ţo��:e���,;�:�:11�,�����:�t: "Le '.\lus6' aussi pour

l)auphinarium. le '.\hcnxlelta. l"Exp<»1lion de r�aliscr '"'" mdllenre
•.alcur eultur<'"lle·"'hir.all""'·
mihura. li l"a•1cnir mcttrc
N\ t·1i1lcucc Les r�ali.ations da11s 1;• dnmaiuc dt·s.
scicnct-s nat11rt'lle� pour maintcnir l"6tuilihrc 111.ru­
�;�,;�e f������_;;��j��
p
·

-
rel ct f>Uur pro\�8"' l"c11·1ironncmcnl.
MUZEUL TEHNICU POPULARE LA 20 DE ANI
DE LA INCEPEREA ORGANIZĂRII SALE

------ �r. C O R N E L I U B U C U R --

��:�:-�: � :��:;·i��i
;1 -
F d�'.1� � �� ;i�:e
u i c î n t reagă cpodt disp{1rut{1 din istoria civili­
cr 1ii . u zaţiei rom:ineşti şi europene, tributara
I uire a patrimoniului şi organizare ..:xpo­ unui si�tem instrumental rudimentar î n
ziţional:"1 şi comparînd rt·zultatdc obţi­ comparaţ i e 0 1 cd conll'mporan, acţionat
n u t e cu prcnxkrile l'ro1o'c/11/iii /r11111/1c manual �au cu a i u t orul uncia dintre
ş i ale Pla n u l u i di' org11111;ur,; cxpo�ifio- energiile clasice (anima!:l . hidrau!iC:t sau
1•11/ti (dal>orak între anii 1 96 1 - 1 96 3 ) . eolian ă ) , dar care încorporează şi aduce
p t . "111 conchide r:·1 . a c u m . l a dou:-1 tkce­ pin�1 !n zilele noastre' o e�q� criC'n\;"t mik':
n� i \· l a incq:�:rca lucr{1rilor propriu­
z1sc lk organizare a cxpo1.i1ici penn;i­
nar:"t în mmwroase domenii ak culturii
populare, constituiml11-se, în cel dintii
nenk în ao.:r lil>er a , , [ uzcului t ehnkii şi cd mai con1·ing�1tor argument al n:chi-
populare din Dumhr;11·a Sibiului, raul­
t a t c ! e ob\inu!t: �înt la ninclul par;1mdri­
lor proie c t a ţ i .
I. Prin ritmul intens imprimat în
t o t acest t i m p . rkopotrivf1 a c t i d ! It ţ i i de
ccrcdarc c:ît şi lucrftrilor de organizare
cxpoziţiona\;,, î n condi \iilc asigur:"irii m i j ­
loacelor tdmico-matcriak ş i de personal
s-a ajuns la fondarea. într-un timp
record. a unuia dintre cele m a i mari
nrnzcc ctnografin' in aer lil>cr din Romfa­
nia ş i chiar din întrea � a lume, a1it prin
.
terenul pus l a dispozi \Le (96 h a , din care
-ll ha exdusi\' pentru � xpozi ţ i e ) . cît şi
pnn. 1·olumul patrimomului (92 monu­
nn: n t C' cu peste 250 construcţii şi 40 6 1 4
obiecte ctnografin• ş i d e arltt pop11!ar{1,
dispuninJ de un aparat ştiinţific docu­
mentar de 6 2 2 7 7 piese im·cnt;ITiate) . ia1
prin prnfilul s;"tu tematic - ci\'ilizaţia
tehniC.-t popular:·, preindustrial:"1 - a unui
muzeu cu SJK'cific aparte î n cadrul reţcki
mondiale de profil
2 . . Pc plan documcnt :ir-istoric, patri­
momul l\Juzcului tehnicii populare'. con­
stituit din numeroase unicate în dome­
niul monumentelor de tehnică popular:1
preindustrială. nu numai,1pe plan naţio­
nal, dar şi continental. rcwnstituic o
 l nm g m e din <ectorul
c x 1X> 2 1 \ 1<mal al indus•
� tric1 c3''"cc 1cxt1lc

mii, sedentarismului şi continuit;i \ii nein­ obiecte de 11z. \"Cstimenta\ia şi trans1)11r­

trerup � e a rom<inil?r în vatra lor istoricii. turik .
al crigmaliti"1ţii CÎ\'dizaţiei lor, una dintre Repartizind monumcntdc existente pc
cele mai vechi din întreaga Europr1, al sccto:1rc şi in cadru! acestora pc grupe
capacităţii de progres tehnic de-a lungul tematice (dclimit;i\e riguros pc baza pro-
întregii lor istorii, al disponibiliti1\ii deo­
sebite pentru crea\ia tehnică şi ino\·aţic,
pentru asimilarea celor mai noi iiwcn­
ţii din circuitul tehnic european dar, in
acelaşi timp, pentru acte de pionierat
tehnic mondial.
Valoarea ştiinţifiC:1 a patrimoniului
Muzeului
: tehnicii populare a fost adese­
ori subliniată de numeroşi ccrcct:Hori
ai cidlizaţiei tradiţionale europene care
a u afirmat că fr1rf1 a se valorifica cit mai
deplin această colecţie şi întreaga sa
arhivi"1 documentar;i , constituită comple­
mentar, este dificil a concepe şi recupera
istoria infrastructurilor civilizaţiei euro­
pene, istoria culturii populare, a satului
european.
3 . Structura tematicr1 a patrimoniu­
lui monumental a! l\lu?.eului tehnicii
populare reflectă întreg u niversul de
. . . .
fenomene care compun însflŞt baza c1v1h­
zaţici populare tradiţionale, cele patru
sectoare principale ale muzeului reprczen­
tînd capitole fundamentale ale culturii
ficc:iruî popor, definitoriu pentru carac­
terizarea civilizaţiei sale : alimentaţia,
prelucrarea celor mai di\·crsc produse şi
materii prime pentru asigurarea locuinţei
şi a întregului sistem instrumental şi de
 .\ . I . ln cadrul S<Ttorul11i alinw n t a ţ i ,•i
popubrt· • pt"-.cui t u l t·�k n·pn·z;· n t a t prin
3 monulllt"ll l t ". ho�tm;·,ntul �I lumîn:·1-
r i t u l prin c i t e u n u l . tTt'Şlerea animaldor
!'rin 7 , pomicul t u ra p r i n .'i , 1·iticuhura
prin l . l a care se adaug;'"1 o 1·aloroas·1
cokc1it· de tl"ascuri �i �.drohitori ele o
t i pologie fo;1rte elin:r{1 , s m a j o r i t a t e a fiind
<''qm,:.e in cadrul u n u i p a d l i o n !t'n1< 1 t i c
special . ul e i t u l prin 10 monumcn l t ". agri­
.
C u l t u r a ;;.1 lcpmucultura p n n 3 . mor :·i­
_ _
r i t u l prin 22 de mori ele t o a t e t lpunlc
t"n t:: r.c:ct icc ţi l oa t t· 1·ariantde constructin:!,
repre1,.::11tînd. i n d i � c u t a h i l . n•a m a i com­
plrt :'1 cokcţh• de mori c!asice d i n Europa.
de cd m a i mare i n l t'n·s ş t i i n ţ i f i c 1wntru
inlH'aga mi�cart' nrnliuologic:"1 ,\in lume· :

3 . 2 . În cadrnl sc·ctorului transport uri

populare. în afara cdor 3 m o n u m e n t e
dou;'"1 poduri p l u t i toar �· ';'i urmi acoperit ,
(
i n curs de t r a nsfer) , t'XLS\{1 o rcpreM: n t a ­
t i 1·:·1 colec 1 ie <l•·: mij loace traditionalc
de transpor t : t î r î t e - 3 . ru\atl" - 19. alu-
· i lu t
(
;
���l���t � t 1 : .rl � 1�:�� :�o;st�e �,��j'i
o��)� d:i riilor şi i n s t abqiilor expuse în cddalte
de t ransport indiddual sau purtat pc grupe t e m a t i ce :
animale (saci, desagi, t r a i s t e , burdufuri, J . 3 . În sectorul prducr:"ni i lemnului :;-i
butoaie, coşuri etc.) din i n n n t arul gos1xi- mineralelor. prducrarea lemnului este
reprezentată prin 15 monumente dintre
'J<?
care : 'I inst.alaţii de debitat ar rii şi
I t gospodiiri1-ateliere meşteş11g<"ireşt1, îlus­
trînd ceea cc literatura istorid şi etno­
grafică numea „civilb1ţia lc11mului l11
români"
Prelucrarea pietrei nu este deocam­
dată prezentată prin nici un monument,
urmlnd a fi completata în anii urm;"1tori .
În schimb, mineritul aurifer este prezent
prin două monumente şi o anexă (cra­
mul) : prelucrarea metalelor. prin 'I monu­
mente, dintre care : o instalaţie hidrau­
lică. un atelier de <_: lopotar şi dourl gospo­
dării-atelier de fierar: olăritul prin 8
gospodării·atelicre de olari din aproape
toate provinciile ţării;
:SA. l n scctorul prelucr:1rii materialelor
o_rgai:iice _ (pici, bl;"mu�i şi fibre vegetale
ş 1 ammahcre) , cojocăr1tul şi piclărit11! sint
reprezentate print_r-un monument, indus­
tna casnică textilă prin 'I gospodării,
care prezintr 1 prelucrarea lînîi, borangi­
cului, părului de capră şi a cincpii, iar
prelucrarea ţesăturilor la instalaţiile hi­
draulice prin 7 instala\ii, dintre care 5
pive de tipuri diferite şi Z dîrste.
Dt-şi proiectul tematic general prc,,ede
H6 monumente, la modul ideal a! con­
cepţiei iniţiale, putem afirma cu toarn
autoritatea că, prin colecţia deja reali-
zată, cxceptî11d 1na:dmum 8 - l O monu­
mente, este reprezentat, în modul c�I
mai corcspunzoltor, întreg unh·ersul civih­
zatici populare romf1n�ti tradi\ionalc.
-I . Structura categorial;\ a patrimo­
niului monumental al :\luzcului tehnicii
!
populare amp_lific '.1 maginea pc care ne-o
ofcr;"1 instituţia s1l11ană asupra patrin10 :
niului monumentelor de arhitectură Şl
tehnidt popnbr;"1, integrat celui al cultu­
rii naţionale.
l n clasificarea unui material de marc
di1·ersitate fenomenologică şi factologică
s-a \inut scama. deopotri,·f1, de fcnome·
nul ilustrat de fiecare dintre aceste
Fîn•înă de piatră Cu
trilC!iune amntalli. d111
Ch1rnoge111, Jnd. Co11·
<t.�nţ;•
monumente, ca şi de tr;"1săturilc arhitec­
tonice care Ic incadreaz:l în categorii
mouumcntale distincte.
-I . I.
O prim<"t grupf1 o constituie cele
15 construcţii specializate cu profil ocu­
paţional, compusă din : . I cherhana, -!
colibe (una pcsct1reasc{i ŞI trei de păs � ori),
I staul şi l stîni, 3 cramc (un� pomicolă
şi l viticole), l cămar;"1 d1; alimente,
I eram şi I gakrie de minr1 aurifcr:1.
"· g d or i
:sz ������xa c �hJ'. � ��:i�;/ ��� �� � �
1 ' I i
p:ofil ocupaţional (agricultl: ră , păstorit),
fie unul meşteşugăresc, ilustrează în
muzeu o multitu<linc de aspecte pc plan
habitaţional·arhitcctonic, tehnico-con-
fnncţiona l ;J : 8 cu cirlig , 4 cu cum p;"1 n:'t,
3 cu ro:it :"t :icţion:it:I manu:il şi 1 cu
, , \'Îrtej ' ' _tractat de animale
4.2 . .l. lmprt·jmuirik �i p<H \ ile (inclu­
zind Şl por t i \ d l' sau pirlea;i:unlc) lndw ic
.
scria anc_„cJor gospodf1n:ş t 1 . il ustrînd. l? Tln
_
marca di\·crs i ! a t e cons t r u c t t \"ă şi st1lis­
tic:-1, bog:"i\ia c u l t urii noastrl' populan- ,
p<TSun alitatca arhitccton ic:"1 a sa t u l u i 1r:1-
d i ţ ional , mfticstria creatorilor populari
care, dintr-o neces i t a t e strict u t il i t ar:i,
a u crea t . adeseori, mari 1·alori artistice
cum sint porţile gorjene, maramureşene,
transih·fmene �i din a l t e zom:.
 4.3. Alelierele meşleşugăreşli organi­
zate în construc1îi proprii demonstrează
evoluţia activităţii specializate î n pro­
.
ducerea unor bunuri de intrebumţare de
fa o simplrl îndeletnicire casnică numită
astfel pentru coi satisface o necesitate
familialf1, acti\"itatc cc se dcsfrişoarr1 în
indr: t a locuinţei. frlr�1 a necesita un spaţiu
Specializat, spre statutul de meşteşug,
?
în care accei:itul cade ye pro uccn a unor
:
obiecte dcstmate sch11nbulu1 (deci. mfir­
furi), specificitatea şi intensitatea aces­
tuia reclamînd �1 n spaţiu propriu, altul
dedt locuinţa. l n ciYilizaţia rura.lt1 tra­
diţional;\ aceasta s-a întîmplat în cazul
fierarilor, al boştinarilor şi lumîn:'1rarilor,
fle din motî\·e tehnologice, fie din necesi­
tatea pI1strf1rîi igienei locuinţei. În �l\17.cul
tehnicii populare există doar cîteva ate­
liere meşteşugăreşti organizate în con­
strucţii proprii, distincte de locuinţa
meşteşugarului: I - de boştinar, I de
lumin�1rar, I de clopotar, 2 de fierar,
! de trăistar, I de funar, I de dogar şi
I de rudar.
Dificultatea desfacerii, în tot timpul
anului, a unei producţii de seric, î n can­
tiHiţi mari, realizate de meşteşugarii
satelor, rcstrîngc activitatea celor mai
multe categorii de meşteşugari rurali la
u n a sezonîer5, fapt care duce l a o eco­
nomic de mijloace î n organizarea atclic-
relor d c producţ_ î e, majoritatea rămînînd
_ _
l n loclllnţă sau fund improvizate într-una
din :mcxde gospodăreşti.
4 . 'I . Cel m:u_ mare număr de monu­
mente ii constituie instalaţiile de indus­
trie popularii: 6 1 .
Prin nu1mir ş i varietale tematicrt (deci
şi tchnic-constructi\·f
1 şi func1iona.lr1),
_
această colecţie rcprezintrl cel mai corp.­
pici fond docu_mentar muz� al cu privire
la etapa utih1.:"trii energiilor naturale
{!�iccpuU din antichitate, generalizată
î n sc�olcle X I I -XIV şi care a supra­
\"1CţULt pinr1 aproape î11 zilele noastre).
A_�operind cea mai mare parte a domc­
nnlor activit;"t ţii prelucrătoare, indife­
rent de materia prim;"\, monumentele
din muzeu înccarcf1 s;i ilustreze seriile
tipologice constituite în timp prin asi­
milare (sau in\'entarca unor noi soluţii
tehnice), a unor noi forme de energic,
capii de seric ai acestor tipologii mardnd
adevărate praguri tehnologice în istoria
civilizaţiei populare.
Dup;\ materia prelucrată şi tehnologia
aplicat f1 de fiecare din acestea, monu­
mcntcle din muzeu se împart în urm[t­
toarele cate �orii : imtalaţii ag�icolc ( !
_
roată de ingat), mstalaţii de industrie
alimentar;i (1 povarnă, 1 1 uleinîţe, 22
mori de cereale). instalaţii de industrie
forestîerf1 (4 fcrăstraic şi 2 circulare),
instalaţii de industrie minieră (I şteamp
c u eram ) . instala1ii ele industrie mda­
(1 .
l u r g � c f1 ciocan. hidrauli c ) . instal � \ii
de 1 n d u s t n c 1 c x t i ] :·1 (7 dltori. 7 p11·e
hidraulic('. 1 dîrste şi 1 meliţi't hidrau­
lid1), la care se adaug;"1, ca o ant.:xf1 a
unor compkxc forestiere. I polizor racor­
dat l a sistemul hidrotdmic. Problematica
acestor monurncnte este compk t a t f1 de
cca a locuinţdor permanente sau tempo­
rare, organizate în interiorul monumen­
tului care protcjeaz:·t ş i instalaţia (caz
intilnit la mori. ukiniţe ş i um'orî l a ph·c
sau dirstl') sau i n constrnctii mici ad{tu­
gate. <le cele mai multe ori, ulterior rcali­
z:hii cdificiului principal {caz m a i frcc-
1·cnt !a mstalaţnk:
._
dispuse în afara l'etrei
s a t u l u i , condiţionat fie dt.: 1·adu! mai
a1·a11 t a j o s , fie de apropkrea bazei de
materii y rimc, situaţie .fren·cn1;1 pentru
fcr;"lstra1c, ştcampun, pin• . <lir�k ŞL mat
rar pt•ntru mori sau uleiniţe, dispuse
frcc1-ent în 1·atr;1 s a t u l u i ) . D i n prima
categorie muzeul prl'zi 1 1 t f1 2 locuinţe
de oloier i , .l de 111orari şi 1 de dîrst ari.
î n cca de a <loua, 2 Je piuari. I de jog;"miri
şi I <le morari.
·Li. l n ultimul sector. a l transportu­ l''""! , n pent·;1I pi 1<•i dc ha11w şi nlc1 <lm Tălm�cel,
rilor. categoriik �int : 1 poduri fixe şi Jud. S o b i n
poduri p l u t i t oare .
5.
Î n chip do.: conclu�.ii, 1·om încerca torilor î n şi� i . dar ş i a \·izitatorilor - jl<'
C\'a\uarca însem11;"1t;1ţii Muzeului tehnicii �
baza i mprcsiilor cu csc din Ctrrlta d<"
.
populare pc plan na1ional ş i unil'crsal, imp�,·sn_ pus:l l a dispoziţie dcopotrn·�l
prezc n t a 1 r1 - din pcrspccti\'a organiza. specialiştilor cit şi marelui public.

22
 5 . 1 . Cn prim plan de referinţă este
ccl conscrvath«patrimonial. T n condi­
ţiile producerii marilor transformări, cu
ade\"f1rat revoluţionare, în echipamentul
instrumental şi energetic al popoarelor
din Europa. deci şi din Homânia, de-a
lungu! secolului al XIX·lca şi începutul
secolului al XX-iea. care au prO\"OCat
abandonarea, intr-o formă sau alta (lent
sau brutal), a instrumentarului tehnic
tradiţional, conscn·area, într-un muzeu
c u expunere în aer liber, de reprezentare
naţională, a unui număr atît de marc şi
a unei di\"crsităţi tematice şi tipologice
cu adevărat impresionante, reprezintr1 -
pe plan unin:rsal, nu numai naţional- un
act de cultură de o \"aloare inestimabilă,
o contribuţie importantă la istoria tehni-
cii europene şi chiar mondiale, la istoria
culturii, în general. Prin monume!'ltdc
conservate aici, . ca şi în alte muzee în
aer liber din .ţară, şi prin in\'entarul
de unelte şi alte mijloace de muncă din
compunerea acestora, poate fi retrasat.:1
istoria unei epoci milenare, evidenţi­
indu-se principalele etape ale p�ogrc­
sului tehnic, principalele achiziţii ale
umanităţii, exemplificate prin cele apar­
ţi �iînd poporului român. Prin compara­
ţi1\e şi analogiile cu valori culturale
asemrmătoare aparţinînd altor popoare,
este posibila relevarea specificitr1ţii civ_i­
_
Ezaţ1ei populare tradiţionale a români­
lor, coefici�ntul de uni\"ersalitatc al patri­
moniului său cultural din acest domeniu
care probeazf1 fundamental forţa prO­
gresului istoric al unui p opor.
Salvarea de la dispanţic a valori,19r
une i ascmen�a cakgorii de monumente a
devenit posibilă îndeosebi prin profilar�a
unei instituţii naţionale pc ideea repq.:­
zentării aici a potenţialului t eh.nic tn1- .
diţional, pinii atunci accentul în ope,ra <;le
organizare a muzeelor în aer liber punin­
du-sc, primordial. pc ,·alorile de arhi­
tectură şi categoriile estetice ale artei
populare
5.2. Funcţia documentar-istorică şi
.
,·alcnţele de excepţie pe planul cercetr1rii
Dirs1"1. din zona Vrancei
civilizaţiei tehnice a poporului român
sînt arg�mentate de compl � tarea patri­
.
moniului cu o valoroasă arh1v;" 1 şt1inţifîc­
documentară, dar şi de efortul realizării
unei colecţii tipologice cit mai complete,
al instalării tuturor acestor monumente
într-un cadru peisagistic cit mai fidel
celui o�iginal, in sfi�şit, de acela a l recon­
.
stituim intcriorulu1 acestor monumente
cit mai aproape de situaţia lor funcţio­
nală, H'1ră a altera conţinutul sau siste­
mul de expunere din moti\"e c.„poziţio­
nalc. Aspectul frapant de originalitate
p e care îl sugcrL·azfi fkcarl' monument I n i ţierea unei a��·mcnea cole c ţ i i ş i efor­
� i î n t � eg ansa m l�J u l expoziţional (nume­ turile pentru a l c ă t uirea unui aparat ş t i ­
.
roase mstalaţll h1Jraulice sini puse chiar, i n ţ i f i c auxiliar cît m a i c o m p l e x an f o s t
demonst r a t i 1 · , î n fu11qiun..:. î n anumit..: fondalt' dt: l a inccput Jll' o \l'mcinici
ocaz i i . br in aklicrele meşteşugftrqti !
r ? rretare ş t i nţific�i. <ll'opo1r i 1·fi � i ncro :
111c;"1
. _
sî n t in1·i t a \ i . arkscori. meşteri populari şi chacronic;"i. 1stor1a ftcr:1rU1
_
dm chiar n·ntrul resp.:· c 1 i 1 ' . 1wntru a fapt de ci1·ilizaţic compktînd, î n mod
product' dcmo n $ l r a t i 1 · 1 · alori identice cn ab.� olut m·ccsar. p robkma t i c a obil'rtual:1.
cele din i n 1·c n t a rul u n i t {L \ i i ) ronfer[1 ) [ uz,·­ stnct muzcograftc:"1
ul11i tdmicii populare 1·aloarea unei ade- Ca urmare. conţinutul
1·[1rall: baze de cercetare � t i i n ţ i ficf1, înd..:­ al lia7,t'i ş t i i n ţ ifice a muzeului a
osebi pentru aspectdc cult urii tradiţio­
nak 11cmai11 t i l n i t <· :1stt11.i „ i n s i t u " indi­
considl'rabil, personalul al aCL'S-

ţ
erent c:i eslt' 1·orlia de iehnol '.>i;ii � i
.
tei i n s t i t u ţ i i muz('ak
t r i l m ţ i c de
instrumentar. de 1·alori arl11tt·du111cc
c a t egorii l'Skt ice. de sociologie
sau chiar psiho-khnic;\, într-un
de aniropologi" c11ltural:"1

OrganizarL'a mnzt'ului din Dumbral'a De aceea, 1111 t rebuie să surprind:'1 pe

Sibiului nu s-a !"('dus, numai la nimeni afirmaţia c"t l\luzeul tehnicii popu­
dor t u l (lt·pistf1rii. preg � it i r i i lare este un adev:"irat muzeu de istorie
ţiei t e h nic(', tran<;,fcr.:'irii �i rl'construirii a ci1·i!izaţiri tehnicii populart' d i n Româ­
monttml'ntdor LU î n t rl'g inl'entarul afe­ nia. un asemenea profil (şi denumire)
rent. Dad s-ar fi procedat a�a, a t u n c i fiind 111ai propriu conţinutului srtu idea­
m u z e u l ar f i d m a s . in p r i m u l r i n , l , o tic şi patrimonial.
interesant{[ colecţiC" factologic:i. re nu 5.3. \·aloarea instructi1·-educa\ionat1 a
ar f i desl uşit <lecit .1specte de suprafaţ;1 l\luzeului tehnicii populare decurge expli­
ale monumentelor de t chnic:l popnlar�t. cit d i n funcţiilr anterior subliniate. Reme-
morind testamentul ştiinţific al lui Simcon
Mehedinţi, potrivit căruia n imic 1r. n poate
.
caracteriza, mai deplin vendic şi riguros
ştiinţific, un popor şi cultura sa decit
munca şi uneltele de care s-a slujit acesta
de-a lungul întregii sale istorii, apare
evident faptul cr1 muzeul sibian repre­
zintă una dintre cele mai instructi\·e
şi educative lecţii de materialism istoric -
de facto - a rolului progresului tehnic
în dezvoltarea social-istorică a unei comu­
nităţi etnice, prin evidenţierea - com­
parînd realitateirtrndiţională cu cea con­
temporanr1 - uriaşului progres realizat
în domeniul mijloacelor de muncfl, în
numai citeva decenii, în condiţiile pre­
facerilor revoluţionare din societatea con­
temporană socialistft.
Roata. J'<'nlru ri<hcat
Pe plan educativ, :\luzeul tehnicii popu­
lare educă noile generaţii în spiritul
muncii şi al respectului pentru patrimo­
niul cultural naţional ce evidenţiază apor­
tul generaţiilor anterioare la făurirea
civilizaţiei noastre populare, suportul edi­
ficării unei civilizaţii moderne, contem­
porane,
Unde s-ar putea realiza o educaţie
patriotică mai desăvîrşită şi în mod mai
convingr11or dedt în intimitatea acestui
muzeu, a acestui patrimoniu care deslu­
şeşte. rnrr1 putinţrl de tăgadfl, inteligenţa
şi forţa de creaţie a înaintaşilor, calita­
tea şi capacitatea efortului peren de
pcrfccţioriare a mijloacelor de muncă şi
de trai, vocaţia dialogului universal şi
.
puterea receptării creatoare a valonlor
�similate de la alte popoare, în ultimă
mstanţă, îndirjirea de a lupta cu toate
vicisitudinile istorici pcrţtru a rrm1inc,
pentru a-şi pă&trn••·fiinţa naţională şi
libertatea în propria ţarr1.
5 . 4 . Funcţia recrcati\";i a muzeului din
Dumbra\·a Sibiului este asigurat{1 de
fericitul c.adru natural, de calitatea relie­
fului şi w.•getaţiei, de cursurile ele apă şi
apa la po·„una din Sirbeşt-, ju<!. G<>rj
lacul artificial cu oglinda de 6 11a (care
asigură şi agrementul nautic), Je aerul
curat datorat bogatului fond forestier
care înconjoară expoziţia, ele liniştea
întilnită aici, departe de tumultul ora­
şului, in afara unei zone de mare trafic
rutier.
Î n final, să vedem în cc măsură a
convins Muzeul tehnicii populare, pe
aceia care i-au trccut pragul, de aceste
.;alitfl\i pc <:arc noi , ca organizatori, li' popul11rc iii care s-11 i11/ruchip111 înţdcp­

<;:Vid�·n\icm c n j us t i f i c a t ;"l m i nclric : , , /) 1 11/rr C l llll<'tl d„ l'<'IJCuri 11 poporulu i român . .

/011te u11i:td,• iii 11a liber, pt CllY<' fr-11111 j><"11/r11 uriaşa activilllfr d<" cr,·,1ţ1c d csf1i­
1ri;i/11/, .l l 1 1 � m l d rn D1m1 brnt111 S i b i u l u i a şura/â" (prof. u11iv. P. Dunacv. Acadc­
sigur cd llMi fru mos din mia Timiri a1.C\", �lo;;co\·a) „ 1 ·;�1 /t1 la
nr i'.\'Cfpţia c d u i drn /.1/- ;l/11�,·1,/ 1,·// u i c i 1 popu/„,,. 11<'-<I produs o
(lkrne1 Kcmpcr;; - i m p rcsi,·. A l'<'SI m11Zfll arr l r â ­
11 1/mu11/1 11 111,·a p o 1 / r1 1 .�pcnf1c<', lâsiml imj>f<'sia u 1 1 1 1 1 s m ­
,/„ studiu ş i 1/( pm1<'T<' iu /1 mc11/ de profuJUI is/011c şi de 11011/11/c

·vlliot1f<' i11/i/11ilâ a i c i . /�'sit· 1111 modd j><11- prin <"i1<1lu11r.'11 lru11/1d11i ş1 11 pr,·;m/ 1 1 -
tru co1iscrv11r,·11 rn/lurii pop1dan" (prof. /ui" (prof. l ' a - Q i- ll i n şi prof. Chung­
Jean C u isinicr - Franţa) „;l / i 1 1 1 1 1wl, J iani; - R . P . Chinczr1). „Am ;:,/;11/ M 11-
dn1h1irşil, llC<'S/ M u:<'u ri/ /<'/micii µpu­ zorl te/micii pop1il11f<'. Estt c.r/raord i n u r l
larc rfr /11 5iibi11 ill rn r , · org(l11i�atorii s-<111 .Yiciod11/rl 11-illll w l ; u l a ş a cn•11, A / i /ticul
do1:,•dit. d,·opotri'ilâ. oam<'ui ,f„ mu;,·11! 11/it de ,1/it d,• curai şli111/1jic
d,• 11rl<i, lâsînd ,HI slrriballi, prin incit fSlc w1 (prof. uni\·. \\. a l t e r
aplirn!ii ş i priu nujloacefr rfr rxprimrm· :'IL Bacon, ;-.! c b r a s k a . S.U.A.) „Este
m11�e11/â, 1111 diwrd dar r/11r fluid 11.' mindric 1111 111 11:01 rxlraordi1111r rau 1 1 1 1 arc as�­
j>t1/Y1otirii f>•'n/ru C<'t'll re s-a /<im/ acolo. mii1um· i11 F
. umpa. Prin lmgti/i11 j>11/ri­
pentrn cui apt1r/i11r 11c,·1is/r/ boţ11fâ moşff- moni11foi .wiu tlft o impor/<111/11 f1111d11mm­
11/rr. 11 /rem/ulu i , ţ:imlirr11 ş i m1111C11 gcu<'­ /alii pentru istoria ml/urii europene" (dr.
mţiilor rnn· 1111 /rtlit ş i 1!11 i11fiij>l11il pc Bruno Contardi. U nivers i t a t e a din lfoma,
11crsf p1i111î11/" (prof. dr. dGC. Richard I t al i a ) . „Si11t 11di11c imprrsio1111t de iusli·
\Vo!ran, Austria) . „O 11111/ţumir,· si11Caii / 1 1 ( 1 11 dm1111em'011slr11, u n icrl şi fo11rte pre·
org1miz11/orilor mu�cului p,•11lr11 111m1r11 /io11sâ, c11rt do�wltşll' grija No1111Îllfri socia­
uri11şii di' rnwşfru şi culegere fi cr<'ilfi<'I lisft prntru ptistrarrn t111diţiilor r1dt11-
1'ale bogatr alt poporului ro mân " (dr.
1-Iary Guner, Ziirich - Elveţia) . „Felicit
pnporul român de a aven 11cet1s/11 miirea/ă
c?mbina/ie de mw:eu, spaţiu de recreere
.ŞI colecţie de meca11is1111' p e11/r11 cducaţ.ia
tehnicii (Gunar Ekeg:ird. Muzeul tehnic
din Stockholm, Suedia) .
L'rmarc celor de mai sus, putcn1
_ _
afirma - i n încheiere - că )[uzeul tehni­
cii populare din Dumbrava Sibiului,
remarcabilr1 realizare a muzeografiei etno­
grafice rom:'.rneşti din uliimde dour1 dece­
nii, a de,·cnit u n bun al patrimoniului
cultural naţional .

On a deux <l&cnnic< cl� uis [p com nu: n turn thl:matiqne tout de pht<no
mt\„c< 'l"i ont Ionu� b:.sc de [ „
cC!HmO p rdlt\tc l"utH"ferS
cemc11\ de• <l"ori:ani<ation <fo la ci'FiliS<ttion
tion permaneu\e en plcin air du '.\lusb: d<' la t h n ­
tra"'"'"" l"expo•i·

�:��[�;�· ����:"':�,�����„\��\\� l��r"d�����;'.; 1�:::�::

ec i u
qu� p op u a i rc <le numhra·1a Sibiului.
l
L";;·,ene1nent lournit l"occuion <le P'-sscr cn mcnt:.11x de cc!le c,.,ili>nt1on
re·�ue qudqucs <lont1e.,s rclafr1cs a c.:: musee. l i \. lusee <le 1" t ec h11 i <1 uc populair<• rc mpl i t
._..,
di spose <l"un po.rcde 96 ha ou ont CtC m a t<se pl c mie lo"ct io n de conscr1ation <\11 pnt n m o i u c ,
92 moirnmcnts a·,ee lus de 2l0 onst „ction .
p c r ayant au caractCrc 1lo<:t1mcntaire h ioto riqrn• ct
et �0 6H objctsethn<>graphiques ct pu a r
d'art p<> l i c. "'"' ''alcur ins\rucl l',e-l:<lucati-Fc p:in;culiCre.
te P i c L"importance scien!iliqun du pa1timo111t• dn
�;;q���� P�:t;: �;����;'-�;�"?���nll ��c s �-;;]'7 muk<l a Ctl: •ou•fcn! so ul i g nee par "''"'"" chcr­
p�s d"in•1cr1taire. chcur< de la ch1 l i"'1tio n traditionndlc cur<.>�nne
Rfoni$Sant de nonthreu..,< pi�ccsn n qu �s . le
i qui out aflirml: qu'i! cst diîfkilc cll" conc<·voirl'his­
m uS<!e il!us\re le de .la tech iqu
dl:•Feloppement n e toire dcs infra..iruclnrcs de la ci·1ilisa!io11 curope­
populaire prein<histriellc de Roum n te . La •tr11c-
a cnne san\ tenir co m pt c du patrimoine "'"sC:ol.
 EXPOZIŢIA DE PICTURA „SABIN BALAŞ.\"

------ E U G E N I A IOANOVIC! --

" ci;:� m:·:i:·.11 .s'.1. . '.11'����i·;:·"·,;;:1:l��lr��- rmcnl anume şi nici îngri'i d i t "itl
; s i istic
Re af1;"1 dcopotri1·ă in o p e r a l u i şi si:niid­
i n t rl·ab;:• ;1supra t· xisll' n ţ c i , as ; 1pra ,·ic ţ i i , tatea apolinicii. dar şi fr:imîntan·a. zbu­
dar mal a l e s asupra raportuhu dint rl' o m ciumul dionisiacului. de ace-ca n u n:·dcm
�\ afl ' SI m a r <-' �1 e t e r n iwrunosrut - rn ciut �i rum a r putea fi confundat
l ' nin· rs u l . �ahin T:Hlaşa. Poah· mai curînd o t ri m i­
tt'f(' mai
!iternră ar fi condudcntr1. Pro u s t ,
pictorul
Pt•ntru �abin R"1laşa numai întrl'­
l' Xplicindu-şi unul 1 l i 1 1 JX'fSOnajc,
E l s t i r din /_,. COfr de G11am1111tcs, s e c c:i
ri
harc;t t·st1· 1•xistrnţiat1. răspunsul nu poate
fi 1lcdt pr.-1·il.ihH. D" an•1·;1 p i c t u ra lui �c
fo1i-; t i t u it·, mai <"X<trl C':dst:"1, numai prin pentru d (pictorul Elstir) supr;ifrţdo..' � i
an·k întrd 1:1ri l a care omul n-a rt·11şi t , ,·olumde s i n t . in r<"a l i t a t c , imkp1:ndcnte
î11c"t, .�:1 -:;-i r;·1�pund:1 . de· numdc ohkctdor pl' c;1rc k determina
:-ip;qiul �:1u dl' inn·�tig:qic şi in�pira \ i c � i pc far•· 11\l'lllOria n i k· impune a l unei
'''1<' ( ' o�mo�ul, no·runosr u t u l �i - apan:nt cînd k n-cunoaşll'm.

- l'iitorul. Întreaga sa opcr:"L este elabo­ Î n pictura lui Sabin IHlaşa fiinţele şi
rată într-o formula proprii". original fl . e tl' e pc care Ic rec unoaşt em sînt nu
obi c l
uşor recognoscibil.
care-i aparţine ş i - l facc ceea re �tim despre de. c i ccea cc sim\im
cunoaşte întreaga creaţie con­
C d cc i i privim, pictorul apclind pentru
d asi fi c a 1 1r într-un
dnd Ic
staU1 cii nu poate fi aceasta la simbol şi mctaforoi.
 nxrcea7.i"1 o mitologic proprie, rcali7.înd,
prin accas � ă autoconstringere, unitatea
stilistică ş1 originalitatea creaţiei sale.
Artist complex, c u actidtăţi multiple
ce � e dcsfi1şoară î n domeniul picturii.
artei monumentale, filmului de animaţie,
prccurn şi î n cel al ilustraţiei de carte,
Sabin Br1laşa este o personalitate artis­
ticr1 cc ocupii un loc bine ddin it î n arta
contempora n;1 rom;i nească
Pentru aceasta şi ca un omagiu adus
implinirii virstei de 50 de ani. ?\[uzeul de
artă al l<epublicii Socialiste Hom:"m ia i-a
organizat, intre l7 octombrie 1 982: şi ! O
ianuarie 1 983, o arnpl <"1 cxpozi\ il· personală.
Aceasta a fos t , de fapt. prima c:-.:poz i ţ i c
de anvcrgu r;"1 cksdii �;-, în ţar<"l dup:'1 c e .
.
antenor. î n 1 975, rcnsta „Tribuna'' d m
Ch� j-� apoca i-a organi7.at o microcxpo-
_
7.iţic, iar în 1 965, pictorul prC7.Cntase o
expo1.i\ic personală de mare succes în
Italia, in cadrul Galeriilor „I! Capitcllo"
din lfoma .

Subiecte ca: cerul, marca, cai înaripaţi, J�xpo7.iţia pc care muzeul nostru a des­
păsf1ri, lebede, nud11l , pe care pictorul chis-o. î n cele două sfi.li mari de t a parter
l e iubeşte ş i Ic reia mereu, împlîcr1 sensuri dt şi în holul mic, a însumat cca. 65 lt.1-
preluate din legende stră,·cchi şi prin care cr<"1ri de picturr1 şi o sct\iune documentară.
 ( oiwcp11t.·1 t'<l o e.-,.pozi\il' rl'pre1.t·n t a t i Y:'1.
,.a 1111 a fost o n·trosp{'L·ti \·[1 în adt•\';·1ra t u l
S l' ! b <11 n i d n t u l u i . n1 lucr;·1ri <k b tkLut
� 1 pint1 la 1.i, l' Î o ,,,('!{'cţi{' l'ar<' a marcat
• · t a pell' principal<> d i n nl'aţia arti-:tului
I t l l c î n prim plan figura. Portrete ca : .\foto ,
'.;,-;�;��;;�! (;�,,��;;�:.11, \l�i6ts ��; io, 1��.�;·,�:; �,;
n 1 !o r , 1 9in, s<rn C11�C11 d <1 ,f,· so11r1·, 1 9i l ,
a u fi;.:urat al.'1 t u r i d e lurr:iri ,·a : l rn r ,
ZlmT1i!oml. :•fir.�1/ /r,r:,:1r, . l m u r g , d a t a k
I \l .S l . ( e a m:1i m a r < ' parte a lucrf1rilor
rl•ali1.a t e în a n i i I 9R I � i 1 982 aparţin
.1 n i � 1 u l u i . d:n î n t· :... p oziţie au fost pr{'-
1. e n t a h' �i luff:1ri din co!t• c \ i i particulare.
111111.1'<' �i tk l a Con:,iliul C u l t urii �i
EJurnţid S<>l'ialistc.
T,·matica foa r t e lar;:ă. �tr;·1b:1 1 11 t ă d<'
"piritul poctko-filoJ.Ofie al a n i ,,, t ul u i , Tlt'-a
t r i m i ;; l a o di1·{'r�i t a t <' d1• spa \ i 1 �pirit ualt"
i�toril' (Hrilr<'�< ll llf1's/111 p ti mi ut, 1907,
A m 1 11/1 r,·a .�IT1ib1111 1/or ) . m i t o l o;.:Î<' ( .l f 1 0-
riţ11, /)o.-f11t1 ) , fi\owfie (Omul ,/,· /><im.foi.
A ;«·r/ 1 s m 1 11/, f11/0<1rra<'<1 i11 i'll/Or ) , poPzi�·
(.llm1juf !01 1 1111/o'i, / ) 1 1 1 1 1 1 1 ,·afcl
„„ "'!!illl } .
Som1rnl,
An·stor llll'di t a ţ i i asupr:i. d e ţ i i ho cort'­
s p u m k , ca ;.:cn, <'Ompoziţia aburda t ;"1 cu
m i j l oan� modt.'rm·. umk 1wrs1x'c t i 1·a
dasic"1 î n adirKimc <'Ste înlocuit;'1 c u
1x·r�pt·rth·a :icrian:"1 iar spaţiul �pi r i t ual
- t i m pu l - de\'im' a t rda dinwnsiune,
a�a t'um 1w-au demonstrai lucrftri ca ·
Jit'Sllj de' pcl(t', /) 1 1J1 l 1 1 1'<1ţ<1 plrlll<'lr'i, E.1od1r!
spu l11 m 1 11â, .l/'1mj1tl rm/li/1 1 1 .
f n t rosp{'( t Î v şi, ln acda�i ti111p, genC'ra­
lilator. portretul l a :O:abin !Hlaşa aduce
Tudor, /{aclu, JJor to ru / T11rbr1!11 urrn<'ircSt.­
prinderea t r5.s:1 t urilor fizice pC'rsonall· c i t
�i det alii de p�ihologi1', n i l m i n i n d c u
portrl'tul .liilir1d". î n carl' compoziţia �i
erom a t i ._-a armonios rcal izat•· 1w-au atlli11-
1 i 1 de pict ura renascent i s t ;\
l\•i„aj u l , în expozi ţ i e , rareori a t•x i s t a t
q gen de sine st:Hător ( t abloul /usomrr ) .
d e oLicd fiind încorporat compozi ţiilor.
ca în : Zb11rlitond . .lid"ucofir. C-i11kc11!
apdor.
Pe lin�;l \ucr:1rik origfoak în expoziţie
a fost prC'Z<'nlii şi o st•cţiunc documrnta r;"1
niprinzind rcprodun•ri color �i alb-negrn
- l a dim(·nsiunilc de u n metru pc un
m e t ru şi j u m ă t a t e - ak pict urilor mu�
rak l'Xl'C U t a 1 l' , într{' 1 969- 1 98 1 , l a l · n i -
1Trsi t a ! \'<1 , , .-\kxandru Ioan C u z a · · d i n
faşi. A c e s t e p a n o u r i a u fost expusl'
�<'para t , î n holul mie al muz<'ului, fiind o
incncarc c[{' reco n s l i t u i r e a n1loarului
t · n i l'ers i 1 :·qii d i n Iaşi, ş i , t o t o d a 1 :·1. o
i n t roducere i n o:puncrea propriu-zisă.
Reproducerea acestor fr<'sce, inspira t e
d i n m i t urile naţionale şi tmh·crsalc, ca �Î
din spaţiul spiritual românesc, în număr
de 18, au fost intitulate: Trilogia Emi11esrn,
Dochia, .\J"ioriţ11, Ciuin pwtru Jfoldot•a,
Icar. Prometcu, Exodul spre lumi11ii,
Pro!nf, Soarele Moldovei, Meş!eml Jfa-
note, Amiulirea s!riib1111ilor. Evrn/11al dt::a­
sfrit, Tinucţe. Amfitca/r11, Omagiu 111/e­
mcietor{/or. Asp;raţie.
Secţia documentarr1 a expoziţiei a
cuprins şi activitatea de grafică de carte-
a arti�tului. pn ·1,,· n t i ral fo volum1: il11- pat ri111011111 pe carl'
lk :-; a b i n l�:1l;i�;i
noii ni-l ofer;, arta
„ 1 r;i 1 , · u ) n \ c· mporan;·, romtt1wa„r;·1, �[ 117.t·ul de
E xpmd\ia, c a n · �-a a r t :"t al l<l'pul olidi :-; v e b l i s t t· l<on1:°1nia a
fdm·
b11r11rat de· mult
„11rn·� şi i n l l'res i n r i n d u l p u b l i c u l 1 1 i . ;i iniţiat prt•zt·ntarl'a mai reprezen·

fo�I r()mpk t a t :t ck prnie r ţ i i 1k f i l mt' dl'

t a t i d a r t i � t i pla� t i r i r o n t l'mporani in
cadrul unor c·xpoz i ţ i i t e m porare. m a n i f·:�·
a 1 1 i m a J i < · r.-ali1.at<' el,· a rt i - t . prerum f ) , / , / ,
/ '.ts.ir,·,r /'/io, 111.1.
1:·1ri rar<' r u no�r 1111 tot 111;1i îmhun1r:"1tor
(;,1/<1.1 1 1 ,
l nr„rrind S<'t �up!inea�r:1
i n t tn·s l a puhlk . S u b an·�\ M'tllll a stat
l i p�a unui �i t'. Xpozi\ia , . :-; a b i n IHla�a " , d1t·mat:"1 să
� p a \ i 1 1 rwr<·,ar <'Xpu1wrii permanc·nt<· a „ u t . l i n it'ze. inr:·t o dat:1. 1·aloarea Hl'a\Îc• i
al'•· � t u i i m p o r t ; rn \ ::-i î n permauc·nţ� rl'În- romtlnl'�ti c o n t e mpora1w .

„ l . ' ""I'"' J P '<'<!� pti-.·r ""'' 'i'"''' " " ' · J<' la P�'''
;, U H 'l·llll' "" · „ . Sahin lt.\la'a "' • l <' 111a„•l<' ''"
l '"'""'"'''· "" la 1 u · , 111ao< >ur1ou\ '!n l•· r.1pp<>rl
�·�•.;;: ,:.·::o nu nc el re � rand t•I i•!<'rnd " "" " " " -
�"" e'pacc d ' m tP'\l�atum ,., ,r""l""'"on , . ,,
le ( o,mo•. l ' o nco<1nu <"1 - apparc mul<'nt - l 'a 1<•·
1 1 1 r. r,„,,,. „"' , ,..„ „„ , .,, .:•laloori'e <Lau, non· n""""·
<'<•· proprt•. o n � 1 1 1�I•· . ' I "' hu app.Htl•·n1 ..t J„ n·n<l
fa,·11�mcu1 r<-C<>llll.ll''al.l" C<·hu 'i'" <"< > U U d t ! •a
<.rh!onn " " l ti•n• ' "' " ' " ''' qu ' nn „,. p · 111 ' " l.� 1 la•
' l f o· r •l:it!' " " �'"'""" <]'1"lco'1\qu<· " ' l a I L 1 H t o n du
p >1 1 1 1 d .: 1 '1t· -1 y l"t " l " " [)"" ' ""' '"' " "'. " " 1r"" '"
1 ; u l t 1„ 'Crl:mt� apoll111iq11e qnc 1'�11�'""'"· lt• l tuuuh<'
<l1ony""'l''" · " ' c,I J"'"" l "°' "" "'' 1o•t p;1• a 1cc
' l '" . .t C0111111r"t i><•utrait - 01 1 conl<>ndr<· Sahrn
JIJ.I"':>-'
Dan> fa 1><:11•h1r<· .i,. S"h"' B,\l<n lt' ' "'"'' ci k<
oh1•·h qu'uu r<'COun:ul "" ><.>ni !"'> C•• ' l '''on ,.„
' " ' ' "'"" "' q11'011 en ,.. : 1 1 t rn Ic' f<·�ar�allt. le J"-'\ll1re
r:11,a111 ap1><·l a c.•1 PI I «! . a u -�·noi w , J , . c•t a I" mNa
phnrC'.
Dt"s �U)t'I' t„1< IC' cu•I. ln mer . • 1„, C]1<•''""" �df<,
,1„� • .• , .....„ „ � . . i•., <}';I"''' • Ir " " · (j<K' lt• l>l'Ultrt• '""'e
p t r<·pr<·1HI tOUJ""''· ornp!.quelll ol<'< .,,..„ , 1'"' de
li·��"''''' n11cu•11nt''• par l•·..qu,.), o l r.-c1N• nnr n1111„,.
l<>g1e 1>ropr.·, r.' ah,ant . par C•·1 W '"''"'"""'""'t"
1'11111ti• „1y!1,Hque •· 1 l '"ri� u oah 1.'.• d,• '" u(•a""" ·
,\rt1'1<• '""'l'l<·xr, " ""' o J , . , !lrl l ' llh 111ul!1pln
olan' 11· drnuarno· ,1,, la !'''""""" d,• l ' a n monu·
""'111a l . dn f t l 1 u d 'an""'"""' · ""''' 'i'"' "" l ' i l l u • 1 ra·
" " " d,• h m·•, Sab111 IUlal"' "'' u11t• P"''""""I"�
ar!o<11<]U<' ' ] \ \ I OCCup<· n m · pla•t· hn·11 dCli111<· da11s
l ' a r t '""'�"' !""'""' '""'"" ' " ·
A l'ot'Ca•iou d u j.() a n r 1 1 tt·r'""'' ok S.1lm\ l\;llaşa
Ir )lu'<'" <i'an ,\,. la ]{, S_ ,\, . lfo""'""'" a or�an1,.;
""" ""' rlc ''"Po"'""' de l ' a rhote 'I"" l 'aukur de
i·art1cl„ pr�'<·ntc <'!l dt'1;ul
 i n st r uctie e d ucatie
RELAŢIA C U PUBLICUL: COMPONENTĂ MAJORĂ
A ACTIVITĂŢII SECŢIEI DE ETNOGRAflE A MUZEULUI
OLTENIEI, CRAIOVA
----- A N G H E L PAVEL
O �::t:��� �u:��� ţ�
ii u e
c .�� n u��;: J? r i cadrul expoziţiei de b a z ă . organizat;"i î n
de bază ci ŞI.pnn activităţile instructiv­
cducative pc care le organizeazr1 pentru
marele public. C u cit în cadrul acestora
este antrenatr1 o mai mare parte a patri­
moniului ş.î se apelează la fom1e di\'ersifi­
cate cu atit sini mai receptate. P:'ttrun­
dcrca lor în conştiinţa participanţilor
dace, În timp. la formare;i unui public
permanent, scop urmărit de toate muzeele ,
indiferent de profil sau marime.
Structurarea unui program original de
activităţi n:i uzeale pentru toate catego­
riile de vizitatori se impune astăzi, mai
mult ca oricînd, în condiţiile proliferării
mi jloacclor mass-media cc oferă o serie
de avantaje dintre care posibilitatea de
a viziona sau audia emisiuni pe cele mai
di verse teme, chiar în propria-ţi locuinţrl,
.
se situează pe primul loc .
Colectivul Secţiei de etnografic a 'Muzcu­
lu i Olteniei - Craiova încearcă să reali­
ze ze un program de acţiuni cu publicul
care să răspundă comandamentelor majore
privind instrucţia şi educaţia pc care
documentele Partidului Comunist Român
le-a trasat frontului cultural.
--
Ghidajele şi lcc\iilc desf;işurate î n
monumentul care este C a s a B<\niei, sînt'
un dialog nemijlocit, viu cu publicul,
referitor la creaţia malerială şi spiri­
tua\!"1 a poporului român, la contribuţia
oamenilor care au 1 r 1 r it in provincia
istoricf1 Oltenia la această minunati"1
şi plină de vigoare producţie artist idi
cc Îl.1dnlfl şi uimeşte prin originalitatea ci:
l n \elegînd imperativul folosirii cit mai
_
depline a obiectelor tridimensionale, m;ir­
turii peremptorii ale geniului creator a l
poporului r o m â n , colecth·ul secţiei ş i - a
ii: s.� ris în programul srlll o sui1:1 d e cxpo-
7.1\Ll tem.P?rnre prin care se urmiireşte
atît sublinierea unor aspecte fundamen­
tale ale yroduc!iei artistice populare, cit
şi surpnnderea clcmcntdor locale, spe­
cifice unor centre olteneşti, populari:ia­
rea meşterilor actuali . Din totalul d e
16 asemenea expoziţii, transcriem titlu­
rile a dtorva dintre ele, titluri ce, reflec­
tînd" conţiiiutut, vin să ilustreze ideea
mai . sus exprimatf1: „Portul tradiţional
din zona >Dolj " . „Motive decorative tra·
diţionale lin arta populară din Oltenia",
„Unelte agricole ornamentate din colec­
ţia Muzeului Olteniei", „Geramica popu-
lar::i din n· nt rul Siscş\j.j',]chcdi n ţ i ' ' , „Piese
de mobilier popular din co:ntrul Ol>irşa­
i\lehcd i n ţ i ' ' , .,Cl'ramistul D u m i t ru i\l isd1iu
din l l orau-Yilcca".
Î n tre Casa de cultură a tineretului d i n
municipiul C r a i o 1 · a şi muzeu l'XÎ,;t{, o
strîns:"t kg:H n r:"t . Pentru a insufla <lra g ost c
ş i i n t cr.·s rap dl' l":t]orik f[mrite dl' po­
porul nost r u , in nrnhimiknara sa cxist e n p ,
1inerctului - î n sp„·ciaJ a c e k i categorii
care scap:1 sfrrl'i de acti1·i t a t c a i n s t i t u ­
ţiilor cult ur;1k. t i n l ' r i i i n 1 H' 1 8 - 15 de
;111i - , i-a fost <kdicat un cidu de expu­
neri sul> g c1wrio_il „Despre ci \" i l i l a ţ i a
romf1ncasr:'1 t ra d t \ 1011al:i - compom·ntcle
c i " . Lunar, i n cadrul Ullt'i St'ri a t i nere­
t u l u i . �int sus\innli• expuneri Cil teme
pri1·ind domeniile Cf(·aţici mat eriale tra­
diţio11ak ohicduri, folclor etc. E x p u ne­
atit cadrul e x t erior, a l monumentului
( C �sa llăniei) cit şi sălile de expoziţ i e .
Î n acest s e n s , se urm5n•şte ca progra­
mele s:i cuprind{1 numere autentice şi
;idec\'atc spaţiului î n care se \"Of desf:t­
şura : atît monunwntul cit şi sr1lile <le
cxpoli\ie s[1 n u rruni n r1 doar u n f u n d a l
ci s;"\ . fie i m p l i c a t e nemijlocit î n a c t u l
artistic.
Î n acti\·itatea instructi\·-cducati \·[1 fie­
care 111117.eu trebuie c a . pc lîngii formele
comune t u turor i n s t i t u ţ iilor de profil,
sii i11racc realizarea unei m a n i ft>st[1ri
care S[t-i fie proprie, prin care să se parti-

ziti1· t', filme t•tnografin· e 1 c . şi urmate lk·

rik sini înso\itl' d e pn·1.t'nt;"1ri d.: diapo­

program•· artist ice adPc1·;ite.

În radrul Coopcratin·i „Arta popu lara",
m11zcug rafii craion·ni sus.ţin simpo1.ioanc
rdentoare la llll'�l<'�ugunk popuhtn', Cil
pri1·ire s1x·cial:( asupra tehnicilor de l u c r u ,
ornamentiC:-1, cromatic[L etc. Cid11\
cuprinde opt teme pe an şi face part<:
d i n pro e<·slll ridi c:"1rii prq;:t1tirii prok­
smnalc a lucr{1tonlor rOOpt:ra !JITL Dt·s1-
. . .

gur, fiind \'Orba de o categorit· spccia\;"1

d e oanll"ni interesaţi <k arta popular:1,
c.\p 1mer i h- sini urmate dl' discuţii şi de
1· ilitc succt:sh·c î n siilik de expoli\ic �i
d ,· pol i t ek secţ i e i . A•Jl<'Cl� <Ic \.1 Tîr�ul •n<·�trrilor populnri dm Ohr­
U rodnic:1 col a bora re c x i s l :"t şi C\1 Casa ma (p. J � , J.5)
pioni e r ilor şi şoimilor patriei d i n Craio\·a.
în cadrul act'Stl'ia funcţ ioncal:-1 c„rcuri
aplic;ith·c care a u iii atenţie umk me';'\c­
şuguri popular<' sau cart: işi t rag origin('a
d i n ace�tea (de ţesttturi �i sculpturii î n
l e m n ) . De ;iici 1wcesitatca ca membr i i
cercurilor s;·, i a contact ncmijlocit c u
cxponall'lc din � L·cţia de etnografic a
.
Muzeului Olteniei. D a r , despre accast:'<
colal>orart„ şi mai ales rcwltatdc (·Î.
rcdsta noas1r:1 \"a publica u n m a t erial
SJX'CiaJ
Pentru o m a i largă deschidere către
publicul \· izitator, pentru di\·crsificarea
.
manifc�tărilor muzeale, colccti\·ul secţiei
preconizează organizarea, î n mod periodic,
a unor SJX'C� acok folclorice �i recitaluri
.
di!lL linca ş1 dntccul popular, folosind
cularizeze î n ochii marelui . public . Conce­
perea unei asemenea mamfcsrnri nu este
deloc . uşoară. Ea presupune o bogatr1
_
experienţă î n munca cu vizitatorii, o
foarte bunf1 cunoaştcr� a structurii şi
preferinţelor acestora Şl o folosire adec­
vată a mijloacelor de care muzeul dis­
pune. Practica aratrl C�l acolo unde cxistr1
forme specifice de manifestare se înre­
gistreazii o creştere a numiirului de dzi­
tat ?r.i , o penetraţie . P uternic[! a insti­
tuţiei muzeale În conştunţa marelui public.
Secţia de etnografic a Muzeului Olte­
niei a organizat, în . ultimii şapte ani, î n
centrul oraşului Craiova, un t i r g al meşte­
rilor populari . Acesta ţinea o zi sau dou�l
şi erau indtaţi să participe la el creatori
populari din toat;l ţara . Pentru stimu­
larea participării nu se dectua o triere
a produselor aduse spre vinzare, iar fie­
cărui me� t.er prezent i se înmina o diplomă
de participare. S-a putut obsen·a că
tîrgul se bucura de succes la mareic
public, iar interesul pentru creaţia popu­
lară contemporană era în creştere. Por­
nind de la aceste elemente. cu spriji 1� ul
Comitetului de cuhud şi educaţie socia­
listă al judeţului Dolj , cokctivul sec­
ţiei a gîndît structurarea unei manifes­
t;hi complex � care să aibă î n centrul său
tocmai creaţia artisticft populară reali­
za!;i. î n zilele noastre. Astfel, s-a ni'1scut
„Săpt;l mîna artl'i p<>pulare contemporane
din Oltenia" . Prnna ediţie s-a desfă­
şurat anul ace�ta. intre 29 mai - 5
iunie . i\lanift:starea a debutai cu tradi­
ţionalul tirg al meşterilor populari, orga­
nizat pc platoul Teatrului Naţional d n �
Craiova. Au expus proclusc creatori dm
judeţele Dolj, \'ilcea, ;\[ehedinţi, q orj ,
.
Olt şi :\laramureş şi unităţi ale Umunii
judeţene a cooperativelor meşteşugăre�ti,
Uniunii judeţene a cooperativelor agricole
de producţie şi Inspectorntului silvic
Dolj. I n paralel cu tirgul, tot pc platoul
Teatrului Naţional, s-a desfăşurat un
spectacol folcloric susţinut de formaţii
_
artistice de amatori din municipiul Cra­
iova. Î n holul teatrului a fost vernbată
fotoex.r, oziţia „Creatori populari contem�
por � m .
Zma de 30 mai a fost rezervată simpo­
zionului c u tem a · „Creaţia populară
contemporană din Oltenia". S-au pre-
zcntat 17 romunidlri 1;arc a u abordat
aspecte privind e\·o l u ţ i a unor meşteşugari.
pr..,·h1area �I� td111ici şi demen t e dcco­
ra t 1 \·c 1 rad1ţ1onak i n crea\la contcmpo­
ranr1. \·a!orificarca tezaurului artistic
actual prin i n t nmediul unor manift'st;\ ri
dest i n a t e t i n e r e t u l u i . coml>aterea feno­
menului dl" poluare a folclorului. A u t orii
comunic:irilor sint proksori şi specialişti
de l a l " niwrsi t a t c a d i n Cr.1 io1·a. Centrul
de :;: t i i n ţl' �od::ilc Craio1·a, \ , !u1.cul Olk­
nil·i. (cntrn! de îndruman· a creaţil'i
populare �i a mi�c:-irii artistice de mas;"1
Dol j . ( asa pionierilor şi şoimilor patriei
.
� i Ca�a ck cul1 ur:1 a t i neretului
;.;impo1,ionul _a fo�r �uccr·.dat. de
J�·1.ba­
tcn·a „ \ " alorif1carea tradl\h'l mcştc�u­
;;urilor populare în a r t a popubr;"1 con­
tempora n :-1 " . l a c:i.rl" au participat muzeo­
;;rafi, cercct �1 t o r i , act i1·işti rn11
urali şi
c�cator'. populari . C a o i ! t.•:� tr;irc a di.scu­
ţ1ilor d111 cadrul da.loatent s-a const 11 u1l
t· x i�ni\ia tem 1 iornr.-l . . . -\ r t a cr atorilor
e tonlor c1 o şt achl'tă ndtcat:-1 î n oq,;ant-
pop11lari contemporani d i n O l t t·nia ' ' , org<l-
l i fi
e Am încercat s:i
�i�;��.�\1�i; g;� �.:::ct't'r� !x��zf1\�0?i�:1 �os�
l"1;1lak pit'„e donate "au achiziţionate.
De rc·man:at c;"1 din cele peste 70 de piese
donatt'. m ;i j o r i t a t e a a n fost e x c f u t a t e
SJ:>Cfial p e n t r u ace<1s1:1 c x r o z i ţ i c ca un
semn de prt·\uire d i n partea crl'atorilor
J:>Cntru prr·zen\a în s:dilc m117.t·11lui ş i
g- r i j a de a fi rqin·zt'l! t a ţ i prin ohil'cte d e
o 1·alo<1Tt' 1kosebit:-1 . l n dtrino: ş i - a u g!1sit
------ lll�SLllÎ' ------
locul exronate realizate de peste 20 de
meşteri - cerami ş t i , \esr1toare, sculptori
î n lemn, creatori de instrumente muzi­
cale - pn:cum şi numeroase diplome şi
medalii c u care a fost r;"1spL"1 t i t f1 m<"1ies­
t r i a acestora î n cadrul numeroaselor con­
cursuri şi manifestrlri prilej u i t e de 1·di­
ţiilc Fcsti\'a!ului n a ţ ional „ C i n t a r c a
Româ n i e i ' '
Programul „ S <l pt ii m i n i i ' " a fost com­
p l e t a t c u spectacole folclorice. e x puneri
ţinute î n di\·cr5t' şcoli şi aşcz;"1 m i n t e de
cultură alt· municipiului, prezentarea de
f�lme . document are pe teme de etnogra­
fie ş1 art[1 popu\;1r;"1
;\ l a n i festare compkx<"L, cuprinzind u n
program \·ariat ce s-;i ;idresat t u t u ro r
categoriilor dep u b l i c . nll'nitr1 s:'1 ('O n t r i h u i t•
];i . c unoaşterea şi . dc:z\"oh ar('a,,.. , i;rca ţ iei
ar\1st1ce populan� dt.n Z J ldc noasfrl, pruna
ediţie a , . S f1ptfnnin11 ark1 ]>Opnlarc con­
ten�1:iofanc din Olteni�". i,mpune iniţi�­
7.area ediţ iilor ce 1·or nrrna .
prczcnt;"nn cilt'1·a
aspecte d i n m u l t i plele preocupări ale
cokctin�lui de specialişti de_ ! a Secţia de
ctno.:.;rafic a :\l uzcului Ohenic1 - Craio1·a,
pc l i n i a educaţiei publicului d z i t a t o r ,
a a d î n c i r i i raporturilor cu ;icest;i şi a
\'a!ori f i c 5 r i i plenare a 1.cstrci patrimoniale.
Este o acti\"i\atc m�·ritorie. desft1şuratf1
.
cu modestie şi t e n a c i t a t e
"1t1on dLt 111 1<''"' ,\,• •1ualihc.�t1on .i„, t ra 1;\Hlrnr�
dt· la CO<>pt'rati·,„. Llnc acti·,itl' lrucln�"'<" ,.„
i-galenll'Tll <li•ployl�· a'�--c l�s (•IC·tes a11 -'e!ll dl' qnd­
qu�• CPrrlcs apphcal•I'.
INTRE ŞCOALĂ ŞI PLANETARIU, O MAI STRINSĂ CO
------- MIHAI A. E N ESCU --
01 ît
�:�� :�!�:�i � n���� ��
n a
re î ��
nt ui şt
culturii, ca factori detcnnînanţi ai pro­
gresului multilateraJ al patriei şi trecerii
societăţii socialiste într-o nouă etapă,
superioară. de dezvoltare. Şcoala nu mai
este singurul factor de care depinde buna
pregătire şi informare a noilor generaţii
de elevi. :\lunca de instruire şi educare a
tineretului este o sarcină de onoare pen­
tru toate forurile educaţionale, pentru
întreaga societate.
Printre factorii educaţionali eficienţi -
aşa dup;1 cum o dovedeşte practica - se
numără şi planetariile şi obsc:n·atoarclc
astronomice populare. A crescut num5-
ru! acestor unităţi de cultură şi l.'<lucatie,
care s-au integrat eforturilor pentru for­
marea omului nou şi educaţia ştiinţifică
a elevilor. Planetariile din : Timişoara,
Constanţa, Baia Marc, Bucureşti, Iaşi,
Suceava şi Bacău au atins astăzi un
grad de dezvoltare şi de activitate care
le fac vrednice de atenţie public[1 .
Locul şi rolul specific al planetariilor
� f��� :e i�
s l
8:1���� =�� 1,��·r���
n a
în j ti c ce
şi original faFi de alţi factori educaţio­
nali. Prin lnsăşi natura profilului didac­
tic, de depun o activitate instructiv­
cducativă, avind douf1 laturi fundamen­
tale : difuzarea unor cunoştintc gmernle
de astronomic şi astronautică, de larg
interes în fundamentarea concepţiei mate­
rialiste despre Uni\·ers şi, pc de alt;"t parte,
a unor cunoştinţe de specialitalc, de strin­
gentă necesitate pentru înv[1ţămîntul de
toate gradele. Proiectorul „Zciss" didactic,
planetariul elementar „Trippenssc„,globul
stelar şi celelalte mijloace tehnice, audio­
vizuale, sînt instrumente atractive
deosebit de preţioase, care măresc eficaci­
tatea invr1ţămintului.
Spre deosebire de alte muzee, planeta­
riul în relaţia cu publicul şcolar este
extrem de convîngr1tor şi dinamic toto­
dată. Convingător fiindcă, prin proiecţia
J;lORARE
cerului artificial. pune pe elev în contact
nemijlocit cu universul obsen·abi!. Dina­
mic, în măsura in care muzeograful îşi
îmbogăţeşte pcrma11ent ghidajul cu
recente descoperiri ale astronomici şi
astronauticii, cu cele mai noi conclu1,ii,
date, dovezi etc. Experienţa noastră în
acest domeniu demonstrea7.ă că se cer
conjugate eforturile atît ale instituţiilor
de invă\;"lmint cit şi ale planetariilor pen­
tru a se reali7.a o colaborare creatoare,
profit<:biti lle ambele pr1 qi, dar mai ales
neccsară în educarea şi formarea ''iito­
rului cetăţean al ţării. capabil să \·ad;i.,
s;"1 judece. să interpreteze corect feno­
menele cosmice. Din acest punct de
vedere, planetariul este de ndnlocuit.
Conţinutul activităţilor didactice, orga­
nizate în sala ele proiecjie a planetariului.
este orientat pc următoarea problematidi :
- pre1.e11tarea şi demonstrarea cunoş­
tinţelor de g1:ografic-matematică, cu
accente pe cele mai recente date privind
cucerirea spaţiului i:: osmic de către om:
- explicarea unor noţiuni, fenomene
şi legi cosmice;
- noi ipoteze şi teorii pri'"înd originea
pămintului, a sistemului solar şi a uni­
versului.
J.'l1111d11ri1d din cadrul Complexulzti
m11:!ea{ de ştii11/e 11fr 11aturii din Con­
s/1m/11 arc o tradiţie deja cunoscut;·l în
reţeaua unităţilor de înv;"1ţ.ămîn1 din
municipiu şi j udeţ, unde se află un deta­
şament numeros de cle"i, studenţi şi
cadre didactice. Şcoala interjudeţeană de
partid, Universitatea cultural-ştîinţificrt,
Institutul superior de înv;i. \ămînt, fnsti·
tutui de marin:"1 „Mircea cel B;I trîn",
Casa pionierilor şi şoimilor patriei, şco­
lile generale şi liceele sint principalele
instituţii de înv;"1ţ;imint cu care colabo­
rează planetariul constănţean. De la
înfiinţare (I iulie 1 969} şi pinr1 i n prezent,
aproape 800 OOO de vizitatori aµ um1ărit
peste !O OOO de spectacole cosmice. Publi·
 F"\"d" dlLdirii
ni! Şl·olar în ro11 t l 111d rre;> tcr c csk î n
proporţk· de 3 .'( 7 ° , „ fapt c a r e do1wlt:ştc
C:1 fU1Kţia ins1 rurti1·-didactică este o
coordon a 1 :·1 Lle pnnd În'i{'nm:"1 t ;1 1 c i n
a c t i \' i t a t ca pla11e1ariului
C a d rdc <lidoirtirc rl·curg l a scn·iriilo:
plalll't:triului ori tic dte ori <lon·St· ::,, ;"1
1 rcz l·;1 scr1 i111 crcsul şi curiozi tatea eh:·
1·ilor p1.·ntrn C usmos. i11 perioada rccapi­
tut1rii şi sistcrnatiziirii materiei. s a u in
v:ican\de şcolare, JX'ntru a of r ri informa­
ţ i i suplimentare. care ;;.;·1 completeze ori­
zontul de nmoştinţe preda t e . :\cccsit ;"1-
jilc didactice care pot fi satisf:1cutc la
pk1 n c t a riu sint :
- prezcntan·a acestor fenomene cos­
m i ce care, - fit: prin durat;l , fie prin
raritatc;i lor - . c u grl.'u ar putea fi
urmărite Llc d c 1 · i î n natur;1;
- e 1 · itar.:a unor confuzii inerente . .:: a rc
sc m a i fac î n in:;uşirca frnomcnclor cos·
micc:
- i 11\';"1 \ arca d,·1·ilor s;"1 gind\·asc;, ş t i ­
i n ţ i f i c . s;·1 se dt·prind;·1 s;"1 prh·easci'i fcno­
mendl· cosmice î n continu;"1 dez1·oltarc
ş i transformar.-. să ,;,,_•si1.cze i11 tcnkpen­
dt.'nţ;1 d i n t r<.' de:
- dcz\·oltarca spiri t u l u i de oUscn·a­
IÎl' şi curiozitat..: ş 1 ii n 1 if i d . formarea la
c!el'i a concepţiei ş t i i n ţ i fice despre l u m e .
Toa te aceste c e r i n ţ e a l e diJacticii
modcn.1e a u rezultat şi dintr-un sondaj
. .
de opmic. dc.;:tuat î n rîndul o;:adrdor
didactice care însoţesc grupurile de cled
L a u l t i m a intn·barc din chestionar: „Cum
influt'n\t'az;"1 actil'it<i t i k instructh·-cdu­
c a t i l'c dt· l a plane1ariu asupra bunei
dl.'sf;işur:'iri a lcqiilor in clas;"t.: · · am prim i t
răspunsuri de acest fd : „ n e aju1;"1 foarte
mult l a aprofundarea cunoştinţelor pre­
dat e " ; . .constituie o baz;"1 de disc u ţ i i
intca·santc la orcic de dirigenţie " : „dedi
l 'landanuh1i
işi însuşesc :ictil· şi conştient cee:i cc se
pn·d:1 l a şcoal;·,, îşi fac o imagine reală
asupra lumi i " ; „const i t u i e u n b1111 spri­
jin pentru orde c u caracter :i t e i s t şti­
inţific" etc.
'.'\oţiunilc şi fcnomendc cosmice care
sînt 1kmon� t r a t c la planetariu se impart
în şa:.c man cate;;orii. accs1ea referindu-se
la: i,:lohul p;·1111i11tl·Sc. Lu n 1 ;" şi eclipse ,
�tdc şi constdaţ i i . coordonatele g•·ogra­
fke. coordon a t d c c1.·rcş t i . timp �i s p <i t i u .
C u noscind r;1 Ştiinţa Cerului este „pro·
Jesoml tfr âviliwfie ul ommini". cum
spunea Rouss.-a u . :;cmnifi<·aţia filozofid
a însuşirii <le c;"1tre dl'vi a cunoştinţelor
de astronomie şi as1ronau1 îca c�le mu!ti­
pt1, a t i t pentru formarea unri eonce p ţ i i
matcrialis1-dialccticc despre l ume. c i t ş i
pentru i. n \el q,: e.rca compl e x u l u i raport de
mtcracpunc d m t rc om ş i Cosmos.
AL"tturi de noţiuni dementarc ca: z i ,
noapt l' . orizon t . puncte c a r d i n a l e l.' t c .
l e c ţ i i l e dcmonstratiq• 1.lin p l a n e t a r i u con­
ţin şi noţiuni deoSeLit de complexe sub
raport fenomenologic, c u u n pro n u n ţ a t
caracter ahstrac t . Din prac tica a c t i v i ­
ti1\ilor d i d a c t i c e se ohSN\·;·, c ă e x i s t ă
d i f i c u l t ă ţ i mai m :i r i î n înţelegerea rapor­
tului dintre mişci'1rile ap.1Tentc şi cele
reale ale pf1 m î n t u l u i . cauzele şi consecin­
ţele fenomenelor cereşti. �Iuite concepţii
greşite despre locul 1':1111i n t 11\ui şi a l
omului î n spa\i u pers1st;'1 i n c 1 r deoarece
se mai fac gra1·c confuzii in ceea cc pri­
\'CŞte concept ul de l ' n i \·ers. Confuziile
�
se produc datorit;i faptulu dl clel'ii p u�1
.
azi .în general, :>cmnul cgalur11i1 între um·
,·ersul fizic (astronomic) şi unh·ersul
no:m;lrginit şi \·eşnic i n ans:imblu.
Tcmatic:i lcc\iilor dcmonstrati\'C din
planetariu a fost el al> ora 1:'1 conform pl a­
nurilor actuale de in\·[1ţ;'1 m î n t . Astfe\

pentru grupele de preşcolari şi elevi din
dasele primare, un mijloc preţios de
mririre a fondului de noţiuni şi a \·ocabula­
rului, de dezvoltare a atenţiei şi a memo­
riei acestora ii consti1uie şi miturile
cosmice. Lumea legendelor cosmice rom:\­
neşt\, imaginată şi ţesută în jurul Pă1nîn­
tului, Lunii, Soarelui şi Cerului înstelat,
din naivitate şi superstiţie, reprelinta o
adevăratr1 enciclopedie cosmicf1 papularr1,
pc care elevii o pot cunoaşte corect la
tema: „Mitologia românească a Ceru­
lui"'. O altă tem:"t ,care se referă la cele
mai frumoase legende ale antichităţii,
.este intitulat;"1 „Legendele Cerului°'. Cca
mai solicitată ICqie demonstrativă, pen­
tru elevii din clasa a 1 1 1-a, este „Orien­
tarea cu ajutorul Soarelui şi a Stelei
Polarc". Sub cupola planetariului, ele­
.
vii capătr1 deprinderile de orientare în
teren, care pot fi apoi aplicate în viaţa
practică. Temele cosmice: „Sistemul nos­
tru planetar", „:\Iişcările aparente ale
Soarelui" ; „Luna şi ecJfa.sele" ; „/\Usu­
Tarea timpului" contribuie la corectarea
unor noţiuni greşite sau confulc de geo­
grafie matematică, pentru elevii din
clasele V - V I I I . Deosebit de interesante
sint şi lecţiile demonstrati\·e pentru ele­
vii de liceu şi pentru studenţi. lată doar
cîte\"a titluri : „Cerul de la >l'ord la Sud " :
„Sfera cereascf1 ş i elementele ci" ' ; , . I den­
tificarea stelelor folosite în navigaţia
astronomică ' ' ; .,Argumentele astronomici
în sprijinul materialităţii lumii" şi altele.
l....: ţi� cu el�·,;; în
Plancrnriu
Ghidajul unui grup de elevi in sala
planetariului se real izeală c11 apara1ur_-l
modernă, in condiţii _ de noapte artifi­
cială şi iată de ce este, relativ, dificil.
Reuşita sau nereuşita unei lecţii demon­
strative depinde însă de muzeograf : El
trebuie sr1 cunoasd1 programa anahtic;'l
şi manualul, sr1 asigure legătura cu cuno­
ştinţele dlpf1tate la clasi'l şi să menţină
20-85 de ele\·i, tot timpul. într-o stare
de interes şi de participare la proiecţie.
Este necesar ca munca de atragere a
publicului şcolar spre plane1ariu să fie
insoţitf1 de un strins. permanent şi activ
contact între muzeografi şi cadrele didac­
tice. Numai pt'! bala unor asemenea rela­
ţii de colaborare se pot organila acţiuni
didactice de interes şi satisfacţii reciproce,
vizind cuprinderea tuturor categoriilor de
cle\"Î. De exemplu, colaborarea şcoală-
ri
���rrct; i � ����
ti e i ���;i \� � Ci�� ��V�
e
� .i . - li
Cosmosului". Cu acest pnleJ, muzeogralli
de la planetariu au prezentat, in mai
multe unităţi de în\"ă!ămîn1, expuneri
însoţite de proiecţii de diapozith·e şi
filme şiiinţîfire.
Trebuie s;l. recunoaştem, cu deplină
sinceritate, că nu s-a stabilit o colabo­
rare permanentă şi continuă intre şcoală
şi planetariu. Datorită unor caulc a căror
ana.lilă n u sîntem i n drept să o facem,
ştiinţa Cerului este prea puţin prezentă
în planurile actuale de invr1ţămint şi
prograrnck şcolare. Cu11oşt i n ţ d c <le astro­
nomi,· ş i ;1strona u t i c ;i sînt considerate
i n r:-1. ( ] Î n p;\ca1e, . , Jextcd U t ţ i ' " , c u tot
eviden t u l lor aport î n e d u c a ţ i a ş t i i n \ i ­
fico- a t e i � 1 ;"1 a t i nerei genera ţ i i . Profc­
�orii ln';'i.)i n u cunosc î n profunzime
, · i n u t i l. - d i d a c t ice a l e pbncta r i u l u i , pcn-
i
·
Π::1 ;;�e��;e r���;: 1 i�W .01���r/i��;�� �� � ���!�r��
la l e c ţ iile 1lin plant·tariu \ine m a i m u l t
( k dnri11 ţ a . i n i ! i : 1 t i,·a, i n t t•r.·sul cadrelor
d i d a c t iet·. a profesorilor dirigin ţ i .
] J,•sigur_, rdc <Ic_ m�i sus � î n t depa:tc
.
de a epu1z;1 funcţia 111strue111·-didact 1d1
a planl'l ariului -;.i şirul mod a l i t :t ţ i l o r prin
1·arc se poatt: a�igura o m a i dicace con­
lurr;ire c u 11 n i 1 ;-qik dt· î n '":"1 ţ;"i m i n t . l'ro­
llkmek ahord;1 t e �înt doar o m e d i t a ţ i e
a�upra rol u l u i .�i loc11lui pc care t r e b u i e
s<'t- 1 ocupe pianl' 1 '1riul în i n � t ruin:a prom­
pt:i. pcn11a1H n t [1 �i .1 dt·n·a 1 :·i a t i nerei
·
genera ţ i i . Pentru a�igurarva unui grad
rnai i n a ! t a l nmo�t i n ţ d o r de1·ilor. pen­
t r u i m p l i 1 1irea, î n cliip t"Xt"m plar, a rostu­
rilor sale e d u r a t i \·e, p l a n e t a ri u l c � t c dic­
mat s:"i l:'trgt·a�dt, s;"t tlivcrsifin· gama
a c ţ i u n i l o 1 sale in raport urile c u ş.coala.

H(,SU\11� ------

0H1ir .i„, inforn•a1"lll<

cnmpli't�11t l ' horimu dt·'
].,., noO<:t·'>11C< o h .lact 1 q m' < ' l "' 1� · u 1Pu1
f:u11·s an pl;ini·tam>111 >em! le< •u1 1a1ttt"s
- prh••ul<'r de> phCnomem·s C<"""' l '"'' 'I'"''"''
)t c.�ll"<' do· 1,„,, •h„fr, " " ' pM 1n1r ""''1<' - "'"'"
1ct11 <1iH1c1lo·• lt dans 1" tlalnrt'
- hn�r d„s rnt,frcnh·S '!"'on ftut
••ncorc • l a n , J" clt'' phCuomi!no·'
co"""l"�'.
- '''"'''�"''' a u � . l·lew< d" i�·ns.-r d ' ur1t• " ' " " "'"'
.<e1cn t 1 ! iq u c . tk s'hahit„,., /1 ri·�ard<•r Ic,: phCn<>
mi:nc< """'"!'"''
' ,.„ <.\C 1dopţ>Cll\Cll1 co11 1 1 n u ct
''" lra11>fon11a1'on p._.rn1a11t"ntc. ole ,„;_,„ lcur 1 1 1 1 <" r ­
d�pc11danrc.
- d�·„·lnppocr l"o·'l'"' d'nl "<•nawon <'1 ol<• ciirio­
sit� scit'llt1li<!•"-'• furnwr ChPt I<·• /·lh.-< """
conccp1ion """· n t o f o q t,,. d n mourk.
Les 'l ''�sllons al>0rdft-s pM l'nult"ur •lt- l'art1ck
"" SOIU qo " 1me m � • h t a t ion > n r le rfllc ct 1a plact•
<[t1c• d o 1t occupcr l,• pla„Cta<i11rn <lans l ' 111>\ruc­
t 1 o n prompte. pc·rmancnlP P1 adCquatc <lc la jt·o 111•
l.<:s ''""„�'"'"" 1,,,., app••l au� ""'''>C<'S .ln pia· ,o::l'nl:raHon. ,\ f111 d'a»nrcr un de�r� plus ete•,e d�s
u(•1'"'Ulll 1or'<jU0d>' 'ft·u11lPll1 C'fClllcr J'unfT(:t C1 cou11aos>a11c"s dcs Cle 1cs, pc>1 1 r "cr.on1 p l i r parlaite­
1 a cun0>11C ,,,,, .'.· li'"'' "" C<' '!''; coHo,.c,rnt• 1� cosm<><. na"" „� 11us<1on Cducato 1t·, le planl:tari11m ''"'
I"'< J,. 1a ,;.„,;„„ t• t <l" la >Y>t<·rn�1isatoon ole la "Pl"'U· A (·lat�lf. ii <luers1f1cr la 6""'"'" J._. ""'
rnat1Crn sculairc ou l''-'lldan\ lt-s ·1acanCt"< pour ac1t·111 ;.s
< dan' M'S rappc>r\S a·1ec l'e<:ole.
i�
I

evidenţă, .
conservare, restaurare
INl'ORMAŢll UTILE PENTR U CONSERVAREA
Ş I RESTAURAREA STAMPELOR JAPONEZE (I)

------ ------ E L E NA E N E --

:� ;r������� ;i \� o�;� �J����� t��F� l:��� � � �

A z a
R â s t i. r 1r g a a
lor creatori ş1 gravori_ mpom, unpres1onanta palet;i cromatică, exotis­
:;�
mul costumaţiei şi poezia tulburătoare a peisajului din Tara Soarelui
Răsare au contribuit, toate împreună, la creşterea populariti',ţii acestui
gen artistic în rîndurile preţuitorilor de fru!11 os din \ara noastră şi, impli­
cit, la constituirea unor ''aloroasc colecţii.
Duprl cum se ştie, cel mai important depozit de gra,·uri japoneze
de la noi rr1mîne cel aflat la Cabinetul de stampe al .\l11zeul11i de Artă.
al R. S. România, unde se păstrează peste l OOO de opere, rcprezentînd
toate marile şcoli din secolele XVII -XIX. Însă colecţii la fel de valo­
roase se găsesc şi în posesia unor instituţii de cultur! cum sint Biblioteca
Centrală de Stat sau Biblioteca Academiei R . S. România, precum şi
a altor cite\"a mari muzee.
Conservarea acestor comori de artă nu este deloc uşoară. Supor­
tul lor - faimoasa hirtie japonezr1, în nenumăratele ei \'arietf 1 ţi - dar.
mai aies, pigmenţii. atit Qe fragili. reclamă adeseori inter\"enţia restaura­
lorului pentru a salva şi a păstra frumuseţea originară.
�
mndurile de mai jos sînt destinate tocma cel �r chemaţi să asi­
gure sf1nătatca şi strălucirea delicatelor bijutern ale meşterilor
niponi . Deoart.-ce, pină în prezent. în literatura noastră de �Jx>eialitate nu
a fost abordată problema atît de aridă a tehnicii de imprimare din perioada
stampei japoneze clasice, am socotit că nu \"a fi lipsit de interes sfi pre­
zentăm o scrie de date, extrase din lucrări mai vechi sau mai noi, care
pot Sil faciliteze o mai bunii descifrare a „secretelor"' stampelor şi, în
consecinţă, adoptarea celor mai eficiente solujii pentru „insr1 nrltoşirca"
lor.

HÎRTIA JAPONEZA

Tehnica fabridrîi hîrtiei (invenţie chi- sub formă de cote în hirtie - meşteşugul
nezească din secolul li) a fost cunoscută s-a răspîndit în întreaga ţară, îndeosebi
a l
\� ( afun� �:�� �i �:��i��u� ��� ��:��
1 , a n ă
o
�însa�:· ;�ricta�afe�:�:. cl;til:ir�en�r�vi��
casnic 1 , cit şi pentru nevoile adminis.

'�"'\
gării budişti. Încurajat chiar de la
apariţie de către autoritatea centrală - traţiei şi lumii artistice 1• Cu timpul,
care a instituit un sistem de taxe percepute unii meşteşugari se perfecţionează în

Cauo�C}� • . o. . r.
 l" t a 1 n a w . L'a/d1t> dt
f'id1/{0" d't"S/<IUlf't>'

fabricarea a n u m i t or sort i n w n l l' �i ap;n la dirşi t ul l u n i i noiembrie. cind 1"1:'1st:i­

d1i;ir *i !ll"gtbtori fuartl' actid. speciali­
pc
rcle dl' dud ( K ozo) er a u t:-1 i a 1 c �i ţ i n u t e
z;i t i î n cumenul ru h i rt il' 3. la a bur. deasupra unui l·azan ru ap:1
Folosind m a h ' r i i prinw \·q:ct a lc d i n t re fi;;rh i n t c· . C o aj a care se <ksprindea era
n·k mai di1·,·rst· - aproape toate soiu­ rurf1 ţ a t ;"i ru a k n ţ i1• de s t rat ul ex terior
rile dl' d ud . paidc d l ' urt'Z, bambusul *i nq_:rn. de noduri şi rr:1p;"1 t uri . apoi pa r t e a
a l ţ i ;i rl iu� t i . precum H ibiscus s a u Hydran­ a\b;"1 r<"imas;"i era pusti la man•r;it î n ra1,;inc.
J:;t'a (hortensie) • - lllc'Şll'rii niponi au sp:lla t ;"1 î n jet uri dl' ap:1 (sau la ap<"t rur;:: :1-
produs. 1k-a lungul timpului. nc·num:"�­ toare) şi f i art :I cu leşie. Fierberea e r a
rnte \'arit'l:"1ţi de h i r t ic· de o foart e hun;·i socoti1:1 d r e p t o opc·r;qiunc n · Tl'dama
cali t a t o: . ('l'Ca n· a pnmb î nfl o r i r.: a unei m a x i m u m (k grijă. de ca depin z nd i
arte origi n al e a i m prim:i r i i i n t r-o p1· ri oa d:"1 ulterior consist e n ţ a pa�tci (c a re n u trc'­
rind T�na :'oardui H:"1sarc �i-a indds buia �:'1 f ir nici prea moale, nici prea
total porţile in faţa str;"1 i n i l or \"Îscoas<-1). Dup:"1 cur{1(area. î n ap:i curg:"1 -
Apr.Jape f i e c a r e r e g i u n e d i n J a ponia toarc. d1: ultimele impurit:"1 ţ i �i de urmde
*i-a den·ult a t tehnici proprii de fabri­ de ll'şic, fibrei.- erau puse pc b u t u c i s a u
C\ft' a hirtici. fa p t cc a dus la apari ţ i a , i
p e t re �i b:1 t u t c c u be\c ori c ioc a ne de
in i n t cn·alul 1 500- l SO Q , a p e s t e 2 5 0 lemn. pi 11:1 cind St' transfom1au î n t r-o
de t i p uri de h î r t ic· � past:·1. Pentru a da h irt ie i rez i s t e n ţ a
C u n uş t i n ţdt: despre prepararea 11\rtiei. neccsar[1, î n p a st a de ccluloz:"\ diluat:'1
n: ţ c tcl e u t i l i z a t e· nau tr a n s m ise din c u apă se a d;\ ug a mucilagiu nat ural <lin
t a t :"1 i n fiu. d i n gerll'ra\ie i n gcner a ţ i c . ri'tdăcini de Tororo-ai (o \·ari e t a t c de
A b i :i în 1 7 Q 8 este t i p : 1 r i t ă pri ma lurrart' H i b i sc us) s a u a l t e p la n t e . iar compozi.
(·onsacrnt;"1 acc·stui meşh·şug. î n car„ a u to­ ţia era o m og('ni1. a t ă ('li aj u t oru l un ui
rul indemna frm(·i],. de la s a t e· ca i a rn a , piep t ene ;
dup,·1 stringere;i recol t e i . dnd dispun de
O m a rc a t e n ţ ie seacorda apd folosite
„p,·�1/ru projrlul
mai mult timp lilwr. sfi fohrin• h î r t i c
" la prepararea pastci. Aceasta t re b ui a s:'t
dşugun m a t eriale 6
11t1/ w 1 1 1 1 , dar şi pentru
i
fie c t mai li mpede şi s [1 aib[1 o tempera­
Cca mai r:"1 spindită a fos t hirtia dl' t ud cit mai scf1z ut5. c u putinp � de
tipHosho. r e n u111i 1 :·1 pt.'ntru r ez s t e n ţa ci. i aceea hirtia
f a bric a t ;i iarna era cea mai
Procesul de fahrirarc a acest ei a debu t a apreciată 8 .
 Procesul pre7.entat mai sus pentru
confecţionarea hîrtiei Hosho era identic
pentru aproape toate soiurile de hirtic
cunoscute în Japonia.
Practic, colile de hirtie erau confecţio-
11atc prin două metode : una. �agasaki-
numita „parte bună" a colii. De-0arece
culorile utilizate erau exclusi,- din cate­
goria culorilor de aprt, gradul de abwrb­
ţic al hîrtici dc\"cnca foarte important
pentru obţinerea efectelor artistice um1ă­
ritc. Din acest punct de vedere, tipul

i\� ��:n��� �� � �� '�:� �

7.uki, presupunea turnarea pastei de celu­ Hosho. absorbant şi reiistcnt. a fost
loză în sita-matriţă; cealaltă, Tamc-iuki, ��c o � ,- t��
u �
ed clc
cea mai obişnuiti"1, însemna scufundarea p ·r .
matriţei in hirdăul cu past;""1 • . Artiştii mp<J11i „ primitn-i"', din pnma
Spre deosebire de Europa, unde sita­ jumr11ate a secolului al X V I I-iea, şi-au
matriţr1 {forma) era confecţionat:'i din realizat stampele pe hirtia, destul dt�
fibre de alamă, în Japonia aceasta se subţire, intrebuinţat;"l la tipărirea dir\έ
f:'tcea din fibre \'egetale fine, întinse lor. Treptat, pe 11_1 ;"" surf1 cc îşi perfecţim1au
metodele şi tehmc1k· de lucru, ei au �nn�
� _
paralel şi sprijinite pe dour1 beţişoare
de bambus aşezate cruciş, pentru a pre­ ţit ne,·oia unor sortimente cu calită ţi
,·eni tisarea lor rn, noi, care să r;ispundă intr-1111 grad mai
Grosimea colii de hîrtie depindea. în
fapt, de îndeminarca cu care era minuitfl
sita-matriţă, deoarece cantitatea de past:1
de ccluloi;l rămas:1 i n eu dup�l agitare
{scuturare, cernere) nu era niciodată
aceeaşi. Ca urmare, nu ran:-0ri se intil­
neau uşoare diferenţieri în grosimea
textura şi chiar încleierea colilor de hlrtie
din acelaşi t-0p.
Odată scoase din sita-matriţă. foile
de hirtic umede erau puse în teancuri
şi stoarse cu o presă primiti,·ii (nişte
scinduri cu pietre deasupra), după care
erau netezite cu o lknsulă şi puse să
se usuce la soare. Folosirea pensulei frlcea
ca uneori s!"1 nu mai fie ne,·oie nici chiar
<le lustruirea sau încleierea suprafeţei
hirtici.
Î n perioada de inceput, meşterii japo­
nezi albeau hirtia cu "ar nestins, abia
mai tÎrlÎU fiind folosită clorura de ,·ar 11.
Hirtia manuală japcmeză preiintf1 citcva
remarcabile caracteristici. care o dc-0sL�
besc mult de cea europeană: confecţio­
nată din plante cu fibre lungi. care se
împîslesc mai bine şi i i sp-0resc rezistenţa
frlrr1 a fi ne"oie de o cantitate marc de
clei, ea este uşoară, semitransparentă,
cu o culoare uşor i,·orie {la contactul
cu aerul şi lumina are tendinţe de a se

�:���l� ;:�;�t� S: ,:�;; ���Z��; ��.1r�����:

i e i ,
pe spate, posedă capacitatea de a absoarbe
lent cul-0rile, atenuindu-lc stri1 lucirea ori­
ginară 1 :.
Practic, imprimarea se făcea numai
pc faţa cu textura mai netedă - aşa-
marc exigenţelor xilogra\·urii. Se cerea,
în special, -0 hirtic mai rezistentă. cu o
textură care să pcrn1itf1 frecarea cu
barcnul şi sfi se deformeze cit mai puţin.
Astfel, pc lingă tipurile de hirtie de scris
şi de uz casnic, au apărut sortimente
anume fabricate pentru stampe, pentru

caligrafic. picturr1. 1wntru scrisori �i pli­
curi, po.·ntru c\·antatc N e .
C e l e mai r:·1spinditc 1 i p u r i < l e hîrtic
manuali"i japonczi"113• intre care au fost
induse şi rdc fabricate în wcolul nostru.
ins:·1 t o t dup:·1 rt·ţclc tradiţionale, sint
ur111:"1 t oarck :
H O S H O - Confeqionat;'1 din scoar­
p de dud Ko�Q (/Jro1tsso11dw /'11Ji.1:fcr11 ) ,
('Sic o hirtîc groas:"1, rt·zistent;'t la acţiu­
nea ban·nului, absorbant:"1. ronst a n � ,-,
(nu-şi schimhr1 dinwnsiunile). Coala de
hirtic Hosho arc fibre lungi, hi1w aranjate
pc axa loni.: i t udinal;"1 : la imprimare, fibra
colii t rebuia s:"t aib;1 acdaşi sens ca ş i
fibra l e m n u l u i din c a r e <'Ta făcut;"1 placa,
iar barcnul era folosit şi el în arecaşi
direc ţ ie. St· mt'nţionea1.;i u n singur defect
al acestui tip de hirti c : uneori. din i:a11za
unor part icult• mai inchisl! la culo:m:.• ale
pastei. ap;n pete decolorate care ;:.i: nime­
resc s;'1 fie chiar Jl<: faţa figurii gra\'ale u.
Printre \'aria111ck mai idti n(' ak sorti­
mentului Mosho mai sini aminti t c :
M A S A . H < h O K A W A � I T A K E � A G A 1�.
T O H l :\ 0 1\. 0 - Fabrirat:'i din scoarţa
arbuştilor G11mpi ( l l'1cks110,·mi11 r1111,·sco1s
sau JJiplomo1pl111 C1111,·sff11$) ş i .l/itsu­
mala (Etlgn.vo1t l u 11 Cl11ys1111ll1a, specie
î ntrdminJală abia de la sfirşitul secolu­
lui al X \ ' 1 - l c a ) . se mai numea şi hirtic
G:\i\1 1'1 sau :\ l l T S \ ' :\ I A T A 1 8. Fibrele
fow, hinc împislite, ii dau u n aspect
uniform. Deoarece uneori se do\·edca
cam t a re pentru gra\'ur:·1, sc obişnuia ca
î n past;1 de cduloz;"t sr1 se amestec{' � i
frînghii 1·eehi d i n cinepi'• de )Janilia
( M usa Textilis) sau cclulozr1 de lemn
Hirtia de tip Torinoko era dest ul ele
scumpi'i. \ 'arianta :'ilitsumata a\'ca o
suprafaJă mai nctcd;'t şi mai pu\În rigiJ:·1
decit Gampi. Exista şi o ,·aria n t 1; c u
u n i n d i c e de inckiere mai 111ar<'. n u m i t t1
JT SUl l .
Î n lumea art ist ir:I j a poneză s e spun�·a
c;1 hirtia d i n Gampi este nohiti"1, cea din
Kozo masculină. iar cca din )Jitsumata
fcminird 1'.
:'i l l l\0(; .\ ) 1 1 - Hirtic subţire, <kstul
de rezisten1;·1. folosii ;·, frt•C\'ent p(• n t r u
i 111primi'\ri dc probt1 de 1w placa prinri­
palr1 1�.
YOT:-i\ ' B:\� - As.·m:"1 m 1' toare cu :\1i­
tl(1g;1mi. in�:1 m;ii �ub1irt· şi mai n·zis1entă.
T E X G \ ' J O - Hîrtk• din scoarp lk
dud. ru o tcxtur;'1 finii.
K ! Z l ' J.; J- S l l l - Asl'm:·111;1 1 oare
'l\·ngnjo. i11s:'1 mai rigitl:"L.
H A X S l- 1 1 - Mîrt il' din paie dt· oro. .
mult r;·111tată de caligrafi. a c;'trcî 111et0<.H
de fahricarL· a format subiectul faimoasd
lucr:·1ri ill! itulate „ J.;amisuki Chonoki " .
ap:·1rut:i în 1 798.
rO- S H I - Aşa- numita hirtic chin,·­
zeasdt, prt"J>.1rată din bambus.
l' S \ ' { ;,-\ ) 1 1 - O hîr1 il' moale. aproape
tr;1n�part·nt:"1. de o marc firw1c. fabricat :"1
din seoar\;"l d,· dud.
l � ( H I AC H I - 1-!irti.· ru o kxtur:"l {·lc­
g;mt:\, rare s-a llO\'cdit mai tirziu foarte
potrh·i1;'1 pentru gran1ra p•· mdal.
l\ l % L · 1.; 1 - BO S l-I O - SortimL·nt !a care
îndeien'a St: făcea Jll' aml>t'k fr\e ale
cnlii
1.; A � A l� Y O S H I - Hirtie din scoarţă
de dud. de calitate medie.
K OC H I - I-linie ru aspert clq�ant :
r-o\ile a u grosimi inegale.
01\.A\\' A IV, - HîrlÎL' de culoare Tan,
uşor . o pac:"1, cu t e x t ură neuniform;'i i n�;·1
cu fmisaj p\;'1cu t : colile au dimensmm _
foarte mari.
S H I H J J.; A\\'A - Foarte rezistcntt1, fa.
brirat :1 în difcrih' i;rosi m i , a\'ca un grad
de alb mai marc <lecit la sortîmentck
obişnuite.
 şi 'n,':ia
c��:;:,,�;r;;��� · c;:7.�:;";��� r�:f,',',�,�:„�:;:'�:

i���:ri:���;� rr���1·:;�'.��'!o�'�':�·��:!�::�:'���.,:!
peste '!'IP!C tipuri de h i r t o c . b i n rn a l M de �lic1nc>­
km11, hir1ia "'�" l<"I" pt1rpur"" """Ic, liliachie,
galhcnil.. alb.:i.�tr� şi roşir. h î r t 1 i ·101�11e
c u ocrburt
tic i��:;a��:,',c '}:��,'.��',:" �:"'��c;,;:�:'j���,'.��:�'..
!')7 1 . p. 47, _,9,
l r l 1 0,. l lJ, Jjj ş, HJ).
'6�. � .•,:;, �:�:e;� ,��!1; t��e zo�o;lc "!.u'.��<>'•':;';';,\;1�
în •1>ee1al <lt" pe 11rma hfrl>c1 produse <ln1 1 c n 1 n u l
i)o\<hmlnr lor ICI. E. O. Heîshaucr ŞI J. li'.. F a n ! � � n k .

i;':.i'. 1.::�;r;�„��;'.1..7.";�d;����1!·�7,:�o;;;c,;:;a:'�
�i t<-lc alc unor l l pn r i rlc h î r l w (opre<"St•mplu llwa-
1ima) ş1 al •luduhu <Ic hifll� l t f . li . nolitho, -,..,,,,_
Su•e a"l<>UK mr.1. TA� FHJU> /)ouuyo I U 1"0/.,,g11wa
japa11. \"ale Un1•1cr>11y l'rc<�. 1�"7i, p. 61 ŞI 61)
1 J oh n HM•, Clare Humano. Tht Complet�
l'"nlmdn, New York. 1'J72. p. 1 6 . },, l'lH, sru·
coJ,•qoc c u 1 000
p u l •Ic pre.:.. )la1nkh1 d i n Tokrn a puhlicat o
<le m oo t rc de h i n i c 1apom»ă
cotlf�-cţionatil. nrnnual ( 7"t$Hk<�•>h1 1"111ka11. l'>o•­
pnlu•. „ � l a i n 1 c h i 1'�wspapcr5". Tol<yol
• 1..:1rofu•a ;\anta. Th; l'o{Vr M„sn"'' · T<1kyo,
in . .�lu..,mn'', •101. X , 1<Jj7, nr. 1, p. 2 1 - 2-1

Ut:unaro. Fiord• drn casa (fmi;"1cnt) • Fnt< E1chcnbcr�. op. col„ p. Ul. La „�h„.cul
h i r t 1 ci" d111 Tokiu ,t111 pas1ratcpcst� 2 4 IOO ,k lncr;\ri
.\fol•"ba·\'a

I Y O - Sortiment ieftin, cu o t e x t ură

neuniformr1, de culoare albă.
GOYU - Subţire, uniform texturată,
deschisr1 la culoare: foarte potri\·itr1 pen­
tru gofraj, deoarece liniile delicate ale
pl�cii de lemn gravate se imprimă bine
pnn presare.
SUl\11 N A G A S H ! --= Hirtîe de marc
preţiozitate, c u aspect ascm{mător mar­
murei şi avind în ea, uneori. mici lamele
aurii. Se obţinea prin scufundări de scurtă
duratr1 în aprl în care pluteau dîrc de
cerneală. A fost folosită de Tosa i\litsunori
pentru albumul srlll Genji Monogatari,
in secolul al XVI I-iea 1 t .
UWA J l i\IA - S o r t i m e n t c a r e forma,
în perioada Tokugawa, 1m monopol feu­
dal io.

' Hirtia a a•„11 în Japonia o intrebuin\arc t1eba.­

<>S
nrn\ă ln Europ;>.. fiind fo l i tă l a conl..:ţîonarea
le�strelor Sboji sau �şilor Fusuma. a articolelor
de imbrăQ.minte f"'lllru populaţia sărac:l, a ·•ese­
lei dc bur.ăt:lric şi umbrelelor. a hatistelor şi bo.ni­
lor ş.a. (CI. L. �·rMCric, L<1 vi• q„o/idi�•u• au
Japl)N ol l'rpoqu• J4 samourai 1 1 8 -' � 1603, E'aris,
1968).
• F 1 • \ , Eid1o·nl••r.�. op. (I/„ p. j i. ;
'" l ' . U. F1el<•·. <'/'· (//

llf.Sl \lf: ------

STUDIU COMPARATIV AL METODELOR DE TESTARE
A PREZENŢEI TANANŢILOR VEGETALI IN PIELEA VECHE
------- ANA·MARIA VLAD.
u întindere, prin care grr1simea era întro­
P���! ;��� :s��� ��0 �=��f��Z� �:
1 c i dusi't in piele, se găseşte în opera lui Homţr,
puri. Întrucît una din primele ocupaţii
umane a fost vinătoarea, omul primitiv şi-a
pus problema folosirii pieilor animalelor
vinate şi le-a găsit multiple întrebuinţări,
î n scopuri utilitare sau rituale. Astfel,
pielea era folosită la îmbrăcăminte şi
încălţăminte, pentru corturi sau cuver­
turi, pentru a acoperi bărcile primitive,
pentru cărat apa, pentru ustensile casnice,
arme de vînătoare sau confecţionarea
măştilor.
Pielea brută însf1 este un material
org'.i nic şi deci este supusă unui proce s
.
rapid de distrugere, ca unnare a atacăni
ei de microorganisme. Î n consccinţ;i,
pentru a putea fi folosită, pielea trebuia
tratată pentru a împiedica putrezirea
ei. Prin observarea scnsibilitrlţii deose­
bite a pielii la umezeală, cît şi a faptului
c ă prin creşterea umidităţii se accele­
rează procesul de distrugere, s-a ajuns
l a o primă metodă simplfl de conservare
a pieilor - prin uscare. Această metodrt
nu era în întregime satisfăcătoare, deoa­
rece n u era pcnnanentă. De aceea s-a
apelat l a o altă formă de conservare -
prin afumare (Siberia, China). Ambele
metode s-au practicat mult de către
populaţiile primitive şi se mai folosesc
încă şi astăzi l a unele triburi de indieni
sau eschimoşi.
Prima tanare propriu-zisă, datind pro­
babil din paleolitic, a fost tratarea pieilor
cu grăsimi. Erau folosite grăsimi animale,
măduvă, creier, lapte, gălbenuş de ou
sau ulei de peşte. Se ungea pielea cu gr�­
sime, ce pătrundea î n piele prin operaţii
mecanice, uneori prin mastica\ie, obicei
ce se mai practică încă l a eschimoşi.
O descriere. a procedeului mecanic de
MARIA GEBA, dr. AGLAIA CHIRIŢĂ --
Iliada. Se poate presupune cfl rezultatul
scontat al acestui tip de tanare a pielii
era de a o face suplă şi mai rezistentă
la umezealii, fiind cunoscut caracterul
hidrofob al lipidelor, în acelaşi timp
preîntîmpinind duritatea şi fragilitatea
pielii la uscare. Tratarea cu grf1simi
constituie o realri tanare, erhivalentr1
cu tanarea modernft în uleiuri, ohţinîn­
du-se o piele moale, netedi"1 şi elastică,
cc absoarbe şi cedează uşor apa, rezist;"t
la acţiunea fluidelor alcaline, este sta­
bilă la tcmpcratur<"l, calităţi pc care le
are în comun cu pielea chamios de astr1zL
Un alt tip de tanare cunoscut de oame­
nii din vechime era tanarea cu ala1111,
prima form{1 de tăbăcire minerală. Exist[L
indicii că această tăbăcire ar fi apărut
în epoca bronzului. dnd se făcea cu alaun
şi diferiţi sulfaţi. Se poate presupune că
s-a ajun;; intimplf1tor la descoperirea
acestui mod de tratare a pieilor, întrucit
alaunul, un sulfat dublu de aluminiu
şi potasiu, se giiseşte liber în natur;i.,
prO\"enind din degradarea unor şisturi
aluminoase, in \inuturile calde din Asia
şi Africa. Un asemenea mod de tăbăcire
era cunoscut de tăbr1rarii babilonieni
pe la 800 i . c. n . ; apare la romani, care
apreciau calită\ile pielii astfel tratate,
numită „aluta", şi este impus definith•
d� �� �� ��b:��t � f�:! !�� �� J
a ni 5 a
d p
·
1 1 r��
e
:
,
glezi, care, în L H8, inregistreazr1 o breaslă.
a „T:'ibădriei albe". Pielea astfel tratată
era folosită la legătura de carte, perga­
ment pentru scris, mănuşi etc.
Tiibăcarii din vechime obişnuiau să.
adauge gălbenuş de ou şi făină la soluţia
de tf1băcire a pielii, pentru a-i mări rezis-
tcnţa b ap;"i şi a-i uniformi1,a proprie t :i­ pclc polare ak mokculci de proteinf1
ţih:. G;"1lhcnu�til de ou, c o n ! i i iind subslanţc
i;ra;;c.
_
�
produce u n e e c t s1tmlar c u c e l
_
p rin forţe ioni-rlipoli � i de grupde
Şl_ :-.' !·I z prin kgii t uri de hidrogen.
OH
Holul
a! t a n :"mi ru gr:1s1m1. t :'ib:'icirii este d„ ;i înlocui aceste mokcu!e
] )l·1,a\";rntapil t[1b:"1cirii r u alaun eonst:"L de ap;, cu molecule de tanin. mult mai
111 ren'rsibil i t a t l"a procesul ui : dac;1 pidea p u l l " rn k kga t e de fibra de protein<"1.
\ " Î m: î n 1·011 t a r t l"ll a p a . �i"1rurik de a l u­ b!oci u d astfel c c n t H-lc polare capabile
miniu sint sptt b t e din piL"k �i ac.·a�ta d e il f i x a a p a .
n·<le\·iiw 1nat<·rial brut.
� ! \ ����d�� :� ;� : �: ���;;�� ��:�f.�� ;)t�
1
<lin
( u
Tan:irea i'N:,dafâ d a l l'Jl[t probabil i 1 i 1g 1 s di or
neoli t i c . fiind folo.�itii la înrqJut sim 1 1 l t <1 1 1 -
cn ll
Cl"h· a ll' t i puri d < " t a nare cunoscute
l u crude î n p1ck· g d a t mtt şi apni t r a tarea
c u materii tanank. t ransformînd pidea
l n t ru r î l m a t •·rial t a n ; 1 1 1 1 se gi"ts1:Şt<· din gel a t i n :"1 in pil"k t:"!biicit:'"t.
b e l ş u g i n n a t ur:t, l " S l l " d i f i c i l de prt·citat Prima op.·raţie l"Ste crn11un{1 diferite­
speria folosit Oi : �•· � t i e d, � a r c:·t î n \"cchiul l or mdo<it- de t{1b?1 r i r e ; <":1 preg:'1 t e ş t e
Ei;ipt S<" folos1•au p.-tst <"u de a ctacia în pielea pen t ru t r a t ;i r�'a c u m a t e r i i t a n a n t e .
Eur? pa (k nurd - gogo�! de sll'pr, toji de
. :
Î n a doua opera\ie 1n;1 t eriakk t il n a n t c
molHl '1i 111cs1l"ar:·m. l 'l(·l(·a ast fr! t r a t a t :"1 î n t rt·b u i n ţ a t c dikr:"i, f i i n d d e pron::nienţ:l
are un I U Ş<'ll p l i u . ph-1 c u t . e s t e r.·1,ish· n t � YCgl"tal:·1. a n i m ;ih\ s;iu minernl�i. Orice
la a t \ i u n e a f\uiddor alc;i l i n e . p o a t e f i material t a n a n t arc propri e t a t e a de a ,\a
m0<.k b t :I u1 u�uri n p . e s t e '>lip];·, şi e � l l" c u pieka g e l a t i n;·1 o tombinaţiP in:n�r�i­
colora t :t î n n u a n \ <" d<: ro�ial(·r � i g ;'t l h u i , l!Wi �i i m p u t n·scihil;i
c11\0;1rc can· � , · schimh:'t i n t im p Sub�t;mţele t a n a n t \" \"l"gdak• sînt un
l'<: t l"rit ori11l ţ:"1rii n o a s t rl" s· a u pr;� c t ir a t Jmcstec de diferi\i rompu�i organici .
p rn U a h i l t o;itc t i puri!<" de t : d 1:1circ tk�­ poliknol i r i , s i n t e t i za ţ i d e p l a n 1 " �i depuşi
crisc : d i n d(lCUmenk »t: �tie c:\ i n �eto­ i n lemn. roaj;'1. frun1,c sau fructe. Din
punct de ved,·n• chimic, t a n a n ţ i i 1·cg<'tali
.;.; grnpea1,;·1 111 d o n :·1 m â r i cl;isc ·
lul trecut era prder a t <"i t :'i lJ;·,cirea c u a l a u n
ş i i;,L:"tdrea ru coa j ;·, de � t c · j a r şi m o l i d
D i n punr1 1k \"edt:re c h i m i c . p r i n I) Ti1!1i1J1/1 p1 /'U}!.< lfohn S<lll ltidroli�,1bifi.
tNme1111l d1· f,111111 se î n ţ •·lq,;r- un grup care st· desrnmpun î n preze n ţ a .1 ci1,ilor
<:Ompkx dt: subst a n ţ e . avîml la h;iz;·, m i 1wrali in produse i n t l'!"ll\edi;ir.,: m;ii
elementde carb1m. l1idrogen şi o x i g e n . care simple (cum �înt t a n i rntrile d i n sumac,
au propri e t a t e a de a tr;iusforma pieka 1·aloncc. l e m n <le s t e j a r ş . a . ) .
b ru t <'1 i n t r- u n produs care n u p u l T1•1,cşte 2) T1111 1m/i piroml,.,111 1 1 c i ( c u m s i n t cei
c i t m a i n•l.Î � t c n t la a q i mwa apei fil"f'b i n ţ i e x t ra�i d i n kmn <le qucbr,idw. coji de
ş i care, î n s t J rc uscat;·1. prezi n t :"t mo[ifiu­ m o l i d . sakie e t c . ) .
nc;i �i flexibilitatea n:rut :'t pielii finite. T a n a n ţ i i n·;.:et a l i a u
Din ton�t i t u ţ i a piel i i . \ M r l e a c e i n l t'­ prie t :" iţ i caracteristice. p c care s e
rcscaz:·, î n procesul de r n h :'tt: i re 1·sk principalele mt;(Odt' d e recunoaşterl":
dt'fma. întrucit t-pidcrnw şi hipoderm;i - sint p;irţial sol ubili in u n i i soh·enţi
sint înl:1 t u r a t e î n cadru! pnKesdor preg;·1- org;inici ca nw t a nol . etanol, acdo11:"1 şi
t itoare ce Sl" <'Xt'r u t :"t inainka tJn;"1rii s o l u b i l i î n aptt .
nerma �au coriumul este compus{1 d i n t r-o - fon11ea1.:·1 prec i p i t a t e cu săruri de
reţi:a de fibre d e proteint1. principalul plumb. cupru , zint şi sta11 i u ;
cons t i t ue n t fiind colage n u ! , şi d i n t r-o - d a u colora ţ i i rn săruri de fier :
subst a n ţ ."1 viscoas:1, n u m i t :"1 coriint1. Cola­ - prcc i p i t ă sol u ţ i i de gdat int1. alca-
genul e„te format d i n moletule l u n g i loizi şi substanţe cc con ţ i n :vot
a l d t u i n d o struct ur:"t dc c a t t·11e. c u catc"nC' M e t odele de test;irc c a l i t a t i v<"1 pc care
secundare mai mici ramificîndu-St.· din le-am verificat sin t :
catena ccntral:·1. Aceste molecule de tola­ I Reacţia cu g c l a t int• s:'1rat:"1
gcn complicJtc t i n d si"1 se oriente1,e în Z. lfoac ţ i a cu compu�i de awt
aceeaşi direcţie, grupîndu-sc î n m:"tnun­ .l Hcacţia c u s ă r u r i de plumb
ch ur� ! şi r c \ i n i n d apa print r-o lcgr11n rr1 4. Heactia cu stiruri de f i e r
ch1m 1d1 slab:'i Apa e�tc f i x a t ă de gru- 5. Reacţia cu sf1ruri de zinc

"
Probele luate î11 studiu au fos t : o probr1
<lin piele arheologică descoperitf"t la Baia,
de secol X V ; trei probe din coperte de
carte de secol XVI, o probrl de piele
modernf"1 tribăcită vegetal şi două probe
din piele modernă tr1br1cită mineral. Pen­
tru compar;1\îe, aceleaşi metode au fost
testate cu soluţii apoase de tanin de
stejar şi de molid de concentraţie 0.2%.
Pentru extragerea taninului din piele
am folosit două soluţii de extracţie :
o sOluţic de acetonrt în apă, în părţi egale
şi. o soluţie de acid clorhidric concentrat,
acctonii şi apă. în părţi egale.
Pentru ca metodele menţionate mai
sus să dea o reacţie observabilă, cantitatea
de tanin necesară în so\u(ie este de 0,-1%.
Probele au fost znarunţite şi extracţia
s-a făcut separat în cele dou;i soluţii,
la încălzire pe baie de apa, timp de 4 orc,
după care s-au testat metodele propuse.
Un factor care influcnţca1,;i foarte
nltllt rezultatele este pH-ul so!u\iilor şi
acest factor trebuie controlat şi corecta t .
dacă este cazul, pentru reuşita testelor.
L Pentru reacţia cu gclatini'1 săratr1
se prepară următoarea soluţie : gelatina
pură - 0.5 g, KaCI 5 g, apr1 distilată
50 ml, toluen I ml (conscn·ant).
P H-ul optim pentru aceastii reacţie este
-1,7 şi se poate aduce la aceasta \·aloare
cu cîte\·a picături de acid acetic. La un
p H mai mic de .) precipitarea nu mai
este specificrl substanţelor tanante. De
asemenea, la această reacţie, temperatura
este critică : peste J 5°C precipitatul se
dîwlvă
La această reacţie extractele în ace­
tonă apoasr1 nu au dat precipitat pentru
nici una din probe, cel mull o opales­
cenţă mai mult sau mai puţin P'. onun­
.
ţată, incertă. Dmtre extractele acide au
precipitat soluţia de gelatinr1 extractul
din pielea de secol XV. extractul unei
probe din coperţile de carte şi extractu!
din pielea modern�1 tabăcită vegetal. În
cazul acestor reacţii pH-ul a fost corectat
cu NaOH-soluţîe.
2. Reactivul de HMT (hexametil-
entetramină) are compoziţia următoare:
1 0 ml soluţie saturată de acetat de zinc,
1 0 ml soluţie 30% de acetat de amoniu,
10 ml soluţie 30% de H:O.rT, I ml acid
acetic glacial.
Testul se face l a temperatura cam;;rei,
iar pH-ul soluţiei trebuie si'i fie între 5 şi .
a s 11 i
� �:� �)��� �1i\
c i � Î\�
at ;����\11�, 11��1�1�f�i
acest reacti\' di'1 un precipitat maroniu
sau turbulenţ;'i .
Dintre probele testate, pielea de secol
X V a dat precipitat atît în extractul în ,
aceton:1, cit şi in cel cu acid. Picile din
copertele de carte de secol X\'[ , în ambele
tipuri de lichide de extracţie, au dat
mai mult opalescentă sau precipitate
greu obscn·abile. Precipitate bine defi­
nite a dat, în ambele tipuri de cxtr;icţie,
proba din pielea modernr1 trib[tcită. \'ege­
tal, iar una din pieile tăb;icite mineral,
in extractul acid, a format opalescenţă.
J. Al treilea rcacti\· este o soluţie de
acetat de plumb l. 0 0 . Reacţia are !oe l a
temperatura camerei şi, în prezenţa tani­
nului, apare un precipitat dens. cafeniu.
Acest reacth· a dat precipitate pro­
nunţate cu toate extractele din cele patru
tipuri de piele veche prezente, cu ambele
extracte din pielea modernii. U1bf1cită
vegetal şi cu extractul în acid mineral
al uneia din pieile tanate mineral.
4 . O altr1 reacţie caracteristică tananţi­
lor este cea de colorare cu săruri de fier.
Rcacth·u\ este compus din soluţie l %
de alaun fcriamoniacal. Reacţia se face
la temperatura camerei, iar pH-ul solu­
ţiei trebuie să fie neutru. Î n aceste con­
diţii tananţii pirogalol dau o color� tie
albastru închis, iar cei pirocatchinic1 -
\'erdc închis
Acea�tr1 reacţie a fost tcstat�l numai
pe extractele acide. Dintre pieile testate,
numai o prob[1 din pielea de copertă de
secol XVI a dat o coloraţie albastru
întunecat, celelalte rrn au dat coloraţie.
5. Ultima reacţie \'erificaU1 foloseşte
acetatul de zinc amoniacal.
Acest reacti\· a precipitat extractele
acide ale pielii de secol xr, la dou;l din
coperţile de carte şi la pielea modernă,
tanati'l \'cgctal
Cele cinci reacţii descris.: mai sus au
fost verificate şi pe soluţii 2% de tanin
de stejar şi de molid. l n reacţie cu gela­
tin;i săratfl, taninul de stejar a precipitat,
iar cel de molid a dat opalescenţă. La
reacţia cu Hl\IT şi acetat de pi umb a
precipitat numai taninul de �tejar. Cu
s;"iruri de fier t a n i n u l <le stejar a dat o
corela1ic ncagrfi-alb;1 s t ruie, iar cd de
molid - ,·crzuie. C u acetatul de zinc
a preci pitat solu ţ i a de t an i n de stejar
,;1 soluţia de t a n i n <le molid.
I n terpretarea raul t a t dor obţinute tre­
buie U1cut;l cu m u l t ri prudenţă. luînd in
consider•1n· toate sursele de aori posibile.
A s t f c.1 , st:: cunoaşte c; '\ pc ling[1 t anin uri .
sol uţiile de c:xtracţie pot scoa t e din mate­
rial şi a l t e subs t a n ţ e , numite n c • ananţ i
ca de exempl u : dciuri. polizaharide.
acizi organici sau săruri!t• acestora. pro.­
teine şi o.:nzimc. materii colorante. Aceşti
nctanan\i pot da r;hpuns poziti\· la una
d i n reacţiile sp<"cificatc mai sus, dar
n u pn·cipitr1 gelatina, d ...c i rcsml cu gela­
tină s;"1rat:1 este l'Sl'Il ţial i n dqJistar.:a
t ananţilor veget ali. De aici se poate
trage conchv_ia C:-1 pieile rare a u dat
reac\ic pozit iv:"t l a arest test sini tanate
\"egetal : pieka d.., St'col :'\\". dou:\ din
picile de copl"ft{t lk carlt" şi pielea modern{1
1rib{u;iU1 n:getaL F a p t u l c;·, una din
copertele dl' rarte n u a dat r:lspuns pozi­
ti,· \a an:st tl'Sl n u trebuie î n mod !ll"CCsar
sfi ne conduc;"1 la concluzia c:\ an. ·m un
alt mod <lL· tanare. Existf1 posibilita\t'a
ca l"Xtractul d i n aceasta pieit" s;·1 nu
con\in;"t sufii:i1'nt tanin p1'11 t r u a da o
rl'acţie conc\tl(kntri, lucru confirmat de
r:1spunsul �lah �au nq;ati\· obţinut l a
c d d a l t t ' tl's t e . Condiidem c r t reacţia
cu g d a t i n ;·1 nu es1e î n t o t deauna îndeajuns
dt: scn�ibilfi pt'!l\ru r a n t i t fl ţ i k foarte
mici de tanant e x t ra»e din anumitt: piei
vechi.
cu R \ IT a dat op;desc1:11ţ;"\
Rcacţi�1
sau pr.-ri p i t a t c dbcutabilc c u rck cinci
de piele Jlt" care le b:1 n u i m a fi
t ipuri
tanah• 'Tgl' t a l . \"ic:i au·a�tfi r('acţie 1111
arc o scnsi J . i l i t a k în(k·ajuns de marc
pentru a n e da o indira�if' ccrt:"t de pre-
1
���:�-�- În \��;� �� :�: �� /����
u i r
z :;���;�� t a 1 1
bine definit l a e x t r a c t u l acid deci\ la
cel i n acdon:"t.
Te;•tul cu acetat de plumb s-a do,·edit
a f i <:ci mai sensibil d i n t re rnt'\oddc stu­
diate. Reacţia a d a t precipitate bine
obsen·abile, î n uncie cazuri indeajun�
de abundent e . i n funcţie de c a n t i t a t ea
de t a n i n ex1rasr1. Ambele tipuri de
extracte din coperta dc carte de seco! X\"I,
care n u a dai nici o reacţie c u gclatin::i
şi o rea c ţ i e c u H M T . a u d a t Cil acest
reacth· u n pn•cipitat clar.
Î n reacţia c u s<irurilc de fier doar
extractul în acctonii al uncia din copcr­
tde de carte a d a t o colora\ie albastră
i n t u necat:i, indicind prezenţa u n u i t a n i n
de t i p pirogalol ; î n conclu1.ie, sub o anu­
mitf1 concentraţir de tanin în soh1\îc
n u mai aparr colorarea c u sftrurile de
fier (aceasta n u a ap:lrut nici ! a pielea
modcrnft 1ab;"tcită \"egc i a ! . deşi se poate
presupune c:'1 extractele din aceast<i pidc
au conţinutul de t a n i n cel m a i ridica t ) .
Acet a t ul de z i t H; amoniacal a precipitat
toate e x t ractele acide şi i n t r-un caz �I
e x t ractul î n aceton;"t din p i c i l e prcsupt15C
_
a h t a n a t e ,·cgcta!. c u e:xcepţia e x t ractu­
lui c u c o n ţ i n u t foarte mic de tanin d i n t r­
una din copertele de carte. Acest test
apare a f i urm:\torul î n ordinea scnsihili­
t;"1 ţ i i . d11p;"1 testul c u aCL' l a t dt� plumb.
Pull"m trage concluzia (";"i cele mai
sensibile tl"Stt", adec\" a t c c a n t i t;1ţii de
t a n i n C\' se poate e x t rage, prin mctodde
specificate. din pielea veche, sini testul
c u ace t a t de plumb şi cel c u aretat de
1.inc, iar testul cu gelatini"1 este ohligato.­
r i u pt�n!ru a diferenţia t aninurile de
nt'laninuri
Dac;, t rebuie însri s:t tragem conclu1. i i
a s u p r a t a n : "\ r i i 1Tget;de l a probele stu­
•li;Hc î n lumina rczul 1 a 1 el o r obţinute,
apar mai rn u l k dificult;' qi. Astfel, pielea
arhcolof.:ic;"t descoperit<1 l a Baia a fost
t r a t a t ;"i, pt::ntru dt"zinfrqie, cu soluţie
alroolic;"1 de pt�ntaclorfrnolat de sodiu.
l a imrarea î n laboratom! de restauran' .
l'eutru edificare, a m încercat cele 5
t e s t e propuse cu an'ast;l subs t a n \ t1 : fiind
u n knol. substan!a a d a t precipitat<'
i n t o a t e cazurile. Deci este dificil de
apreciat dac:-1 rl'Z u h a t d e poziti\"c 0J.ţi-
1 m t e pentru aceast;·, piele se dat ort"aZ{l
taninului ,·egetal sau sub5tanţci de dezin­
fcqie.
Pentru pieka dl' copcrt;i de carte, care
n u a d a t reacţie cu gelatina şi a reacţiona!
slab s a u deloc l a cclc!altc teste, cu nct::p­
ţia celui c u aceia! de plumb, n u p u t em
trage concluzia c;i tanarea (·�te n·getalr1,
i n t rndt reacţia cu acetatul de plumb
ar putea f i dat;"t şi de netaninuri.
 Avem certitudinea tanării vegetale în
cazul celorlalte două coperte de carte.
Pentru una din pieile moderne tanate
mineral, care a dat reactie pozitivă cu
HMT ş.i acetatul de plumb, se poate
I. Rced R. - Anârnl Skins, l'a•ch„u111, and
Leathus. Sen>in<irl're••. London and New York,
presupune fie că acidul mineral a extras 1972.
netaninuri care dau aceste reacţii, fie
c ă tanarea a fost combinată {mineral- 2. Chiriţă A. - Tananţi orgrta/i I' sinlelici, Ed

ve 1 Tehnică, Duc1m:şti, l 9S I .

Î� ���P uI clarificării problemelor legate Chiriţă A . , Dmbic 1 „ Chiriţă G h „ Năne""" \'.

- Analu< /ab<Jral •
J.
de modul de tanare ne propunem srl de o ptnlrn ind„slria de
completăm această lucrare cu alte analize pithfrie şi bldn11'fr, editată de �linister�1l Indu•-
fizico-chimice preluate din industria pielă­ trici Uşo.�re. Bucureşti, 1976
riei ş.i adaptate cerinţelor unui laborator
� dimfră.
ţe•«rală,
de restaurare. Menţionăm că un sprijin
Pin(l.CO'tSChî Fug., ş.a. - Ttbologio

deosebit in efectuarea acestei lucrări l-am Ed. Didaclică şi l'edagoi;ică, Bucu­

avut din partea catedrei de pielărie, reşti, 1976.

din cadrul Facultăţii de chimie şi ingi­ '· Salomon L., Schulll G h . - Trhffologia tdb.f­
nerie chimică, a Institutului Politehnic drii pi�olor, Ed. Didactic<\ şi Pedagogică. Bucu·
Iaşi. reşti. !%3.

------ llf:SU.\tt ------

On procedc ă une Hude compa.rali'1c dc ml:thodcs On fait qudq„�spr<'cisions conccrncnt le tannage

de ·1hilirati<m du tanna�e des objets de euir du et on pr1'st'nlc les di•1ers typcs dc 1annagc du cuir
patrimoine des mu�cs ainsi que du cuir cmp!oyC utilhw5'• au'"i cn lto11rnanie
dans la reliure du lhre ancicn. Ou lait des rHfrcuces au>: proprii'll:s chimiqucs

��:n:��� � ; ��,;�� ·���� ��: �: � ��:����

Cctte l:1ndc est de·1cnue impCricuscmcnt a c · 1 ·
n«e_<!\aire compte tenu quc dans Ies �ctcurs de ,„ h 1 ,„ „
restauration-con<;eT'tation dn \i·1rc, des 1ex1i!cs On indiquc cinq tcsts qua1itntifs po11r les tannants
et des mt\taux, on a d\1 restaurcr egalement des ''<
'gCta•l>• q11i on1 ttl: appliquCs ll. ..,pt Cchantillons
objets <;ni c.ontcnaient aussi di·terS<':S p.Hties de dc cuir (cuir archtologiquc. co11·1ertnr<•S d<• li•1re
euir. De mi:me, Ies fouillcs arehfologiques dCcou­ cuir moderne tannC ·1�gHa\cmenl <.:I minCra.lemcnt).
Yrent so11·1ent des objest antierement en cuir o u ,\fiu de faire une cornparaison, lu nuOmc' !P.,L•
a•1ec d e s fra.gmcnts de cuir qui s o n t res1es sous qualitatifs ont �tl: •1t'nfî6' \l<J u r des solutions
tenc pendant des si&les ct qui «>ul/J•,ent des aquenscs de tannin de chi;ne ct d'epicea
h dilficiles a l'i1l'lcstiga1cur el au
�;������ ;�
On pre-o;ente Ies ml:thodcs de Hn•1ail, la prl:pa­
t u ration des tfactils c1 l ' i ntcrpri'1ation de• resulta1s.

'\
lB opinii - dezbateri

CREAŢIA ARTIS'!'ICĂ POPULARĂ

CONTEMPORANA ŞI MUZEELE (I)

u · i d
M �i;��� ,;;l ",�1\\11�1t\�11��:�7l�;�r �;l 1�: 01�.:���.11��.�1�1 �'.�1�i�i���r�;:t:� ;.�'.�1i�
arti-.tin· populan· tontc·n1poranc. J nstit1.1 \uk muzl·ak: prin tcrn't;�rca şi
;1chizi\iunarca de pi1·�c· rqm·zcnta1h·c chn noua creaţi('. n·ali;waz;"1 kgfl-
r r· i i t
��;;fi , i �� �:o� �.�.��� 1\:i 1�·,!1 ;?(�i. ���1L·�::1 10'.1��.'.1b::�:�:ji�J'rL'l:�.��1i t �l�� �\1��t;: r� ��:
�h'l':.1 donw11i11. s:. di�pu11;'1 d1· material \"-'Iliru studiu.
�IU7.('dc de profil JX>�t:d;"1 dicil·nt1· n1ijloan� prin ca n • pol s;"1 L1tf1
mai lilnL' c 1moscu1;·1 [11 r i ndul marelui puhlir arta popular:-1 rcahzat;i
a� 1 ;·1zi p•._• c-uprinsul pat riei �i. totodat;"1 , s;"1 combat fi acele nom·alori care
ma1 ap.1r, pol11intl-o.
D:sigur. adi\·itaka mu1.eaU1 kgat:·1 de U'rn•tarca. achizi\ioi�arca
şi \"alonflcarc;1 crcaji t'I populare actuak se afl;i la înct'put. Jar s-a acu:
mulat înct1 Jc pe acun1 o expcricnp poziti\·tl n· sc rnc cunoscut;·l şi
generalizat ;·1. De aceea, n•dacţia no;istrt1 a iniţiat o <kzhatcre c;1re s:i
faciliteze acest lucru . Pl"11t:u orit'ntarc;i participanţilor am formulat
un num;'1r de nou:·1 întrcbf1n. f:h:"1 a prl"lindc specialiştilor s;·1 rt1spund<i
in ordinea •·ntm\at:'1 de noi. De ase11w11ea, am J:1sat la latitudine;1 an'S­
tora $;'1 formukzc şi opinii i.;lohak cc nu ţin S(';una de întfl'bt1ri.
r \ n t n ţii urm i nd s :1
cont i 1�1�\ 1i1�u��' �1i1 :/� i;� �� l�;�;�.'11.��� :· i � 01��� �1� î11�c����:rt· .
Pentru informarea cititorilor rt'd:un, la început. i ntreb:·1rile formu­
late de rcdacţil" :
I . CQ11sidern/1 11.-C<'Slffâ aclii:ifimwr,•11 1fr pi.>sr d//Olf.N1jin• şi d.- 11rlti
popultirâ d111 rrr11/111 ro111tmporm11i? /J11ni dll .' r,„,. si11t pri11np11/r/,· rn11;,·,
d11pti opi11i11 di• . . r.· ralamâ an•s/ luau .'
l. !11 rndru/ 11111::: m /11i (s.-c/1â) dv. 11/1 t1clii::: i ţfo1111! puse drn . rreu { ill
populllrti co11frmp<Jrt1 111i ? Dacâ du ! 111 rit sr ridic1i (ru <1pro.nmt1f1r)
11111111ir11/ 1m·s/ora ?
3. /'1 ,•sdc noi fr-11/i încadral P'.' gt1111n i11 ro/,'r/i1fr ff r11pri11d mal«­
ri11/r /r{l(/if101ut!" $<111 t!t'<'/I rou.�11/111/11
. . o rofrcţ1r sep11mfti rompusâ 1 1 1111/ll i
d111 llffs/,•11.)
� . Obiufd<' 11parţ111fml rr,•uţui popufort noi. p.: Cllf<' /,• •n«·ţ1. 1111 j()s/
jolositc c11 orn.:: 111 mwr expo�1ţii tcmport1re-lc11111/1 a ? /)ani d11 ! vii � 11gti111

mii.
sti 0111mer11/1 ritn•11 litl11ri de 11srml'n:t1 t.rpo:iţii org1111i::: ale i11 11lt 1 m i 1 r111n'
 . 5. :1 fi orgaut:a: expozipi frmjwrarc exclusiv cu piese e/11ografice
şi de aria pop11/arn dm cre11ţ111 nouti ? Dacii da ! vii ruglim s1i en1m1eraţi
titl11/ lor .
6. ln_ emirul expoziţiei dr: ba:ă a muzcului (secţiei) dv. aţi expus
şi piese dm creaţia pop11limi co11/empor11111i ?
. 7_. Cum aţi reali�a/ acwslii pre::eu/are? 111 cadrnl fiecărui gm al
cr�aţie1 populare alrilun de piesele tr111iiţio1111/c 11/i expus şi piese noi, srm
a/1 reali?at o secţiu11r 11p11r!e cu acrslet1 din 11r1111i? Care esle, dupii. opinia
dv., cea mai bw11i metodli de pruenlare t1 „11011/11 i" .)
8 .. 111 m1mca dr cerccforc privind 11011_1 11/i red11ctat malcri11fe ştii11ţi­
Jice, 11ţt orga11i:11/ sw1po:i01me sa11 sesium c u acmslii lcmri? Dacă da .I
vii rngâm să redaţi lillul lor.
9. Cou.�idcraţi cei pm!n� stim11lare11 crea_liei populare uoi sini 11ece:
sare unele ml1s11 ri sau acţiu111_ .l (_e 1111isur� aţi 'i11/rrprius 'in acest sens ş1
. _
în sp�cial p( 1111111 combaterii kitscll-ulm ?

METODA CEA MAI A O ECYATA DE Pl�EZE�TA R E A � O U L C I ESTE CEA

CARE COHESPU�DE C E L :'llAI Bl!\E SCOPt . L C I EXPOZ I TI E I , I D E I LOR
TEMATICE P IW P U S E

1 � 2. Concepţia actual;i despre cerea unor obiecte care \'alorificr1 la cele

muzeul etnogTafic, ca instituţie dinamică.
puternic ancorată î n realitate, presupune
ca acti\"ităţîle sale: de bază, printre care
i;;i aceea de creştere a patrimoniului, să
reflecte, în modul cel mai pregnant, fe­
nomenul contemporan etnografic şi de
artă popular:i.
Colecţiile Muzeului satului şi de artf1
populară s-au îmbogiiţit cu un num;'ir
mare de obiecte (cca 7 OOO) produse în
ultimii ani, achiziţionate ln urn1a unor
ample campanii de cercetare desfăşurate
pe tot cuprinsul prii. Este posibilă,
astfel, cunoaşterea şi ilustrarea în muieu
a particularităţilor procesului de creaţie
contemporan;"! , î n raport cu schimbările
care s-au produs i n societatea noastră,
a modului î n care este continuau şi
transmisa tradiţia, a ino\"aţiilor de ordin
tehnic, artistic, funcţional, a integrării
noilor creaţii în \·ia\a actuală. Achizi­
ţionarea de piese noi. pc baza unei maxime
exigenţe, rigori ştiinţifice şi artistice se
repercutează şi î n realizarea unei alte
importante funcţii a muzeului - cea
educativ-fonnath·ă. Prin . selecţia obiec­
telor, care capătă girul de valoare confe­
rit de prestigiul instituţiei muzeale, crea­
torii populari slnt stimulaţi spre Produ-
mai înalte cote potenţialul tradiţional
local, iar publicul este confruntat cu
exponate autentice, de bun gust , capa­
bile s;i ofere imaginea direcţiilor in care
poate şi trebuie sit se dezvolte creaţia
popular:"t contemporana
J. E xisU• la .\lw:t'ui salului şi de ar/ii
popu!urci o colecţie intitulat;"'1 ,.Crea­
tori populari contemporani" care nurnf1ră
cca 2 OOO de obiecte. Scopul constituirii
acestei colecţii este de a ilustra în mod
complet personalitatea unui creator, prin
întreaga gamr1 de obiecte pc care Ic
lucrează. f n acelaşi timp, colecţiile de
bază ale muzeului - lemn. ceramică, port,
textile, obiceiuri. pictur:1 pc lemn şi pe
sticl I• - unnărcsc sr1 ilustreze pînă la
zi e,·oluţia centrelor şi categoriilor res­
pccti\"e, incluzînd, astfel, şi creaţiile noi.
4 . Aproape că nu exist;°L expoziţie
realizată de muzeu care să nu cuprindă
obiecte aparţinînd creaţiei populare noi.
lat:"t cîteva exemple: „Cromatica ţesătu­
rilor populare româneşti", „Instrumente
muzicale populare", .,Ceramica popu­
larii românească", . , A lesr1turile - tehnici
de ornamentare a \esăturilor'', „Perma­
nenţe şi mutaţii in domeniul textilelor
populare româneşti", „Cămaşa - refe-

rinF• \'a lo r iC:1 a broderiei populare rom;i­
neşt i " . „Vrancea - \'atr;i de cultura şi
civilizaţie", . , T r ad iţie şi inovaţie in crea­
ţia popular:i <lin judeţul Olt " , .,Centrul
ceramic Baia :\lare".
5. Mai i n t ii o scrie de expoziţii pe
tema „Creatori populari contemporani" -
la sed i u , in ţară ş i peste hotare, apoi alte
titluri ca „Arta prclucr;'1rii lemnului",
„Centre ceramice actuale", „Tesr1turi popu­
lare romf\llcşt i", „ Motive decorative 13
c er amica de Horezu". Sînt de menţionat.
de asemenea, şi microcxpoziţiile realizate
cu prilejul preien\l'Î în nuncu a meşte­
rilor populari.
6. l·na din siUilc de la intrarea prind­
palrl în muzeu Jf1zduîeştc expoziţia pcr­
manenti'1 ,.Creatori populari contempo­
rani". în cadrul căreia funcţionează stan­
dul cu \'inzarc de obiecte, se desfăşoad
demonstraţiile meşterilor pnpulari, unele
s p e c t ac ol e.
7. Metoda cea mai adcc\'ată de pre­
zentare a noului este cea care corespunde
cel mai bine scopului expoziţiei. ideilor
tem;itice propuse. Î n funcţie de ;icestea.
„noul" poate apare fie ali'1turi de pi esel e
vechi, fie într-o secţiune aparte a expo-
1.i\il·i.
S. ln ultimii ani. o St'rii· de manifcs­
tr1ri ştiinţifice iniţiate de .\11c,'1d sa/11!111
ş i de .rrfli popul.mi au <lczl>;Hut prnhle·
melc crca\ici populare contcmpora1w
Enuml'Ti'1m sesiunl·a ş t i i n ţ i f id1 . . l'robl1�
malica şi pcrspccth·cle artt•i Jl(!pulare
în cad rul socict;1ţii socialiste multilate­
ral dcz\·oltatc şi inaint:lrii lfom:·mil'i spre
comunism ' ' ( 1 979). cele trei sim1J.Ozioanc
organizate sub i::enl'ricul „Creaturi popu­
lari <:Ontemporani" ( 1 98 0 ) . ca şi mcsdc
rotunde pe tema „Tradiţie şi ino\·aţil'
în creaţia popular:, co11tem1J.Ora11[1 ' ' ( 1 98 \ ,
1 9 8 2 ş i 1 983).
9. l le s i;; u� . pentru stimulan:a <:re aţi�i
.
populare noi sini 1wn·sarc uncie acţ1un1:
\inirn.l Sc:ama îns:"l llc spec i fic ul muncii
muzc:ik. Oin l·xp..•ricnţa .l/il�,·ului s11t11-
lui şi de 1ir/1î pop11limi. cele mai inten�
SO\ntc ni se p:ir manifcstoirilc comph:xe
cuprinv.în<l expozi\ii, dezbateri. demon­
straţii î n scri se sul> c;c n c ric ul „Zilelor
c rea ţ ie i populare contemporam:" �i con­
sacrate î n 1 9 8 1 ceramicii . î n l �SZ a rt e i
lemnului, iar anul acesta artei textilelor.
Ele sint programate timp de 1.cce zile,
în perioada de \·ar;"t, în care se în regis:
.
trează afluenţa maximr1 a pubhculm
dzit:itor.
111 cadrul .\111�r11/ui S(l/1tluî � i di• "''"
pop11!c111i existi'1 un stand c u vînzarc care
oferi°l creatorilor populari individuali posi­
bilitatea de desfacere a prod u se lor. Cola­
borăm cu un număr marc de meşteri din
toate colţurile ţării. reprc1..cntind d ife rit e
genuri ale artei populare: textile, lemn,
ceram ică , pictur1'1 pc lemn şi pe sticla.
obiecte legate de obiceiuri, cojoace. po·
doabe.
Consideram d toate acţiunile muzeu­
lui de promovare a valorilor creaţiei
� pu!arc contemporane . se intcgrcaz:'l lup­
tei împotriva prostulm gust. împotriva
aşa-numitului „ kits c h„ . l n aceeaşi ordine
de idei. mcn ţ i �nrun participarea m:izeo­
grafilor î n j unile Fcsth·alului na\JOnal
,,Cîntarea Romf1nici'0, ale concursurilor
„Cibinium„. „Coc oşul de Hor ew" , „�!ora
costmnclor", în comisiile de omologare
a obiectelor care unnează a f i desfflCUtc
ln staţiuni balnco-dimatcrice şi pc litoral.
CREAŢIILE POPULARE CONTEMPORANE ÎSI GASESC LOCUL
ATÎT IN EXPOZIŢJILE DE BAZA CIT Ş I CELE TEMPORARE
Or. IOAX G OllliA tMuuul lla11Mlulul - Tlml�rM)
I. Este de la sine inţelcs că muzeul
nu este ş.i n u a fost niciodată o colecţie
de ,.vechituri". Muzeul c a , .jcnomm d�
co11ştii11/ă socialti", cum atît de bine l-a
definit, într-un articol recl·nt, regretatul
Traian Hcrseni, trebuie s;'1 fie mereu
ancorat î n problematica vieţii sociale
contemporane. Am \·ăzut la i\111te11l Omu­
lui din Ottawa, i n expoziţia de istorie,
piese antice alr1turi de cele medieval� .
iar, i n final, ci1eva produse de Scrie
„la zi", adică : motociclete. costum de
scafandru şi de cosmonaut, 11n semafor
stradal etc. K u m-a mirat deloc prezenţa
unor astfel de „produse" cunoscind şi
alte multe mari muzee preocupate de
achiziţionarea de obiecte contemporane.
Mutatis mutandis; bumbacul s-a gene­
ralizat i n creaţia textilă românească în
a doua parte a secolului al XVI 11-lea,
c u alte cuvinte destul de tîrziu. Nu
există azi vreun muzeu care sr1 n u aibă
în colecţiile sale ţesături din fire de cinepă
î n amestec c u fire de bumbac, ori numai
din b11mbac. Şi, ce mult sint preţuite
ţesăturile vechi din aceste fire ! Ce s-ar
fi intimplat dacă un „etnograf" din
secolul al XIX+Jea, ori începutul secolu­
lui al XX-iea ar fi refuzat să colecţioneze
astfel de piese? Oare nu ar Ii văduvit
colecţiile muzeale de piese inestimabile?
Dacă acum nu vom achiziţiona piese
lucrate din materiile prime ce se produc
az.i riscăm a scoate din firul tradiţiei
virtuale inele de legătură ce se vor dovedi
cîndva de mare preţ documentar-ştiin­
ţific.
2. Secţia de etnografie de l a M 11::er1l
Ba11alullli din Timişoara are mereu î n
atenţie acest aspect. Dintre obiectele
prezentate î n expoziţia republicană a
ediţiei anterioare a Festivalului naţio­
nal „Cintarea României" multe fac acum
parte din colecţiile muzeului nostru.
Aşa se v a proceda şi l a ediţia actuală.
Este firesc să se procedez.c astfel din
moment ce selecţia pieselor pentru expo­
ziţia judeţeană a fost făcutr1 de muzeo-
tN
grafii etnografi. l n politica de achiziţii
atenţia muzeografului etnograf este biva­
lcntri: este preocupat de îmbogăţirea
colecţiilor cu piese din fondul tradiţional.
dar şi contemporan. K u muzeograful
stabileşte cît şi cc anume să se achi-·
ziţioneze din fondul pa1rimonial actual,
ci terenul. colecţiile şi forţa creatoare ,
in diversele genuri contemporane. Cer­
cetarea din teren indică direcţiile-.
prioritare de achiziţii. Î n colecţii sînt
de obicei ,.goluri" (în genuri de crea- ,
ţie, ori în etape istorice trecute) cc tre- '
buie completate aidoma înscrierii unof'
noi elemente chimice î n tabelul lui Mel"!-,
<lcleev. Din ceea ce sc face a7.i se va selccta:
adieri se \"a achiziţiona, ceea cc 1."'S!C cu
adev<'i rat pics;i de patrimoniu cultural
·
virtual.
3. Colecţiile muzeului nu pot şi nici
nu treb11ie s:"1 fie inregistrate după epoca
în care au fost executate. Creaţiile popu­
lare contemporane îşi găsesc locul bine
stabilit în colecţii coerente, pe genuri de
creaţie
'l-5. Creaţiile populare contemporane
işi găsesc locul alil în expoziţiile de bază
cit şi î n cele temporare. La Mu::cul Ba11a­
/11lui di11 Timişoar11 au fost organizate
şi expoziţii de prezentare în exclusivi­
tate a creaţiilor populare contemporane,
aşa cum au fost cele din ediţiile anterioare
ale Festivalului naţional ,.Cîntar.:-a
României", fazele judeţene. Î n expoziţia
de artr1 populară, organizată în luna mai
a anului curent. nici nu au fost expuse
obiecte create în afara ultimilor doi ani .
6 - 7. l n expoziţia de bază a secţiei
de etnografic de la M11::e11l Ba11alldui
creaţiile noi se integrează potrivit siste­
mul11i expoziţional existent, de prezen­
tare a acestora l a genurile de creaţie
respective într-o viziune unitar1"1 şi care
să dea vizitatorului o imagine fidelă a
proceselor complexe ce . se desf!1şoară în
domeniul creaţiei tradit1onale şi contem­
porane, fără a se organiza părţi separate
de expoziţii c u piese noi. Un cxempllJ
 Ennl l'ral„�. rrr�1or rle

�ft.
111'lrnm<„H e rn u " c " l r d • l l

· 1 1 „ tae, �hm·�

in :lCl'Sl l>l'lb l·�tc şi ('x po z i ţ ia i n t i t ul a D

. . Din i s t o r ia lllUZL'Ql)rnfici t·t n ug ra f i cc d i n
H om f1 n i a " ( org an i za 1 ;·1 de .\ lu�od /j,111,1-
1///111 i mprPur1ă cu Centrul special de
pl'Tfl'cţionart·a c:i<lrdor - Bucurt·şt i ) : :iu
fost �olici t :i t c dt· la toate muzl·de et no­
grafice din ţ;ir:·1 pieS<' etnografice achi­
ziţionate cu multe dcn•nîi i n urm;·i. dar
şi o b ied e recent i n t ra t l'. î n colecţiile
muzeah„ A u �o;;t reun i t e . dec i , picst•
adun:ite in muzeu de � tr;·1I uci \ i . inaîntaşî
prc'Cum lfomulus \'uia, A l . lzig;1ra­
Samurc aş. Dimitric ( ;u ;; t i . î n p•.:rioada
.
intL'rliclir;·1. atf11uri de patrimoniul muzco­
i.:rafic ren·llt const i 1 1 1 i t . prin � t ro'\dania
zecilor de et nografi d1· iffi şi de azi .
8. :\'u cred c;·1 simpozioanele s a u incsclc
rot1mJe organi1.atc spe ci a l pe aspL'ctl'k
„noului" Tl·zol\':'t aceasta proble m ă . Di n
prima zi a ;u;t î d t ;j ţ i i muzt>alc. mu7.('0·
graful-etnograf t re b u i e s;'\ a i b:1 î n \'cd.-rc
creaţia în ansamblul ci şi nu t r unch i a t;i,
pc l' po c î .Elemcntde de c\'oluţie s a u , dup:·1
c;a. . 1k• i Tw oluţ ic . intr-un anume gen de
crc a \ic sint parte din prL'OCUpărik pcnna­
ll<'lllC ale JJHli':l�rafului car(' face et nolo­
gic în adcv[1ratul sens al cuvintului. Ş1i­ proc e su l c rea ţi e i contl'mporane î n dome­
inţa culturii populare presupune din ni u l ceramicii ar fi pentru mine tot ath
capul l o c ul ui şi c11110aşh'r,•a i s t o r i c i cul tu­ d e d;hmător ca ;;i necunoaşterea, m;'\car
rii p opu la re pină i11 zilclt• noastre. T n ce î n liniile sale generale. a o bi rşi e i . difuziu­
m ;·, p r h·e ş t e . de mai bine de u n deceniu , nii şi s1x: c ifi c u lu i creatici in lut în dh·cr·
adun material de t e ren . bibliografic �i scle etape istorice trecute. Fiec ar e e t n o­
informativ-muzeografic c u pridre l a cera­ g raf, atît în cercetarea fundamentală dt
mica popular;"1 t rad i ţ i on al ;"1. A n u c un o a şte şi aplicativă , arc mereu in atenţie inter-

��reju, \'ranc•·a
Tipar de ca� reall,,, 1 ele I'. Pa·1d, n1eştcr popular
din
condiţionarea diacronicului cu sincroni­
cul. Unnăresc în tema mea de cercetare
trei direcţii esenţiale; I. ln cc constă
specificul tradiţional şi contemporan al
ceramicii popuL>re . româneşt i ; 2. Care
sînt clementele comune ceramicii româ­
neşti (preluate din creaţia ceramică a
altor popoirc) ş i uriivcrsalc ; 3. Care sînt
elementele definitorii prezente în cultu­
rile ceramice ale altor popoare, dar inexis­
tente la noi şi din ce cauze.
9. Problema stimulării creaţiei popu­
lare contemporane se discută de foarte
mult timp, dar rezultatele nu sint nici
pc departe cele aşteptate de iubitorii de
frumos, de autentic şi inedit. Hezultatele
obţinute de .l!11::ez1l s11t11llli şi de ar/ii
popularii în revitalizarea unor centre de
creaţie sint binecunoscute etnografilor dar,
din păcate, ele sint cam singurele concre­
tizate şi care au dat rezultate notabile.
Elementul esenţial, chiar şi în cazul rezul­
tatelor obţinute de muzeul amintit, este
cointeresarea in condiţii de stabilitate
în practicarea meşteşu!;ului. Statutul crea­
torului de azi nu este sinonim celui din
eroca interbelicf1, spre exemplu. Î n condi­
ţiile în care piaţa oferă cumpărătorului
toate tipurile de obiecte de uz casnic la
preţuri acceptabile nici măcar sritcnii din
cele mai indep<"1rtatc dltune nu se m'ai
interesează de tradiţionalele \·ase mari
de ccr.imid1. Este. firesc. A nu ţine cont
de condiţiile specifice vremurilor de azi
duce implicit ia�r·a tarea oric;1rei iniţiative
de rcvita.lizare a unui meşteşug. Ceramica
produsr1 actualmente are o netf1 tent;'1
de decorati,·is111. preferin\clt: fiind acum
altel e : orăşenii sini cei care „consumr1"
ceramică lucrată după tehnici şi fom1e
tradiţionale ş.i mai puţin s;i tenii. S/a/11/ul
ff1'11/omlui popu/llr este una din proble-
I
melc de bază pc care trebuie s;"1 le rcwl­
\'ăm ; putem aştepta rezuliate remarcabile
numai după aceea. Ar fi momentul ca
to\i creatorii populari sii facr1 parte din
ceea cc s-ar numi. poate, U K I U�EA
Con<lallt111 IJ.i<li. lll�ŞIN lingurar <hn Horcw,
Vtko:a
C R EATO R I LOR POPULA R I . Î n teatru,
cinematografic. literatură etc. se acordă
anual premii. De ce nu s-ar face acest
lucru şi în domeniul creaţiei populare
care acum este privită ca o anexă in
premiile Uniunii Artiştilor Plastici? De
cc nu s-ar putea institui titlul de „ill e şter
popular emeri t " ? J\fu::eul s11/11fui şi de
itrlii popularii Jin llucureşti csic unu!
din cele mai vizitate muzel' din ţar:·1 ca
şi din Europa. De cc nu s-ar gi1si soluţia
organizr1rii în acest loc <lin inima ţării a
und ampk expoziţii unde s;i-şî g11scasc;'1
loc marii cn�atori populari. ori tiri,;uri
na1ionalc de art;'1 IN)lUlar;i?
�l ulţi artiş1i populari au fost prt'ZCn\.i
k i 11cm1rn;'1ratc ma11iksti'1ri cult uralc or/.!a­
nizate pesh: hotare. IA· fîcGtrc <lat11 au
adus laurii aprecierii unanime de l a
Paris . \[oscova,
. i\lon trcal. Florenţa d e .
O R I ENTA H E A C H EA T I E I PO P U L A R E
· CELOR �!AI BOGATE ŞI VALOROASE
1rnPREZIKTĂ U NA DIN CELE i\IAI
S P E C I A L I Ş T I LOR OE i\I U Z E U
Hevoluţia tehnico-ştiinţific;"t rcprezint<'1
acea etapă a progresului tehnico-ştiin­
ţific î n care are loc saltul calitati\' de la
un anumit nivel al ştiinţei şi tehnicii la
un alt nivel. su1>erior. dct.::nninind schim­
br1ri calitative atît in sistemul forţelor de
producţie, cit şi î n sistemul relaţiilor
sociale, î n viaţa de toate zilele. Î n aceste
condiţii categoria obiectelor muzeale ctno·
b'Taficc se <li\'ersifid, numr1rul acestora
Cei mai m u l 1 i au plecat î n contextul unor
ansambluri folclorice, deci, ca o anexr1
a folclorului şi nu ca ade\'ăraţi artişti
în stare si1 arate întreaga măsurii a talen­
tului lor unic. Expoziţii „personale"
de \es;'1 turi. ceramiet. arta lemnului, s-ar
transforma, c\·ident, în veritabile mij­
loace de propagandă ale realităţilor artis
tice trecute şi prei.ente din ţara noastră,
ar sublinia mai pr('gnant rolul şi locul
poporului nostru in tezaurul culh1rii
uni\·ersale.
Ţ„<.l.tua.h•a
!>pindon <1111 ,\·"'� · Si ·
hiu cu da."'- d,• " " ' ' �
\<'s.'i.loarc
l'E F A GA Ş U L CONTINUAl�ll
TRADI Tl l DIN ARTA POPU LAR.:\
n T PORTANTE SARCINI ÎN MUNCA
creşte. cuprinzind o gami1 tot mai bogatrl,
corespunzător c u procesele tehnice în
continu:i transformare. Acum îşi face
apariţia o �rie de piese etnografice şi de
artă din creaţia contemporan;'1 care consli·
t uic o \'Crigf1 î n procesul crc;"trii bunurilor
materiale şi a \'aiorilor spirituale. Deci,
fenomenul de creare a bunurilor materiale
şi spirituale este continuu, acest pro­
ces nu se opreşte î n societatea trad1ţio-

Cornuri de ţinut sarea realiza.te de meşterul C. !.
Sinarandache
nală, el continuă şi în zilele noastre, sub
ochii noştri, ce-i drept, în alte condiţii şi
la alţi parametri <lecit cei cunoscuţi pină
acum. Î n România socialistă există o
serie de factori de bază care asigurr1
cadrul dezvoltării creaţiei populare con­
temporane .Dintre aceşti factori, un loc
de primă importanţă îl ocupr1 politica
partidului nostru de intensificare a acti­
vităţii cultural-educative, pentru crea­
rea omului nou. Acestei acţiuni i se subor­
donează cercetarea, achiziţionarea şi teza­
urizarea culturii populare tradiţionale şi a
celor mai reprezentative piese ce aparţin
creaţiei populare contemporane.
Î n orientarea creaţiei populare con­
temporane şi in stimularea ci, un rol
important l-au avut şi îl au ediţiile Festi­
valului naţional „Cîntarea României".
L a fazele judeţene şi naţionale s-au pre­
zentat o scrie de creaţii noi, cu mari
valenţe artistice. Aceste obiecte noi îşi
au rădăcinile în tradiţia locală a meşteri­
lor şi creatorilor care, conştientizaţi de
factorii educativi, şi-au pus tot talentul,
iscusinţa şi indeminarea în a crea obiecte
deosebit de reuşite. Considerăm d aceste
creaţii mcritr1 s;"1-şi aibă locul ln coleqîilc
muzeale. Î n colecţiile de etnografie ale
J\fu:e11!m: jwleţe1m de 1"s/arie şi artli
Bacilu au fost achiziţionate asemenea
piese din domenii diferite ale artei popu­
lare contemporane (kmn, textile de inte­
rior, port, cojoci"irit ) . Deoarece aceste
piese . cît şi altele reprcz 7 ntativc pentru
.
creaţia contemporanr1 oglmdcsc un anu­
mit moment sau stadiu în c\·oluţia feno­
menului etnografic, ele au fost încadrate
pe genuri în colecţiile ce cuprind materiale
tradiţionale. Locul lor este bine deter­
minat în acest � colecţii, deoarece putem .
.
\"Orbi de tradiţii contemporane.
Î n creaţia contemporană, comparativ
cu creaţia tradiţională, se produc o seric
de mutaţii ca urmare a diversificării
mijloacelor de difuzare a culturii în rîndul
maselor (cărţi, albume, reviste, film,
tcle\"iziune etc . ) . Drept unnare, creaţia·
contemporană tinde s.'i. capete trăsături noi .
S
Î n cadrul expoziţiilc;> r temporare, or a- .
mzate de către Secţia de etnografic a'.,
.
M11::r11/ui judeţean de istorie şi ârtâ
Baclii1 , au fost prezentate şi ob iccti
�
.
aparţmind creaţiei popu!arc noi., ASefn -'""
nea expoziţii au avut ca tematicii „ �u�
paţii tradiţionale în satele băcă,tianC "1
„Centre de ceramid din judeţul Bacău",
precum şi o expoziţie cu obiecte aparţi­
nînd colecţionarilor particulari. T n toate
aceste expo1.îţii obiectele aparţinînd crea­
ţiei contemporane au punctat etapa cea
mai recentă a e\'Oluţici meşteşugului
sau genului de creaţie respectiv. Desigur
că multe dintre aceste piese ale creaţiei •
noi au provocat o serie de discuţii de
unde au rezultat şi puncte de ''ederc
diferite ale participanţilor. Şi aceasta.
pc bun:'i dreptate, deoarece meşterii popu­
lari contemporani folosesc materiale noi,
o cromatid uneori deosebită de cea tra­
diţionaH'1 şi forme noi. De asemenea, din
dorinţa de a „înfrumuseţa" obiectul,
se cade in extrema cealaltă, aglomcrînd
suprafaţa obîedului cu o ornamentaţie
bogată.
Cîteva probleme legate de tradiţia şi
inovaţia î n domeniul textilelor de inte­
rior de pc Valea Trotuşului au fost publi­
cate într-un studiu intitulat Tradiţie
ŞI i1101'<1 / 1 c i11 or11<1m.·11/ic11 /rs1lturzlor d,· S-a f 1 c u t i n acest sens o cxJ>O"f.iţie cu
r
::mm Trol11ş (in „ C ar p i c a " , o biecte de prost gust, alf1 t uri de piese
1 98 1 ) .
-i11!.'nor c / 1 1 1
XIII. B a c :i u , e t nografice autenticc, i n care s-a putut
Orientarea crca\ici J>Qpular<' contem­ ohscn·a, coni para t h·, difcrcnţicrca pe plan
)>Qrane 1� f;"1;,:: a şul c o n t i n u ;"1 r i i l'd or mai \·aloric. A t i t u d i n i comhatÎ\'e au fost l u a t e
bo,t.: a t C' şi 1·;1loroa:o;c tro1 1 l i ţ i i d i n arta popu­ şi în p r e s a locaJ;·1. i;ir î n TC\"Îsta „ A t eneu"
lar;·1 rcprci i n t r1 una din cck mai impor­ s-au publicat mai multe m a t eri ale în
tante sarcini in munca spcciali�tilnr� do.: cadrul rubricii „Ofensi\·a impotri,·a
11111/.!'\l. În acc ... t sens. in j udeţul Bachl k i tsch-ului" A u fost organizate şi susţi­
au a\'ut loc mai multe consHtuiri cu
irnk o scrie de simpozioane. conferinţe,
me ş t er i i �i c a t o rii populari . organiiat<.:
n· mese rotunde. insoţitc, intohlcauna. de
î n cadrul 11 s i i i l or înll'rcooperatistc. C u
ro l mah:rial demonst r a t i \' , in \"Cdcrca c<lu­
ac e s t e ocaiii au f o s t purt;i t c discu\ii
asupra obit·ct.-lor p u sc de mcşh'rii
nxl dtrii publiculi1i pentru in\dc;;crca adc­

locali. insistlnd pc păstr;nca specificului v;"iratclor \"aiori care rcpre;r,intii specificul

local şi zonal, rcspcclarea c ro at ii şi, ni k l o c a l . "f.Onal şi naţional î n crca1ia popular;\
p._. cit posi b i l , a m a t l'riei prime t r ad i ţ io­
� ���1:t� i� 1 ��fe ��:�r��1:� ����
t r i\ Î r 1
nale. L a ;1ccste consf;"1tuiri au fost pr(� 1 . t ;e n-
zcntatc � t uri <le diapo..:iti\'e şi de foto­ ţialu! et n og r a f i c şi de <irtă populari"1 a!
grafii cupr i n n d pi("se ( l e etnografic şi
tî ficcf1rci zone şi micro;r,01w i n parte, pentru
de art:i pop u a r:1 aflat<· în cokcţiik Sec­
l · o d t m a i hunr1 cunoaştere a !el-aurului
ţiei de n o r f i c a .l l u::or l u i )111fr/ft111
l'! ;.: a culturii noastre populare. f n urma c1·rcc­
ih iston,· ş 1 ,rr/ri !311câ u . t:"1rilor e tn o ra f ice
g î n t re pri n se pc o peri­
Î n cn•;qia conl l'mpora11;·1 au aprtrnt oadf1 de mai mulţi ani. personal, am ren�
şi o seric de ohierh' s t r:"tinl' dl' 1radiţic. �it s:"1 valo ri f i c o part(• d i n p a t rimoniul
excr u t a t e c u niai puţin ;.;u � t . :i \'î11d o etnografic al j udeţului Bacrrn. i n lucrarea
calit;1tc ;1rt istir:1 i11doîclnic.1. Arl·�te pkse, i n t i t u l a t :"t Zo1111 t'111og,,, icti Trotuş. :if1;11;·1
j
prOl_lllSC in s.:•ric de cr1tn· . . artizani de în furs de a par i ţ ie la Edi1 11ra Sport·
ocazie " ' , runs1 î t u i c un a d c ' 1 t pericol.
\ ;" ra T u ri �m . l 'nul dinuc c ap i t o l l
ee <1cesll'i
poluind a a popular;, contemporană.
n lucr;iri se ocup<"1 � i de fonomL"nul c t no­
Toate acl·Stc produse se \·ind la tarabe, grafic i n contcmporarwi t a h' . De ascml'·
î n pieţe, in "t.ild(" de tir;.: şi de bilei. iar nl'a, i n capitolul i n care se \·orbeşte des·
î n s t a \ iu ne<1 S ;ml ic :'lloldo1·a i n mod pre m c �h·ş 1.ţ
1 u ri l e tf1rfincş t i a u f ost men­
permanen t . A i r î s- a u î n t reprins o ·r i �t c ţ io n a t e :,i uncie aspt.'Ck ak e\· o \uţie i
de a c ţ i u n i f.>ell t r u inc; r:"1 J i rca , in 1. 1 r i i lor
· :" acestora i n ;r,ildc noastre.

STDI L- L A R E.-\ C H L\T I E I P O P U.A H E SE POATE R E A LI Z A P R I X D I F E R I T E

A C Ţ ! l ' :\ I � I :'11..\Sl ' l�I L . -\ Î :'l l P L I X I H E A C..\lW K..'.. T H EBL' I E �A-�l A Dl "C\
APURTl'I. xrt T S PE C I A Ll �TI I J)]� � J U Z E E C î T Ş I U :\ l TATl l. E A I H I Z A X A L E

ST IOl.l " T.\ l'.\ 1 1.\t' ( \ l u uul H�ll�I llm1i1rii � Tult�")

1. Consider:'im necesar<"1 achi1.iţionarea 2. l n c a d r u l S (" c ţ i e i a m achiziţionat

de picst: \'tnograficc ş i de art;1 popuh1r.'l piese aparţinind creaţit:i populare con­
contt:m poran:"1 pentru a demonstra e\'O­ tt:mJ>Orane pc diferite genuri (\csr1turi
l u ţ î a dialcc1ic;"1, IC'gidi a faptului de c u l t ură ckcorati\·c, port. ceramică). n u m ;"1rul aces­
popula r:-1 în intcrckp("ndenţt 1 cu t· \·oluţia tora fiind aproximath· 200. � l cn \io u run
istorico-socialt1 a societăţii şi, in acelaşi cfl a m achiziţionat a t i t din piesele exe­
tim_p. pcutru a relc\" '.1 intelii;enţa şi fan­ c u t a t e de creatorii populari indi\"iduali,
tezia poJ>Qrului î n once etapă de den·oi­ cit şi piese executate de coopcrath·de
tarc a societă ţ i i . mcşteşug;ireşti. ;\cest din urmă fapt l-am

�lihai Pascalina. m��ter lemnar dm
!>;cam\
realizat pentru a demonstra posibil i t r1-
ţile ele valorificare ale artei populare tra­
diţionale î n coordonatele deţii contem­
porane, în urma unor îndrumări ştiin­
ţifice pe care unitr1ţik artizanale k'-au
primit clin partea noastr:1.
3 . Obiectele aparţinînd creaţiei popu­
lare contemporane Ic-am încadrat pe
genuri î n colecţiile ce cuprind materialele
1�a<liţionale, adnd î n vedere accastr1
evoluţie a faptului de cultur;i de care
aminteam mai sus şi pentru a relc\·a că
nici o creaţie nu apare „ex nihilo"' ci
preia elemente tradiţionale, preluarea
îns;1 coexistînd cu m u t a \ iile datorate
unui întreg complex de factori (sociali,
I psihici e t c . ) .
SÎXTDI CONVI N Ş f C A NU A U FOST E P U I Z A T E TOATE .\ I E T O D E L E
Ş i F O R M E L E D E STI M U L A R E A C R EAŢI E I P O P U L A R E C O N T E M P O R A N E
Creaţia populară conte1�1 poran[1 e s t e
unul din subiectele t o t mai d i s c u t a t e î n
ultimul timp. Î n m o d firesc, c e i care
s t u diază \"astul domeniu al culturii
populare a u datoria de a-şi îndrepta
4. Piesele aparţinind crca(ici popu­
lare noi. existente î n colecţia noastr<'1,
os f lor
�i� fi : ��;�r�r��e:�::� �li �;ţ��
e - c , 1 ���
c
exemple : „Tradiţie• şi contemporanei­
t a t e " ; , , Pennanenţa îndeletnicirilor tra­
diţionale " ' : „Tradiţie şi ino\"a\ic în arta
\"CStimcntaţie i ' ' ; , . A r t a popular;"1 tradi­
ţionaLi. şi contcmporanr1 la gurile Dună­
rii de jos" (itinerat<'1 şi in I talia).
7. Prezentarea în cadrul expoziţiilor
tempo rare a fost realizată prin etalarea.
_
al:ltun de piesele tradiţionale, a celor
contem1)(1ranc, acest mod de prezentare
cxprimind o opinie personalf1.
S. Î n cadrul cercet<'1rilor pri\·ind crea­
ţia J)(lpulari"1 contcmporan;·1 am redactat
materialele ştiinţifice. Amint i m : Crea­
/om! p ul ff
op t in sociel11/ra lmdiţio1u1{1i şi
co11!cmpor1mâ i n „Studii şi ccrcet;iri de
etnografic şi artă popular;·1 " ' , .\luzeul s a t u­
lui şi de artr1 J)(lpular:'1. Bucureşti. ! 98 1 ;
.\111t11 ţ 1 1 ş r sclt1mb1iri d,• comporta �llt'lll ii�
j1wc{101111hlafr11 f<•sâ/1111/or d,·cor<rlwc şi "
_
puselor de po1t din j11de/11l T11la11 -
1110<.fllli/11/i de i:11!0T1j1rnre 11 llrlei pop11!11re
11ord-dobrogc1i.· Îll rmiltl/ifr ,u/1:m1.1!.: (în
curs de apariţie)
9. Stimularea creaţiei J)(lpulare se poate
realiza prin diferitele acţiuni şi mf1suri,
la împlinirea cărora trebuie insă sr1-şi
aducă aportul atît specialiştii clin muzeu
c i t şi unităţile artizanale. 1\u trebuie să
uităm nici forurile locale în drept care
au men!r.:a să asigure condiţiile unor
astfel de acţiuni
l n cadrul Secţiei de etnografic a Mu:c-
11lui Dr/tei D1111ârÎI - T1dcci1 am achi­
ziţionat \csi1turi dccorati\·e contempo­
rane pentru standul muzeului. Pe linia
combaterii kitsch-ului coordon;im şi
urm[1rim. indrumrim crea\ia unităţilor
artizanale din aria judeţului nostru
aten\ia, şi nu î n ultimul rîncl, asupra
creaţiei populare contemporane. Este
necesară cercetarea tuturor f<!nomenclor
creaţiei populare contemporane, avind
î n vedere dl ele se transfonml sub ochii
noştri în tracl i \ i i pc care generaţiile \"ii­
toare şi Ic \"Or însuşi.
Considerînd deci ca foarte import ant:i
aceas 1 :·1 problcmi'i. specialiştii Secţiei de
etnografie a .l111:cul11i j11dt(e1111 1l111r11-
11111reş, B11i11 .\la re au indus î n temele de
cercetare ("a obiectiv şi îmbogf1ţirea colcc­
ţid cu piese etnografice şi de artft popu­
br:t din creaţia l'Ontemporani"1. Astfel,
au i n t r a t în patrimoniul secţid peste
700 piese ale difrritclor g(·nuri dl' creaţie
popular<"t {port. textile, ceramic;i. lemn),
rea.li1.atc de ci.:i mai talentaţi creatori
populari. Aceste ohit•ctc au fost incadra­
t e î n colecţiile mmeului, pc i;L"TlllTi de
creaţie. Am consiclt·r:i.t , de aSL'menea,
m_-cesar ca aCL'Stc obiecte si"1 intrt· şi în
cxpm.iţia de haz�-, at1turi de cele tradi­
ţionah• sau î n expoziţiile temporare care
pH·zintf1 C Î k un domeniu al arki popu­
lare, aclucind fenomenul pin:"1 l a zi
A\'ind mL·reu în lap cite o h 'nd d t•
n·rcdarl' prîl'ind frnomenu! contempo­
ran al crea\ it•i populare. nu a m ocolit
organizarea sau participarea la simpozi­
oan(' sau Sesiuni �tiinţificc cart· a\·can
ca obit•tt dezbateri pc ac1·ste IL"nw. Aş
nwn11ona aici arti\·itatl'a Comisit·i j ude­
ţ(·nl· tic a r t :'t popn!ar:"1 şi artizanat, care
ar<' ca obieeti\· stimularea crcaţid popu�
lare noi . :\ccast:"t Comisie. co11dus[1 de
şp<·ria l i ş t i a i muzeului şi a i (("ntrului
judeţean tle indrmnan· a crea\iei popu­
larl', or�anizcadi anual cit<: u 1·xpozi\ie
de ;1rti1.;111at şi art:1 popular:1 {ultimele
\":\ LO H J L E C l \" I L I ZA T l E I P O P L " LA R E T l� A l J I T I O S" A L E FOIL\!
o cm l l ' O S" E '.\" T _.\ E S E \" T I A LA A C l " L" IT l rn 0 -' I L"l. L " I :'! !O D E I � :\
I . - l m bog:'\ţ irl'a coll"c\iilor muzeale
existente cu ph-se- s1wcifi1·(• creaţi,·i popu­
lare contemporani.: ronst i t u i e o Tll;Cesi­
tate de stringcnt{1 a c t u a l i t a t e deri\"ind
din ron1plex i t a t e a sarcinilor muzeului
{ct·rceta1"L". t(•zaurizarc-. cult ural-educati\"f1)
şi particularit:1 ţile fl'nomenu!ui etnogra­
fic rontemporan_ caracterizat prin :
- amploarea ş1 densitatea schimbărilor
inkn·enit e î11 furn.:ţimwa. str11ctura morfo­
logicr1, dt·cur. compoziţie cromatid e t c .
a obiectl'lor etnografice;
dou[l c u dnzarc) , urmate de simpozioane
l a care participă muzeografi, creatori popu­
lari, specialişti clin cadrul coopcrati\'dor
ml'şh•şugf1reşti care produc arti1.anat
Pe lîngă mese rotunde, simpozioanl
şi expoziţii, a u fost organizate şi a l t t
a c ţ i u n i c a r n a u c a s c o p stimularea crea-
ul r 1i r
i��uk�f i 1� �·al��iffF,;:!� �1������� :���
Astfel, l a Baia -'lare, i n j urul monumen­
tului istoric şi de arhitect ură Turnu
.\lf1cdarilor. a fost organizat u n Tirg
11! 11rti::anilor, unde t o ţ i creatorii popu�
lari din j ud e ţ îşi pot \·alorifica produsele
de dou;'"1 ori pe s;'"1 pti"unin;'"l (marţi, \·ineri) .
De ascmt'nea. specialiştii cooperati\·clor
111cştcşugăreşti. care produc arti7.anat .
a u acces oricind doresc, n u numai i n
cxpol.iţia d e bază a muzeului. dar şi
î n depozitL'. de fiecare dată luîndu-sc
î n dezbatere fiecare obiect nou cc urmeaz:·1
a fi realizat de c ă t re aceştia. O colabo­
rare fructuoas<"t o a\·cm şi c u atelierele
de creaţie ale Î n t reprindt'rii de confec­
ţ i i şi Î n t reprinderii cit• faianţi'1 din Bai:L
-'lare, care au preze n t a t la ultima expo­
ziţie. spre omologan'. produse c u specific
local.
Sintem con\·inşi cf1 n u a u fost epuizate
t o a t e metodele şi formele de s t i mulare
a crl'a\il"i f>Opulare contc1111>0rane. De
an·ca propunem organizarea unei der.­
hakri po.: acea�ta tem{1, c u participarea
t u turor celor i n t eresaţi î n aceast:"l diro.:c­
ţie din î n t reaga ţar:"1.
l·:Az.:\
- caracterul inegal :_;i uneori contra­
d i c toriu i n aparcnţ:"l al schimb:"1ri!or pro­
prii di\·crsdor genuri ale crea\iL·i popu­
lare ;
Pentru a reprezenta c u ohicc t i \· i t a t c
în colecţiile muzeale creaţia contempo­
ran;i este necesară elucidarea conceptu­
l u i de „creaţie popular<"1 contemporan:\",
transformarea lui intr-un instrnmcnt prac­
t i c şi operativ î n selecţie. Astfd, creaţia
populară contemporană şi-a îmbogăţit
conţinutul în ultimele dt>Cenii cu categorii
de obiecte {inspirate din tradiţia popu­
lară. dar adaptate unor cerinţe noi) rea­
lizate de către unităţi ale cooperaţiei
meşteşugăreşti, ateliere anexă ale C . A . P.­
urilor şi ale altor intreprinderi. Î n viitor
producţia acestor centre va creşte satis­
frlcînd nevoile utilitare şi de frumos
şi ale unor categorii sociale proprii mediu­
lui urban. Fenomenul este desigm mai
complex şi nu face obiectul anchetei
de faţă. O concepţie unitară a tuturor
specialiştilor din muzeu cu prh·ire la
fenomenul etnografic contemporan ar
facilita practica achiziţiilor muzeale.
2. -
Secţia de etnografie a M11::eulrti
Olteniei a achiziţionat î n mod constant
pîe!'le specifice creaţiei populare contem­
porane (ceramici"t. instrumente muzicale,
împletituri, obiecte din lemn ) ; lipsesc din
colecţii piese de decor interior (covoare,
carpete, macate) datorită unor prejuded1ţi
cu privire la valoarea esteticf1 a acestor
piese. �um�1rul pieselor noi se ridică la
circa I 200.
-
3. Piesele noi n-au fost incadrate
diţionale. Trebuie precizat d noi înglo­
băm în sfera artei populare contemporane­
şi piesele lucrate în zilele noastre dar care
păstrează forma şi decorul tradiţional.
Exemplu: ceramica de Siseşti din jude­
ţul Mehedinţi.
7. - Î n multe cazuri obiectele de artfl
populară contemporană � u pol fi prezen­
tate alături de cele tradiţionale (îndeosebi
ţesăturile) datorită discontinuităţilor sti­
listice şi cromatice. Koile creaţii se pun
.
în ,·aloare mai bine şi se susţin reciproc
prin prezentarea în înd1peri separate.
8-9. - Valorile civilizaţiei populare
tradiţionale formează o componentă esen­
ţială a culturii omului modern (folclor
muzical şi coregrafic, obiceiuri, artri plas­
!
tică popu a rf1). Pentru p ăstrarea nealte­
.
rată a spmtulm_ creaţiei populare tradi­
ţionale şi pentru reintroducerea în circui­
tul vieţii cotidiene a acestor valori cultu­
rale, Muzeul Olteniei a iniţiat un com­
plex de manifest;'1ri din care aminti m :
)!ăşti don ul;uul ol>iceiurilor de prnnănr:!., crcale­
de Dănilă Sitaru din o .
c m Eh1mic )lmgu . jud.
Caraş Se·,erin

într-o colecţie separată, fiind integrate

colecţiilor existente. Nu existi"1 în momen­
tul de faţă discontinuităţi stilistice (în
cokcţiile din patrimoniul muzeului) fra­
pante care să justifice formarea unor
colecţii noi. Există însft categorii de
obiecte in zonă care ar merita colecţii
separate. '.\'e gîndim de pildii la ţ es..'i tu­
rile din sudul Olteniei, la categoriile de
piese lucrate de cooperati\'a . . Arta popu­
lară" Muzeul nostru nu deţine însii piese
din aceste categorii.
'I . - Piesele achiziţionate au fost uti­
fo-:ate la realizarea unor expoâţii tempo­
rare ca: „Figura omului în arta popu­
larf1 din Oltenia", „\·cehi şi nou în arta
populară din Oltenia" ; „Arborele vieţii
î11 ţesăturile decorative din Oltenia",
-
5. Da. S-au realizat expoziţiile:
„Arta popular:l conten:i porană din <?lt �
ma" ; „Creatori popu lan contemporam dm
Olteni a " : .,Arta ceramiştilor Eufrosina
şi Victor Vicşoreanu din Horezu - jud.
Vîlcea " ; „Ceramica populad contem­
porană din Oltenia".
6. - Da. Numai acele piese care se
încadrează stilistic artei populare tra-
 - dcsfan·rc-a l a s t andul inuicului ; +
produsd ? r t:rl'atorilor J J� nla r i ;
- sdmnlmrî de c xpm. 1ţ i 1 c u piese de
�

;
ar1;1 p o p u r 1 cuntcinporan:"i (cu dm:arc)
b
c u alte 11n1z1•c d i n ţară, cx<"mpl u : „ E xpo­
zi \ ia de ccr:unid1 c u \'Înzan: d<· l a Sighetu
:\ l a r m a\it·i · · :
- s1wdacolc folclorice şi recitaluri de
p ot'Zie popular:"! 1·11 forma ţ i i laurcak la
Festivalul \ ion l . , C î n tarl•a Rom;·1-
na a
nici"
Ho1:1rîtor din punctul nostru de \'l'dcrc,
pentru p mu \ are ro artei popul:irc con­
· a
tcmporarw. sîm :
- tirg-urilc tlH'';>tcrîlor po p ulari :
- cxpoziţi ilt· ona pns le c u d n 1.;ire ale
c re a t o ri lor
p op ul ri a ;
- „1a11dunle cu b i t· t »p·..-cifit:e crea­
o i.: e
\it·i popular.· co11tt•m p ora1w.
l'rin ;u:e-.tc 111a11if<·st.lri St• crc:ai:·1 posi­
b i l i t a t e a ca un numt1r tvt lllai ma1·e de
piese aull'nlicc, girall' c u pres ti;,:iul mut.e11-
l11i. :-;"1 :1j11ng:1 î n rin<lul iubi torilor Je
fnmios. „;·1 dl'\'in;"i o prNcn\:1 cotidi an:1 in
\· ia ţ a o m u l u i 1·onkmporan. De aS<.:n1e-
11ca. "'' <Tt·:ază o piap de dc„faccre pen­
t ru un num:1r tot mai ma r · de creatori t
p op u l ari . ştiut fiind cJ posibilit;" 1ţilc de
Tarah.; n·""""l prrnlu-<" l. o l < h Cc �•· ole•f.t<' i11 ,,..,_ achiiitie a\,• muieclor s i n t l i m i t at ln e.
\""""' eh· I ' l .1 1 < > r a l ( f o t •'l:r:t.lu doc:mou·U1:m• , \c
D n u o a l < f,\. nmu �· T h . 1' . c rn l l'),·-.a\
:-
a c e s t fel ar 1 m şi posibilităţile de prolifc­
h
rart· a kitsch-ului.
f n au•caşi idee a promo\·[1 r i i <Hlei
- Tirp1\ nwş il r populari c l i n Ol t e­
tl'r o po p ula r e contcm1l0rane J/u:.·ul Oltmiei
nia rare a a j u n s l a rt·a de a \"l l -a cdi\it•: i a ini\bt inccpînd cu acest a n „St1pt{1-
- �imp"1.1ua1w şi tkih:n i::r i cu partici­ mi11a artei populare contcmpor.mc din
pa rt•a �pt't'ialiştilor t' tno;.:rafi. cercc1r1- O l t e n i a " cart· conct•ntrcaz;l u n num;"1r
tori . cn·atori populari şi factori de r:\s­ marc ş i d i\ c rs de acţiuni ş t i i nţ i ic e şi
· f
punden• din u n i 1 r1 1 î !..: i m plica i n \'alo­ lc
1 t• :
cult ural-educati\·c.
ri i a r •a art e i popul a r
fc
- cxpm.i \ i i pe rso n l l' ak creatorilor
a
populari ru11tl'U1pora n i :

111::�l'\1i:: ------

Ll•< n11•-i•co c1 lc-. ,<:<' t 1 0 1 « <l"•·•hnograpl"c '·t Ia n:�t1<llon <k la re·1uc a or.i:aiu,..> I� pr<'<r•tt del.>.l1
.rar! 1><>pul.1ir1· ,ot"'"t un 1Lll1• .t,• plu• •'" ph" < fn a lormul� ueul <Jn<'Slions «>n�crnam la nk;c..,1\�
omp<>rtaut <Iau� la r..chcrfh<', la pr<'...- n:it1on ('t ' t " N "'l1<>r <"I d'acqut'rtr l a crfa'1on �Onl•·tnl"•raorw
la nn$<• <>n ·1alcm de l a crbuon (>Opulairc c<.>111<"in­ <l..- l ' u 1 h '.·�r<'r da11s Ies coll..c"ons l�s ·10„•s de mise
porainc. Dr. "'""'" · 1 l y a de nom\„„,,..c, '"'htu· rn ·1aln1r1•1 la rnanihe don1 . lr< muSt'.-$C01\!nhurn1
l10rl" m11s<'itlC� qu1 cncourai;ent la �rC;111on ""'"'li<' li l a '""'"lat1on <Ic< crfa•curs f>Opula„„s cont<'"'·
<'" soutcnant le� cr<'atcurs f>OPula"cS i't k< '''"'""
��:::: 1, ;;,:,.•: : :;"'::�'.ok�';.!:;,k111
1'° � : x
<ks �1>tc1ali<·
·
<le prod11ct1ou 1•tf.
1."c�pl:ricncc accurth>Mc cn ct• """' <1�11 Ctrt• !<"• dr< "' ""'"-'' d� Bucar�s1. l"mu�:na. B;t.cii.u,
<::ornm•: •·l gfo<:mh-.tt. C'<">I La ra1<0n lJOu1' la<Jn<'lLl' Tukca, l:lma �Iar� <"I Cr:"o·1a
li Patrimoniu • Patrimoniu
UN VAS SUPORT CUCUTENIAN - „HOR A D E LA BEREŞll"
s
î�
1 ������ ���� �� �� ��� j�)����
c c g tr
\'T rcş
Galaţi , punctul „Dealul Bulgarului". au
scos la h·cali1 o mare varietate de obiecte
cucutcniene, ne referim !n special la
vase ceramice, ce se remarcă prin rafi­
namentul decorului şi prin execuţia unei
cromatici picturale \"iu nuanţate, ele
constituind u n adcvf1rat filon arheologic
foane preţios n u numai pentru y atrimo­
_ într-o poziţie dorsala, cu şoldurile ş i
niul Muzeului judeţean de istorie Galaţi,
ci şi pentru patrimoniul cultural naţio­
nal. Aceste descoperiri fac dovada poten­
ţialului creator al purtr1torilor culturii
Cucuteni �in podişul Bîrl � dului inferior
(lacxtrem1tatcasudică a cohnclor Tutova),
acolo unde, l n ultimele <lecenii, au fost
descoperite mai multe a�z{1ri umane
străvechi, specifice cultura Cucutcm,
etapa A3, aşezări cc se cviclc:iţiaz{1 ca o
,·arianffl cucutcnian;'t caractcnstic:'1 sudu­
lui Moldovei 1.
Acum ne propunem s;'1 prczcntrun
singură piesă cucutcniană, de marc
valoare documcntar-ştiinţifid, care, dato­
rită atributelor sale structural-artistice,
simbolistice şi rituale magico-religioase,
se înscrie printre obiectele strf1vechi cu
amprentă de unicat . Este vorba de un
vas ceramic suport, pe care l-am denumit
„Hora de la Bereşti", datorită faptului d
este prevăzut c u cariatide antropomorfe
feminine, c c par a se fi prins într-o horă,
piesă descoperită sub ruinele locuinţei de
suprafaţă, cucutcniană, nr. I (fig. 1 ) .
li
I O N T. DRAGOMIR --
Confecţionat din past!i roşic-dtr�mi1.ic,
,._a sul-� upor 1 , reconstituii. arc o formr1
. .
c1lmdncft ş1 este prc,·f1z11t. la partea sa
superioară, c u un 1·as puţin . adîncit, de
aspectul unei fructiere mult c1·azatc, cc
dcpf1�cştc circu�lfcrinţa piciorului (fig. 2).
� J artca infcr_warr1 a sur ortul ui sâu
. ,
pic10rul vasulm este alc:Hmt din p<ltru
c
��\��1:1: ;::�1:1� ��:!�� � l�o� i� ;����
n
0 şi c a
fesele moderat reliefate, i a r c e l e p a t r u
m a r i deschideri o v a l e d i n t r e siluetele'
figurinelor sint prevr1zute. l a partea lor
superioară, c u unghiuri drepte. c u vîrfu­
rilc dispuse în jos. simbolizînd prindere:i
111îînilor in hor:l (fig. \ şi 2). Piesa măsoară
0 , 1 80 m în inalţime şi 0,205 m diametrul
.
piciorului .
l'ri\'Înd retrospectiv asupra plasticii
statuare cit şi a celei decorath·e :mtro­
pomorfe carpato-balcano-dunrlrenc, se
o poate observa cr1, rcprezcnt:l rile figura­
tive feminine au o tematid destul de
\'ariatr1, ca formă şi conţin u t . Ele sini in
strinsă l�gf1tură c u atributele magico­
rcligioase ale divinităţii feminine din
cadrul comunităţilor neolitice cultiva­
toare de plante, de pc stră\·cchile teri-
�� �:�
tor
t �r:J:ft
it
E şi
� !���i��:t
or d
r
i c ap ă-
rute pînă acum, se poate aprecia crL meş­
terii olari neolitici şi neo-cncolitici au
reuşit în mod strălucit să introducă
antropomorfismul în ornamentarea v;ise-
 va�ului, redindu-se î n mo<l ingenios şi
artistic imaginea fcmininr1 \"[1zuttl „<lin
spate" .
Transformarea formelor ceramice mode­
late organic în Jorme g e omet rizat e Cll
cariat ide dispuse cruciform constituie un
fenomen no\"ator c u multiple valenţe
;irtisticc şi m agi c o-re li gioase î n cadrul
n·dpicntclor cuc 111 eni c n c 01 sup? rt ul
a n t ropo1:1orfizat. Cele dou;1 t ipuri . de
suporturi antropmnorfizatc. monofigu­
rati\·c şi plurifigurati1·c, printr-o schema­
tizare plastic"l ingenioasr• se transform:l
î n tipuri de vase c u suportul prc,·:"t1.ut
la partea supcrioarf1 c u douft tortiţe

Fig l. \":""'"l'''t ' \\C11h·11L�ll

)t,•n·�t 1 ' "

lor-suport, folosindu-se de a t i t udini şi

imagini din·rsc. fie monofiguratiw, re pre­
zen t at e „din faţ:t", cupa suponulu1 lnnd
susti n ut;"t de Lratclc ridicate ale s t a t uetei
fen{ininc, la fel �"' în ceramica culturilor
Gumclniţa, Cucuteni. Tripolic � . a . . fie
în poziţie chircita �i rclidat:1. pc pere­
ţ i i \·aselor, (Jar t o t deaun a „din f a ţ ă " '
(fig . � : 5/ 1 -J).
Caracteristicile figurinr·lor f em i nine cc
sern:sc c a suport de \'as sini Line nmos­
c u t c , ele fiind S lll'j) r inse atît în reperto­
riile ccran1icc ale culturii Cucu!L"ni-Tri­
polie. c i t şi î n cultura Gumclniţa. În
cultura Cucut<.:ni-Tripolic \"asele-suport
apar î n numrir destul de marc înc;i din
perioada l'recucuteni (Tripolie A ) şi se
t·ontiuu[t pînft î n e t apa A3 a culturii

Ftg. 2. \"as-�t>))(oft CUC„\Pni•Ul. . , H O<a

Cucutcni. prc7.entînd o tipologie e\'olual�\
şi \"ariată referitoare l a form{1, l a dimen­
siunile \'asului cupi"i sau fructi er:t, l a
m o d u l de perforare sau de ap1rare a
piciorului, precum şi l a mollul de sutură
sau de leg:\tm:, di n tr e c11pr1 �i piciorul
vasului-suport 3 .
\"asul-�uport. formi't deo�ebit de clc­
gantfl 1 n cadrul tipologici ceramicii cultu­
rilor n c o-eneolit i c e. datoritii procesului
de antropomorfizare a suportului. este
uşor adaptabil l a tema decorati\"ă a
„cariatidei". De multe ori. aşa cum se
p rczinti"l i n cazul de fa\i"l (\'asul-suport
„l;Iora de ia Bcrcşi i " ) , corpul suportului
este substi t u i t d e un grup de patru figu­
rine' încastrate intre bază ş i fructiera
<le I"
Hcr�şti".
verticale cc simbolizeaz;""t bratele în;"il­
ţate, san c u suportul ajurat de gi"1urilc
multiple dintre figurinele inl:lnţuit<.: �
(fig. 5 ) .
Cariatidele î n forrn:"t de torso. cu picioa­
rele alipite, reproduc plastic stilul statue­
telor realizate „in picioare" din plastica
Tripolie A . lipsi t e de lobii l a t erali a i
şoldurilor. La Grcnovka, î n Podolia. vasul
suport Tripolic A arc cele patru caria�
tidc în formr1 de torso reduse exclusiv la
regiunea glu tc aE 1 �i sint despărţite prin
goluri sau ferestre cir"culare 5 (fig. 5 / 2 ) .
 Fig. J. Vas-suport cucuteni1'n, „Hora <le
Redarea şi sensul figurinelor feminine
văzute „din spate"', reduse uneori la
regiw1ea gluteală, trebuie interpretată
nu numai sub aspect pur artistic, profan,
ci şi în funcţie de ,·igurozitatca caractc-
Fig. �- l . Luka-Vruble•,cţkaia, ceramică Tripo­
lie A; 2, Hntniţa (Bulsaria). ceramică Gumclniţa
A 2; J, CAscioarclc (\luntenia), c„ramică Gum�lniţa
A 2 ; �-6. Truşeştj (Moldon). pfastică Cncu\cni
.„ 2 (<lupă A. Niţu)
la &re�ti", lleSC!l desfăşurat. Scara: 1/2.
rului ritual şi simbolic magico-religios .' '
exprimat de multitudinea imaginilor rca­
li7.atc, atît în plastid, cit şi pe ceramid
neo-eneolitică carpato-danubiano-balca­
nică şi egeo-orientală {fig. 7 ; 8).
În general, aceste scene sau ipostaze
figurative feminine pot fi intuite sau
înţelese în funcţie de cultul divinităţii
feminine ln cadrul comunităţilor agricole
neolitice şi neo-eneolitice din Europa
şi Orient 6, ne referim în special la cultul
soarelui şi al recoltelor bogate, care în
ultima vreme, datoritr1 rezultatelor săpă­
turilor arheologice, sînt bine documentate
pe teritoriul p �trici noastre, unde condi­
ţiile practidiri1 agriculturii au fost deo­
sebit de prielnice '·
ln ceea ce priveşte procesul de unifor­
mizare şi de răspîndirc a acestor repre­
zentări feminine �onceptuale, de perpe­
tuarea speţei umane, de abundenţă şi
de bogăţie, acestea s-au extins şi asupra
culturilor matriarhale din-America, Africa,
Oceania 8, ca unnarc a conexiunilor, inter­
ferărilor şi influenţelor culturale.
Prin valenţele sale documentar-ştiin­
ţifice, vasul suport cu patru siluete antro­
pomorfe feminine, în folillă de horă, de
la Bereşti, „Dealul Bulgarului"', poate
fi socotit cel <le-al treilea exemplar,
întregibil, după cel de 1a Frumuşica • ,
prevăzut cu şase figurine feminine repre­
zentate „în picioare" şi delimjtate de
două rinduri de ovale ajurate dispuse
etajat, şi cel de la Drăguşcni, cu opt
deschideri ovale, sau cea -de-a şaptea
descoperire de acest fel din întreaga
Moldovă, bincinţeles, dacă avem în vedere
numai pe cele publicate, de la Frumu­
şica 10, Larga Jijia u, Traian-Dealul Fîn-,

tic cxdusi\· b regiu n e a glutcal rl , înf:iţi­
şcat.i« mai mult un atribut simbolic
magico-religios al witf"1ţii feminine neo­
cneoliticc.
F01r;"1 gruparl·�1 ci.:lor pa t ru
cariatide runJL"-bOss de· pe \· asele suport
1ripnlicnc �i (' \ l ( tl t c n k n c poa\t" fi i n t erpre­
t a ! :"t dici,·nt nnmai prin i n t ermediul
a nalog i il o r LU n:prt;lt� n t a rt"a marii zci\t"
in pic t u ra mura\:"i d i n s a n c t uarele de
la ( a t a l- 1-Hiyii k �i ni decorul, pictat
sau inciza t , dl• JW ceramica orienta\;\
sau d u n :"1r<·.1 n;1. J >c asemenea. î n i n t e ­
r i o r u l c u p d o r de s t i l S a m a r r a d i n nordul
�lt·soix i t a m i d , divinitall'a feminin:\ este
1n ff"iţişatr1 pict u ral în „dispoziţie cruci­
al:"1„ 13 (fig. 8 ) .
Reprezentările feminine cosmologice
spaţiale şi temporale, datorită prezentării
lor plastice. prin mot ive cruciforme sau
.
prin rO?:ete. ca şi eficienţa riturilor în
funcţie de diviziunile spaţiului şi tir.1pu­
lui, constituie u n fenomen elementar şi
universal in concepţiile şi practicile magi­
co-religioase, atît î n religiile C\'ol11<1te,
cit şi în cele s1ră\'echi magico-religioase u
A . 1\iţu consideră cf1 grupul de , .patru"
cariatide dispuse i n picioare pc vasele
suport tripolienc şi cucutcnicnc poate
reprezenta „zei\a femininii"' ln ipostaza
crucială şi n u şirul de striimoaşc de pc
ceramica YinCa sau liniari"1 c>o. Dispune­
rea în formă circulară a cariatidelor pc
vasele suport ale culturii Tripolie A şi
ale culturii Cocuteni, etapele A� şi A3,
trebuie corelată, fie c u figurarea . . moti­
velor cruciforme" feminine din plastica
de la Catal Hi1yf1k �• sau cu plastica
Tripolic :V�. fie c u fonna ,.altarelor cruci­
forme" din cadn1l locuin1dor tripolicnc �3 •
FiJ;l.. 7. I. Tall·i,IJakun A ( l r.•n). ceramic;\ pi�tală
chalcotl11c;\.. 2. Ar;;1<..,..)la11ula {Tcs.ilia). cer.•rnic;'I.
Pro!O«-"klo; J. Praga-Po.JOOIJ,, (Bocmia). ecra·
mică 1mnct:otă � . Ebc"ta1lt llk"e11),
·1<-<: h c ;
c�ranoică HlN.<- n . )l<Up;l ELcrs!ad\ , �. :S-ea :S-1kumt•·
<lcia. c�mmic;\ 1te<>h1îc"- h m pu ne (după A . Niţu).
Î n cadrul altor culturi materiale stră\'echi,
de excmpl11 , pc ceramica de stil Sasa �4,
imaginea geometrică a Cosmosului este
prezentată sub forma motivului cruciform
şi a ct:lor patru spaţii dintre braţe, iar
la Dimini , pc gura tctralobată a unui vas
suport, se afli"1 decorul pictat a . . patru
feţe" umane u.
fu pictura murală de la Catul HiiyGk
VI, zeiţa anatolian:-l în atitudine chincitrl
apare În aceea.;:i i1>0stază cruciformă :!li.
O altr1 compoziţie chîncită similari"1 se
afl:'1 proiectată radiar pc faţa exterioarfl
a unei cupe di:: tip HOssen de la Ebcrstadt
(Hessen) 21 (fig. 7 /-l) .
f n concluziile sale, cercetr1 torul ieşean
A . :\iţu, care a disecat mult motÎ\'Îstica
plastică şi simbolistica magico-rclîgioas?t
a \·aselor suport cu cariatide, ne rcferil!' ,
în special, la cele de la l.uka-\lrubJc,·cţkaia
.;:i Greno\'ka, din aria culturii Tripolic :\,
modelate i n formi"1 de torso dorsal. redus
la regiunea glutt.'alr1 ş.î dispus cruciforn1,
consîdcrr1 că aceste atitudini tematice
exclud interpretarea grupului de caria­
tide de pc suporturile tripolicne ca .<.i.:cnc
d e dans, deoarece acestea n u au fost
concepute cu braţele înlănţuite, prinse
în hod (fig. 5 ,' l - 2) .
Descoperir('a acestui faimos vas-suport
. . Hora de la lkreştî", datoritii J>Otcnţia­
\ului si'1u documentar-ştiinţific şi muzeis­
tic, se intcgreazi'1 annonios in repertoriul
celor mai preţioase obiecte arhC<llogicc
de facturr1 cucutenian:"1, avind darul de �
a înnobila prin 111i'1 iestria plastid'1 a caria­
tidelor şi ingeniozitatea creatoare a tema­
ticii sale de ('Scnţi"1 magico-rcligioas5,
întregul repertoriu antropomorf neo-eneo­
litic, afect a t plasticii fe111înîne din sudul
cucutenian al .\loldovei.
' Jon T . Dr:i�omir, ,„.,„„„„,„, rr::ot/tQ/( 1Jle
$1lpdl1m/Qr MA;ofo11u de J„ lJrttJll •. De/Jiul 811/ţQ­
rulou"" ( 1 9 S l ) J ..,frţ11/G11/11/i. in •• �!<:moria An�iquilr.·
t'" '· Pi:i!rn :-:e:im1. 198.?.
' F. Schach�rone�·r, /)u lille•lm h'"/tt<rtn G�re­
'ke11/u11ds. Stutc11a.rt, 19�j, I'· i6, 90, fig. 16, - pl.
"
 �„,,,J,twl '"'Pillo-ba/a .,, iril in �["""'"" A111 oqm1a­
, , _ „ , 1 1 , l 'ialr" �ram!, \'l70. I'· 76 - 77, r,�
1 2 / 1 - l . f,�. !t/ 1 - }
�' 11� U/ I .
• S. :". ll1 i>1k<> 1, <Jf>. nt . . p. 1 I l, f1� . 't �; pl.
i\: .\ . �''"· ,,„. " ' · · I'· 8 1 , hi:. li/2.
• ,\ . :-.: 1 \ u , 1>p. r11 . • p. 1'18.
' l<>11 T. Dr„�o n 1 i r , Cm1t„/mţ11 prii·uul nt1rl
i"""M f' ""''"/rit m"J:UO-•rl•G"'"st /„ r<>m•„nl�­
/•fr 11;prrt11/111 r11//J1r11/ Sl<>1<01t•·.�IJnu, in . . Studn
�· ,_,,,_...iin t k I S ! Oric ·1ccln· şi arheolO);t<· · · , \ • 1111
2 s . " ' · i , lfocm.:şh. 1' 1 - -. p. -1 - 7 - .5os
• A . :-.:1ţu, "P· o/ . • l'· li�
•7�·- ) ! a 1 a...;1. "f'· ol„ p. l!i. pi . X X \' l l /! t<J şi

'" J l „ o l<•m.
1 1 S1l 11.t .\l;ir111r..C 1 1 - Jl 1 k u , „/)11t151J '1l1tol" i11
up„·oe11/1irdr pla<11u nrt�rr1n>l1f1u J,„ _\fo/Jt>i·�.
în "'""'" "l<'t"h« �· arheol<<:1e",
, , S ! 1 L " l 1 1 " '""''''�" tk
"""· 2.\ � . E t h t 11ra .\cad"""•·i l ( . S . K . l'J-i, p
1 -0.

;„ .. Sl ut l u
" l l 11de111.
" .\. :\1111, �· Ct„O.·t.in tle "'"';�
\�l. r.�. 21 ; �
·
„.,-1„. . 1 :- . 4 . 1w.-. p
' ' S 1l 1 > ' 1 . l " ' 1 1 11·.,. 1 1 · l l 1 h u,
\ of'. trl., p. 1 -0.
'" '· :s 1 1 n . " ' · · I'· .'Ir.
"f>·
" :-. :-.:. H 1 l .1 k " ' • "' . . \. l : o k „ a l r , 1--k·<l•o:uuia
J'" 'ld1<·ol"�" :-0. S . S . l < . " " . lS, \, lo>CO 'I • , l " H . !1;; .
.\ \IZ
" .\. :-.: q u , "f'· ni . . I'· .Sj "'' ·
" 1 · . < " 1 1 r " 1 " ' " · ·�11„1111115Ju,.,Jr J,·• 7.11-rr >I"'"""".
do>. I , l"'-"I'"�· l ' ! i O. pl. \ "" I.
" H. li,,, r1 hdo1 , /.„ P• >IJ•ir ,/,- /".�>I<' , 1 /'a•l•o·
/.>1,>lvţ1r. l ' a r o ' , l • J \.X. p. l S '' "'"'

Fr;; .
,.._. , \ . 1' 1 \ 11 . 0f>. t r l . . hj:. '1/ 2 . llo/ l.
:'.' . 1 - .! . Ca1,tl- l l u n 1 k (.\nat<>h„). pla,t1t:i " . \1.-Jl"a n , in - � ·' · X l l l .
,,..._ tu· ; i S.1 1 n a rra
" J. 196 ;, f1�. 2.�
p1c\11r:i "'""'l,\ 1woh11c:1 i. S. �- 'J� a, •) l 1,_ !02 h ,
Co·r„nuc;, p1c t a 1 :i 1 ha l e < J h t 1 d ; .5.
Bolnl.:01. "f>· ol , pi.
Pk'«> f" ' 1 a m 1 a l .
10 .S � · I Ul a
( l r.1n). \'er.11111<.\ p 1 C t . 1 t :i S1alk l i : b ,
O> p„,._.,._.k,
Tt· J"' · K hawL<..-h ( U a 1 n J . n·r.uni<.• P"""·' s,";' I
��ni,„ \ h
T. °'· l'r>t0</1'(Uljll 1'11po/"•k1ch
{><>ifl<l"I· i 1 1 „�fatt•ri:ol)• 1 J-.k-<l<>·1an1J" 1�• arh<�>ln·
b" l•h1p,\ . \ . :-;" 1 \ 1 1 ) .

�i�. \�· �·,R. � �j ,�11;;;;';'. '"j���� "�:�· IÎa ;,�:;i,!:,�;:;

· l
· l
!.
I / .! \. ul,·m. - � /! " " ""'' Or„ 111, \"wna. ! •16-, I' p dm yrh"""'r """' lt bau1n Jt lu .llcr .\'"'" ·
ii'uP''' ''" l"'""" P".,,'"''//'s, i11 . . S" '"'<>" " " ·
pi.
li• pi. 1 - l l . \' ] I .
' C �lat.1..:r., l'"' ""'l•<u. llucur.·�1,, l'iil>, p l . X I I", L •J \0 - J <l \ l , p. 1'2. X\" l l l/ L .
.'\ ! X/ H � . X X l L/ l ·l'I . X X \ 1 1 1 / li l : (1 : ; X X I X/ " c ; . l·„,„„„au, .llu„,.,./ J " urr•irJw:" '"""'''t.,
2-12, H.5. 2.'llJ. 2.5j, 1ro : - 2 i. i . 2 b . X X X/ 2 i i 2 - 0 . I. l'.1n,. 1 •12-. fi�. I .S t - IS2. ! l l 2 1 4
' S. K . llohokot, " ' l i . � l u lh·r· lfarr"·· f/a11Jb"r� Jtr l'o•11uâ.rA1t.
·
Uau•t1T1„p.� ·*'"' p.,„1„1u
Luka l « 1<1>lr1wka;a ua /)nr>tu, ;11 „.\laa·ri"lr '
! I, j U'l�>!eU1'<'11. �IUnch�n. 1"6S. pi. !Ji/ ] j .
l<,bl"1a111ja po .\rh<'OL<'flll S . S . S . K ' " . JS, �lo<ev­
•1a-l..<• 1 1 1 1 1 i; r a < l . J •) j \ , p. l .l6. f o : . jj � �' pi . H �;
"" J . )1cL1aart. î n . I S. XIII. l�l. p !. \' I I I l>,
c. )!a1a-.\ · "f'· ,, , , . 1'· " H. Q m t t a . "' . .\".u1a l'rat·1n>ll'rica · . L•:lptig,
·
f<m1>1111t ""'""'" N!J
11.5, pl. X X X/2(1<J . , \ . 1' 1 \ 1 1 ,
Utprr;n•llinlr � rr•amora '"'<'· 1\1}"'. p. - .s - 7'J . f1g. 1 11/ 1 6 .

;
lll::SUll� ------

� lk1·eşt1 1 C n Î . Clape 1\,) • k B<:«·�H 1><•ul Cir<• con>1<\Crl: le

' '"""' " "' cx„n1pla1re aprb c""� ''" Fn111111�1Ci• �I
Lt·, lomllt·� ard1<'„log1<Jti<:-' f a 1 h'>
\<lt·p:1rk1a<·n• •I<' 1 : . 1 l a \ 1 ) 0111 r f „'I(•, .:n l�S I , unt·
pii:<.e 1 rC" 1,1�·urt·u"' de la tuh urc•
,,,, C\lCt1!en1 ,\,. t>rA�ut<i'n1-0<1ro 1 (p<>uno" . t „ �•� ,., r"'l"'ct1-
l i >a;:11 < l " n 1 1 1,1.., ' "l'I'°" •le dr.umq1w •h'-n<.>nlln� 1t·mcnt huo\ Mlh<H1t·ll<'' fC.u1n1<>«') "" I:. si:ptto'lllc
„ l..:i. rnu•k <i<" ll;:"""" ' � caul't: o l u fan qu'd ,.,t dl:<:on·1cr1„ <le ce lff"' cn �lultl:t11e, Calc' ·" l'on
I'°""" 1 k < 111:ur.· cariatulc• a n t h r(tp<>m<.>rph<·' 1 ie 1 1 1 cornple "'-'ul1·m•·nt <ln dC.:: <>u 1<:rlc� puLld"'· ' ·
!I """'" d� ""'"'"''�"· l��rga J • 1 1 a . Traian. „Ut·a·
�t��;.''�'' �li .,:i�:.���· ·d�„:�;::„��l�·::�:�'� .���i���';;��: �! t r�: i 1"i11t"lor", Tru��"· T1q><'�!I. OrA�uş.,n«
J„ 'la><··Suppor< { s p-<:1f1quc
l � la Cult ure Jc Cucu• _
 ------ -----
B 0 ��l�i
Ţ ��
r t
r uş
hi o
� ft���
câ a
���;
c oamc l
de aici surse de energie sigure, care i-au
ajutat să-şi amplifice forţa manuală.
Rîşniţele de mînă şi moriştile acţionate
manual nu puteau s;'1 acopere necesităţile
mereu crescindc ale familiei.
Cele mai vechi instalaţii construite în
scopul satisfacerii nevoilor legate de
alimentaţie au fost morile de apif, ale dtror
pf1rţi componente şi tehnologie păstrează
î n mare parte originea lor romanr1. Cu­
noscute î n Imperiul roman îndl din seco­
lul I i . e . n „ morile de apă au fost introduse
în Dacia de c[1tre coloniştii romani, în
secolele U-III e . n . Avînd o marc
vechime pc pămintul românesc, moara
de apă constituie, alături de alte elemente
paleoetnografice, do\·czi grăitoare de sta­
tornicie şi continuitate a românilor in
spaţiul carpato-istro-pontic.
Pe apele rîului Trotuş, pe principalii
lui afluenţi, precum şi pe numeroasele
pîraie de munte a u funcţionat un număr
impresionant de mare de mori de apă cu
roată verticală.
Prima atestare documentară a morii
de apă în Moldova dateazrl de l a 31 oc­
tombrie 1 402, cînd Alexandru cel Bun
dăruieşte mănăstirii Moldovi\a două mori
în Baia şi o jumătate din altă moarii de
slad1iiţa 1. Ştefan cel .Mare întăreşte
mănăstirii Bistriţa î n anul 1 462 toate
morile, prisăcile şi iezerele ce Ic stăpînea 2
iar în anul 1 4 9 1 dăruieşte mănăstirii
Tazlău două poieni pe Tazlăul !\lare şi
satul Floceşti cu o moară cumpărată
<:u 730 de zloţi tătflrăşti 3.
t n decursul secolelor al XVI-iea şi al
XVIf-lea, mai multe documente moldo­
veneşti menţionează vinzări de sate sau
moşii cu mori şi vaduri de mori, precum
DORINEL I C H I M --
şi danii frlcute mănăstirilor Bistriţa,
Tazlău şi Bogdana. a unor sate cu rriori
sau cu „roţi de moară " : Tăteşti ( 1 530),
Negocşti, Costeşti, Păuneşti ( 1 570),
Bogdana { 1 588 şi 1 6 0 1 ) , Dărmăneşti
( 1 602), i\l;Ineşti şi Grozeşti ( 1 622) ,
Br1seşti şi Solonţ ş. a.
l n Coudica lui C . Mavrocordat pc anul
1 740- 1 742 se porunceşte a se stringe
dajdia morilor pe „tumbuze'', pe un a:n,
pentru orice fel de moară. boierească,
mr1năstircască ori turcească 4•
Recensr1mîntele din anii · 1 772 - 1•7.7 4
menţionează, pentru zona Trotuş, un
număr de 38 morari, dintre care şapte
ln Tirgu Ocna, cîte trei la Tescani, Gro­
zeşti şi Valea Arinilor. restul fiind cîte
unul sau cite doi in celelalte sate. lncă
dinainte de 1 800 apar în zonă, în afară de
morile răzeşeşti şi mănăstireşti, morile
vătafilor de sate, ale boierilor şi arenda­
şilor. Intre rrlzeşi şi cei care voiau să-i
deposedeze de pămînturi şi de mori apar o
seric de conflicte . fn anul 1 8 1 2, răzeşii
din Popcni, de pc moşia Căi uti. înaintează
_
jaJba către dh·anul Cnejie1 i\loldovci, ca
urmare a nemulţumirilor produse de
vătaful Ion Grecu, cumpărf1torul moşiei,
care le-a luat moara şi produsele agricole
ş! Ic-a încălcat baştina: „şi 1111 mers f.JJ
slăpînire la o moară a 11oaslrii rii�ăşească,
iieaştcptît1d să sjirşeascii giudeca/11 şi îmîif'
a lttal toată pîi11ea cil 1111 g1isif fu mo11rii =
40 dimirlif. şi 1111 răspindil a lor mo11ră
piuă Îll f1fo11il ii l".
Î n a n u l 1 83 1 , p e n t r u morile pe care
Jocuitorii din Comăneşti şi Di1rmăneşti
te aveau pc moşia boierească, au trebuit
să dea pc an, de moară, dte patru merţe
de păpuşoi 6. Pe l a mijlocul secolului
trecut, situaţia ţăranilor răzeşi care pose�
dau mori de apă şi fcrăstraie pc moşiile
boiereşti din Comăneşti şi Băseşti era
 aseam:·1 n3. r u a l cdor i n t i l n î t e p<:: Valea
B i s t r i ;.e1 ŞL î n C a r paţ i i Orientali, aparţi­
. .

nînd t i p u l u i c n roa t {1 l'l·rtkal"t � i adurţi 1ml'

s11pl·rioart1 ' · l�o:ita n•r t îr a l f1 cu cup1: s a u
anr/11 transmit(· m i ş ca r 1·a în plan o r i ­
z o n t a l r u a j u t or u l grinddului şi a fel i n a­
r u l u i ni .-rîn,.;. <h· n u m i t lofal ş i s u c itor.
D·: fal' t 11 r:1 T l'l'l'n t r1 l'�h' 1 ra nsfonna1\·a
1x- t rcr11 t ;·1 la moara ru 1 urb i n:1 di:' la
C i uglwş-Pal:i nca . 11mk l'lle rg i a hidr.1ulic:i.,
r a p t a 1 :1 prin inll'rnll'di<tl ro\ÎÎ, es t e t r a n ­
sformat{1 în e 1 w r s i c ,·kctric:1 .:u :i j u t o rn l
t u rbinei -:ci folosi 1 :1 b m oa r :-1 �i l a kr;·istr;"i u .
\ f orik <Ic a p ;·l 1lin zon<I, ca dealtkl t o a t e
m o r i le n1 r o \ i \T r t i c a i <'. p;i s t rc;iz;"1 1crmi-
1 1u! ogi a l:itinf1: ro<1/IÎ, fus. f'111/rti, afrrg1i­
loar,·. s/ilfâlr1<m· t'I•·. p,. l î n g :·t act'stea se
i n t il nesr şi m u l t „ d1· n u m î r i locale sau
zrmak c u m ar fi f isrn11 .-. scoc, l!, n 111i<' 1 .
papd1fti � · ; 1 . \ I u i t e d i n t r e p;'1rţilc com­
po1wnt(· ak morii dl' apt1 po;1rl<'1 lh-nmniri
r a re Sl' i111 îl n\'SC ;;- i î n a r h it «r t ura popular:i·,
î n radr,1! r :·i rl'i;: ,.._a ckz\·ol t a t �i a �· \·o l ua t .
li<- l'X<'mpl u : rnprli, ml, 11n0<1mf, podul
11101 1 1 ( s i m i k1r c u cd al ca�·i ) . Tdrni c ih:
d" îmbmare folos i t e la ansambbH'il
d i k r i t d or piese, cit ş i i ndw i ,n•a birndor
l a :ice�te ronstrucţiî · !' Î n t caracteristice
arhitecturii loc1le din zon:I. În u l t i m u l
"J'it in rn n q 1 u n c la l 1 u�h<•y l'.ila n c a .
t i m p , l a unele d i n t re an·s t l' i n s t a l a ţ i i
B:ocitu
li s - a u ad:iugat lag:1rc mc t al in' �i rulmen ţ i .
{ a m ori l or Je
\'cd1in1l'a neî n t r c rup t 1
d<·st11\ <k gr<'a. <koar<·n· ace� 1 i a a u t rl'buit ap:i J"-· mdL'ai.;urile tTOlll�l'lle a d a t naş­
�;, !ic Îll\'l>Îa<:f<'t <'li a r ,· nd aş i i ('arc k i111pu­ \L'rc l a o Sl-'fil· de t opo ni me ra: l'irill l
twau o bl i ;,; a \ i i fo;1rti:' mari. C.: o n t ra1· 1 u l .lforii ( l-l i rj a- O i t u z ) . Jfor,'11i1 ( B l·r1.un ţ i ) ,
d i n a n u l 1 87 6 . p r i n r;1rC' prl'otul d i n ("ului .lfor 1 i , L 11 1 1 c c 1 .llo11 1 , fo � u l .lfor i 1 ,
Tîrgu Trot uş :ircndC'az;l moara 1 x· 1 im p Gir/a .lfor 1 1 . ş. a .
lk r i nri ;i n i , c 11princka 11 rm .·1 1 oa r d, · ('011- :\ l orik de ar:'i c x i s t 1· n t c i11 zrma
Jiţi i : „pos.·sorul s1i pl1ilms(,; p„ j1ccarc
<'i�l11fr cil« Jj g<1lb<1 1 1 , iii pilfrrt ci.�tigu r i ;
T rot u � . a par t i n i n d pl·is;1 j u l u i c t 11ogra f i c
t radiţional. pot h \\.t z u t c de ('C-1 n·ni�i
.
S<i /rmi /Ool/« rc·p u rn ( 1 1 l « morii, c1rnpaiş1tl Jk acestt: i nd111;1 1 oan· loruri . Ro ( i !c
din 11011 1li11 ş 1 mlrdri. s,i ri:fac.f Jl/Ollf<I nr morilor <le l a C i ui,;hc�-Pabmca. B oi şka­
!r({ f>1 dr� (lf r o < 1 td c � I ( U IO<//( llCd( di11 Dărrn:·mc ş t i , As:h1. 1- l îrja-Oi t uz ş i C a ş i n
11ou". p r»rnm �i alll' obligaţ i i ; . co nt i n u rl s:1 dc-pt.'ne f i r u l argi n t i u al aJ"-'i
La sfi rşi t ul \'Cac u l u i I-r e c u ! , e :.; i s t ;i î n �i s;\ s f a rrne boabde de g r i u . aşa c u m au
l i m i t el e a d m i n i s t r;i t Î \'C <ilc \'<' c h i u l u i j udeţ U1rut �i semc nl' l c lor \"<'<Kuri d1•-a rindul
Bac;·rn u n 11um:·1r d<' 276 mori de ap:-1. Î n locul unde a funcţionat moara ck la
d i n t r e ca r e mai bine tk j um ă t a te :;; i poteni -D;·1nnfuwşti a fost a m pl:isa t un
se aflau î n z o n a Trotu�. :'\11mr1rul ar,·s t ora cam p i ng denur.iit suges t i \· l'oj>11s11! .lforii.
a sr:izut i n ;n111\ 1 90 6 l a 2.5 7 , pt-'nt:u (';t în u n spkndid loc de popas ix·ntrn t u r i ş t i .
anul 1 9 1 6 �;"'1 rf1minf1 1 9 .l . iar as1 i'1 zi s 1 ;" mai Pc : i p ;i Canwnca. a f h K · n \ pc dreapta
fie doar 10 ascmcne:i i n s t :i la ţ i i . T r o t uţu l u i . ş u 1·oi u l care mina al!<'idat;\
Din punct de \'('dC'rc k h n i c , principiul . u ţ i ll· morilor de a p:-1 , astf1zi Înl'Îrtc o
de fu n c ţ io n a r<' a mo ri lor de pc Trotuş sc t urbinr1 cc produce cn(·rgi<' ckt: t r i c;"1 l\l'-
cesară punctului de lucru l a exploatarea !ului trecut cele peste 30 de p1vr băteau
forestieră din munţii împ;'1duriţi ai Tar­ 28 060 m sumane (abaJc) anual, in judeţul
căului. Bacfrn 11.
L a sfirşitul secolului trecut, in comuna Tipul de piuă specific zonei este cel cu
Dogdana. pe lingrl cele două mori de apă, dou;l „chiluge", prinse de un „ j ug" care
funcţiona una de vînt & , cu pivot central. băteau sumanii în „grn·a n · · ,.Chilugde"
Cazul se parc ci1 a fost unic, nemaifiind erau ridicate altcrnati\" de grindeiu! cu
alte exemplare. .,bărghi i " , mişcat de roa1:·1. Spre. deose­
Î n strînsă Jcg;1tură c u industria casnică bire de celelalte instalaţii hidraulice,
textilă, î n multe dintre satele trotuşene roata de la piu{1 era de dimensinni mici .
a u funcţionat dirsfr, pive şi dltori. fiind lesne in\"îrtiti1 de şuvoiul de ap;i de
Sistemul de aducţiune, captare şi utilizare pe „lăptoc " . Sumanii erau bătu\! în
a energici hidraulice era ascm;mr1tor cu
c e l întî!nit la morile de apă din zon(i,
îucadrîndu-se tipologic celor de pc Valea
Bistriţei ş i din Carpaţii Orientali 10•
Cea mai simptl. dar şi cea mai veche
dintre acestea, este vîlto11re11, cunoscută
î n zonă sub denumirea de fwlloart'.
Aceasta era amenajatrl din scinduri de
stejar, aşezate sub forma trunchiului de
con, cu baza marc în sus. Prin cr1derca
apei se îngroşau cergile denumite .,pro­
coviţe"' şi care nu se 111ai dr1clcau la dirstă.
Asemenea ,-iltori au existat pc Vaka
�cec-Răchitiş (Ghiml1-Făgct). În majo­
ritatea cazurilor. fwlto11rrn se amenaja
împrcun:l cu pi1111, iar dirs/11 era, totdea­
una, insotită de o asemenea instalaţie.
Î n �loldova, piua apare în documente
încă din secoiul al XV-iea. î n zona etno­
grafică Trotuş fiind consemnată îns..'i l a
3 ! decembrie 1 5 1 8, c i n d voic\·odul Ştefan
cel Tîmir intrireşte mănăstirii Tazlău satul
Plopcşti pc Trotuş, cu 111ori şi şfo•::c l a
Trotuş, dăruite de C o s m a Şarpe. pos­
telnic li. În anul 1 6 1 3 , Ştefan Tornşa
\"Oievod judeca pricina dintre Elisei
paharnic şi rudele lui. pentru a patra
parte din satul Hclveii, pc Tazlău,
ţinutul Trotuş. dîndu-le nepoţilor lui
Poian:i. în schimb, a şasea parte din satul
lntcnorn! marii <lrn C1u:;h<'�·l'alanca, JJ.;ld11
Poiana, „pc11/m că în satul Hdveii sfnl
cele m11i b1111e v11rfuri de mori, iar în S(l/ul
Poieni sinf ş11plc pfr,· mai 111111!" 12. Re­ ,.grivan" de cele dour1 , . chiluge". pre\"fl­
zute fiecare la capete cu cite trei praguri.
censămintele drn·· anii 1 7 12 - 1 774 con­
Pentru recunoaştere se puneau „ ţ încuşi"
semneaz{1 în zonr1 un postăva� la Tirgu
crestate din lemn, uneori sumanii adnd
Ocna şi u n abiljcr l a Com{meşt1. Î n harta
ţesute l a capete semnele de proprietate.
rusă din anul 1 8 3 1 . în localitatea Heră­
La pi1111 se îngroşau sumanii pentru haine.
strău erau trecute 4 pive. Î n jndcţele de
Î\ari şi glugă, precum şi unde aşternuturi
munte Suceava, Neamţ, Bacrlu şi Putna,
l a miilocul secolului trecut erau men­ ele pat. Dintre cele cîteva zeci de pive
ţionate 92 de pive de sumane, 2 .'i dirsfc, o existente in zonr1 ( 1 2 la Dănnăneşti, 4
şte11!ă şi 367 jeriislmic 13• 1�a sfîrşitul seco- pc apa Asă.ului, 6 pc apa Caşinului, 1 0
pc apa Praki) a s t :"1zi se mai pot n:dea
doar pi1•rfr lui �ectdai Tîţarc:"t din
Fierristrftu-Oituz �i a lui \'asilc I . Haza­
paru din Boiştt'a-Dr1rmrrneşti.
.\ I ui t m a i spec t i1 c uloas�1 ca sistem de
c o : i � trucţio: �i c a to:hnologie este ilirst11.
. _
ntth;-:aUt l a fnw:area ccrg1\or. Folosind
;1cdaşi sistem de aducţ iune şi captare a
aJX'i, comun inqal;iţiilor tehnice dt•srris('
pîn:"t acum. dirs/11 este o instalaţie mai
.:ompkx<i. a\"Înd in compnnenţ:\ şi
„ h u l t o a rc " ' .
Î n �l oldo\·a. n · a m a i 1·cd1c atestat"('
documcntari"t a unei dirsf< dateaz:-1 din
timpul lui �tdan cd ;o. J are care, l a !5
septembrie 1 � 6 1 . î n t :'1rea m:·rnristirii de la
Piatra lui Crriciun mai multe sate, mori
.şi dirstc, printre care şi cca de la \"îlsi"t-
neşti, mai sus de Baeiu 1·' . Rcccnsămin­
tdc din anii 1 77 1 � 1 77"'.! mcnţioneazi"1 î n
zon;"1 d o i dîrstari. u n u l l a ;o. J :"tnt1stirea
Ci�in �i altul la Tîrgu Ocna. S . P . Radianu
remarca l a �fîr�itul �wrolului trecut, în
s t udiul s:iu economic asupra j udeţului
Bac:'i u : ,./11 părţile d,· m1wfr prodwer.-11
i11t·dilori/or (ccrgifr) ş i <1 pli1111rti ,1/be.
001pti fo!rc11g11 pop1daţi1 mt'"' 16.
pr,-c11111 şi 11 d i m iei. i11d11strir rnrnt ţtirii-
11<"/ISCii,
Toate aceste lnwlitori şi pttnura pentru
conf1xţionatul saricclor se prelucrau
î n ,.i drcsric dt' rat:i"' c xbtr n t c în ;-:ona
Trotuş. dup:i rum rezultă din „Exp1111au1
sifm1ţi1mii }ml. JJ11că11 pc aiwf. 1[)(}(j'".
Dirs/d1• din Dărm::ineşti deserveau
popubţia din zona de munte, i a r cele din
Oituz lucrau pentru satele de pc vrtilc
Oirnzului, Ca�inului şi Trotu�ului inferior.
Cerga , . crud:i " " era \"iltorit5. timp <le 24
o r e , <lup:1care se u s c a afarf1, p c culme. Dupr<
usrare se punea pe coşul 11< pâruiafll care,
îndrtit <ll" roat{1. trecea cerga pc o grapa
de m{trftcini, ;1poi era iar bJ.gat�1 la vil­
tn11rr. Se ptnw;i ;ipoi î n co�ul ;;11{11/ui �i prin
îndrtir("a acestuia de ditrc , . grinde i " ' ,
c e r g a se !ngroşa la ci"1ldurf1. La f e l ca şi l a
suman(', se foloseau c a s e m n de proprie­
tate , . t :incnsi" c u crest:ituri, j um ă t a t e
fiind pf1straUi l a proprietar, i a r c e a l a l t ă
j um;itatc fiind prins:"i de cergf>. Două
asemenea instalaţii mai pot fi intilnite
Dtr �ta Je la Căl­
cio - Oituz. B�cău
i n stare de funcţionare î n zona Trotuş,
una l a C1ldi-Oituz �i aha la Boiştea­
D:1rmăneşti. \"ara şi t0amna. curtea lui
. , moş Dinu"', cum i i spuneau localnicii
lui Constantin I . Avram <lin Crikii-Oituz.
era plină c a o gri"1dină înflorÎUl de cergile
\·iu colorate, puse la uscat.
Bogăţia pf1 durilor din zon:1 a f:"tcut sa
ia o marc amploarcj1•râsfraide hidraulice
care prducrau lemnul pentru trebuinţele
localnicilor, pentru vînzare în alte sate
şi chiar pentru export. Prima at �slare
documcnt arft a Jenislrmdor mecamce in
:\loldova rezultă dintr-o însemnare din

19 august 1 559, din socotelile Braşon1lui.
în care sc aratii c ă s-au trimis l a Alexandru
Lrlpuşneanu doi oameni din :-\;kde, ca
să-i lnstalcz.:e m1 /a<falT1i11 1 : . O a doua
ştire, datind din 30 noiembrie ! 5 60.
aminteşte pe un anume :'i l ichacl Pauli
care a instalat Jaiislrau la cererea lui
Lilpuşncanu. Î n urma repC'latelor cereri
.ale lui Li°lpuşncanu. judele Braşonilui
a dispus să se fae1 toale . . instrumentele"'
necesare pcntru opt fcrtist"'ic î n ,·a!oare
de 108 florini : pentru toate acestc:l s-a
pli"1tit lui Cristofor fcr;ismikrul 29 aspri u.
Primul document cunoscut pînr1 î n prezent
în care se mcnţio ncazr1 aceste instalaţii
1n zon;-1 datcazf1 de la I noiembrie 1 63.2,
dnd Alexandru I l i a ş \"Oie\·od intr1 reştc
uric lui Dumitru Buhuş mai multe sate.
printre care şi GroT.eşti pe Oit uz, cu mori,
loc de pi111i, Ja1isf"'ie. loc de di şi finaţ
în !\luneci, ţinutul Trotuş tt. L a mijlocul
secolului trecut. î n ţinutul Bacău fun­
cţionau 2 4 2. jcTtist"'ie :ie.
Ade\•i'Hatul jaf al pădurilor din zona
Trotuş a început i n primul deceniu al
secolului al XIX-iea. cind boierul Ghîca­
Comi i neşti a f�1c ut prima în,·oială c u
răzeşii d i n Dărmăneşti, prin care î i
obliga pc aceştia să-i vîndă toate scindu­
rile tăiate la preţul c u care le-ar f i cum­
părat şi alţi negustori. Cu aceste \'Cni­
turî construieşte noi jerlislraie, astfel d
Dîrsta lu1 llaza p.uu
\"a�ih'. [).\rm�nt�ti
in anul l � il num<'1rul ac„slora era de
2.0 în Co111f11wşt i . J 7 in Asău, 16 în Dărm;-1 -
nc�ti, 6 ln Laq;a :;.i � in Dofteana. Pentru
Jaiisfraidt aşezate pc moşia boierească,
�l ti d ' p ie lu a
� �:� ��j� :
a� 0 1 1 ;,;�:: ����� � 1� �\ ���;�
, .
de capat:itatca instalaţiilor. În amil 1 8 12.
locuitorii din IX1rndncşti dădeau 400 de
„dulap i ' " pentru f<'rtislflilfl de frunt e ,
200 p e n t r u fatisfrliul de mijloc şi 1 5 0
pentru c e l de coadf1 . D i j m a se f i x a ş i
in funqie de a p a pe c a r e funcţiona
jtrlistrâul. astfel c;i pentru cel de pc
Trotuş se pl:itcau 300 de . . dulapi" pc
a n , pentru cel de pc Ooftcana 200 , iar
d 5
� ���1 l �s��. �� :� �� � g f� ��111 �;�::�: �
: r 1 ,: id 1
transporta de pc domeniul Comi"1ncşti
o cantitate cnormf• de cherestea. plătind
ci1răuşi din satele Leontincşti, Scorţeni,
ProhoT.CŞti şi Ş;"1s11ri : c u toate acestea
au rr1mas netransportate peste 9 680
sdnduri " · Ferâstr<1fr/e instalate pe Uz,
Tazl:"rnl Sărat, Trotuş, :\s;iu şi Dofteana,
precum şi cel� c u aburi (la Solonţ ş1
,\Joincşti) reahzau la sfirşitul \"eacului
trecut un beneficiu de 9 lei pe m . c .
Trecînd prin zon:'1 în anul 1 90 ! ,
Alexandru Vlahuţ;1, impresionat d e munca
oamenilor şi de zgomolul instalaţiilor,
scria : „niitşf<' vale" d,· ::gomQ/11/ morilor
şi af jeT1isln1iclor. !11 to11te ptirţilc mişcare,
:·an•ii. fr,·1wuir11! 111 1111cii. Sufr d" brn/< dupr1 ce se fierbe borho t u l , produsut
liamlc<' d<s/1111dil nm1orifr pilmi11l11fu i . D111 oh\inut se mai fierbe încr1 o datr1. obţi­
ci11d i11 ci11d rn 111şt.' ;•,11fr prdu11gi slrigâ- nindu-sc astfel u n rachiu de c;i l i t atc
1.'I< ard,,„ ,/,· ;;1"s11ri un it.' w c1rr1" obiş- supcrioarr1.
11uusc uw11c1 turii 11 So' î111frm1111 la ridi­ În satek d i n p;irtea dduroasr1 a zonei,
O l r t " i l ;;r,·11/ii(ilor man " �3. acolo unde s-;iu cuhi,·at pbn t c oleagi­
!',· l1;irta topog rn f i W d i n ;i n u l 1 89 7 , noas.t', a u t'Xi s t a t mici !c11snrri cu pene
figurau pe Tro t u .ş '?i O i t u z S. 1> d e /,·r,islrafr, folosi t e pt·ntru ob\ inerca „oloiului" nece­
iar i n prima j u m :·1 1 a t 1· a se1:olul11i nustru sar i n a l i m e n t • i ! il'. Citc1·a asemenea exem­
numai pt· :qx1 As:1ului ,·r;iu p„ste 50 plare au fost depistate î n satul Cernu.
J,. a�<'tllL'nea i11�tala 1 i i . Din i n forma­ comuna !'oduri. unul d i n t rl' acestea f i i n d
ţ i ile ruk„,· t k pc kro:n rcz11\t<'i c;·, ]"! a�t<'izi î n rokqia d e e t nugrafic a ,\[uzcu­
timp de St'rt·t:t Tazl:'n1l sc<'i<lca ;i t i t de lni j udeţ<·:in de i s t orie �i art:\ B;idu.
mult t;;·, abia ;i ,· „au ni ft' umbla mori\,•
�impk ,i „ f . .r,·,,fill' " " l n t i m p . locul
f<rrhlr<11 dor a fosl luat dt• i n � t a l a ţ i i ],.
mutknw dt· t : ii a t �i prelucrat kmnul
d<' la Cum:1 1 w � t i . Ag,·,�. c·, j u ţ i ş.a
Tot d i n r a 1 „goria i n s t ;i l a ţ i ilor ţ:"1r:"1-
l\\:�ti mai fot: par!L" �i 1·d11 1 /d<', folo�ik . . Pnt:un<t·ntti Homnum.- Hl'tom·a. I. �lolclo·,a".
ur. l i• (1n c o n l rn uar1• P . H. H . )
pentru o h \ i n ,·r,·a \uirii d i n tt".f<)\"În:·1
. IC\­ HT
.�i d i n borhot •k fruc t e . f n \'carul tTL'­
: 1 1 ,„1,·m. l i . �lolo l o t n ,
> I l � • lo· m . 1 1 1 . �lold<H:I. !\L ll(o
.
l or�a . '1mlH ,« rlnr11mrnlr p n i · w d
l�
t' U t . Jlt' mo�ii],· 1 .oil'Tilor f u n c ţ ion;iu in'<ta­ ' S1coln<·
laţii a�1·m :·rn:·1 1 oare uln 1 /dor ran· pro­ ' ''"' '" //,„,,.; „ „ , , ml. \" 1 . H n c u r . · � 1 1 . i . I'· 2 2 1
> h L . \ r h . S 1 . Jl.ic<\u, C,./af"' .>1rjo111a l.oprsc".
dnc,·;iu apa d,• t ra n d a f i r , d1: J,· \ · ; 111 ţ ici"1
" ' · 2 . 1 .� 1 2
�i d,· t· imhru_ 'lajori t a l l'a an·stor 1', ·/111/• ' Lrnt<·ru•a l.upt.Je /,!1(1111/ur rl �
S�� rn \ 1 . pe
aparţ irwau b o i e r i l o r . a r u 1 d a � i l o r .�i !<"1ra­ ' ' " " " " " f r <.hua-(·„„„1 „ , <fl 1" P'""" 1'""'i/alc "

nilor i n � t ."i r i \ i , <'a n 1 i 1 :· 1ţi mari dl' 1uic:1 " ' · <1/ .\"/S-Ua. iii . , S 1 m h 1 �· n>;ll••rml•• rl•• "'""''
m • � l n u .\ ' ' , 1oo1. I. Eoh1ura \cadolH><'l, Ht>< urq1 1 .
produse ,J.. an· � t e i n � t a b ţ i i st· ,·indcau
1'/j-, I'· ��
' F d . \ r h . �'
i n t îrguri �i în �aiL'.
Î n m a j o r i t ak;1 satelor cu \" Î i �i l i n:zi Tî1ţ11 1"1<ituş, " ' ·
' I n u no<>1•<"<1, , l.t n<)!l r.1 ha \"fui
St' î n t î l nesc �i as1:·1zi ast'me1wa i n � t a l a ţ i i .
1 1 , , , „ ! • •• " " . ) •,„, ,„ i o . i2 1 i 1i
nmo�eut,· "ub n u m d t· d e c<1:a11,· d, ·
• l >m·n'"' 1 <.1 c o " ţ : I G'''P"}" irl
r11cl1 1 u s:in d,· /11/c.i. :\resh';i produc !uic;'1 JUlft(11lu1 /Jartl11. l l n c u n· ' 1 " !" l.P
moldo\·1'!ll·a�d1 „ t r a�;·1 " ' dt• 1luu:·1 ori '" l uu l lwk•·:t. I ' " � - �\<"<'. "' . . L l l l • •�raf,a \ �u
l':irţile comporw n t e �i lurrnl l:i ;.,./niţti H"1 n 1 • ·• . I'- w- i2ll
>-illt acekaşi ca î n zundt' t•t 1wgraficc "· , ] Jr.:unwnh· p11 111 0,oro' 1.• [ , ' " ' ' " l{„m51nn".
ru c;ir,· �c Îll\'l·ri1waz:·1. C;i1,anul dt' ruprn 1'1
fr 1<Jol
"''" S .\' t t . rnl. 1 1 1 . p. lj(l

nt dnu:·t \•·\·i ,·�h' montat P" u n eotlon " t: h . l'lmon. /J,,,.1curnl J,„ ,1/(,/Jm·a
;„ P'""""' "''',/"/1n1/o lu 111.Jll, l·'.< lthlr.L
de c·1 r:"u11 i d :1 . unde St' face foc. Tevik
J "' " "' � n .
lu�i. l'l-J. p . 1 6 �' '"'!" 12
1le cupru :ilt· cazanului tr,. ,. p r i n t r-o

ltaco,;ţ:.. �f>.
" l lollt„m
" • •rh""'" p. l�
c;1d;"1 r u ;ip;'1 rt'fL' 11ndt' ;ir,· lot' l"onden­
�an·;1. b r;ip:1t f i i n d pn·1·;'iz11le c u „diku­
"'" 10-
"' · ·
" D 1{. ll„ 1 1 .
�uri " tk• kmn. l'rin fi„rh„r,·a horho111-
• • �- l ' . Ha,\.:"'" · f"Jmo/ J/110111. -"'""' " agnn•I
lui. 1·aporii inr:"1rc;1 \ i ru akuol t r,·r prin /' tr.•Nomir. ) \„,.„,„„„ . l�S9. p. ! 1 1 .
\L·l'ik <k cupru rt• c i , unde St! t·o111hm�az:1 " H """'"adn. /)"'""""'' · XI. P-l•Wtl

şi lichitlul rurg:e într-un ciuh:"> r de k m n . " l hul,·111. p. Wi

Ca urmare a d i s t il:hii. se ul!!in dou;"1 „ O . ll. li„ •toi. X X I . tir. 2>i
la�•. Ir. I �"'!. op. !llZO. ' "
;>;t·gruţi,
rn t q;ori i : „fruntt'a ' " (cd c:ne curge î n t i i } "" .\ r h . St.

�i „poslct u l " ' (rd de pc nrm{1 ) . l'rin " ' E�;,\cnna iJf- O l . • p. -s

se
,\ lexa ncl rn \'l�lm\ă. u„„„;..,„ pllu•ca;ni.
:: lb11icm
amestecul rdor doui"1 c a l i t i" q i obţine
„ E<!t­
r;id1iul hun pt'ntru cons11tll. În �atdc Tuw•<'fltlm. l�uCl1<<'�1!. l <Jti l . ed1ţt:1 a ..
J\ a
J„
l uta
din partea r:·1s:1 r i t a zonei Trotuş, p. 1 , 1

Fig. 2
Domnia sa mi-a răspuns cu amabili­
tate confinnîndu-mi atribuirea '·
Pietro Bcllotti ( 1 625- 1 700) provine
din regiunea lombardă a lacului Garda,
la Valciano (Sa!O).
Ucenicia în pictură o face la Veneţia,
la şcoala lui Giralomo Forabosco. Pc
lingă Veneţia mai activează la �lilano
şi i\rantova {unde a fost supraintendcntul
galeriei ducale), apoi la Gargano unde
şi moare, la 27 martie 1 700.
Pietro Bellottî s-a făcut cunoscut prin
realismul naturalist crud, analitic mai
cu seamă în portretele (din anii maturi­
tăţii) femeilor în vîrstă, aşa dup;i. cum
remarca şi contemporanul siiu Gian
Giorgio );"icolini în „Omhre del pcnnello
glorioso di Pietro Bellotti" 1 . .-\ceste
�
portrete de maturita1e îi conferă1 în
spaţiul picturii italiene o scriitură aparte
ce-i poartă numele, scriitura bcllottianr1 .
------- SU:\l.\Mll\' ------
l n the cosay entided .,Two Portraiis by Pietro
Dellotff', the author appeals t o ltalL�n bibliography
a1\d re:.i.sfiigns t hc" picturn prc·1jously though1 to
_ Gil.llcry.
be pa.inted cithcr by Italian artists or by \'icnesc
anCnymouS to the at.>o·re , mentîoned one.
Artistul s-a impus în pictura italianrL
a celei de-a doua jum:""1t;"1ţi a secolului
al XVII-iea nu numai prin alr11 1;1rarea
T
la faimosul curent , . e nehros i " , c1, aşa
dupr1 cum suhlinia l?odolfo Palluchini,
mai cu sc;�mă prin „11til111fi11ea s11 11proap�·
progmm11/ 1 cii , ni cun,i realism t•11 fi de�­
vo/1111de T<Xlescl1ini w 1111 precursor III
ri11du-i al marelui Gi11como Ccrufi •.
Portretele de Bellotti din pinacoteca
m
Brukcnthal, recent id t i fi cate , c,· idcn­
ţiază bogăţia colecţiei muzeului nostru,
care ofcrf°l în cunl'inuare largi JXlSiliilităţi
de studiu specialiştilor.
aliă.
''
' Portrete cunOM:ute de Pietro Bdlo11i se
în cîtc·n1, " " "" ""ropo:nc, lnlTc care tuml de br:i·
tdnă. la Ermi1aj. Mribmt Je cerco;1'il o.Hca r.o·,;c1;ca.
Fomicio·•a
• ,\rste l>:atalOf( . nr. lO. JC. Îtalian;'l. l\", l.. llas­
s:i.no: /)le Gt1Nii/dr8"/nu dn Furlt;uJ,dn1 "·
lJr„kenlhuludrN .l/uu11mJ 111 llermamu/<1dl,
Hcrmannstadl. J.SH. cal. 7-i, 7�. şc. 11alîaua, arta
l u i J . dal'onteU.�sso; Frdhcn S..n1uc\ •1on llruk1'n­
t)U1l'sche� Muscum in Hermannstadt, Filll•e< D11.clt
die Gemiildrga/eroe, Hcrmannstadl. 1.S�J. nr. 7'- 76.
şc. italiauă, arla lui Jacopp da l'onte Ba.ssa.no-
• .\!ichael Csaki. Fillttu d11rci. di• GnnilJ/k.
gulotit. Hermannstat.h, 190 1 , nr. 1 2 l 0 - l2 l l ,
'
picior ·ricnc• d i n secolul X V I I I ; .\licha.d Csaki,
ll;1ron llr\!kcnlhalisi:hc .\Ju..,.um " Hcnnan.
nst,ult • . ,l'flhrcrdflrchdie Gcmi\ldegalene " ' , llcrman­
"�'adt l'Kl'J, nr. 1260 - 126 1 , pictor anoo1m ·1ienc�
din se«>lt1l X\"1 1 1
: f,�"��'�}i��n ;:;::� ��:� ���; �\ �� �;I
i i e o bi
„ " r
Brukcnlhal. cele dona. portn:te oint <:><puse tn w:i·
T<"<tu\ picturii lcncbroşi\or, al:ituri de Gio·1anni
UMtisrn Langctti (singular in ţara nrostră in
Muzeul Brukcntbal). d1si:ipol al lui Hilx:rra prin
filiera giordauc.că, dcţi11ind l a u n moment dat
chiar conducerea curentului tenebros
' Rodo\lo l'aUuchini, La pillu•a ••ue:rana dd
Seiu"lo, "rol. J . rcpr. nr. 9JS. Alficrl. 19H I
1 Conform corespondenţei cu Italia, R.idolfo.
J>alluchini. martie. l98J
• Rodolfo 1'alluch111i. op. crl., ,·ol. I . p . 28'1
• Ibidem, Giacomo Ccruti in prima jumătate a se•
colului al X V ! l l.\c:>,cun05Cut in spccialprin scenele
rustice de gen. portrctelcdco.�mcnisarmani, ne·1oiaşi
The ca1wa.sc• in uucstion arc en1îtlcd ,.Tbe
Laqudress" and „Worn:>n 'ii.l h a ea1·• 11nd
are displayW in thc Brukcothal Museum Art
.
DONAŢIA PICTORULUI IOSIF KEBER

------ ------ - MARIN M I HALAC H E ---

:: p��:;(;�l
Q it
�����
j��:��:;�l'n : �'. J ' tl rl�
1a
,l,

care k dorc�l' n d ir a k la un rnn�l c it m a i

inah de rultur.·t şi f i \ · i l i 1.:Lţit·. numcro�i
pktvri �i „nilpton a i ţ;'ir i i , aj un �i b anii
ckpluwi m a l u r i t :"1 \ i . i�i i m lrl· a p 1 :·1 cu Tt'<'U-
11o�t i n 1 t1 ;.: i m l u l „pn� �atul :<;au oraşul de
obîrşk. c"1 ruia .-:rn\;"1 s:·1 - i l a � . în semn

crcatoarl' . :\�a a11 l u a t f i i 11 ţ :1. î n di fe ri t e

de d 1 1 r, 1 J . i l vmagiu, rodul a c t i \ " i t f q i i lor

)or.a l i t ."q i , mai ales în : m i i < l i n u r m :·1 .

1·okc 1ii <k· a r t :·, J..- l"l'ru no sc .u t pres t igiu,
.
nipnr11.i n d \"a!oroa;:,.: l u rr;·in donate <k
�l 1 1 j î t o ri i p ak t ci �i a i rl:11 tci . Al t cori, muze­
ele c x i s t e n t c şi-au imhogfl ţ i t p a t ri mon i u ! ,
organizin<l noi s..·c\ii sau lăr;; i n <l u- k pc
cde t• xistcntc, r u t:1blourilc şi scul p t u ­
rile cc l i s-au oferit î n dar, p ri n t r-u n
n ob il . g,·sl p a t rio t i c , fil' de di t rc autorii
lor. fi..:. n u i n p n ţ ine cazuri , de cei cc lo.:-au
c_o.kw:' \ i 0 n a t c u pasiune d e: a l u n g ul anilor.
l{1d ir î11d11-sc la o s u pen oa r :1 in\clegerc
a rolului colecţionarului î n sp rij i n i re a Sibiu) � - a De asem enea, d i n t re colecţio­
a rt e i . a c eş t ia din uni1;'1 c o n s irl c r:"t ca pc narii ;l\·iza ţ i , care a u ş t i u t si"t aJunc
un lucru f i re sc, de la sine î n ţcks. ca i m po rta n t e \·aiori a r t i s l i n' . pc care apoi
d u p ;"t cc ;.-au b ucura t de colecţiile lor u n le-au d{iruit cu pl:1ccrc, p e n t r u a i n t ra
a st f d î n circuitul m u z e a l , i i p ome n i m
o n de cite on a u avut prilej u l , ŞL imprn­
t i1�1 p , a r :"l t î m _l u- l c cu mind rie ş_i altor.1
. doar pc dr. �tdan J i an u (pn•z(•nt în
m u t i n du- le cind a fost ne\'Oic pentru l\!uzcul de art i"1 din C r a i o \'a ) şi pe d r .
organizarea un o r e:-;poziţii rctTOSJX'Cli\·c, I o n C h i r i c u ţ ;1 din C l u j-:\ apo ca . a d1rui
srl Ic puni"1 în cdc d i n urm r1 . pc accast:·, bogatr• col ec ţie , de dimensiunile u n u i
calc a donaţiei, la dispoziţia u n u i public adev:1rat m u ze u . este acum a d:1 p o s1 it r1 ,
mai larg tot atit de dornic srt Ic cunoasc"1 în u r m a donaţiei. î n t r-un frumos edifi­
şi s:'.1 Ic prcţuiasd ciu d i n Bîrlad, ora ş ul s!"1u natal .
Xăsc u t l a 30 iulie 1 897 l a Tg. Jiu,
R.:: a m i n t i m aici numai citcva col e c ţ i i
dona t e , aparţinind unor artişti renumiţi, \
I o s i f Kcb.:: r do 'cd c şte î n c ă d e foarte
tîn{1r un excepţional talent la desen.
Î n 1 9 1 2, pc cinci era elev al g im n azi ului
c a : Ion Jalea {Constanţa). Ion Irimescu
( F '.1 l t i c c n i ) . R. Schweitzer-Cumpi"1na
(Piteşti), Henri Catargi (Sci"1 cşti-Dol j ) . „Tudor Vladimirescu" din oraşul natal,
B e n e I o s i f ( S f . Gheo rghe). Ion Sima objine , ,Medalia de aur" la o expoziţie
(Pcrî c cîu- Srllaj ) . Vasile Dobrian (Rod- pe ţară, ţinută la Iaşi. Um1cază cu succes

cursurile Şcolii de arte frumoase din
Bucureşti (absolvită cu „foarte bine ' ' ) ,
unde a r e ca profesori, printre alţii, pe
G . D. llirca, Gabriel Popescu, D. Paciu­
rea şi Fr. Storck.
Deschide prima expoziţie pcrsonalrl
la Tg. Jiu, în 192 1 , şi participă aPoî la
.„
saloanele oficiale, unde est � uneori şi pre­
miat, iar <lupii război, la .diferite expoziţii
colccli\"C, la Bucureşti, Craiova, Tg. Jiu
şi alte localită\i.
Activitatea lui se îndreapta c·u pr1..'­
dilecţie spre pictura monumentală, gen
în care ajunge curind unul dintre speda-
 i ş t i , fiind recunosc u t şi apreciat printre c e i
m a i huni pictori de fresce. A n de a n , pc
hazi'i ck concur�. i se incre<lin(cazf1 pictura
unor 1:"1raşuri de c u l l , sau restaurarea
a l t o r<•. 111;1i n•c h i . detcriorat1· de \·rcrnc,
PL' rare k excn1t;"1 c u m u l t ;"1 rigoare şi price­
pere, ajungîml la u n s1il a.I s;"111 , cu trăsi'1-
turi propri i , de o marc probitate profe­
sională. Esk domeniul în care s-a impus
c u a u t o r i t a lL". şi care i - a adus repetate
elogii. �irul bîs„_-ricilor pictate sau res­
taurate 1lc el l'Stc de-a dr<'ptul impre­
sion a n t . dar n u vom str1rui aici as11pra
aces t u i aspect al acti\"it;qii artistului
Ajuns l a o \'Îrslă \'Cncrabit'1, Iosif
1.;cbcr l'S\c ind1 de o imprcsionanti'l
\·igoarc fizic::i şi spiritualr1. La cei 86
de a n i ai s;·ti continuft s;"t lucrc;.;e pc schclf1 ,
f i i n d m e r e u solici t a t . într-un loc s a u
a l t u l . A j u J a t de ciţi\"3 p i c t o r i cc \ " O r 5{1
se speciali:r.c:r.c în acest domeniu, mcrcu
t i n :l rul meşter le împr1nr1şeştc bucuros
tainele meşteşugului s;hJ . Totoda t ă , este
preocupat de alcătuirea unui manual în
care vrea s;·, sintetizeze indclungata-i
t•xpericnţ;"1 de pictor (le fresce, cc se
adang{1 l e c ţ i i lor primite cind\'a de la
Costin Petrescu. fostul s;h1 profesor.
C a pictor de ŞC\'alet (aspect cc ne
inkrcscaz<"1 aici), lo;;if l'cbcr a fost atras,
in cei peste 60 de ani de activitate incu·
inmată c u di,·crse premii, de m a i toatc­
gcnurilc acestei arte. de l a portret şi
1wis;1j pîn:1 l a compo:r.iţie şi n a t u r:'1 moartf1.
Dt: ascnu.:nc:i., :i. dcscn:i.t. :i. gr:t\'at, a
ilustrat d1qi şi a f;"1 c u t �i picturii sccno­
i;rafic!L
�lu:r.eul judeţean Gorj i-a organizat.
în 1 97 9 , o rL"1rospccti\';"1 , iar anul trecut
�luzcul de art;"1 <lin Craio\·a, c 1ruia
;' artis­
t u l i-a donat CÎtc\·a lucrf1ri. a preze n t a t
publicului i u b i t o r de frumos o sclcc\ie
rcpre 1.... n t a t i d din opera lui Iosif Kcher
din care se desprindeau limpede tds{1-
t urilc caracteristice creaţiei sale. Trăsi-
turi pc care Ic întilnim şi în cdc p e ste
40 de uleiuri şi tlcscnl' donate (şi cxpu;.e,
în parte) l a Tg. Jiu, de care n e \'Om ocupa
in rîndurile cc 11m1ea7.ă. încercind si't
definim, pc baza lor, profilul acestui
pictor îndrăgostit. înainte de t o a t e . de
peisajul din preajma oraşului în care şi-a
petrecut anii tinereţii. cind i ?1presiilc
ţ i se întipăresc adînc in sufl e t . şi fle care
a ri'i mas legat afccti\' pină ast<"1zi, 01 o
exemplarii const'C\'cn1: 1 . De altfel, peisa­
gistica m i se parc partea cca mai „ t a re"
şi totodat;i cca mai numcroas;"t a creaţiei
sale. nrmatr1 îndeaproape. m a i alrs Yalo­
ric, de portretistică, g('nuri in care şi-a
afinnat cu str:'t lucire \'Ocaţia. Lor se
cu\'ine să Ic ad<"1ugf1111, îndată, celelalte
pre<;>cupări, privind natura moartă cu
.
flon sau cu fructe ş1 cu diferite obiecte,
in genere modeste, întîlnite în ambianţa
gospodăriei, ca şi compoziţia cu mai
multe personaje sau tabloul de gen,
care-i pun artistului spre rezolvare pro­
bleme felurite, complexe, de construcţie
şi raporturi cromatice, pentru a obţine
echilibrul armonic al tuturor părţilor,
acea muzicalitate proprie picturii sale.
Iosif Kebcr pictează totdeauna după
motiv, selectat după anumite criterii
personale ; priveşte realitatea cu ochi de
pictor, căutînd să-i C\•idenţieze frumusc-
ţea cromatică. lnvestigind motivele cu un
sentiment liric, de confraternă dragoste,
el angajează îndelungi dialoguri cu natura
pe care o contemplă, căutînd să-i sur­
prindă atmosfera �pecifică . l n peisajele
sale animate, figura umană apare organic
încadrată, în atitudinile cele mai fireşti
fără vreo teatralitate regî1.ată ; oamenii
fac astfel parte din atmosfera locat:i,
sînt de acolo. Forma siluetelor şi a obitt­
telor apare conturată printr-un desen
sobru, clar, precis, de o vigoare ce Ic relie­
fează matenalitatea.
Simplitatea şi frnmuseţea peisajelor
sale, îmbrăţişînd mai ales spaţiul gorjan,
şi cu predilecţie priveliştile de pc malurile
Jiului, ca şi modestele uliţe de sat, în care
apare atras de pitorescul rural, cu o atmcr
sferă liniştită, patriarhală chiar, surprînsii
de ci cu si :iceriratc şi respect pcntr'! adevă­
rul imagmii, .şi totodată cu viguroase
mijlo�ce de expresie, îl încadrează printre
subtîhi portretişti ai naturii, cu un pă­
trunzător spirit de obscr\'aţic.
Kcbcr este mai ales un liric. un con­
tcmplati\'. a cărui sensibilitate uşor nos­
talgicr1 , intrucitva andreesciană. se în­
dreaptr1 spre peisajul de iarnă, atras fiind
de n�sfirşita lui bogăţie de griuri de pic·
�
turahtatea umbrelor cc apar mai cstom-
/'emrj dm Tţ. }/1<
pate cind SC proicctcaz;l pc z 1
f pada sclipi­
toare. Iernile sale ne sugcrcaz;"1 senzaţia
frigului ; pomii înzăpeziţi ai parcurilor
�
îndelung obsen·� te, � n e pictorul îşi
află locul cel mai potrivit de meditaţie,
au un anume ritm, un dinamism ce însu­
fleţeşte imaginea, conferindu-i o anume
tensiune, însăşi pulsaţia vieţii, pc cind
peisajele de p rim[1vară, unnătoarde în
_
ordinea numcncă, ne sugerează mai ales
explozia "itală a wgctalului, în acest
anotimp de renaştere a naturii. Şi aici
întilnim, de asemenea, adîncimea ·spa­
ţială, perspectiva panoramică.
Consccvenl unei viziuni tradiţionale,
in care cd1ilibrul şi annonia cromatică
ocup;"1 locul c e n t r a l , p i c t u ra l u i n u ş o ­
chcaz;"1 p r i i � n u ş t i u ce o s t e n t a ţ i i acro­
.
bat1rc de h m b a J . ci î n c i n t :'1 o c h i u l , k
i n vi t :"l pricl<'llcŞIC să tl· COlllOJWŞ l i c u o
nat ur;·1 i11L·1ţi�at;l c 1 discre \ i c . i11 c•· arc l':l.
1
a t r :·1g�1tor, şi c u aed s e n t i m e n t ddicat de
i n c î n t a rc in frqa m o t i v u l u i . rcn·p t a t de
a r t i s t c u o l i n i ş t i t :"! m d a ncolic cxistC' n ţ i a l :1
com u n i c a t :"1 şi p r i d 1 o ru l u i , i n d t a t ;i „tfcl
s:"< admirc împreună farnll'cul firii.
i n orirnn• dintre ţ.:.cnurilc p i c t u r i i �·ar
{·xprima . K„hn r;hnîne fidel figura t h·u­
l u i . Dar t rebuie prl·cizat dt d îşi �ekr­
tca�;"1 cu g r i j ;-1 111oti\·clc. oprindu-�e n u m a i
l a a c d e a n· i st· par prin t•k i n „ek p i c ! u ­
rak. okrindu-i ;i„tkl p r i l < ' j u l < l e a po..t1:.1
rca l i t a l l' a . i n n · � t iga1:"1 î n t o t deauna c u
u n 1 • \ ' i < k n t j1M lif/c. Prin l u x u r i a n t a 1·e­
g.. t a \ i c dii\ ('\'oc."1rik sak p'.· isa;;ist in· .
pictornl cc·lchrcazf1 hiru in1a ciclici"1 a
n a t u r i i , ca m a t rice a \"ie\ i i . sugcrî ndu-nc
intr-un kl ;incest raia frăţietate d i n t re om
şi mediul �i'lll firesc. c·,ci oricit ne-am
urbaniza, r:"uninl'm totuşi î n s t ru c t u ra
no t 1 1 ot n
f;� rl�:
, ���1·:�:; c�
i sa �:'. :�� '. ;�!��!i� :
(' r m�
r 1 l n
1 .
� ; �
��1;c � n���:'.1 r;� ;1 t 1���1 o �L :lU�;� llt'.;
�o �:
n n caractcr indi,·idual, L'Xpn•sîc pt'rsonaH .
În portrdclc l u i pasta abundC' n t :i are m a i
t o t d e a u n a o densit a t e prcţioasr1. o 1·ibra­
ţ i e a m a t eriei picturale. Şi-a inkrogat
<k mai mult!' ori, la difr· r i t c 1·irs t e . pro­
priu-i di i p . f i i n d 11.şi răbdător model ,
i n c i t , urmt1rindu-i ceh: dk\'a autopor­
trl'H', uncie pn·z(·t1IL" şi în sdec\ia dona\:"1
:'l l m:cului judl·\C'an Gorj . p u t e m dcslu$i
111 tr<'tsi'i t urilc lor l10gata-i l'iaţ:'� U u n t riră.
dl' om oarecum izolat . î n t r u d t şi-a pierdut
auw! înc;"1 din anul 1 93 .5 . ceea cc i-a ln­
f;Tt'1111at m u l t comunicar!'a ru c e i l a l ţ i ,
influt· n \ indu-i frlul de a f i _ Constrins de
acl'a s \ ;"1 tristă imprcjurarc biografic�t. s-a
adiwil firc�tc în d însuşi, dc1·cnind mai
medit a t i 1 · . dar cu ace<"aşi dragoste de
,-iap, de mi robusl optimism ş i d e o 1·i1a­
litatc cc se manifrs 1 ;"1 pc di1·crsc planur i :
1·crsuri (i-am c .:i t i t 1111 caid c u poezii
î n care umorul s:"rnf1tos, popular. se
împl�t.-şk �trîn� cu o f�losofic:·1 intekg�rc
a cx1stcnţe1 ) . Î�L ,,.inlt"llzeaz;i o bs t• n·a p ik
asupra artl'i, polemîzind cu frluri1P con­
cepţ i i , şi îşi const'm11ca z;"1 atksca g i rn ! m i l::
despre dap. î n largul în 1eks al n o t rn n î 1 .
î n t r-un fd de c11�df1ri cu a s p e c t de afo­
risme, pe can· Ic-a � i puhlic;1 t , î n partL',
i n rcdstt·. ca ş i i n t r-o n·cL·nt :"1 biografic
apr1rurn la Tg. Jiu (a u t o r : I o n :'llocio i ) .
Citeşte mul t . mai ales cf1rţi despre art�t
(dar şi de filosofie), duse cu ci prin ţar;i.
acolo unde lucrcazii, în afara bibliotecii
de acas;"L La Tg . Jiu, şi-a ridicat o fru­
moasă casă în tradiţionalul stil local, cu
uşi bogat sculpt ate şi cu alte elemente
din vechea arhitecturii gorjeani1 , casii pc
care doreşte s-o doneze, pentru a fi folosi t i;
î11 swpuri culturale. împins de aceeaşi
dragoste pentru oraşul natal.
Toate acestea fac din pictorul Iosif
K eber o personalitate interesantă.

11F:su.uF.

On si�nale le 1 111
: quc le p1trunoon� du �lu><'<: matuhe de 1r:1 1i1il. on mel en C•1i<lcnce le lai! qu'
Tg. J i u �·est enTichi de piu' de �O pd111ures 1t
•�!
de I0!'1f l\:d>t'r Jlt'1111 IOUJ"""" d'ap1.:,. un rno1ii �k"C­
!'huile <lc•sn>!t donn�s par le P"'"''" losi! l�cl><:r ctionnt sclon dcs cnlhcspcrson n ds ; i t regardc ]a
et on prCsen,e la •1ie e t l'a<::t 1"1itC dc l'artiste, c11 rl'alitC a'l<'C de' ycux de peintn:, eherchant � en
soullgnant le.< monu:nt� lcs plus �·�nificatils. mettrc cu relief la llot'aut� chromaHqne. ln'ICSti­
011 precise qu"losil Kel>er, a l't� att1n\. duralll gat1t lcs rnot1fs a•1e<0 u n ..,ntirnent l1•rique, il engage
scs plus dc 60 a11nC-Cs tl"act1·1îti: eouronnec dc d" lonp dialogm:s a·1cc \a naturt: qu'il contcmpfo
di•1ers pri" . J.l"' P'""'l"" '°u' les genre< <le l"art "ss.ay:rnt de snrpren<hc "°" atrn0<phhe sp!\cili­
Io. partir d n portrail et <lu l"'Y""J,le jusqu"ă. la c-; m­ '111<'· Dans """ 1>aysagcs. la fig:ur" humaiue appa­

�:�
pos11ton et ă. la naturc morte. De men:e. il a dessinC. rn!t eucadre.• <!'„ne maru�re orga11K1ue dans lu
a gra·1e, a illustre des linu, e< a c1'kute <le la i !udcs l"s plus naturclks, s.1111� aucune tfalra-
peinture scenngraphique. En ce qui concerne sa .

"
 cronici,recenzii, informaţii

C R EATIA POPULAR Ă IN INTERPRET A R E A

.
T!NER EI GENERAŢII

L '\,,;;::1';�:·.·�Cli;:, ;'�'1";:� :
; '.
! ,,
<lt• t·! nu�r.,t„ �· a n .\ 1"-'P"lar.\ "
'.\ ! " "'""" l "'L' \••:tn �br:unur<'Ş
11.,,,, :. i . . „ . . t o 1 1 t: \ 1 < • 1 1 • " ' " i111i111·
pn1.q1 •h· " '''I" ' " \ " · c1,. „,,.J,1U
a1�•r\mi11d ,.1. . . , , i „ , <hn �"""'""
ll.'.or..:1ua . J rn l••!ul .\lar,1 1 1 1 u "'Ş. S rn t
•·�I'""' (�) •k l n c r:.. n p1llu1;\
JW ,11d:o iu C.11<· '<"kqi;i, rl<··
m c n \ c !or c"' n \ i : 1 l c '" dcfmesc:
car. 1ct•• r u l cultuni populare, d m

;:·,:�· �:i: �
r
r; n"" ''� nh1 1 . < ' � l e J U< h
1
l 'rm1ml firul .„,.,„ 1�1oricr,
i u<p1 �in<lu-'<· o h n 1 > ! m w , lucr<"trilc
C�Jlll't' r<"f J...: t i\ < 1 1 1 1 t a l e a . <"l<>lll·
ţia �' •taturruc1.1 clatuulor, obocc1u­
rdnr � · i u o ld d 1 1 1 c m l u r o.1n1<•1Hlor
<lrn ,1T;l.1cdunl '.'11.tramurr�
l'rin acca,t:. ··�1'""\"·· .,i,. ., "
�oln <!ou H.\ r-:1Ua i�1 <lc,·1::1.hu„
rlrai:o-h•a lor J><'lltrn \ 1 1 1 u 1 u riJ,.
oatalt·. •lrai:o•tt·a 1><'1>tru tQt cr
l c ap.u\11w. pt:t1Hu 101 rt• trt·huic
s:;. ·1:Llotif1et·.
:5a><" rl<•f<· • l i n ll!ir.:1na 1 1 1 w m l '"" a l e ft·rrul111 ,,,. pictura c o n d u s ''" prof.
sa p,htre1c ş1
n„,
U11h11 1 1a 1 1â) ' l !."\\�ă11 .\clria1ta. �li fla llea11:.. l(nŞca llt·ana. c,,.„,c i ''""
.„
l11rr: '" cl•·•ptmd. dar. �lunka.11 I.Ul i a. llir•an ,\uri:<
teine pn·<\1k"<.k ·1ihlc1 l 1 l r . Este
•1 or l�1 <k lruU1'1"•'\<•a plaH1rilor.
fle ca �înt d<•laln """ asp.-c••· Î l l �Iar"""""� ŞI C • H l t n r a n·:i hpu­ cit şi 1�htrnt<•a lui pnn d1kri1"
8""'" talc alc u n<.>< 1><.»])()( Hl. rn ţ;l r.l. l m :rnlrnlie a l co_,tnm11\11 i popul:.r ptoct�kc �; mi1loace.
ll<"Şt 1 . l w Lă „i111 i 1 na):11 1 i c h n nu>11t"a
I"" ac.·"h" nwlcac<m
<li11 at"<"ast:l 1.0 1 1 r 1. l{,•111:.rc·,\m ea Şt<'.,:arelc. fcţelc dr ntas:i.. a«)·
cle,fa�ura1a 1•l<"11w11t<'I•· cart• •kt..rmillf< tipo pt•rilotilt• tl,• p.,1 sini cu mnltll
d<• urcu�un Ş• cohoti�uri. phll<" �;
ck dor �' l••i:emlă.
loi,:.a e < " l u m n l rn ft·111c1<·scşi lt.1rh.\· seri<>1i1alc > • m lial<• 'le copii
t.-,;c >int rt•da1c rn m 1 1 h ă m 1 11 u ­ apoî <e•la.l<" îll l ucra<ilt• lor. ata­
!'t•11tr11 cop111 <1111 H.hs:rna. satul !10fl\ak şi prq111rt·. l'ortul P'""°" ş.,tc la un colon< pukrinc . cn
"'ara>�1„1.i1a� are l r 1 1 1 1 1 u"'<-" l 1 şi uajclor pr<·1entat.· i n lucra" pă•· pt<"<lil<-<:ţic la cnlonl<' ro�u �i
culnri i ns.;»i>aloilc cle citre al\11 ,„.,„a Plcnw11kk tradiţional,•. lo nei:rn. >p<"Cilocc Îll Maraniurq
1\lk krnc prdl"rale < fr ar„�1Î i,:ak dr lnndul " r.\1<·c h i al p<>rtn· Albul �ărnaş1lor la fcn1�i �i l\lr00.!1,
cop1i sint · n u 1 1 1 i t ul. 01t'ritul. tor>ul. h1i 1"'1'"1ar '°"'�"'"-''•: . albul ş<nJ:art'lor ·1in <.\ �u·1cr­
ţesutul. �101>htnl . 11> 1•·•�.-antc �iul Frt•C"1t• n \ " 11101i·1cl or < lt•coratJ"lc "�"· suprafaţa 1.
C<Jmpo>.1li<>nal:
lucrarilr .\"1m1.i. M111 �1 imrras.i. "!raw<.loi. rap<.irrnk P'-'rlccl la l.ucr:.ril<': S1l�a. C<>tlrn!. "'�h·
Crlrn1�1 - a n l o r 1 1 f i i n d : l\,\h4i;:rn for111a <>bi,•c ! u l u i . C(•rc. "''''"· talc ck H.�t.:1.i:ln A<tna11a , ]{oşca
1\drta11a. �kfa11ca !lt•turn. (0·1aci ro1ctă, romb. dinw de lup. af�1\c lkana . •1in să r.·dc:L C u pro(unti111t•
•\na. Hoşca llt•ana şi l'op A n n i :t . pc margrnca ol>lect<·lor rcd111u in dco5cL1tă o atmosfera spo.•<:ific.l.,
Poru1ml <I� la aceeaşi tt•m.l.. cnnipo1. 1 ţ l i , co11>111uio 1111 3r)ll1· lQCaU.
nunrn. �opui rcuŞcso:: ;.a te<lt•a. meni tn plus c u pri·1irc l a •1cch1· I.a ac�"'e lt• mc adăugllm por·
lei uiod i;rad�1 olokdunlc nunţii nu,a, acestui rnc�te�ug !11 �onA. lrrlrle. cllipuri cc se dctaş._,a,,,l
 SHth)
H.\r,;.ana. aflate in e>:po>iţie
iFotogralii <le: Andrei

<Hn compoziţii. din lum._.a cdor

m u ! ţ i dttc o l urn„ a unui soni:1ir
indi·•kl c u trăs;'Huri şi stări sulle-

t ;:�;:
te de i
ea buic remarcat ln
mod deosebit la aceste lucr1ri
„ste faptul cl, în alara cll.hhirii
cu care copiH s-au apropiat de
li'""8rC subiect în parte, glsnu
o manih:stare libera de tratare,
conturUTi ferme, puten:a de
sugestie şi abuudenţa culorilor.
Micii pictori. posibili „iitori
artişti plastici, rcu 'i""C să redea
cu mult:i. febrilitate actul c-reath
al und munci estdice şi. în lucrări
de dimensiuni destul de reduse, piton:sc �î cu un de<tOll delicat, o rea aCestei c>:p<Hiţ1i îl are pro-
"°' 1011
in ghi<le•e
redauculoarea locală a ;\laramure· surprită pl;\Cută pentru fo"X!r<• o.�na Otilia, can: a ştillt
�ului, o pr<turiJ uprrfllJd, cu lllnh Un nwrit densci);t rcaht.a· şi şti« s.'I. •imţ�mintcJe
copii\m punîn<\ acce11t pe pro­
blcmrk <Ic liml"'J arHshC, de
teoria culorilnr, a formelor, în
funcj1e •te ••irsta copiilor. Profe­
..,,,_ T a colabore•uâ foartc bine c u
too.1c das.:le, dl e<lucaţia
astfel
estetică, sisternatid. I"' ha•e �ti­
inlihcc, es1e f:<cutâ intr·un rit1u
sustinnt , fiind o lormăde instrnire
coinplet·â, dar �i complexă.
E"Po>ijia se remarcă în tota­
litate prilllT-o sd..eţie riguroasă.
"'"l""' tind redarea spceilica. a
temelor propn<e
[�·•orită dintr-o dorinţă de a
reda frumosul, e"po>iţia copiilor
din Ui\rsana poartă pc<:etea orî­
ginaliti\iime.,.jului creaţid popu­

7:
lare din ron:i in care trăie'IC,
i aţ:J., munoo'IC şi gindesc arti�-
1 .
SILVIA ONIŞA

87
 UN PĂTRAR DE SECOL DE MU ZEOGRAFIE

)),„„,.„,„1 "'n\111.\1 „ 1 l1 plorno 1 .IP • "'"'"' " r""'''"'l111 l''11111r·1 ,;

Fdma\w1 S•o< 1a h,h'

În "'"'" <I.- pn \ m r•
�:.�„�'.;a ;;:� , � �� 1 ::�,:: , : , ,';: j, I��·,:::.;
· '

„ , „ n h H• •k
\ '' "

1·„„,,)o„I Cult u ru �·
E•\ma\in � •• ;ah-h·
i n cuu1n"in1<·a pr<>i:tamnhL1 a111-
„,,,"" '""" "'''r11,„1·a1 11< 1 n 1 1 n dt·
n1.m· n·t<>n.nq:\ """"'>i:raf1ci1
.�i1111 •••. hum l ,.„ '""'" . . \1U7.•lll
d� � l i l 1 1 l <'I• ""Utrll - lal"1r:1lor de
•·�rt·•h1rr � 1 1 1 1 1 t l l ie1i
în :1 r1a • l<· 1l .it•· n l "r " l1·n1at1li1
" " ""'"·" u �· . i „
a<1 11.il:1. '"'!�"·
ta11ţi1 "'")••III l"•rnrn.J l.i ,[,•
fap1„1< :\ . "1"'"" „.,.„ a n i ,
'"
<'<'f(t·lar<·a �hrn\1h<ll "'""'alil "'
1ara "'"�''"' ,.a r<·a\11;1 1 I"-' 1<1,;1
pfanulm 111nc olP r,•rc,•lan·, ,\o,.._u . .\<pt;cl d111 t11n1>ul > 1 mJM>• 1 o n u lu 1
1 1 1 1,. a'l r.+ „,1 • h r<·qnh· princ1-
J>'ll•· in '""' " '"" 111•ln1ma<:\ S11hl11•1111,\n -.(" -'f"-"<'lfon1I c,„„pkxult:i Cm''"""
co•ree•an·a �11111\1!1u\. •lill 1\••lll«rnul
CcrC�· �„,1,�111
1 ă rn �t1rnţ1f1<o· .i,. "" " '' " faţ;I <IP I " �· '""'t.11, pu1101�'"1'· n,. , 1 „ k -
muleel<Jr ,\,• �1n11ţde 11ai u n 1 <<':t n·ah1a1:1 dr " ' ' ' ' ' "h"k ,1,.
l) i1ne nt:l! 1er.·a �'.�';;.; 1� , u1:::�::�ll•:;;.• t � r,"�,�.�','_:':;��
1 ·

ralt•. faun"tj{-p �· f l orn l,• ; !I c<·rce­ 111 C<\ro,ra, În • ""'P"'"\'" ' " "'"'-'"· dt<"'" 1ol„1 n11porta1111· 1•·11tru ani-
o•l<•nH> n 1 P l 0 < nu11t•·
!"''r,1. '" " " ff!<'ut apr<>Cl<'n po1ri·

l(lf�a cn p ri o n! atP a ,.,„,.i„,
supuse nu>tlo!1că11lor uurop1�e: ''"'
;\ celor !\<'<:tr<:�1:th· inc;\ : .li n·rcr
tarea l'll carncter ap1"·"1 i ' .
Ca o ul< ' P Cp n l ral ă a dt• 1 l•'lkr i
lor a los1 rt•\1nuh'\ ncc<•" t"tc" <lc
a se Coll1inua i u k u s munrn de
col..cta r� . făt'ă a se n•·i1hp i11';\ minl"' a in�;\duH un alt ""hunb ce "'" află la "'"'�c_L._. d i n Slatina.
el<· d:t,KC o l<- şt1i11ţdc tl:t\ " " ' · 111nka "'""""''"l� "''"M�r�lica :
- •'"'"t Pnţ,,, la '"" net11ali1, a
-„ mrnk a u o 1narc per.<1x·1· t t 1ă.
l!llcnrin.111·"<" tic un tot mai l a rg nm·1 •1cn l a l .nlc r<•ţ<'IP •lt• o],,.,.,,„_
too"c a�trooo1111Ce !••plll:tre llucu­
rn t nP< din p.'lrtt•a p 1 1 i > l k u h n . · reşti.
T11n1�1:1r:i, Co1"\a11ja, Ua1a
!;lm1H•�h,,.ul o•u l•n111
;I rolul 1>lan""riulul i n 111ud•r-
„l.•><'ul
)!art•, laşi. Srn:t•a1a. Baeău: l:i
act·stea s.: niai aclaui:ă luuetelc
11i�nrM l'r<"'•>11lui de in\'.li!ă­

nici ta„ononua, ol<" o p i n 1 i �i clcexp<'ri<"n!il in1re .•pe· P;��t1 �' Tg. J 1 1 1 .

 - prin acti•li!at a
c exerdrn.t!I LC
- !µ.�le m u cl c . judeţene •ă D..-ş i „,,;.,crsan· a a a·111t în
•1c<!cre <lata infiuotării Ac1•trdu­
19�8 -
de obs•:natoarde astrononl1CC "ilJă puncte a<trufi•iCe. i n car"
o.�111cni1 trebuie obişn11iţi să pri­ scop pot kndicia de sprijinu\ /u1 - totuşi a fo>t s;\rh;\­
"cască ma1 dcs spre holta eer._.asc.:I. Planctarinhu 1 ! i n Bacău; torit întregul C'o1nplcx, căci şi
pemru î11\clci:crca ş1iinţilică a - l'!a11ctari11l <.lin 1.l.Wăll •1a c"lclalt c m11tilţi c1H'1pone11t.,. '. f'/tr-
1trlam•I. Mn:twl M1iru,
.
lcnorncnclor naturii ş i , dc ce 1 1 1 1 . t,J„•,cni un Ccutrn nl<'t<.><loloj:iC
p : n t r u o n•laxarc l.>inelăcăto.�rc a
lJrl/r­
!l<'ntru acc:aslă catrgoric <!" ""''"'/ .lliu<><itlta �i rol/ul "'
o rga11 1•11> 11 lui
uman ; „1nu1.<>e ·1ii" ntat1u f' dta;„trtu·' fac
- ol><„'l<l\ille aS1ronou11cc s.\
f>1/si1'1
D11p.\ lnchc1crca celor două front comun
î n ac1i'11taka de

o
fie în strin� !ei:ătură eu a st ro ­ simpo>ioanc, manH��tarca < lt• la i1l'trnirc �1 cduc„rc ş t 1 1 1 l \ 1 ficâ <lc>­

gaJ.J
lri<>logia; Constanţa a coutmuat cu fAşuratll. ele spe<o1r1hş1i1 C o 1 n 1 ' k X n
- cunoştinţ<:le ele astronomie, !le filme """'""'"'"'·�l1111- J m , cu11o..cută şi r<-cun•"'C" l '1. nu
Care nn se mai prc<lau in şcoli, /1/ict, C11 1li'1laYM vbuc11ufo, Com­ n u m a i i u J m l<>\ şi in ţarii, ci d 1 ' a r
!rcb111e oferite lin„rctulo1 şc0Lar plfxulul """""/ şi c u o illt<>rc­ �i pc>tc hot :m".
<le către obscn,1to.H cle astro· "3rlt"'- şi rc-cn•ati'"\ exc'""'" .Jenn
""tă. „t urul IL<oralului".

„CONTINUITATE MULTIMILENARĂ"

!hem,
S ;�::��� '. �� ::��� �� :t , s �:t u•
" ş i \ unte p<'nlrn pro·1111c1a \le ale Sanctuarnlm m:.rc <!,• la
lărsind a r i H„�;,,,
n >„ ll Cop..\C<'I (Jucl.
cul . 1 1 1ita de i n 1 • t i \ " Sarn11„•i;:ct•"'" aŞ('1arca
n1ultînti\er1ară", org a i t ,,,. �lu­ -'f"�ţi11h1i l)aciei ş i Da�id ro1nauc dacică ilt• la llra�n·•).
�""l <le is•orie al Transil·1a11ie; sau elabodncl cuntri!mţii 1mpor- dat<ttă j11trc S<'Colul ! <·.n. �1 cucr­

E ct �:��� � ,[ 1 ;\ u!\•h· "'

d i n Cluj-Xap<>ea. '<>h Pgida Con­ 1a11tc la i'1oria lfom ! r n i d . i11 rirt·a romallă, CU11'1dt.•ral� a 1r�1a
siliului Culturii ş i du a ici Soci"· ! "' prohlcrndc ei lunola- local11atc ac c prachc<t
lis1<- , iu ool1tborar" c " îonutctul al . mcşlcşn�ul rt•<lm_,•ni """'"'"ulul
dc cultmâ şi educaţie socia1istă U n int1'rcsan• co1nc1itanu ne-a <le l<er, de Cupru şi aramă. �rn­

<faC1Ce
a l judCJ n hd Cluj, a pus î11 c 1i­ rr·1da1 u n 111a11uscris int•<ln " l parea ş 1 i11terprct""'" pafrnlelor

Şl·( r e
t.lc•n\â, ca de olrice 1 . o serie <lc lui Constantin Da1cu·1ici11, 1 " 1 1 - • h n •·poc;;1 La1l:11e t ir'le
aspecte uni ale ct·r.:ctării arheolo­ 1
t n l :t \ „Aşe,:l r ile ;l:tc cl" d ! l l M u n \ 1 1 (<l<•""op<-'rlte în " â il <.te la

c �rt a
gice ş i istorice ca şi prohl„mc
legate de on a rc şi res•au­
rare" obie<otclor de patrimoniu,
l'restigio.as.a mani!e.,tare , la car"
au parlic1pat profc<ari. arh„uloi;i.
iS!orki, ntll'eograH �i alţi spe­
c:ahşti carn au prc1c11t"'\ rnu1tate
ale acti·litâţ1 i lor in cadrul Şcd1n­
ţci în plen cit şi " l celor cmd
se<;ţii. •·a ţi11ut la aceeaşi dată
de 1.7 ma i . prilej totodată de a
marca ş i împlinirea a IO au1 <l<:
Ja m es n
oar 1c" prof or l u i ş1 1 n
O r ă ş t i c i " c u s u b t i t l u l „O prc-
2�n•are de !><l\l\>lari1ar<! a btnriei
�i cuhurii dac1kir d i n ePo"a J „ i
Burch1sta }1 a lui Decclial , [ i n
sud-estul r<·�iunii Hunc<lna.ra",
cupri111.înd reflecţii cu ide i ·1ala­
hi le · şi a�i. prb1toar1' la l ' ! < > ri a
Dacmi
ll<il(&ţia <.latclor şi cli-1crsua1ca
i n tc rprct�ri lor- at.lu"' Î n duha1e.
rile 1><: S<:C\1i n u le p11":1n re„u11a
sa.· a ·
aici, ele rdcrindp-s.:, i n ,„;cnţă.
la 1111ele dcseopcrin <lc prim or<h11
C!rlomăm·�1i, Sii-:h1şoara. l'ialra
Crai "'· Bratei, Pop•:Şh �te.I �u
da<if1Car<>a. :u1ah1a <k•corulu1. o r i ­
g m r a ş.a„ pn-<:um ŞI f1xa!'1·a l r o
<Ic
in co11t�x! Su•l·e't t·uropcan: aŞ<>­
'"rca la �lk;\-.�sa <ttit ,,„ !><>gată
in pr,,.lucţic ccr:unic.1 ro111ană
( J -'<1 fragnu·1ltc ceramice g:t�itr
şi J00 1 1parc) şi cca de la Roumla
uncie a fiinţat " " cc111rn et:rn1n1c
roman. după cum o do·,._�!uc
abundenţa �; rcp<'rtOriul l1g„ri-
11elor; C011>1dera\1ilc pri•1uul in­

tului Consfantin Da1co·1iciu.
La instit11\ul d„ artc plastice
„ I o n Andrnc,;cu" •·au de.,faşur"t
lucrările i n plen, partii:ipa11\i1
a'1i11d pasibilitatea Să aut.lie•e
semrnficati'tc com1rn1c.1ri printre
care cea care a sul.>liniat , c u oca­
zia a .Xl t.lc a n i de la crearea
Comitetului Xnţional Anttfascist,
importante aspcctc dîn acti•1itatea
Comitetului regional Cluj a\ accs­
td organiza.ţii antifasci•te, lnfiin·
ţată î n l!JJJ din iuiţiafr1a P.C.R
Un mănunchi de alte
comunicări. sus\iuutc de cunos·
eu\i oameni <.le ştiinţă şi cultură,
a u f;\cut elogiul lui Constantin
l)atc0'1iciu, pcrsona!i!âţii sale
didactice şi ştiinţilice. c u o ana­
( i n aşo:: d tri din Tr"n;1hania. Do­
brogea,, Oltcn1a , cu stal>ilirca <le
r;q>0rturi cronolo�icc i n t re dtf.,..
i
ritc culturi). 3f"�r! t1 i n d unor epoci
ş i ci•tilizaţii stri1·1echi, l a puncr„a
t n circuitul ştiinţific a unor prol"'
1101 care spor.,.sc; cuno�tin\elc de•­
prc istoria dacilor şi daco-rom"­
n i l o r S<tu b e·•idc11ţicrea unor
documcnte , mai pnţin cunoscute.
in folosul aprofundării Stlldierit
e'1enilllentclor şi faptelor <cmni­
fica.li'1e din istoria poporului
dte·1a rornăn, ca ŞI a u n or mirturii
documc111arc m1lrdnd acfr•ilatca
unor milit<tnţi peotru drepturi
naţionale.
Originale şi intcrcs:i.nte n i s-<tu
părut şi comunicarilc "<' s-au
����:::
,;cripţiile ·mtl'"' de l a Sarnu­
şidcd1cantul !or, Q. As1us
Ală1nri d" •faloro:isc 111a1crial"
cuprinLind 111i1rt11rii 1locumc111ar<•
ele istoric mct.l1e·1ală s-au \"'� i n
u
�\:C"��1J�::"1::•c,�o:::ini:;: �t��
şi cul1orii l•·udale romil11cşti,
Ne bucurăm că putcn> •··fidcn­
ţl<t aici, cl11ar prin pu\incle cxcm­
pic, lar�ul interes 1nanilc•tat în
cadrul ded"'-t�rilor fap. de asp<.>e­
tele lcgatc c1" ionl.>u11ătă\><ea con­
tmuă a acti'<itâ\i i de cerceta«'•
cc:ca et: clo·1cdcş1" ca ""istâ u n
nou •pirit al ccret:!ilrii, i n ampla.
acţiune 'tiinţilid. 'i culturală.
cc se .t�sfăşoară i n ţara uoas!ră.

:��: �;:��� � i
H<Apertinent.:l.a prcocuplirilors.1le ocnpat d e : critcriil<o p<'ntru sta­ în dmpul aprofunt.lilrii cunoa�-
in t.lomeciul arhe<>logiei şi istorici hilir"a tipolog1"i fortificaţiilor i ci . " al ·1alori•llrii
şi a rczultatelor remar.:ab11c, obţi· g„10-d11Ce; fa>.de de construc- , 1 i t or �.
 :IŞ.� romi
in
l 'arhc11-..� n ţ u 1:1 ac"a�u. 11""" CU1nl l"'troci, •,;tlnnl•• i<tnriCt·, cu ru. pini\ :inul lrt<:ut
!t•<111fr � t n 1 1 1 1 ! " 11 a11 3 iul 1"'" a t ; t "'"' 1 1 1 " \ ! a c t o lllMra aer'! S..->1un1·a ş11u•11f1că <I" la CIUJ·
lc1111. tut••bt.'1., ...,\ """" ""' „ " tlvuw11111 11P uhlij11l fa a face t 0 1 u !
::\ a p " ' a a !::.Cut-o. Ş• p a t n m v n rn l
'"" "''""'5. '"'T"'"\U" ,1,. 1 :. rn p o p.- n t r u a l� ' " ' a · 1 a l < m l c i:r:.1100.rc
,le H.le m11a1,·, c 1 t h u r.� şi „,.„ 1 „a 1 1�
a r h 1 1 t( ' h l r n 1 , l n ·1e<lr"'" 1�l5tr.'l.rn
"""'""'• .i,.
1wq><·l nM '< 1x••te ·lt'acun ş1 m , i ,•.
u r � a 1 1 1 1 ; , 1; \ � l 1 1 1<·ul ş i u1tc� r.\ ro1 forcşu "' ·11:<1:t de "
dt· "'"'"' al Tra11•1l 1;1111,·1. �u >I " nlOtllllHCllkl(>r.
i " ţnr:. ""''1<;\ < ' S o • l lo o
o n 1 . De :.r<>f'i\ •i11\ ll<'<:r...,,rc d n n 1 1 n
l'1om 111 ( < " " " "'""' J�•ll \ r l l " lHCll\111<'
.:"11�•· 1>\1c >.:l.n:l1'""' pro·11n1I 1 r<·· t n c l mp u l et·rce1ii n 1 Ş1 \'a!orofoc.'I.
-
-- E . A N C UŢA- R U Ş I N A R. U

SESIUNEA N A TURA, C U L TURA ŞI A R TA

IN SA TUL ROMÂNESC

C : . ;c �::;:�.::�r�. :::'. ;:: :: .� ;:-

1 ·· · · ·

'"r<" !,· ur�·""""M,1 � l u 1 r n l -at u

1111 �· ,i,. :irtft 1 ''' 1 '"1."5. ' " " ' ' """'
rn "�'"' " I "' <li ""'"•15. 1 1 1 • h l u
\ l t " ,,„. u < > p <" � t a m dt• a q u n n
l •' 1 L < ' , [ , · l n n t !'"" ' " "'
, . . . 1 1 n 1lil·
r��·� '" 1"""" ' " ' " 1:.l<>r1l1ca1<•a
JX' d o """" p!.nnm a !""""""'"'"
1 ... . rd..-b1ea p<>h' " l • · • l u h 1 1 '11·
111\,fo• : ' 1 nulr�lor ....�i.- " <• •lr«;ho·
<h-n• larg.\ pri 1 1 m l 1 ulal�"""""
� \ j ,, 1 1 1 t . 1 ' 1 0 " 1"' " ' " ' ,-„.o1„.11t".1
lLll"f f o r o n,• ..; 1 " " ·1aroat•· "
\ 1 1 1 l r'11 • l e :ouun i n Ha< \ 1 \ 1<"
ca l.1 • l i r � 1 1 u l lunn "'·" ,.,1 a1M
loc "''"'n•·a ""'��u " "''"'""!"'
i 1 1 1 r-u ' " ' 1 :"• ,1„ maru­
înl tt·
'" "'""'
fr•t:l.ro. <art· ,.„„ remarcat

Cu "
H!X' " \ 1 1 l e t ernporn1e u· •C '>KC<"d
P•"'°'hcotah• apr<��I"' l u nară
ş< >f><.'<:lacolde in ;"·r [ o l „·r �c Asp„'<' 1 din t u n pnl """'"""
atL loc î u lw<."r<• d111uuuc;\ ,lmu
OC'-"'1 an,
!7-2/t
uca!;i, ""'""''"" • l rn l. l uc„rcnrra <le drhnir<" n tn1<>r CMr�•·I" Stoica,
11nu1i 111.-lt• <k mai,

ElrmM/r s"'rn1/1ral"'t
în
a a 1 11t C . < ten>.\·g••n..rl<' -'""''"""·
�ouc ""'"�rafocr porr 1 1 n t l ole 1" ,,„/„„fo, su11bal1u; .Jr. arh. 1'Jn

rn//um �· "*' ; ,, ial1tl ""N1Î>1«r.

t 1 pnn\„ dc •at şi p.,r11cul:mto\\ol<
:trh11t-<1ur:il<"; 4. T<>p<.>11n111a h·�·• • •
!
En<"..-u, a/r

po.�1"
"'"""' """'f1011alr : <l r . arh. Sauda
nnpi cun> ..,. •1c<Lea, cSh' • k ca>il şi aş.·1.ilri, -' · U l � c „ m n �· l'ndr MPr<lr pn1'1�d
,,,.
\"01cult·sc-u,

s•·n•·r<�1-...1
·1orl"' o 1<•1115. •l•·•>st•b1l <Lr
1u 1 H î m l I:. o c;.,l.11.oorare
1 ra d • ţ 1 l 1x>pulart'. spe.1/1<ul .t1Mhllutura ţ><Jp1<ln•l1;
T<h>lt: l n c r.rih·,
i p1111 ··lemcm·:�­ <lr. Curnd1u Cflrl•a r�••s•·
Hucur,
m u l t u l 1,,.;1phnari . Au r;\spuu5111·„. f>ru•md ar�1/.ct1„·u I'
111\!CI 'Pt-<:iali�l1 d•· l a l n s t 1 t „ t u l
incdok n;11hmicak. prin n10<\11l drra{11
dr. !). t.
tic n·r<1·tin ,•rnnl.>):1Ce �· •loak..;to­
d„ uucrpr�tar,• " uuor f<•a h t f q o '"""'"/" /nJdrfw"o/,I:
d o n h•rcn *' 1 r 1nn1o·ril•• l:t rfatdc 0,111cea, r>ospodMulr ct< <>l:olf�ld'll
logoct·. ln�1Untul <k arl11tcct u 1 .\ , /r"­
[ n .< l i \ 1 1 ! 1 1 1 o l e �r"!>fahc, J ns t 1 1 u t " l
i"totic<" , s-a11 r i • lCat
o la u n ni·1<·l Jur IJ11r<11·1 lfo - >rf:Ml1/or
core.<p11111;>1or 111ll'1 manofr,tăn lort ald ; Sal>111 ş,,.,,,.i,c. Ţa• a
tic Ch1ourN/ou "' :„�,1 dnografrră
'"'"f··•rn/elr
J>"rllri1 p<uoeclart·'I C rn 1 ' l r u C 1 1 i l o r
�·
ş t i i n ţ o f •C•· ţ1nut5.. Nu putem,
fi e i ; Ion Dr:,�oescu •
''"Ol(Mf•U
hp;,ah-, 1-'.tlot ur" � t i i n \ 1 hcă �i nici "" domll, "'" icrnrhi•;\m
i>f>Sf'-Cltrrf< 00>1<lm li
Diu1b<>n/o;
. c nc ,clop•:dică �' nui;n-ologi drn ,1111 pomc1 <le ·l(•<l�rc •1al o m·
°'"" B;irca,
- "' rrprr
Tinuşnara, lboa Mar.•, Sat„ )l'lr<',
ele.
cornmncarik ou>l•tiut� in ca<\rnl }'•Jt/11/111
Focş.� 1 1 1 , Sohm Cnm era ŞI "'"SllllHi ,\"11/l<Y/I, W/11"11 '' aria Toţ><Jlfmna ol r:uslru·
lorcsc , d 1 n c.-lc pcstc JO ,Jc con>11- ;,, Ja/11/ •0•1tdn,S(. \"nm reda doar !" sooule; luaua Pop<•<c>>. lrrn"
"icări inscrose in program, m:.; c(1�·1;1. t 1 1 l u n , î u <lorn1ţa altMrn :"ocolan, "fof'<l"""rn 111/tT1or11/m

��;,J�:s:i;.i„:�1�;;,,,,�),1�\,"'�:��1;
muh de l"mătale au a1�u\umt
,\,,. ca1lrul )lu<cului
rii nowi 1111ag11H ll>Upra �\!l!!CCIP·
spt:daliştolor l o r abordatt', i n orc!nwa g r11p.\rn
SMl1hU �' de artă popular.!. „,„; sus ""' t q i o n a t c : dr. arh. Ţara l.dp11<1t/«1.
În ma1c, com1nucărîlc 1>rc.cn­ Mihai C a f h ' , l'o><bd Ji """""bi/ 01· " " ;""'""' a1��r1e a !m;t
rntc I"'' f i i:rup.�tc, in C1111C!1c d,· f" lc1m rn mtMra •1todr/11/m (aStl c um u „ i c.:. rca dr. lou Y!::i.o,luţiu,
I"' urmillo,,. /dnl>rr/11 ;,, u„,,, "'""'""'
tJm rtnoc•a/u.t',
:1spcc1clc :ibor<l:tt<", 1/r:t'OllMrU A11bo/o­ .u/1<alr olr ct•U·
rdc problem<": I . '"""' ţ;\ro\1wascl ltd111 rom1i11rse 1'ad•(wna/; J a n a i n ca..- �-a. Ileul
l;a'""· "'""'· u ""''" de propuuen Mit pr1•1ind
P<lli"1i<i (11/r•U N dr
tradt\1onală în r:iport cu satul Negoiţă, Vcor��ta
(llS<i �· sol unde a�p1...:1c C<: SC desprindeau
P•
şi n:11ura lncon1ur.'i.toorc ; 2. SI"'·
cificul în arhitectura populară; Valeo l)f.,,/xJvnieu/„;; dr. dm lema sesiunii \netcsotatea
�tudierii ca�i ţlirăllC}li Îll �trin§li
lcgătură cn naturn: locuinţaţliră­
neasi:ă �; 11e·,o;:i alcătuirii „„„;
topologii unitare pentru intre!(
teritoriu! ţării: cunoaşterea. ;>e
b.·Ha ccrc tăr lur ,
c i a 1 1 pnri l or ş1
tră�turi\or caractcristic<" aLc ca"!i
ţlrlncşti enntenoporanc) cit şi
altde Cc se i mpnn ca pnorit�l i
în ctr<:c\area CIHO)lralic:\ rom:\­
Hc"-SC;\ (,lnali•a cnhurn populare
diu me<lulc industriale: rolul fr.
meii tn ''ia\a ! a m il .-[
i \<hănc�h
tradi\oonalc: re prezenta rea in
mulee a etnograhei 11111ucito•eş11).
Dt-zbo.terilc ce au urmat au
rcafiomat "'''""itatca con \Luuliti i
cucetărilorintcrdis<:ipliMrc, o mai
acti·1;l, cobhomr<· i n term un-a lă ,
a<lincirca >tudocrii �i În1erpn.-1:\·
rii <locumemelor •�•urice î n -,�„. .bpct:t <lin timpnl "'""'""

unor man,•dnn<-, P"orcsc imhră·

CMc, �-a încercai re<"" o nstotuir�a
un ui grup de IA.naro.
E><poZi\oa •. l u qru •n•·ule
popnlaf<•" ilu,;tr<••Uă
muzi·
calc ·1arie·
1
1 a ea şi Ot1�U1ah1 Mt·a aces1ul

rn l<•n t ul
dome n uo al cr�a1w1 arHShtc popu·
IM<" tom.:lne�!•. mr�lc·
rilor auonuno.
l'af1ic1pa n 1 1 l o r 1a .,.„„„c şi

l
la ·1erni5.3jnl ••"poflţ1cî l<"·a fo>t

�:���: ;_"r;"�. :'..: :i;:r":�.�� ���:�� ; ! ;

rle amşto a"1alon şo "'"�''"" de
1n<tnun<"nle papnlat<" d in j udc­
llthor 1Hu
S...: t ornl ag ricol l l f o·1
\<"I<• D î m ho'„ , a. �i
au s u• l i n u t
u n 1>roi.:ram •l<" rn 1111cl papular:I..
''" tt"<'.11'!1 ac10r11 �lanana c ...cd
şo \hrc<"a Paul "''"""· l'oeFi
Aspect de la "•ernis..�rca <"NJ>Oli\iei • • l n ! ru s rne te
n mu21cale p<>pularc" l'c1rc f;belmu şi Dan \"crona

reil. clutid.:lrii unor f o nom<-n<" şi

ckment" cc mai pol fi a<Uti
surprinse p<: teren.

m a�����:� c�11,!':��j��rc �" �:�:

cnlrore şi farm...: întregii aC1iuni.
Astfel, în 1.iua <le l7 mai a a·1nt

!: ;�rn��jz�� �:po;:��\„��·'.'_ 'j�

st

s\ cx puse
n a
vitrinc dc pcrct c au fo
instrumente grup.�tc pe c.u „gorii
distincte: buciume, tulnice. flu·
i�re, ocarine, naiuri, ·1iori, coh>e,
go.lrnc şi \amboll. Aparte s-au
etalat in•lrnmcntcle folosile în
obicciurile tle iarn.:l : toM. buhai,
i.urg.:1!.:l i , hici, talang.:l. F!uicri c i i ,
jud.rie din ccramicll. fi pseudo­
instrnmentde muzicale (piept.:lni.

:;0u;;e·„�1;�! ş:;,:���.� 1�::�r::; Aspect din timpul spectacolului 5usţim1t de arti'li profesionişti
slllii de expo.<iţic, cu ajutorul şi amatori (foto •\ni Oi\)
"" Qrna::iat. r1ln"I din l 1 r i c.1 �i car„ lol°""ştc o „. ,;„ ,1„ .• 111<1 ru· Ic nfrr,\ P<'Utrn m a n i h • , l ă r i rn h 1 1 -
l""'onaJ;, , rr.·a\1a a n h l > d l Jl'>pu· 111cutr" """ p u \ i " n l " ş " " ' ' " ' nico. raJ.arti>1>C1• ol" d r · 1 a t fi ţ 1 11 u t ă
lar:1, fM1'1 ac•·>lc•1a <h• :i t rn1 ,;1!<•, kr.\>tr.\IO, buhn1, ""l(filM, :;.... , ; „„,..„ Xa/1Ua, ru//11r1t si
in <ull..iul "'"'r1nlor ct'lc· 111a1 a''" /„ s11/1</ r.>w<Î>1t<< •-a a<l<wi:a•
" ' ' I " \<• �· inAl!.\t•�«r „·1111rn••111r. ta ><'"" <k aq111111 I''"'''�'"'''''
"''""•'\"' " ' " "calA ,,T•�1ca", c m 1 · p1· •·ar.· )[u„•ul ,..1 1 u ! ou �1 do· ari ro
, ( „..,� d c • I " ; " ' ) f o " m Ş> a 1indu·l � ; , � �·
�,�'::::r\'.''""1·
l"''"'Lar.< 1„ in..,·nc. cu
oa "'l"t p1• l l • 1l u n l ' l 1 0 l I Ja u w l în :o::<·nda '" do•
1 · , . n , , , .... , „ , ,, ,„h'rp1<·t"' """'2I
' " ' " "' ' ' l :1 r < H l l l "'""" ' k ) l 1 hm ) l ; 1 x 1 1 1 1

O VALOROASA ANTOLOGIE A REVISTEI „C UViNTUL LIBER"

1 :; ; :;: [;;; � : ;: �; ;; �:.:��

- �· · ·· : trt· n·I.· """ '"'ll11nk eo11<k1„
. . '""'�11eş11 ''"' l ""'"'�"l.1 )11'er-
,,,„.
rn 11< �r l :-:;:�;�;.��;� :�::� :� 7�t:� �:'. '.:;:'.,\�
J„n.or,· d a " ""'�' ' " ' " ' " " ' " I ' " 1
rn· ,, 1 ·< ' . o I"" \rd,•LtlOIO r 1
I 'h' '"rho d•· " ' " " l'l:O. culneh· • k lo-�1a fa,._,,,:. 1�·ntru .1p.'\r:m'"
• ' " ' ' ' 'I'· p u l • l l l M • · 1 1 1 "" '"'·' . , l 1 1 ult"ahmlor t 1 1< h ,_a ţ w 1 . „1'r<>1:n·•ulm
1 1 1 1 1 L L I \ i l • • r " ,-."1p1:.miu:o.l , j , . 1 • o l 1 · şt n1lturn ""'"'"'!<', 111 1���1•11lc
1 1 ' .\ " hto·r.111.r.\, """ d1111n·
„ „ „ „ . „ , _, ..,.1 •. dc• >lin�:t i i i ! ! p u b l i -
"' ' ' '"'' " " " ' " " ' " " ' "P'"''f"' ' ' " ' ' ''
pnht1, a 1 n · h · U I C K l,I• •·kn\l'rlll'ic'
""" · l'"'<:"''"'o· . • u u 1 l a" 1'"' ' 1 " ' c . .. 11.:1 „),.. , 1 m ht1·r<·tU d t · " " " " ( t'
I " ' " ' " " \ , , 1 1 1 1 , · r l • · l i � � - 1 . 1 1 < rar.• 1 , '" poht1cc cornu n 1 � t 1 . SOCrnl·d"·
"''"11Ht dt· 1111 • "l'"'"·\!n• , ; , � ! "' mocr;,ţi. ><><: 1 a l 1 } t ' • " '" t a n . na­
' ' " " " h" ' ' ' "'""'"l •L•· 1 • •n \1onal·\ăr>\1nş•1. ! â r :O. o u � ! 1 r:i.licah,
'rd··l<·'>11n }I \ 1 1 1< ,._. \I u:-it. ,, , , , i , „ h l >t • r a l 1 t•1c., " " l o k-r<·tll d•• I''""•"•

"'\�';„„„.
"' ' " r : q , „ . ,„;, „ " 1'""'"'·'"1•· " • • ·
a l < - , '' ' " " """" ' �· p •h i 1u· " ' ' "'' ,.,., �,„.,. " " c„l a l • > r a l l a
" ·'J�irnl '" '"·''' · ' pr<·-1 > : : 1 1 �'"'' "'"''" „ <.: ' " " " " I lil···· · „. :i!l:i
p11hl !< ;tţ 1<', J>"""" }l J''""1''" ' " lhc Cn>tca, l 'ctrc C.:onstllnlrnc>cu­
'"" : . l • >rd:u:. '" pa�i111h· ....
1 1 •· la�1. G h . 01nu. ) l i ro n l<a<ln
a I"' l 'ar.�...,· h 1 1<·- c 1 1 , .\le;<<t11dru '" ' l ua,
C Tu..i l'••trc-.<:n, Vct a 1 l . 1 1<·
.,1"11 11111111 h l �· r " n > l r:.t
"''""·' l'n:"'' ' "· 1uh1 ! 1 • • U a rt· . • l • · l l " •
<(,l!!Cl' d 1 1 l 1 M ; o l l < �"tr'1 j 1 1 U J l ! < h · "'""" \ oe l o r E ! t 1 1 n 1 1 1 , �"rfat
\ u l•• ni '""' n 1 a 1 1 I . · h J. 1 :0. 1 1 1 „ . , ,-, l u
·
Call1111a.:lu, l>.:111o>h'1w li<•!<-,.
1 " """" ' \ "' " ' " " · " " " · ' ·· h f l >ill l <· l 9 i i Fd1� .\.Jena. 1 011 F.•l<•a, )fnC<"«
.rn ri:lt " " pu1o·r111< 1 1 1 1 p11I• L 1 1 p 1 � 1 l ; rii:ur.·.,.. 1 1 , l'<"lr<· l'a11<l1'<-·a, !·."�''"
1"'1"''"'"' """·'11 ' " ' I� ' ' " ' " 1�····· Jd••l,•:i11n, ( ; Qt.ill ll:\.•l11le-<:u, (;,.,,
• ' • l u h u ra .... 1-1 . 1�· 1 1 1 rn < l rt·p1 1 1 n ,.,.„. Bo;:'" · 1 ; , . ,„i:•· �!'" ' ' "'"'"·
flOlllnl' " !� • h 1 1 C • · . !'< ' " ' ' " 0 1 1• 1<·1�·11· I J . l. Suct1 1 a n u , �1cfan \ ' 0 1 C 1 1 ,
d•·•q:, �· ' " 11·r.1 1 u 1 a 1 1 • 1 1 a \ 1 " 1 1 a l :\ . .\thana"' Joi;•. 1011 t lo1><11d. T.
:\ . li . JJ.
r,\11"-'IU·
c r . .. 1urc;rn u . l.<>C•·:<.
l l r:.. 111�tc;rnu ŞI l l l \ 1 1 .
\ � fii '""'" J " ' f l � u l 1 1 h 1 1
\,„ I''' pl<111 m l t•rna\1onal. 111
l<c, 1st" a p111Jhcat " " ""''""""
J u c r:.. r , de �raf1c:O. . c u u h'ma11cfi
' l'·· • 1 :0. l după «· i n rnnum1<· L 9 j __i
111 t;,·rmani:1 " lo't """"'rn1'4
d 1 c 1 .• 111r:1 h11let1,1:1.. ct<·Ştt"<ra "�"'
c h 1<·r„'\, ca11· 1<·llc"<.:tal\ prnbkn1<·lc

"''""""'""·
„tei şi :tfcau u n !"""""\"' cara�­
" ILtll\n '1ah·lor 1�·
lcr !11111fa""1>l. ><·11111;1h• d1• urni
plan ""1Pm. 1111t•11>1l 1<"'1'<'" :tC'1·
<1111 Ct't mai '"'""'"\i i;rahc1eni
t:nste;\,
1 1 oi 1 1 1 i for\d<>r reaq10llHt". a ori::.
mn1 "''""� .><:ri!tori, "a a1 cpoc11 X 1 eulac Jon
B ' A rg . 1 .
" " " \ 1 1 l o r fa>Cl'I�. pe pl:on 1111<-rn,

:��','s � ���::'.��„��„ ���:�� a..::�:

.\nc�tiu, Barbule>cu
llos•. F . Brunea Fos, ,\. J 1 qn1do.
:tll •h·1••rn11„al <> p111<·rn1<"It ••f,•r­
ll"><-„11ţă Î l l ma>elu1 1"-' l 'U
·
c n
DragQş, I . IS<·r, C He'"'· L Oo­
tîndul

:� ;: �� :� ;: � î� I���;�'.:: ;::,a,�
·. pulu1.
• ' " 1
Ap.lnită in 1nh•r1:ilul I J noiem bria 1 1 . XK-OLae Tmut'a
, l • n , a 1
1x· ncol11h1t <o· pi""" ""'I'"' \firu 1,.,.. 1\IJJ- J octombrie 19.16, cca l n cele lj(j de uun>cr<· , c it<' au
>·1lll ap.�rnl, n··„,ta a pulohc.o.t C n Con­
,[,·
nn�apt, a 1 M1m ole da>'• d<· " 1tc1a seric " rc•11ste1 „Cn·1in·
""'"�"'"'"-" · \ilrăn111•�a. m 1 c 1 1 p10- tul h\><.·r" l·a a·1111 c" <!in�tor pc �·„·n1:.. arhooL<· a t i ! mhn�
d„cător 1 . 1 " 1 1 c \ i on a 1 i 1 , u1wlt· ccr. Tu(lor Tt·<1<lnn·sc11-IJr:11uşk l p r o m a 1x•lih�ă. "1<·rs11n. pro­
f{'p<•rtaJr.
Cnri ale 1 .11r�ht•'1t'l, """""'"�' 1 1 1 1 <" · """'' " i•părut in l )l l!J >uh conduc:c­ zA. crurncll ele katru. � 1 11t·111'l!O­
lt•Cl11llh, '�"""'" ,1� cul1 11r!I. şo rt'a lui C.:ot101"111in G1·llur. iar gral. p\aS\id. ş 1 mui1ta.rccc""i·
� l i m 1 :1 , făr.\ 1ko""l""' <le '1!�1rk· ><·fla a 1lm�1 fu a 1 1 i i l\l!i- 1926 �uh 11ote a1Jordînd u tcmat1cad1vers.1.
1wrqă pohhc!I.. concep\><" liLow­ d1req1a l u i Eugen Filotti) şi a l'a«:ur�ind ac�ast;\ Mmpl� llllto­
fic,\ •:tu c"·dont� rt·h�„,,..:.,, Conccnlr�t ;„ iurnl '1'1.u und<• diu- lO(!;le. cihtotul renşcştc ,,;1.-şi for.

'1 bo
mt:le o ide<: clar;\ despre l>OHata
p roblc m tică a tdată î n pag i ni l e
rt:\'iStei, care, p r i n orientarea
l' l
imprnn aiă de ar t i < u l ComuniSI
Ho m:l. n , a de·icnit un e is m og rafs
ob1t:"Ch't al rcali1r<ţ1i soc ial-po li·
tice romiincşti. Ce1 mai de """"'"
re p rcze nta n\1 ai scrisului rom:l.­
ncsc , care au dat "trălucire publi­
c1s1idi �i 1urnalistici1, au nHlitat,
'"' indice de nume c ar apar atit
e
adoptatil formula numcrclor spC·
>d use dt �;
:� �;,:�c.��- � �7��
cialc, f1t_-carc n u11tă.r l1i1I<I profilat l
pe o a n u mi t ă tem:'< rcfcrituarc la . na l '.
e•1c11irn<·n t� de seamă ak i�t o rici l<ea1o>arc'1 aceo1cl cupro">ă·
rumănilor. la 111arole perli<l11aht<i!1 tome a111ulog1i t·Ste c u at it mai
ale culturii ro m uc ti Ş! ale ccld
â � •1al<>r<•�s.â c n eh rc·110\a . , C1>1i nt u l
uni·,crs.al,•, la prohlcmdc ma1orc lil><!r'' a <lot""' " "'"tate b1blio·
ale anilor l9H- 1936 şi, i n nux! fi11, cok<e!n 111eomplcle ale d
h lt' u
dc0Sc b1 t , la p ro le n l păcu ş 1 J"htrin<lu·se doar in cî1c·1a \,,liho·
dcmocraţ1ci. Au cx1•t a t ş i rubttci t...C> şi mu'�"' · <ele mai complete

l< ărn
pri!l >Crierile lor, pc11tru apărarca con<t'1ntc <le-a l ungul in1reg1i cok<Cţti a!lindu·><' la U1Lh<.>k<Ca
ţării. pentru progresnl d !'<' Calea ap.� n\u a rc·1istci. care au tratat .\ca<lcnut·1 lt.S. om a ş1 B1Lh­

h ' cn > 1.
dreptăţii �; libertăţii socmle. pcn­ l uprn î m pon 1 ·1a thc1aturi1 . a fasci�· occca l11�t1t0Jtuhu d{· >111du i st o­
t rn apAr nn•
a u>d�pcmlcnte> şl muloi ş1 a tl m n l 1 1 prcct111l ric� �· SOC1al.polit1c"- tic pe lingă
şi teme !'"''""' dw�tiurulc "'""· C . C . al l ' . C . I ( . [)._.. ;,cc_-.,a, ca ""
11111
sn·1cr<rn ilă\11 naţ1oi1alc.
JX: la prnnul şi pînă l a ultimul c 1tore şt i , tn1eretul, �tu<lcnţ1i ele �Oll>hlmc ŞI i n r· u n l 111'\rU
nun1ăr. „Cu•dn\111 liber" a fost Antoloi,;m cuprind•·, iu "'""' nwm d e lncru pcutru oroce cc<et­
"01'SK'lent cu <lirecţule sale pro-­ part«, art1cole >0e1al-poht1c�. rt'·
:: :;. �i
,
t
..,
u
""'""'H m ! î
n ,\omcniul

���:j:�,.:;:;;:��;r �: ;� � � :�
grnmat1ce enun\ah: î n scnu11hca­ c "' , ' �1
w1ul ;m1�ol lira, ap.\rut i11 n r . I , 1, 1 Efortul <Jepu> de cd i l o l '1CC>­ ru
scris d<: dorc>Ctorul său , Tur1or lupta n11:ioclr11 anula""'"· ilemo· tc1 fitlor<>'<>e <H>tologi1 <">te rh·
.• l'r�ln1 craltce din ţ:1ra n oa t ră . •\rltc<>­
�
Ue a
Teodore>Cu-Branîştt•: plăhl tic satislaq1a ce o d ă c1h·
d-ta, •rnmp r<I�/'"" al ţ.im m,/r, toruhn p.�N:urgcrca cdor l"'''e
"Pa« e,,
lele, n:1Jroolu><: 11 g r l , •int Urîn·
asMtt Co„inml d1111C i n o rdin a1mn\"" "'"�'"' ·
,
lll1u . . . 2� <le ar11cole rcpr0<lu,-.,, „Hcgml
• . . Cu.-intul l;hu ura . „f Ir
' " "'' ln :�\ �� !:�='�i'��::� ::�; �;
"'' � I tc 1 �· a •nmarulm a1 1 ah t 1c al tuturoi
hvr/' .O Pttt'<·�' " " , . , r ( r 1H1nl<'rdor apar111e, care reuşcşte1
·
adln-
ruJ /or . . n , l f c l , >.!. �· lormcLe o """Siue
C n
c1>1H ><•$•erea intr.·gn prol>kmat1c1
"lf1 -d1 „„ a re·1101t•1 . • u t i n t l ht••r", rea­ i
',;;':;}!�i'.'"
C1u i 1 1 l n l llbrr d � a 1 1,,,.mhl11 asupra pro\J! c1na l 1 C 1
spim� nls(>1 al ad«'<lrrrl uitu
1n e ,
hlatorul at11 0l"!J1c1 a intOCnllt �1 re' 1•tc 1 , a l oc �i rolului ct l ·a
� u n S!!mar auah11C, J'<' 11 n c r iu a•ttu in eultura rom:inea..:l!. din
fn pci1/1c6, fo /i/ua/rml, I" 1,„.
t1 oo c I""'
C'1rc si11t me11ţ1ouatc t i t l urile ş1 pcrio.1da 1111crbchc:l., in lupta dco­
lr1<, 111 plu/Ud.1" laal< domc•"'fr anlurn a 1 l l o r , n u fcld"r, " făşu ra tă de foqdc democratice
l'1t/u omt11<Şh , C11d11tul lil,..r u ra llilor, c roiucilor dc teatru, c1ne­ palrwtice, '" fru11!C c u P't rtid ul
riduo., hol<l.tl Ş• dlr�, impo11wa ma1ogm!ict:. ,,,,„((ale ş. de �rtă Comunist Hom:i.n, '"'l"''""a
tul1<ror m.„ciunolor cani:t11ţ10„alr. p!as l tc l etc„ precum �1 1 ! u , t r'1\•ile fa�c1>mului �· a 01-uran11<mulu1,
€art c„c„/,i I" l'<>U, de pe «•lrd•·a de autor. f1irul om1S<> d,· hl.>erat, p<· ! l t r u ap.\rnrc:t păcu . a dcrno­
"""'tYS1lard in salu df. curs 11, dg an\\nluri ş 1 crun1co nt•scm111!1ca­ '·raţ1c1 , a r1 11hm\1ci umane.
acolo . rn p1afa >11art" t"'e. iluMraţ11 lotO!{taf1cc IX
Ca formil de cd>tare a fool a5<:mcn„a, antol<>;:ia cupriutk �' -- GAVIULĂ SARAFOLEAN

„HJERASUS, ANUAR' 79"

ddun11'u<' n u S<> mai face. l'rinl'1

i";��.!,���9� .�,10;; ����.;�:�� c o s�
· ;9 cuprinde u!1 număr redus de

lo r " .a ţi'1 11 oastră s l uta ap ­

comunocare u p r n i 1 1 volum a studii ce •ralonhcă Cet<Cetarra
red c a a fost Susţu>ulă �' l n plenul -.e>1un1 i a r tu.-ol og1că pe meleaguri nord·

"" l"' t nte

riţia primului •wlum a l pcriodocu- şi face u1Lelc Cons1daa/ll p n r 1 11d mohlo1ene, <lo;ir pa1r11, dar de
d�te
��;. �����:�:-- ����� i�,�]:,:�;
\-"' pol1/1eau1rr„!l11 Ho"''inm ( I Y l� ­ a<hic r a prÎ'l!nd
; - l �iO), >e muată de \'a!cnu Flo­ denoltarea soc1e1ll1u omeneşti i n
l�l!l .a vărnt lumma hparului riu O-Obnnotou acca>tl zonll. A>tld, l n c a d r u l
volumul al doilea a l acesl<·i pubh­ Oup.'1 c um sul>h1„a , in C11·1in­ �ap.a.tnrilor de s"h·are d i n z o n a

"'1\ii de muzeu care cuprinde,
în cele 400 <lo pagu11 ale sale.
comunicarile p rcz e n tate l a scsi u ·
11e'1şt1inţ1f1cA organizatA de mu•e­
s.·s11111e.
t u l de salut adrc""t p<1rUetpa11ţ1·
lor l a Elen'1 l>ra1>r, .""' re·
t a r al (o1111tetul u1 J udcţ•,an l'.C.U.
Botoşani, , , 111rl<ag1„l/r b<>i<>lf"'""
Jacuhu dc acumu!arc de la Stînca
au lo•t 1den11/1catc, pc 1en1om1l
locaht�ţi!or Cra<naleuca ş i Cotu
�licuhn\1 (comu11a CoţuŞ.:a), n>a1

trrr1</
ul t
b o oşău ca n în >1ua de 2' /oldtam1a a/r (<lru, pdSfru;4 numr­ multe a!"-"lăll orneneşH aparţini11d

dr
f.-hruarie l980. rGaS• 1111ln11m a/; " " " ' ncoh11cului (cultura Cuc11tcni).

Mitoc,
Cele 42 de materiale , cit cu­ tlorios. C u l'alaarr 11111/J<>i, epocii brtmlulul , Hallstattului,
R1p1u11i fl TrrrŞt</l• �'
Drdg11pn1, Stî„uşt1 şi �"e .
prinde •rolumu!, ,.. grnpeu<i in c1dturu gew-dacice şi cuh11ri1 Sin­
trd rn„ri rnhrki: f..() r na ta11a <le l r ş Sînt s.: m nalale ,
rtco"'P""· in (>111/rd sau f1rr,
Arht<>iogzr,
1'10„e şi M11�rologzr, dnf>Krafir, de ao;emenca. patru aşc&lri cucu-
arntit:a INuf>"''"'/or """''"• ,.,.
'
„m„ona/1Urc6, fapt dedus din 1 e n 1 cn c, dcscopcrite pe ·,alea l'o­
programul scsiurni, publicat l n c0•1</1h.ilr, " i•rll1gul� lor, �""" drigd. în aprop„·rca cornunc1

c
deschiderea ,·olumului. dooarece ,„„,,„..,,,„„,, „ „,""'""'' ""'/"'"· �l ihoa11(a, Botoiani, precum �i
tn cadrul pe r i odi c u l u a ea ă i st 1\nuaru\ mu>�u!tu botoşe11ean pe c11�·1a puncte arheolasice de un
rcal illlN•' � i 11 1<>n.a ora�u l u 1 Să·,eiu Ya<il.: l";d aolf". l'•·ob/,,,,u °''.4°"'" ,,.. "P""SC a < u p r a intcriorulni
(�I. Hrwh». Coulll11 m·1„,,J„11ru fon"''"'
car�
�· wlll<l'll sr„1a11a dt
C•11sH11/r«(il fi C.:u.tu
ca.,, 1 1 :..ran<'şt1 sau a unur d a t ; " ;
''' tn"I /n .\!.."$ ;., /""" " " urr<ld'</Qr dt obiceiuri d,• 1arn.'i i n t il111l<·
.l/l(lr/m/1 . . \ri,totd C r o , m a r u , S�•
ş1
I« /Ji,Jad-l"olra Sranl) I"" 111dcai:uri Loo10Ş:.. n.-nc { A ! lj:: <"I:<
J,·uopu1" <11hrdoţtU {ff' i•a/r" Î " " " " ' " " " r« , Cvn"""tAnl,· p<.'
p«I. /tl)/QŞ ll N I .
t ll a r u , lulrnaYu/ fllfdJUH; ])umo­
1'"'1nţ' I . l'ol:trct �,.„„. ok i,• !<1rir ><:<>! i n " '""'"IA al 1 ş1 ob1rrw1·1 1/r
Citau J>11>1rlr
t r u l.a·H1C,
1 1 a \ a "":031-
/J 1u
.'),,,,,„.
frro/11
Aprot1»1"'1�. '"" 1aria1<· "'l'<"<I<" „ , „
a• hrf'l<'f:'U Jur<'f'n1tr lN :oNa .'id­
" > J H tl t/I H JllJ<"{11/ lffJIOJlllU
•"<ono1111t:.. �· p<>h1 n',' ;1 1 rn u t urilor
.
<1/r J«11nlor JYamal<U '"
•·ou 1 1 f11 imf'•rJ " " " " ' · n cc=· llot<o�""l"r iii ><-<"nkl,• XIX �1 •mlfir. Cdu1(1 1 ) .
tare ( 1 k l l 1 :l ;, 111;'1ct1alnlm 1>:1ko­ XX. l'""'\C"l"'""" a1110rotlţ1lor C0111umcă11le d..- mernnntth>li�ă
.

�·
\JQ1au1r pr<. , c 1 1 1 t o l 1 1 1 lOna • k n o r d l � J I O�Hl''1<" 1''""1rn in1'"''"'""a Na· aduc , . , 1 n 1 1 n a 1 1 i pri·moare l a 1�·r­
.L � l o l d o f t ' 1 •l.11a1 in ><<old<' �uluo( U nn �'Jr!' ,i,. J"'"'l''N' � ; " " ' a l i ll l ţ < alt.• c ul t u r i i ro111ftnq1o
JX - X\" 1<"lt"lă f a p t „ 1 1·;\. 111ci au dorn„·;, I u l n> " " ' " " " c 1 1 t a r a•I•-<:• ran· s-au 11.'i<eut i n ţinuh1I Boto"
I<»\ rnh• '�''' t.h '�™' "P'""'" �· nt i" l'"'""\,· ole.:rn u al1• " ""' " l " /'e/ J'U
"""'" de cereale, c :< 1 H l tul apre·
'l-mnlor ()l:u1a Bucălaru,
l u i .il X l X-h·a, apo! l u l adu> d...­ Rrm1u T•oleauu - pi<lo• b.lloŞ<I­
n"l.1\c l'"·<><up:in • le i m h u n � - ma<o•h· !"'l'"la1<· �' ;„,1„,„..,. 1 , , ,i,. " '" " : )!arm (.;ancnici. Cuntn­
1 �1 "'" a , , , 1 , · rn d u r a i; n n i k � ; a ţiir:.. 11u1wa t"'t"""�'""""" la b11{11 la 1·u1{<l !• ��rn /„, LwluNr
Dallf."
pr.·�ă­
t o cra Ş•
f'/1rni.·fo•
1.·ch11�� !lwntuhu khn1c { E11ul luau tJ,.,f;';�„rarra ale�erLlor , [ „ ,\lt-san<ltu Andr<>l!t�.
/orgii - Cu1uml<
1/, J.i"''" · >rwld' I X - X I ",
E rn a ii . l i . C11//111i1 fit , [, • p u t a ţ 1 po:nlrn ;•dun;\.nl,· ad·l1<>C. Jr
""'d"I .
Suolar
1·a•<i dr la l'ti/nrr de .\/imit, \o,Lf
la btvg•·af•u
,.,,,. _,„pr"'""' "'hdari1a1<·am1nl<"1
1 < • n l n r d i n Hot"'-WL l' H ţAO'An1nwa E . Xa�tuu. Cm1lt1buf11
lu1 Gn>•.4'' ,,-„„,,,. �, D,,. .,;rrn1/r /111
f„ 1 „ m 1 11t1 ,_,„,,;„/„, (>q/n•·lklla­
'"a). \ h e ' " " �""'"""l" pro- 1.l"-u!,, 1. \ �· ch,ar l'""'·•"Ula a C \ \ 1(,
1„1u1c,.: reh·"""" '""'r ole..::opo·­ a "'""'"''""lvr I" l<A''"1b < 1 1 1 1 .\latri El/Ornucu dnpu .H 1 h o 1

"" "' rmţ>al•n·11

rm :irlwol0ţ1<'<' ' 1 n l J n < l q u l \ " a , l u t l'I07 ( ::' 1 d a u t"<>r1atnJ<· . l11ap111„.
o ,._"\p:.bgă duo corn •I•· u·rlJ, dt"­
""""'H l l Ş t <OHln" /><Jl«•W t<ll )
„J,- ' " :1rn1:tl >11
l":1 ş1 i n <·a111l altor p u l • l t c a 1 1 i
""""' u1n1 pu\ll• nuilmt 1 1 1 :1r1.1 ""'"d"lb' III ""')"! /lvt"fu11 1 : <lr ttn111·n • h n ţnra nt\,'.l.olr'1 fi l:o
c u l t u rn s1:„u·1t>-\"11ş, prnna de F:"'"'' l ' r "' · ·l>"f'•rt• p 1 1 , · 1 111/ a1u�1rnl )1,„,.„J,„ Jl"lcţ.-au Hot<>-

�:::::�.:i,':':���·. �;" �::::'.�;,

ac1·•1 i;:c" ,\„.,,.op<:tiltl pu1ă i11 """' "'""/or p,•f>"/"" "'''"1'1 " ' " '
"'
' '' '
1'""',... " ' "'"' act·'''"' <' u h u 1 1 fo 1"''f>•d f>1eţ<it111 1 1 1 <1lq;• nl0> dr
,\,· p•• ln11oro"l
� ,,„ ;; 1
.ltf>1da/' f>"'l1 u . ldlln.i11/, ,"/·h<>r; rrohl··nlt" , i,. '' "''�··nti
Hom!on 1 n , <""fl·
. . �.!f>•<lr
t .�n ua\1-
•lcllţL<'H"a dc111t•111.-l•or ddu111orn ' >c l a '"'" l 1 11 1 1 ::' 0 1 a 1 1 rn•·· 111,. mu1t•oi.:ralw1 t<>1n;l1w�11 .
. ,)c u L l t u rn 111alt·na1« .t �H."11110· „,„.„„, ,„i,,/,,,,,„,,.„ „,,,,,„1,„ , „ l i l ruhnrn <I<• "'""�'I'�"- f , . , „ 1 �'
�ilor lltJŞ1 ro i-tc•tu-<la• 1. l<" " 1 < ,.. mt
;:: , "" '" ''
�"' n•nu�r<'a'3 ·mloUlL\L·
" 1„1„11<•""" " ' /(,)<""''" ''"' '907 / .
in \11111tunlo• ll11�ilor 111 ,._,·olck 11
] \ ' - 1 1 i..- . n . . Jl<" b,H:. '""" ''·rec �: 1 ' ' ;�;;.';:'�',':';„;,•:;::l:;,a��f�(1:�„;,;:;'. ,\1�'rut '"t' <'C1<l:1 C o m • l < · t u l u i
<Ic ş1 • � l n c a \ 1 c "•'"(\''''•
1:1ro rt·u· n 1 c do• la \fo11<"Şl l · l l.·:dul 1 0 '1111111 l"'" "i""''"' ;„ pcrooa.Ja
n "iltatdor
l l o h ul m . cur„hora"·" 1 9 ! 1i - l <J! I . t· it �· l H l 'la po: n t r n
<nl t otr.\
d.·morra1„a1•·a n1�u. t ! u \ m d o · ' t a t
:tl l'"l''\uhu Bntnşm11, prm ,1ră­
c<"rff•l .'i t 1 1 ar1 ... oloi:1cl" •l<> l:. Jlirl a < l ­
S.-a,:. c u "'"'"" " ! " I c p r o ­
,la111a u 1 1 111 pup dt• 1 " " "' "i='"r'
\ a ka o l upl 2 1 ,\ul(\\'' l'IH 1 n ţ 1 1 o u t 1 1 n l c
,.,,..[ l\\tt' a,...,,,,; < l < " t i p S i m au:i do'
<le l a � J , . , . • u 1 JUd<·ţ�a" Botnş.1 1 1 1 .
" " " h ! u �ral1c.· h u n • " . <lqL "
�loldo„-, l\<>r,l ( C ; t1l"<•r�h·
in
dc .\ l u r q ; J , 1 1 ţara 11<<1,1r'i 1 l•:r1ll l l • · )J„l,n u , A sprrlr d/e 111<:>'"•I"' """'"
Jr„1""""
I'''"•· a 1 l u•!r :<\1<'1 ,.,,,. ""P"�t„,.�
·' '""'"";1 „leil < ă J•'P"la\1a maJ<1· ntmrfl• dw J""'/"I lt!
ri1;ir;, '1111 .„ . . �, l""I{' f>rt!O)llJd QZ'Î"'""'' '' '''�"/'"""' ,/w
„,..,1,„ _ nu1uarnl a l . l rn \,•;i .,) 1„lu­
,.,„.
""!'""""'"
"
g..t••-,l;u· u � E uC•''"·' l'o • p U \ " • I , t 1 lt•
muh11 „ H 1t·rn"'"' " ·'!�•n·
1..-
"'"' 1 9 1 /i - 1 92 1 ; ,.;1..ia ( ' '"'"" ·
�n1//1i f>ml 1 1 1 rn//uwo·11 plamd"' fit .�>(>rrt.
, „ 1 „ „„at.'i --�1urnr�. «· "'""
"'""""' /11(1t11 ""'"'"'
'"'''""d"Q �Jţd·
,, ; 1 1 1 1 ....,.\\•·;o-.<>� l..,�;1p1l 1 n lor·
l"'l'""!e ,\� „„,.
"'' '"". " "'<JJ1 l1rd dr l l f> -"l111<et.,.. """""''' fl··�/lll
,,, ,„ .,.,"(""'"· ,„,,,.,„, tl•fo• d<1„0(1a/1U „/, 11dll'1J/l>l"f• I'" 1md
" ' " 1 i<>nal
I"'"' "'"'�-
' "1 ·
/U! oit stal /„ f••</11/j„dt/ /)o,,Jho1,
, , .. al.- ""' " '"�''""' '"
l"ll.l/111; \"1„J„1;1 ,.„,„„„ 11;„ar�""'·
/Ju·� "'' ' pm•1111I flrl/1"" ,:rl...­ 2J .hpot 1 9J..I .\/a•/1o· 1 9 / S ) .
o/1Jn«I f„ lt"""'IJ ffUJI/,/„, ro<r· D m t r<· """'·rialcl,• I"' "'""'
/11 1' •llh(•>/"f:I"" f•I Zl/ff<I J/1<Ş1/or; ol.- c·\'1„�tnfn· u•rn;m::Lm 1>< <.-lt· ---- MARIA I G NAT

KARL TROBAS, A.B.C, DES PAPIERS,

GRAZ, AUSTRIA 1982, 212 P• + i i .
,„,,...
L"a,�:�:;::;.�;:·.:· .:i�:: ,,��„:� 2 OOO
a10>t ; o l 1 , l� Cr�I . ,.,,,. p r c \ q rn l ;\ a hir!I<">. ah<>r<ka'1
1, ""
o le nnph„it�a a
·
<k ani ol•• aceeaşi con,tanţa, ati• prohl.-md"
rt>llJl„Url<H� IH A .r A r t Y H , Jl1b/1.r la '"'"'OP<''"'"'" acc<ttn pre\"" "'"" ale IMum •>IOtlCf", d• �j
"" l�;,d m:.«•n,\1. De aceea, o l„in;\ p:t.rtc
Pin
1h,Jir" S"'""'/"NIV"· .1>pectt fundamf"uta!<: :i\,· ol•\i·
, , . . „ ; �'
"
Trol>a>, c u n US<'. u l 'l"--cinbt in ol111 •tolnm c,1c r.·<N'la!ă 1 < t o r i · �""""'"'�"; hi1twi .
,lonu·nrnl ,1„d1nii multiplelor e u l u i pr<Xh\CNii �i n t i h >.>rii h i r l 1 e i . a c e s t p u n c t d� .„.,i,.". opera s :.
n•1�-cte lf"�ate •Ic hi<tte, I"""" ş,, t n t u� 1 . n u c•tt· o cane t�ore­ r�spund� " " " ' dQmenm v a � \ in
ta in•kmim• cm1<>nlor <.'i i ·1nln­ "''.'i \'""'ira\ ,,·,ol\\tia t ch no\og i1• 1 tarr s.. incad"·a'.'i Ş> rn u h i pl"
innl A . 11.C. dti l'apurs. Cart•·a. r n :>«·« olnnwrnn. i-:: a r l Tro1�1'. lucrări pracuct cu rnn· ,; ' ''""' '.
"!�\nit :.. ;n 1'11'!. �ub :rn-pici111· f<>l<>:'i1"1 •lrq)I pr� ·I<">' ' imp!on � · conlrun1a11 >,1 de Li. !'<_„1111tf1r:o­
1\k;„k•n11-.Chc D n1'k - li d<mA l•a tllJulrn ·1olu"' e<W �uhliniM.'i,
.
\"crlogs- '"" celor 11nl,•11h <l•· 1 1 t 1 l o -
 neş1e de !a cele dintii descoperiri Capitolul VI se adr„sează mai

: � ����: t� :��� ;;��'!!:�:

în acest domeniu mcr�înd pi11ă u 1 n e
i11 epoca niaşmi�1nnlui occidental. irt f < i
Autorul puuc!eală ud mari etape
��� �;:...;��,,;:�i�:�t�:�,���!�
s

ale istorici hir!iei: cea e"trcm

rcst:iurare, capitolul V I I pre•int:l
orientală ( 10,- 7$0), urmată de
"" mteres ap.1rte. El este consa·
clapa araho-maură (7, l - 1 200)
pc:
era� metodelor de analii.li. li>ico-
iu fine, eurof"'ană,

��:;:;: p !t;! : ��,���:11.„�::

�;, cca
ă
care o urmăreşte pină la anul
r m
1 800. Recentele descoperii i
sare. Ş i de data aceasta '1l!torul
făcute in R. I'. Chineză do-1e­ indicii. cu claritate metodele de
des.; că hirli'1 cra lol0!<i1ă incă
h:i>ll. ale anall>ei. lăsiml sll. se
clin srtolul l i.e.n .. dcci cu "pcoaJ"'
in\eleagă faptul ca domeniul
două .,cacuri îuaintea acredila­
acesta es1e mult mai ·,ast. Tot
tei date de 10, c . n . , de la care
atit de •1aloro:s n i se pare para·
p<>t11cştc K . Trobas. l)i11 <nhpat'1·
gralul rczcrmt rc>isten\ei foii
gralele capitolului reţinem datdc
de hîrtie şi •1crilic.:l.rii ac<'Stcia.
privind pdmrlc mori de hîrtie
Strîns lcgat de problematica res­
din Europa, rcalil:l.rea n>ecanică
J""C ti·,11. cste ,P conţinutu] capito­
a hirti�i. maşini p<ntru obţine·
\ului următor, dffiicat dekeţiu­
'"" h!rtiei •·te.
nil<.>r hirtic1 prin ut1l1Zarc şi micro­
!11că de la inceput, d„ dtre prol. Capitolul următor abordează organisme. Se Iace o pertinentă
univ. dr. H. Stark. repre•cn1a11. materiile prime pentru obţine• trecere in re·1jstă a cau•clor şl a
tul Institutului penlru tehnica rea hîrtiei por11i11d tu lemnul, mctodt•lor de i"'kpărtare a elc"C·
hirtiei. maun:ilului celular şi plantele anuale şi nj„11�ind la relor produsc dc acţiunc'1 unor
librclor din U1>i-1crsitatca tehnică fibrei� sintetic„ şi la cele mmc· c111perei. bacterii. inscct�. a u11or
Gral. Apre<:ierile snle incilll. J;i rale. l'rimul capit<:>I tu "" pro­ ccrnduri et�. Capitolul I X pri­
o atentă şi „�crcm <Ic ulllă stu­ nunţat conţinu! practic e.ie cd veşte lmb:Urînm:a himc1 �i cdu·
die..., a d.rţii struc1uracă de Karl de·al 1 1 \.)ea, it11it1<1at Ccmţm:o· lo�d. cau•elt:, 1n„t0<lele de tra-
Trobo.s în unsp•c.<e<:e capitole. ţii. Paneade inccput este rc•cr· 1:1.•e, subi�"Ctul concinuindu·M: 'i
prcmcr.sc dc o .curtă 1ntrodun·re ·iată. diferitelor metode de şle­ ;,, capuolul următor, !<lărnindn-M:
şi inchciatc. cu o suită de date fuire. f"' dnd cea d„ a doua abor· asnpr" 11nor ...,zuhate mnito•ii.

� ��,,':��;�� "��u ���t: �:;:

biWiogralice, adrese ale unor ca ile ' fi Cel de-al Xi-lea capitol se rcfrră.
institutC Sf"'cializatc , murec,arh1- i f c la ac1i·,area, •estaurarea şi cun­
ve. in al căror prograin -d<• faptul că intreiuctările<ia deligni senarea hiniei. cu referinţă spe­
lucru intra �i preocupări pri·Jt11d fic;ir(' Cît şi la celc <le <k-<:olorare Ci'1lă asupra atacurilor unor ciu­
hîrtia f.'1. rcîmîlnim metode practice şi în pen:i , a dczînlecţiei.
Nu ·mm putea slll.rui asupm laboratoarele noastre. Acelaşi in· \'olumul reputatului <.>rn de
ficc1rei'1 <lin aceste �rţi care tereS 5tîrncştc capitolul \', inli· ştiinţă Karl Tr<:>bas este tipărit
se infă\işca>ă ca •1crita\>ilc n1icru­ tulal Mat<ria/c a;uttilcare plnlru în candi\ii Krahcc e"cdente. Ilus­
monogralii tem'1tic„. a..•iţurind hfrl•�. 1\ulornl stăruie, pc hnnă traţia. aleasă c u mullă cun1pe-
dtitornl că orice '1spttt snrpri11s dreptate, asupra Cl>fl<hţu1or cc 1c11ţâ . completea>ll. cu fidd1tate

l'afnus
de autorul •1olumnlni r<"prezintă trebuie îndeplinite de mMerialele '�""'\ scris clar, metodic şi deel
<.> bine·1enilll inforn1'1\1e. Ca o ajutăto;i.rc., de cele de umplere es\rcm <le u11l. .i,/l,C.drJ
car:M:teri5tică a căr\ii re\1ne1n t.a. Spedalisrnl intilncşte o .,;,;. cousidcrăm că ""huie � � afle
legătura urinsă între datele ce une hugă asupra procesului de pe mas.1 de lucru a oricarui
s.: referă la istoria problematicii producţ1e cu accentf"' OJ)<'r'1ţia de speciahst ln ace�\ domc111u, •1tili­

tare
ş1 caracterul practic către care măcinare, dc<luc\rarnro. St,-d1mc1" tatca sa curcn•A 1nstihcl11dn·i cu
este con<ius cititorul. , polimerizare, formarea foii pn,..,, i 11ţă prc<en\a.
Primu! capitol, intitulat Hlrtîa. şi rezistenţa c i , materialele de
J,f,nifie, iJlc•i• �; d•:wlfarr, pot- ungere �.a, -- E L E N A PANAIT·PĂRIU
SUMAR e CONTENTS e SOMMAIRE e CO)\EP)l>AHJIE

E\ llJE\T.\.

Cpaul!nT�.,,,uoc 11cc.�";101.a1111c .'lno:l•)I! t•·�­

" <,'TllpOA
THU1111 c�·uiectKOll3Hll>t J•ll<,'TllTC.11.111.i:< Ta·
llallTOH 1w;1;e
Ol'Jl'.'11, DEZUATIÎlll 78 - O L U ! P l -'o C l l" N G A ;\ T L" D O H 1\N. Două

52 - PAVEL.
portrete <le Pc1ro Uelloti !n p"1aeoteca
Angh�l Creaţia a rt i s t i c\
. popn·
Drukcnt hal (noi a t r i b u i r i ] . Dcu:< r o r t r a 1 t <
lM.\ C<>a!emporan :'• şi muzec11:: ( 1 ) . l..;1 c rfa.
de Petro Boli • l i tlnn• la pmacoth�:iuc
tio11 artisUquc papulaire contvmporain�
ks onu•�es
Br11kcntl1al lnuu•1dk' a l l ri l • I l ion>] · T"o
l'" r 1 rn 1 t s of Petro l ld \ 0 1 1 1 1 1 t h c Urn\•cntl�11
(I).
et (I). The co111empornry folk

COll!H).\l�UHOC l!a]lO!t>lOC .'\1�1

artistic cr�a•ion
�tpCll ( I )
Tl!OJl'IVCTBO li
au<I t h� mu><·uins
p e l u re �alkq• (ncw a�''<:"'""�'I
llll]lT]ICT.! l l �Tpa \;P."T.1u·m R 111u1a­
XY!tO>l:CCTllCl l l , O C
)<OT�1<C 1;p_n;c11Ta:H• ( l i (l ! )�C aTpL1Gy1111 n ) .

l'ATIU�IU.\"lU 1)0 - �!aril! 'l l H \LACll[, Donaţia plLIO·

rnlu1 Jo,,f Ji:do·r. La <luna1,nn d u ix·nllrr
6� - Ion 1". l)R,\ G O M I R . L:n v:l<-•11port C\1Cll l u> 1 I 1.;,.l�·r. The <lona1iou ol l h e 1xi.intcr
!enian - „Horn ele l a ns ] o s i i Kd>01
lkr��ll"". l"11
"'PI"''' < l e C11c11te1u - . . La r<m<l� <le
J�.�p :-�·.1oarn1rna l l ocnoj1a l-\eiiqrn.

1.\"F•lll.\IK!"ll
ll�rcşti"'. A Cncu\cni support-pot - . . The
roun<l d.�rtcc ol lkrcşti"". 1:1\0.\H:I. 11EtE\"7.lt.
l\yi;yTcuc"an nocy;ta·no(.Tautm , , X o p ;• u
Ecp elll T 1 1 " SG - SL! < i L O � ! -- \ . Cr< -> \ 1 1 ţ>'pu?.1<.\ i n uokr·
pr�•arcn t111�rci genera\1i

7 1 - DOR l :s" E L ! C H I M .
SS - ! 011 G R I G O U E SC U . pătrar de semi
lnstalnţii nJe tehnicii
Uu
de mu•c<>;;r�l1u
populare <l i n zona ctnografic1l Tro111ş.
Jnsta!1"tion• <!c \u tcchniquepopufairc cle la
1.onc ethnogrnphi<juc de Trotuf. Folk
technical installattons i n thc Trotuş cthno­ 89 - E. • • Coatinui-
;:: r .•phi<: ><mc.
1\:\"C UT.\- l < l· � 1 :\" .\f{U ,
tatc
yc T p o ncT a a n
rn u ! l nnil,·nari""

T]1(1Ty1111..
](apo1u1ue iex><11•1ec1111e
nuorp:Uj!Lt'!CCltOll 30HC
jJ(l - \11i:: h,•! St'Munea
\'.\\"EL. S1!11mr, c�I·
77 - IOX CHEI.CEA. ,.Cooşta„ - document c!e "'"' �i �·t� fo sM11I ""nUllNC
tontinuitate bin11lcnoră ln ·1iu\a agricol:!
a poporului rom:\n. !..;o • • Coaşta"' - docu· 9'.!. - O .

!ib .. ,- ·
(;�1ri\.\ S \ l{.\l'".J l.E \ � , ,.,1oro:ui
ment de continuitC bi1nill�nairc d:1ns l n vie ;u1t<>lo;:ie a rc11•!ci "Cn l!n1L1l
agri<:ole d u peuple roumain. Thc .,Co.1�ta"
- a document of bimillenary continnity
in thc agricultur.1! l i l e ol thc Homanian

9-1 - Elenn
feOl'IC
JIDYXTLICll· l ',\ :\° ,\ 1 T- \',\R Î U, 1.;:1rl Tro!n�.
A . IJ.C. J« P�,�u,s. Gr.v., Austri:i.. ! � � � .
, , H oall!T;).'' CBll)leTCJll.CTM•
•rU."T€TllffO nOCTCJll1Clla OClo!:It';tCJll1H y
pyMw11c1;oro 11aponn. Z 1 2 p . -l i l .
.