Professional Documents
Culture Documents
T2
T2
1. Imaginea unui obiect real plasat în focarul principal al unei lentile divergente este:
a.mărită; b.răsturnată; c.micşorată de două ori; d.la infinit; e. mărită de două ori
3. Expresia convergenţei unei lentile subţiri cu indicele de refracţie absolut n, aflată într-un lichid cu indicele de
refracţie nlichid este:
a.
1
C
=( n−1 )
1 1
−
R1 R2 ( )
b.
1
=
(
n
C n lichid
−1
1 1
−
R1 R2 )( )
c.
C=(n−1)
( 1 1
−
R1 R2 )
d.
C=
( n n −1)( R1 − R1 )
lichid 1 2
5. O rază de lumină ajunge la suprafaţa de separaţie dintre două medii cu indicii de refracţie n 1n2 . Mersul razei
de lumină este corect în graficul:
a. b. c. d.
e. nici un răspuns nu este corect
6. Dacă introducem o lentilă într-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei , distanţa focală a
lentilei:
a. poate fi mai mare, mai mic sau egal cu unitatea, în funcţie de mediu;
d. arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid;
8. Prin introducerea unei lentile într-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei,
convergenţa lentilei:
a. devine nulă
b. devine infinită
c. nu se modifică
a. 2,5 •107m/ s b. 0,4 •108m/ s c. 2,5 •108m/ s d. 3 •108m/ s e. nici un răspuns nu este corect
11. Considerând că notaţiile sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice
12. Un bazin paralelipipedic cu baza orizontală pătrată cu latura a = 20m şi cu adâncimea h = 2m este
umplut cu un lichid transparent cu indicele de refracţie n = 1,41 ( ). Deasupra lichidului este aer. În centrul
bazei bazinului este plasată o sursă punctiformă de lumină. Pe suprafaţa lichidului pluteşte un disc având centrul
pe verticala sursei de lumină. Dacă nici o rază de lumină nu iese din bazin, raza discului este de cel puţin:
a. 1m b. 1,41m c. 1,73m d. 2m e. 3m
13. O monedă este păstrată într-o cutie, sub un capac de sticlă (n = 1,5), lipită de acesta. Privind moneda prin
capac sub incidenţă normală, ea pare a fi mai aproape cu 2mm decât este în realitate. Grosimea capacului este:
a. numărul lui Avogadro b. temperatura c. concentraţia volumica d. constanta lui Boltzmann e. nici una din
variantele anterioare nu este corectă.
b. J; c. J/s; d. kg; e. g
a. ;
16. O cantitate de azot se află la presiunea p = 56∙10 3 N/m2 şi este caracterizată de viteza termică vT = 600 m/s.
Densitatea azotului este:
p
17.O masă constantă de gaz suferă o transformare reprezentată în coordonate p-T conform
graficului alăturat. Variaţia densităţii gazului în acest proces este reprezentată corect în graficul:
T
a. b. c. d.
p T T p
18. Moleculele unui gaz ideal biatomic disociază în proporţie de 40%. În urma acestui proces masa molară a
gazului:
a. creşte cu 28,6%
b. creşte cu 60%;
c. scade cu 60%;
d. scade cu 28,6%;
e. nici una din răspunsurile anterioare nu este corect.
a. temperatura absolută;
ν RT
20. Unitatea de măsură a mărimii fizice egală cu V este:
a. Nm2 b. N / m2 c. N / m d. Nm e. kg
a. 33,461023 molecule b. 2,99 1025 molecule c. 33,461025 molecule d. 2,99 1027 molecule
e. nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
b. aceeaşi temperatură;
c. aceeaşi presiune;
d. acelaşi număr de moli. e. nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect
24. Ţinând cont că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură a
căldurii specifice în S.I. este:
a. b. c. d. e. K
26. În figură sunt reprezentate, în coordonate p-T, două transformări izocore pentru
mase egale din acelaşi tip de gaz ideal. Despre volumele V1 şi V2 ocupate de gaz în
a. V1 V2
b. V2 =V1
c. V2 V1
d. 2V2 =V
U
a. 6V; b. 7V; c. 4V; d. 5V. e. 2V
29. Dependenţa intensităţii curentului electric într-un circuit simplu conectat la o sursă de tensiune electromotoare
E şi rezistenţă internă r, de valoarea rezistenţei externe R, I=f(R), corespunde reprezentării grafice:
a. b. c. d.
30. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice exprimată în unităţi fundamentale ale SI este:
2 2 2 2
kg⋅m kg⋅m kg⋅m kg⋅m
2 3 2 2 3 3 2
a. A ⋅s b. A ⋅s c. A⋅s d. A ⋅s e. A
31. Într-un circuit de curent continuu puterea debitată în circuitul exterior de o sursă de tensiune electromotoare
are valoarea maximă Pmax= 20 W atunci când rezistenţa externă este R= 500 . Tensiunea electromotoare a
sursei are valoarea de:
ρ−ρ0
32. Mărimea fizică exprimată prin ρ0 t reprezintă:
a. rezistenţă electrică
b. rezistivitate electrică
e. temperatura
33. Consideraţi porţiunea dintr-un circuit electric a cărui diagramă este reprezentată în
figura alăturată. Intensităţile unora dintre curenţii care circulă prin fire sunt I 1= 1A, I2= 9A și I4 = 5A.
Intensitatea curentului I5 are valoarea:
a. 1A b. 5A c. 9A d. 10 A e. 2A
34.O sarcină electrică Q = 144C trece prin secţiunea transversală a unui conductor în timpul t = 1min .Curentul
electric are intensitatea:
35.Trei generatoare identice, fiecare având t.e.m. E = 6V şi rezistenţa internă r = 3 sunt legate in paralel.
Caracteristicile generatorului echivalent, care înlocuieşte cele trei generatoare identice sunt:
36.Două reşouri electrice cu rezistenţele electrice R1 şi R2 având aceeaşi tensiune nominală au puterile
electrice nominale de 500W şi respectiv de 200W. Între rezistenţele electrice ale celor două reşouri există relaţia:
37. Rezistivitatea electrică a unui metal, aflat la temperatura de 25°C , este cu 15% mai mare decât rezistivitatea
electrică a acelui metal la temperatura de 0°C. Coeficientul termic al rezistivităţii pentru metalul utilizat este:
39.Un fir conductor omogen, de secţiune constantă şi de lungime l, este conectat la bornele unei surse cu
rezistenţă interioară neglijabilă. Dacă firul conductor se taie în două bucăţi egale, fiecare de lungime l/ 2, care se
leagă în paralel la bornele aceleiaşi surse, intensitatea curentului furnizat de sursă devine, faţă de cea furnizată
iniţial:
a. de 2 ori mai mare b. de 2 ori mai mică c. de 4 ori mai mare d. de 4 ori mai mică