Prof. Univ.

Dr. Cristina Tiu

Președintele Societății
de Neurologie din România

Neurologie
Șef Lucrări
Dr. Ana Giurgiuca

Psihiatrie
Președinte Asociația Română
de Psihiatrie și Psihoterapie

Prof. Univ.
Dr. Mirela Manea

Spitalul Clinic de Psihiatrie Revista profesioniștilor din Sănătate • 2023 - 2024 • Publicație creditată B+ conform
„Alexandru Obregia“, București,
UMF„Carol Davila“, București

Prof. Univ.
Dr. Ion Dafinoiu

Universitatea
„Al. I. Cuza” din Iași

Conf. Univ. Dr. Florentina

Cristina Pleșa

Spitalul Universitar de Urgenţă

Militar Central„Carol Davila“

Conf. Univ. Dr. Habil.

Horia Pleș

Președinte Societatea Română

de Neurochirurgie

Șef Lucrări Dr. Ghiță

Aurelian Mihai

Medic primar oftalmolog,

Spitalul Universitar
de Urgență, București

As. Univ. Dr. Găină

Marcel-Alexandru

UMF„Grigore T. Popa”, Iași

Dr. Daniela
Jenica Sichitiu

Medic primar psihiatru,

psihoterapeut
 Disfagia orofaringiană afectează
până la 81% dintre pacienții cu
AVC acut și până la 50% dintre
cei cu AVC subacut la 6 luni.1
Adresarea precoce a provocărilor
nutriționale îmbunătățeste ratele
de supraviețuire și de recuperare
ale acestora.1

Nutilis este un agent de

îngroșare a alimentelor și
băuturilor, rezistent la
acțiunea amilazelor,
indicat în gestionarea
nutrițională a disfagiei.

Nutrison și Nutridrink
sunt soluții enterale complete
din punct de vedere nutrițional,
indicate în regimul dietetic al
malnutriției secundare.

Nutilis, Nutrison și Nutridrink sunt alimente destinate unor

scopuri medicale speciale și trebuie utilizate sub supraveghere
medicală. Conținut destinat profesioniștilor din domeniul
sănătații. Informații valabile la data publicării: Iunie 2023.
Referințe: 1. Dziewas, et al. European Stroke Organisation and
European Society for Swallowing Disorders guideline for the
diagnosis and treatment of post-stroke dysphagia. European
Stroke Journal 2021; 6:LXXXIX-CXV.
 Sumar

„Neurologia a intrat într-o nouă etapă și nu mai este

o specialitate descurajantă“
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Cristina Tiu
4
„Acțiunile în care este implicată ARPP, vor avea
un impact pozitiv asupra îmbunătățirii arhitecturii
sistemului de sănătate mintală din România“ 6
Interviu cu Șef Lucrări Dr. Ana Giurgiuca

Heterogenitatea tabloului clinic al afecțiunilor psihice

din cadrul Coreei Huntington - Prezentare de caz
Dr. Romina Ionescu, Dr. Denisa Careba, 10
Prof. Univ. Dr. Mirela Manea

Tratamentul cu levodopa în Boala Parkinson avansată

Conf. Univ. Dr. Florentina Cristina Pleșa 12
Hipnoza în managementul durerii
Prof. Univ. Dr. Ion Dafinoiu 14
Disfuncția sistemului nervos vegetativ - un factor
comun în patologia glaucomatoasă și migrenoasă
Dr. Șt. Med. Ș.L. Dr. Ghiță Aurelian Mihai, 18
Dr. Ilie Larisa Adriana, Dr. Ghiță Ana Cristina

Neurochirurgia funcțională în Timișoara

Conf. Univ. Dr. Habil. Horia Pleș 22
PanDepresia
- urmează un val pandemic de depresie?
Dr. Dana Sichitiu
24
Prizonieri pasivi în mrejele algoritmelor
inteligenței artificiale și permisivității
legislative a reclamelor jocurilor de noroc
As. Univ. Dr. Găină Marcel-Alexandru,
Prof. Univ. Dr. Costin Dănuț,
26
Prof. Univ. Dr. Ștefănescu Cristinel,
Dr. Găină Alexandra Maria, Manea Marius Mihai

Comunicarea cu pacienții oncologici

și familiile acestora
Dr. Șt. Med. Psiholog Ramona Schenker
28
Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie
Editor
Calea Rahovei, nr. 266-268,
Sector 5, Bucureşti,
Electromagnetica Business Park,
Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică
Corp 01, et. 1, cam. 4 sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate
Tel: 021.321.61.23
e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443 furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024 3

 Interviu
„Neurologia a intrat într-o nouă etapă
și nu mai este o specialitate descurajantă“
Interviu realizat cu Prof. Univ. Dr. Cristina Tiu, președintele Societății de Neurologie din România
Stimată doamnă profesor,
sunteți președintele SNR ales
pentru perioada 2021-2025.
Dacă ar fi să faceți un bilanț
la jumătatea mandatului, câte
dintre intențiile cu care ați pornit
la drum ca lider al Societății
s-au materializat în această
perioadă și care sunt principalele
obiective de atins în continuare?
Din păcate, am preluat președinția
într-o perioadă dificilă pentru întreaga
țară și pentru comunitatea medicală în
special, aceea a pandemiei de Covid 19.
Aceasta a presupus o serie de schim-
bări care au fost mai puțin favorabile
activității Societății, cum ar fi mutarea
întâlnirilor noastre științifice în mediul
online. Am fost nevoiți să ne adaptăm
unor condiții noi, atât în ce privește ne-
cesarele schimburi de experiență, cât
și în cel al modului cum am relaționat
cu pacienții în timpul restricțiilor. Ce
a lucrat în favoarea noastră este faptul
că suntem o specialitate cu un număr
relativ mic de membri în comparație
cu altele, ne cunoaștem bine între noi
și suntem obișnuiți să colaborăm foarte
strâns, mai ales în centrele universitare.
SNR are un comitet director format din
personalități marcante ale Neurologiei
românești, care sprijinit constant în
toate acțiunile noastre din ultimii doi
ani. Acceptând că această perioadă nu
a fost foarte favorabilă activităților de
promovare dorite, nu ne rămâne decât
ca în următorii 2 ani să ne intensificăm
eforturile. Am în vedere o deschidere
cât mai mare pentru nevoile colegilor
noștri mai tineri, prin elaboarea de
materiale educaționale și organizarea
de workshopuri, care să mute centrul
de greutate de la teorie la practică. Un
alt obiectiv important, care a rămas de
4 Neurologie - Psihiatrie
ani buni la nivel de discuție, este crea-
rea registrelor medicale pentru princi-
palele afecțiuni pe care le tratăm. Ela-
borarea acestor baze de date este vitală
pentru obținerea fondurilor necesare
activității de zi cu zi sau cercetării, pen-
tru a putea adopta scheme de medica-
ție noi, pentru a avea acces la metode
moderne de diagnoză și tratament, mai
ales tratament intervențional în cazul
accidentelor vasculare. Știm cât sunt de
importante registrele și vom face efor-
turi pentru a mobiliza resursele umane
necesare elaborării lor. În centrele uni-
versitare avem mai multe soluții decât
în spitalele cu unul sau doi neurologi,
care nu dispun de timpul necesar pen-
tru a contribui la crearea registrelor.
Acestea trebuie aduse la zi atât la capi-
tolele tromboliză și trombectomie cât
si la cele privind afecțiunile mai rare,
cum sunt Parkinsonul, Alzheimerul
și Scleroza Multiplă. Ne propunem ca
până la sfârșitul anului să actualizăm
registrul de Scleroză Multiplă.
www.revistamedicalmarket.ro
În 2018 a fost publicat ghidul
de practică ‘’Procedura
operaţională standard privind
traseul pacientului şi protocolul
terapeutic pentru accidentul
vascular cerebral ischemic’’, la
a cărui elaborare ați contribuit
direct. Cât de mult răspunde el
nevoilor actuale și în ce măsură
are nevoie de o revizuire?
Acel ghid de practică a fost esențial
pentru creșterea numărului de paci-
enți tratați prin tromboliză și trom-
bectomie. Practic a fost un document
elaborat conform ghidurilor internați-
onale și care a prevăzut foarte clar pașii
ce trebuie urmați în fiecare etapă, de la
momentul preluării apelului la 112 și
până la momentul în care pacientul
ajunge într-un salon de neurologie,
după ce în UPU s-au efectuat stabiliza-
rea si tromboliza.
Ei bine, au trecut 5 ani de atunci,
perioadă în care a fost publicat (în
2022) un ghid al Societății Europene
de Accidente Vasculare (ESO - Euro-
pean Stroke Organisation) și se apro-
pie momentul ca și noi să îl actualizăm
pe al nostru. Acesta a fost publicat prin
ordin de ministru, fapt ce a conferit
greutate și o necesară legalitate acestui
document, care indică detaliat proto-
coalele de urmat. Probabil că astăzi ar
trebui găsită o formulă care să degre-
veze Ministerul Sănătății de respon-
sabilitatea adaptărilor periodice ale
ghidurilor de practică, cu consum de
timp și resursă umană de care nu dis-
pune. A venit momentul ca organizați-
ile profesionale medicale să creeze și să
actualizeze periodic propriile ghiduri,
sub coordonarea Colegiului Medicilor,
fapt ce ar permite adoptarea în timp
real a tuturor descoperirilor de ultimă
oră și înglobarea lor în ghidurile noas-

tre de practică la scurt timp după ce au
fost confirmate de comunitatea medi-
cală internatională. Altfel, până când
diversele comitete și grupuri de lucru
aprobă unele protocoale, progresul ra-
pid al științelor medicale le poate im-
pune să o ia de la capăt imediat după
ce au terminat.
Strategia Națională
pentru Combaterea
Bolilor Cardiovasculare și
Cerebrovasculare, la care se
lucrează, va putea fi aplicată
la începutul lui 2024. Care
sunt asteptările și speranțele
specialistului în ce privește
eficiența acestei inițiative cu
bătaie lungă?
Pot spune fără ezitare că acest
proiect este absolut necesar, mai ales
într-o țară în care numărul deceselor
provocate de accidente vasculare este
mult peste media europeană, poate
mai mult de dublu. Fără o strategie
națională care să aibă în vedere toate
aspectele, de la prevenție și tratament,
până la recuperare și îmbunătățirea
calității vieții pacienților, nu putem
spera să obținem rezultate palpabile.
Proiectul pe care și l-au asumat Soci-
etățile Române de Cardiologie și Neu-
rologie va fi cu siguranță un model de
colaborare interdisciplinară. Etapa de
consultare publică s-a încheiat pe data
de 15 mai, pe platforma strategiei fiind
adunate nenumărate sugestii venite
de la organizații medicale, din mediul
academic, de la companii farmaceutice
și asociații de pacienți.
Am mari așteptări și speranțe de la
această inițiativă, unică în lume la ora
actuală.
Un prim obiectiv adiacent a fost
și modernizarea curriculelor pentru
pregătirea de atestate de studii com-
plementare. Dintre acestea, prima care
a fost definitivată este cea privind ne-
uroradiologia intervențională, supras-
pecializare ce a devenit necesară și care
până acum era subsumată radiologiei
intervenționale. Sperăm să putem ob-
ține fondurile necesare, astfel încât din
octombrie curent să înceapă prima
serie de pregatire pentru acest atestat,
care pune accent pe aspectul practic al
intervențiilor.
Cum arată viitorul Neurologiei
românești din perspectiva
noilor generații de medici
care se îndreaptă către
specialitatea dumneavoastră?
Neurologia a devenit o specialitate
mult mai mai atractivă în ultimele de-
cenii. Când eu am început, Neurologia
era în mare măsură un exercițiu inte-
lectual. Aveam multă informație, eram
capabili să diagnosticăm corect orice
afecțiune, dar eram destul de limitați
în ce privește posibilitățile de trata-
ment. De atunci am traversat o perioa-
dă entuziasmantă, îndeosebi datorită
progreselor majore în tromboliză și
trombectomie, care azi fac diferența
între viață și moarte, între invalidita-
te permanentă sau scăderea drastica a
speranței de viață și recuperare parția-
lă sau chiar totală a pacientului. Rapi-
ditatea și precizia intervențiilor date de
tehnici noi și de tehnologie de vârf au
schimbat radical Neurologia, iar astăzi
asistăm la adevarate miracole, daca
ne raportăm la standardele de acum
doar 30 de ani. La acestea se adaugă
noi produse farmaceutice care vizează
bolile neurodegenerative , până de cu-
rând nu doar incurabile dar și netrata-
bile. Neurologia nu mai este o speciali-
tate descurajantă, iar medicii noștri au
multe opțiuni noi acolo unde nu pu-
teau decât să constate progresul afecți-
unilor în Scleroza Multiplă, Parkinson
sau Alzheimer. Evoluțiile acestora sunt
acum încetinite, calitatea vieții paci-
enților semnificativ îmbunătățită, iar
progresul medicinei continuă. Avem
mulți medici tineri care se îndreaptă
către noi atrași de aceste considerabile
progrese. S-au mai îmbunătățit și con-
dițiile de salarizare din spitale… Din
păcate am ramas în urmă în ce priveste
dotările cu tehnică de vârf în teritoriu,
care să permită colegilor noștri să apli-
ce până la capăt ce au învățat. Mai cre-
ază probleme și blocarea unor posturi
din Sănătate, cu toate că există spitale
în țară care sunt aproape descoperite
pe mai multe specialități. Situația este
relativ bună în centrele universita-
re, dar odată ce îți încerci norocul în
spitale din provincie te poți aștepta la
dotări mai slabe și practici care nu în-
totdeauna țin pasul cu vremurile. Mai
sunt multe de făcut.
Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024
Interviu
Se apropie principalul
eveniment organizat de SNR
anul acesta, Congresul cu
numărul XXI. Cât de consistentă
va fi participarea și cu ce noutăți
vine programul științific?
Întâi de toate, merită menționat că
am optat pentru un format hibrid la
acest Congres și am ales Sinaia ca loc
de desfășurare al lucrărilor, în locul Bu-
cureștiului tradițional. Formatul este
modalitatea găsită de a-i avea alături
pe colegii care nu pot părăsi cabinetele
si spitalele timp de trei zile, pentru a se
alătura celor 500 de participanți anun-
țati. Cu alte cuvinte, aproximativ 40%
dintre neurologi vor fi prezenți la lu-
crări direct, iar ceilalți au acces online.
Tema principală este legată de bo-
lile cerebro-vasculare, de la prevenție
la neuroreabilitare, întrucât Congresul
dorește sa continue ideile lansate prin
Strategia Națională amintită anterior.
Lucrările se leagă și de cele ale Foru-
mului Național de Neurologie, care s-a
derulat la Palatul Parlamentului și a fost
prezidat de profesorul Dafin Mureșanu.
Congresul este organizat în jurul te-
mei principale dar se va derula pe mai
multe secțiuni paralele, concepute să
vină în întâmpinarea intereselor diverse
ale participanților. De remarcat este sec-
tiunea dedicată noutăților farmaceutice,
care se adresează afecțiunilor neurolo-
gice rare. Soluțiile terapeutice pentru
aceste afecțiuni încă incurabile, dar cum
spuneam astăzi tratabile, vor ramâne în
atenția noastră la multe evenimente pe
care le vom organiza în viitor, deoarece
noile descoperiri apar într-un ritm alert.
Pentru noi, care am asistat altădată cu
un arsenal limitat de soluții la sfarșitul
multor pacienți afectați de maladii rare,
aceste noi terapii reprezintă viitorul Ne-
urologiei. Sperăm ca toți participanții
să găsească lucrările interesante, să se
bucure de întâlnirile cu colegii la Sinaia
și să beneficieze profesional de prezența
mai multor specialiști de talie mondială,
care se alătură vârfurilor neurologiei ro-
mânești. Îi vom avea ca invitați pe pro-
fesorul Tudor Jovin, român de-al nostru
care și-a construit în SUA o solidă repu-
tație internațională, pe profesorii Natan
Bornstein, Jensen Rigmor și mulți alții.
Există premizele să avem un Congres
reușit din toate punctele de vedere.
5
 Interviu
„Acțiunile în care este implicată ARPP, vor avea
un impact pozitiv asupra îmbunătățirii arhitecturii
sistemului de sănătate mintală din România“
Interviu realizat cu Șef Lucrări Dr. Ana Giurgiuca, Președinte ARPP
Stimată doamnă doctor,
a XV-a ediție a Conferinței
A.R.P.P. are ca temă centrală
“Multidisciplinaritatea și
continuitatea serviciilor de
îngrijire în sănătatea mintală”.
Cu ce speranțe ați demarat
lucrările acestei conferințe, care
a fost răspunsul invitaților și ce
apreciați ca trebuie reținut dintre
principalele ei obiective?
Asociația Română de Psihiatrie și
Psihoterapie, înființată în anul 1990,
este asociația profesională națională
a psihiatrilor din România. Cea de-a
XV-a ediție a Conferinței Naționale de
Psihiatrie, care se va desfășura în peri-
oada 7-10 iunie 2023, la București, va
reuni aproximativ 800 de participanți.
Ni se vor alătura invitați de prestigiu
național și internațional, care vor con-
tribui atât cu noutăți științifice din do-
meniu, cât și cu propuneri de optimi-
zare a serviciilor de sănătate mintală
din România.
Organizația Mondială a Sănătății
și comunitatea medicală internaționa-
lă militează de peste 20 de ani pentru
luarea de măsuri în vederea îmbună-
tățirii sănătății mintale. Totuși, chiar
dacă tulburările psihiatrice continuă
să aibă un impact major asupra popu-
lației, sistemele și serviciile de sănătate
mintală rămân insuficient dezvoltate
pentru a răspunde nevoilor acestora.
Tema conferinței subliniază rolul
esențial și necesitatea dezvoltării ser-
6 Neurologie - Psihiatrie
Dr. Ana Giurgiuca, Medic primar
psihiatru - Spitalul Clinic de Psihiatrie
„Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București,
Șef Lucrări Univ. - Universitatea de
Medicină și Farmacie „Carol Davila”
București, Președinte al Asociației
Române de Psihiatrie și Psihoterapie
viciilor de psihiatrie comunitară, psi-
hiatrie de legătură, psihogeriatrie, psi-
hiatrie forensică, medicina adicțiilor și
importanța asigurării unei continuități
în acordarea îngrijirilor de sănătate
mintală în România.
Rolul medicului psihiatru este unul
central în cadrul serviciilor de sănătate
mintală, nevoile de îngrijire complexe
necesitând prezența sau colaborarea
cu acestea în cadrul echipelor multi și
interdisciplinare (prevenție, asistență
medicală primară, servicii din spitalele
www.revistamedicalmarket.ro
generale, servicii comunitare, spitale
de psihiatrie).
Psihiatri de renume și invitați pre-
stigioși din cadrul comunității medica-
le, alături de psihologi clinicieni, asis-
tenți medicali, asistenți sociali și psi-
hoterapeuți vor contribui la un dialog
antrenant, menit să militeze pentru re-
organizarea și consolidarea capacității
sistemului național de sănătate mintală.
Conferința Națională vine
imediat după ‘’Zilele Medicale și
Științifice ale Spitalului Clinic de
Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia,
București’’. Nava amiral a
psihiatriei românești, la bordul
căreia activați și dumneavoastră
ca medic, a fost sărbătorită cu
participare internațională prin
ample prezentări de lucrări
științifice. Care sunt impresiile
dumneavoastră personale după
acest eveniment de excepție?
Bucureștiul este în prim-plan în
această perioadă, oferind profesioniș-
tilor naționali și internaționali opor-
tunități redutabile de a atrage atenția
asupra faptului că nu există sănătate
fără sănătate mintală!
Tema și lucrările conferinței cen-
tenare a Spitalului Clinic de Psihiatrie
„Prof. Dr. Alexandru Obregia” conti-
nuă tradiția de inovare și excelență a
acestei instituții, subliniind importan-
ța prevenției și abordării terapeutice
multidisciplinare, cu respectarea drep-

turilor și demnității persoanelor care
suferă de tulburări psihice.
Cu ocazia acestui eveniment de
excepție și continuând cu Conferința
Națională de Psihiatrie, specialiștii au
prilejul revederii în persoană și opor-
tunitatea de a participa la experiențe
profesionale valoroase în orașul unde,
cu 100 de ani în urmă, Alexandru
Obregia punea bazele Psihiatriei bu-
cureștene.
În curând vor debuta lucrările
celei de-a doua ediții a Școlii
de Vară de Psihopatologie,
în derularea cărora sunteți
implicată direct și ca lector.
Cât de important este pentru
colegii dumneavoastră mai
tineri acest eveniment, care
vine să completeze o perioadă
foarte plină pentru Psihiatria
românească?
Psihopatologia este esențială în
pregătirea oricărui medic psihiatru,
reprezentând fundamentul pe care se
bazează diagnosticul și clasificarea en-
tităților patologice în psihiatrie.
Prima ediție a Școlii de Vară de Psi-
hopatologie, organizată de Asociația
Română de Psihiatrie și Psihoterapie,
în perioada 24-29 iulie 2022, a bene-
ficiat de un interes crescut din partea
comunității medicilor psihiatri, fiind
privită ca o oportunitate valoroasă de
dezvoltare profesională.
În urma unui proces riguros de se-
lecție, douăzeci de tineri medici psihi-
atri din toate centrele universitare din
România s-au reunit la Păltiniș. Adiți-
onal contribuției remarcabile a lectori-
lor naționali și internaționali, partici-
panții au avut ocazia de a colabora și
lucra în echipe. Cea mai bună echipă
a beneficiat de recunoaștere prin acor-
darea premiului “Mircea Lăzărescu”.
Suntem încrezători că cea de-a
doua ediție, care va avea loc în peri-
oada 23-29 iulie 2023, va reprezenta o
experiență unică și va aduce atât infor-
mații de actualitate, cât și oportunități
de networking pentru participanți, în-
tr-un cadru plin de istorie și atmosferă
prietenoasă, la Păltiniș.
Ediția din acest an, câștigându-și
deja locul în seria evenimentelor de
specialitate, se bucură de sprijinul Sec-
țiunilor de Psihopatologie ale Euro-
pean Psychiatric Association (EPA) și
World Psychiatric Association (WPA).
Citând din Ghidul de Organizare
al Conferințelor ARPP reținem că
unul dintre principalele obiective
este „o creștere a vizibilității
Organizației prin atragerea
atenției asupra problemelor
Psihiatriei la nivel național în
discuții cu autoritățile locale și
guvernamentale, cu decidenții
politici și cu mass media“. Un alt
obiectiv important este „crearea
de parteneriate cu asociații de
pacienți, cu familiile acestora și
alte grupuri direct interesate în
apararea drepturilor pacienților
la tratament, la asistență socială,
la un sprijin din partea instituțiilor
comunitare, sau a instituțiilor
capabile să creeze condiții de
reabilitare“. Cum apreciați că
funcționează aceste dialoguri și
cât de eficiente se dovedesc ele?
Asociația Română de Psihiatrie și
Psihoterapie are ca obiectiv esențial
dezvoltarea și perfecționarea activită-
ților din domeniul Psihiatriei și sănă-
tății mintale în România, fiind afiliată
Colegiului Medicilor și forurilor știin-
țifice internaționale de prestigiu, pre-
cum European Psychiatric Association
și World Psychiatric Association.
În cadrul Asociației noastre sunt
constituite grupuri de lucru care au
ca scop dezbaterea și elaborarea unor
recomandări de specialitate în legătu-
ră cu problemele concrete cu care se
confruntă sistemul național de sănă-
tate mintală și Psihiatria românească.
În coordonare cu consiliul director,
grupurile de lucru propun soluții în
sfera legislativă, metodologică și orga-
nizatorică și mențin activ dialogul cu
societățile partenere din cadrul celor-
lalte specialități medicale, cu instituți-
ile statului român și cu toți partenerii
relevanți.
Îngrijirea, sprijinirea și asistarea
persoanelor cu probleme de sănătate
mintală depășesc granițele psihiatriei
și ale sistemului sanitar. Promovăm
o colaborare intersectorială, esențială
pentru îmbunătățirea sistemului de
Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024
Interviu
sănătate mintală, care să cuprindă atât
implicarea Ministerului Sănătății și a
Casei Naționale de Asigurări de Sănă-
tate, cât și a altor parteneri relevanți
(Ministerul Muncii, Ministerul Edu-
cației, Ministerul Justiției, autorități
publice locale și servicii sociale).
O verigă importantă în îmbunătăți-
rea sistemului de servicii de sănătate
mintală o constituie prezența asociați-
ilor de pacienți, care militează pentru
drepturile și nevoile persoanelor cu
probleme de sănătate mintală. Existen-
ța acestora reduce stigmatizarea, crește
gradul de conștientizare și promovea-
ză înțelegerea problemelor de sănătate
mintală în cadrul societății, promo-
vând politici, servicii și resurse de cali-
tate. În prezent, această comunitate nu
este suficient de bine reprezentată în
societatea românească, fiind nevoie de
eforturi susținute pentru constituirea
și asigurarea continuității asociațiilor
de beneficiari și apărarea drepturilor
acestora. Asociațiile de pacienți s-au
dovedit o metodă eficientă în comba-
terea stigmei persoanelor cu tulburări
psihiatrice.
Prin perseverența acestor colabo-
rări, cu sprijinul societății civile și im-
plicarea asociațiilor de pacienți, consi-
derăm că demersurile noastre vor avea
un impact pozitiv asupra îmbunătăți-
rii arhitecturii sistemului de sănătate
mintală din România.
Cu mulțumiri pentru timpul
acordat, vă rugăm să vă
adresați la final colegilor
dumneavoastră din Asociație,
care participă direct sau
indirect la toate evenimentele
patronate de ARPP.
Doresc să le mulțumesc tuturor
colegilor mei, medici psihiatri, pentru
dedicarea și profesionalismul de care
dau dovadă zilnic în îndeplinirea ne-
voilor complexe ale persoanelor care
suferă de probleme de sănătate min-
tală. Mă simt mai mult decât onorată
pentru încrederea pe care mi-au acor-
dat-o în a-i reprezenta ca Președinte
al Asociației Române de Psihiatrie și
Psihoterapie și îi invit să se alăture ini-
țiativelor științifice și organizaționale
coordonate de Asociația noastră pro-
fesională.
7
Pansamente sterile pentru tratarea
plăgilor cronice:
Escare
Ulcere venoase, ulcere diabetice
Arsuri
Plăgi acute şi postoperatorii
Plăgi infectate sau cu risc
de apariţie a infecţiilor

INOVAŢIE
pansament
resorbabil

www.matopat.ro I www.medisorb.ro I info-ro@tzmo-global.com

PRODUSE PENTRU
INCONTINENŢĂ ADULŢI
Create cu grijă, pentru o viaţă mai bună.

Gamă completă, de la incon�nenţa uşoară

până la incon�nenţă foarte gravă.

PRODUSE DE
SPECIALITATE PENTRU
ÎNGRIJIREA PIELII

Produse pentru îngrijirea zilnică a pielii sensibile, expusă la

acţiunea factorilor iritanţi.
www.seni.ro Seni Romania
 Articole de specialitate

Heterogenitatea tabloului clinic al

afecțiunilor psihice din cadrul Coreei
Huntington - Prezentare de caz
Clinical Presentation Heterogeneity of Psychiatric Affections in Huntington Disease

Abstract: Huntington’s disease (HD) also known as Huntington’s chorea, is an inherited incurable disease that causes
the progressive degeneration of the nervous system. HD has a wide impact on a person’s functional abilities and
usually results in movement, cognitive and psychiatric disorders. The aim of this article is to present the interesting
case of a HD with polymorphic psychiatric symptoms in a 69 years old female patient, with psychiatric history for 6
years, who presented during this hospitalization for persecutory and poisoning delusions, aggressivity, impulsivity,
difficulties on long term memory, dysphoric mood and irritability, symptoms with gradual onset and progression in
the last two weeks prior to hospitalization. Neurological examination, MRI scan and genetic testing confirmed the
HD diagnosis, the patient meeting the criteria for Organic Delusional Disorder from ICD-10. Psychiatric treatment
was adapted given the neurodegenerative disorder. Early diagnosis and treatment of psychopathology has a major
importance as it helps family and the patient to better face the progression of the disease.
cu antecedente psihiatrice de 6 ani, care a un defect de la nivelul cromozomului 4, ul-
Dr. Romina Ionescu prezentat în internarea actuală ideație de- terior fiind descoperită și genă responsabi-
lirantă de persecuție, prejudiciu și otrăvire, lă, situată la nivelul brațului scurt al cromo-
agresivitate, impulsivitate, hipomnezie re- zomului 4. Gena HD (Huntington Disea-
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof.
trogradă, dispoziție disforică și iritabilitate, se) sau IT-15 presupune o repetiție variabi-
Dr. Alexandru Obregia, București
simptome cu debut treptat și progresiv în lă trinucletidică CAG la nivelul exonului 1
ultimele două săptămâni anterior inter- al genei, o repetiție egală sau mai mare de
nării. Examenul neurologic, examinarea 36 de ori a trinucleotidei CAG fiind consi-
Dr. Denisa Careba RMN și testarea genetică au confirmat di- derată patologică și ducând la acumularea
agnosticul HD, pacientul îndeplinind cri- de agregate proteice intracelulare, modifi-
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. teriile pentru Tulburare Delirală Organică cări ale metabolismului celular energetic,
Dr. Alexandru Obregia, București din ICD-10. Tratamentul psihiatric a fost modificări transcripționale, deprivare de
adaptat având în vedere tulburarea neuro- factor neurotrofic, toate acestea ducând în
degenerativă. Diagnosticul și tratamentul final la declanșarea mecanismelor de apop-
Prof. Univ. precoce al psihopatologiei au o importanță toză. Moartea și disfuncția progresivă neu-
Dr. Mirela Manea majoră deoarece ajută familia și pacientul ronale preced manifestările motorii cu mai
să facă față mai bine progresiei bolii. mulți ani, având loc predominant la nivelul
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Introducere: Boala Huntington, cu- nucleului caudat și putamenului, dar afec-
Dr. Alexandru Obregia, București, noscută de asemenea precum Coreea tând și alte regiuni corticale de la nivel tala-
UMF Carol Davila, București Huntington, este o afecțiune cu un amplu mic, hipotalamic și cerebelos.²

R
ezumat: Boala Huntington
(HD), cunoscută și sub denu-
mirea de Coreea Huntington,
este o boală genetică incurabilă
care provoacă degenerarea progresivă a
sistemului nervos. HD are un impact sem-
nificativ asupra abilităților funcționale ale
unei persoane și de obicei duce la tulburări
motorii, cognitive și psihiatrice. Scopul
acestui articol este de a prezenta cazul in-
teresant al unei HD cu simptome psihia-
trice polimorfe la o pacientă de 69 de ani,
impact asupra sănătății și bunăstării unui
individ. Este o afecțiune neurodegenera-
tivă cu transmitere autozomal dominan-
tă, caracterizată prin tulburări motorii
progresive asociate cu simptome psihice.¹
Tabloul clinic caracteristic a fost descris
pentru prima dată în anul 1842, însă de-
numirea de ,,Coreea Huntington” a fost
primită abia 30 de ani mai târziu, odată cu
detalierea amplă a simptomatologiei și a
evoluției de către George Huntington.
Odată cu apariția tehnicilor de biologie
moleculară a putut fi detectată legătură cu
Varsta de debut a bolii Huntington este
invers corelată cu lungimea exprimării repe-
tițiilor CAG, persoanele cu 40 sau mai mul-
te repetiții dezvoltând inevitabil simptome
de-a lungul vieții. Penetranța acestei afecți-
uni este variabilă între 36 și 39 de repetiții.¹,²
Se consideră că până la 10% din cazuri
apar din cauza unei mutații spontane.
În majoritatea cazurilor vârsta debutului
este între 35-45 ani, durata medie a afecțiu-
nii fiind de 16 ani. ³
Asocierea Coreei Huntington cu simp-
tome psihiatrice a fost demonstrată prin mai

10 Neurologie - Psihiatrie www.revistamedicalmarket.ro


multe studii, recunoașterea timpurie a ma-
nifestărilor psihice putând aduce beneficii
considerabile calității vieții pacienților, prin
adaptarea tratamentului psihofarmacologic.
Simptomatologia acestei afecțiuni este
polimorfă, însă acuzele psihiatrice și neu-
rologice sunt cele care reduc semnificativ
autonomia și calitatea vieții pacientului,
ducând la izolarea socio-profesională a pa-
cientului. Simptomele psihiatrice pot apărea
în diverse etape de evoluție a bolii, chiar și
cu 20 ani înaintea declanșării simptomelor
caracteristice Coreei Huntington, prevalen-
ța manifestării simptomelor psihiatrice în
cadrul bolii fiind estimată între 33% și 76%.⁶
Farmacoterapia actuală țintește neu-
rotransmițătorii implicați predominant:
dopamina, glutamatul și acidul gama-ami-
nobutiric.⁴ Tratamentul este simptomatic,
adresându-se simptomelor psihice și moto-
rii, dar fără dovezi că ar putea încetini pro-
gresia degenerării cerebrale.
Simptomatologia întâlnită în boala
Huntington presupune manifestări moto-
rii precum mișcările coreiforme, distonie,
bradikinezie, disfunție oculomotorie, dar
și tulburări cognitive, comportamentale și
psihice. Acestea din urmă au o consecință
considerabilă asupra funcționalității pacien-
tului, impactând aparținătorii deopotrivă și
ducând frecvent la internarea pacientului.⁵
Simptomele depresive sunt cele mai des
întâlnite simptome psihiatrice din Coreea
Huntington, mai multe studii sugerând o
prevalență de 50% a acestora. Diagnostica-
rea simptomatologiei depresive este îngre-
unată de manifestările comune cu cele ale
simptomelor somatice precum inactivitatea,
apatia sau scăderea în greutate.⁶
Manifestări maniacale precum dispo-
ziția elevată sau iritabilă, hiperactivitatea,
controlul pulsional slab, ideația delirantă de
grandoare, reducerea necesarului de somn,
sunt întâlnite la 4,8% până la 10% din paci-
enți.⁷ Anxietatea este de asemenea un simp-
tom frecvent întâlnit în această patologie,
datorat atât evoluției neurodegenerării dar și
impactului psihologic dat de progresia bolii.
Riscul suicidar la această grupă de paci-
enți este 4-6 ori mai mare decât la populația
generală, având un risc mărit pacienții cu
simptome depresive, anxietate și consum de
benzodiazepine, dar și cei care sunt în pro-
ximitatea manifestărilor somatice ale bolii.⁶
Iritabilitatea este o altă manifestare frec-
vent întâlnită, fiind alături de ostilitate legată
de nonaderența terapeutică, heteroagresivi-
tate și numărul de tentative autolitice.⁸
Degenerarea progresivă a corpului stri-
at și a circuitului orbitofrontal subcortical
contribuie la apariția comportamentelor
inadecvate, care se pot transforma în timp
în hetero și auto-agresivitate. Sunt descrise
în literatură manifestări agresive paradoxale
în urma utilizării anxioliticelor tip benzodi-
azepinic.
Simptomele obsesiv compulsive sunt
mai rar întâlnite decât cele menționate an-
terior, însă în cazul pacienților care le mani-
festă se întâlnesc rate crescute de dispoziție
depresivă, tulburări comportamentale pre-
cum agresivitatea, ideația delirantă. Rigidi-
tatea psihică, întâlnită ca o trăsătură a per-
sonalității în fazele incipiente ale bolii, poate
fi un predictor pentru dezvoltarea manifes-
tărilor obsesiv-compulsive.
Simptomele psihotice variază între 3%
și 11%, fiind considerate o consecință a sta-
tusului hiperdopaminergic regăsit la acești
pacienți. În prima jumătate a secolului tre-
cut, mulți pacienți cu Boala Huntington
erau eronat diagnosticați cu schizofrenie, în
prezent prevalența scăzută a simptomelor
psihotice putând fi explicată de utilizarea
antipsihoticelor atipice.¹ Dezorganizarea
ideo-verbală este caracteristică stării deli-
rante, fiind întâlnită în fazele avansate ale
bolii. Sunt la risc de a dezvolta simptome
psihotice pacienții care au avut un debut
timpuriu al bolii.
Alte simptome psihice întâlnite sunt:
labilitatea afectivă, controlul pulsional slab,
apatia, hipobulia, elanul vital redus, dezinhi-
biție sexuală, hipomnezia globală, capacita-
tea de abstractizare, etc.
Prezentarea cazului: În 22 martie
2023, o pacientăă în vârstă de 69 de ani,
cunoscută cu antecedente psihiatrice (De-
mență Alzheimer diagnosticată în 2017,
Tulburare afectivă organică diagnosticată în
2019), se prezintă în serviciul Spitalului de
Psihiatrie «Prof. Dr. Alexandru Obregia»
București, fiind adusă de fiica sa, pentru o
simptomatologie dominată de: neliniște psi-
homotorie, heteroagresivitate față de fami-
lie, idei delirante de persecuție, prejudiciu,
otrăvire, interpretativitate, imprevizibilitate,
inversiune afectivă față de soră, dispoziție
disforică, iritabilitate, randament ocupați-
onal scăzut, tulburări mnezico-prosexice
de intensitate moderată, toleranță redusă la
frustrare, insomnie mixtă. Din afirmațiile
fiicei reiese ca simptomatologia a debutat în
urma cu aproximativ 2 săptămâni, accentu-
ându-se progresiv până în ziua internării, în
ciuda complianței terapeutice.
Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024
Articole de specialitate
Diagnosticul de Coree Huntington a
fost stabilit în urma unei consultații în ca-
drul serviciului de neurologie în anul 2019.
Prezentarea la medicul neurolog a avut loc
ca urmare a următoarelor semne îngrijoră-
toare: declin cognitiv progresiv de aproxi-
mativ 2 ani și mișcări involuntare, în spe-
cial orofaciale (diskinezii), dar și la nivelul
membrelor, cu debut incert. De asemenea,
concomitent cu tulburările mnezice, paci-
enta prezenta alterarea severă a funcției exe-
cutive (nu mai știa să gătească de aproxima-
tiv 1 an, activitate pe care aceasta o practica
cu regularitate). La recomandarea medicu-
lui neurolog, pacienta a efectuat o testare
genetică, în urma căreia s-a stabilit prezența
acestei afecțiuni. Un amănunt important de
menționat este faptul că atât tatăl, cât și fra-
tele pacientei au suferit de această patologie.
Din punct de vedere al condițiilor de
viață și de muncă pacienta este pensionată
medical de aproximativ 20 de ani, prezintă
studii superioare și a lucrat în contabilitate.
În prezent locuiește cu sora și cumnatul, în
mediul rural, fiind văduvă de aproximativ
10 ani și având o fiică. Pacienta este nefu-
matoare, consumă o cafea pe zi, neagă con-
sumul de alcool și de alte substanțe psihoac-
tive ilicite. Ca medicație administrată ante-
rior internării, aceasta a urmat tratament
cu antidepresiv dual (Duloxetina 90 mg/
zi), antipsihotic atipic (Clozapina 25 mg/zi),
antidemențial (Rivastigmina 9,2 mg/zi; Me-
mantina 20 mg/zi).
La prezentarea în serviciul de psihiatrie,
statusul psihic al pacientei avea următoarele
caracteristici:
Aspect: La momentul prezentării paci-
enta este cooperantă, prezentând un facies
vesel, privire vioaie, ușoară dificultate în fo-
cusarea și susținerea atenției;
Descriere generală: ținută adecvată
mediului, sexului și vârstei, aspect îngrijit,
igienă corporală corespunzătoare, contact
vizual inițiat cu ușurință și menținut cu in-
termitență pe durata interviului psihic.
Text integral pe: revistamedicalmarket.ro
Comportament si activitate psihomoto-
rie: stereotipuri mimice si gestuale (mișcări
coreice ample).
Limbaj: Voce de tonalitate și intensi-
tate normală, fără tulburări ale limbajului
oral. Prezintă tulburări ale limbajului scris:
disgrafie (diminuarea lizibilității scrisului,
grafenele sunt așezate dezordonat, apar de
asemenea frecvente omisiuni de litere, im-
posibilitatea reproducerii unei figuri geo-
metrice prezentate (probă în cadrul testării
Mini Mental State Examination-MMSE).
11
 Articole de specialitate

Tratamentul cu levodopa
în Boala Parkinson avansată
Treatment with levodopa in advanced Parkinson’s disease

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă, după
demența Alzheimer, afectând peste 6,1 milioane de oameni din întreaga lume1. Este o
boala cronică, progresivă, care determină o multitudine de simptome motorii și non-
motorii. În stadiile tardive, simptomele devin greu responsive la tratament, pacienții
necesitând un management clinic individualizat.

mulare dopaminergică, prin urmare pa-

Conf. Univ. Dr. Florentina
Cristina Pleșa
Spitalul Universitar de Urgenţă
Militar Central „Carol Davila“
Factori de risc
și etiopatogenie
Vârsta este cel mai important fac-
tor de risc pentru boala Parkinson,
vârsta medie la debutul bolii fiind de
aproximativ 60 de ani. Femeile sunt
mai puțin afectate comparativ cu băr-
bații2.
În ceea ce privește etiopatogenia,
boala Parkinson poate fi cauzată de
factori genetici, factori de mediu (pre-
cum expunerea la pesticide) sau inter-
acțiunea dintre aceștia.
Dopamina este neurotransmițăto-
rul implicat în circuitele de control a
mișcării. În boala Parkinson, celulele
dopaminergice de la nivelul ganglio-
nilor bazali sunt afectate, iar cantitatea
scăzută de dopamină duce la tulbură-
rile de mișcare caracteristice. Boala
devine simptomatică când deja peste
60% dintre neuronii dopaminergici
au fost distruși3. Marca anatomopa-
tologică a bolii este prezența corpi-
lor Lewi, care reprezintă acumularea
unor proteine (alfa-sinucleină) la ni-
vel neuronal.
Manifestări clinice
Boala Parkinson se manifestă prin
simptome motorii și non motorii.
Simptomele non-motorii pot apărea
mai devreme în evoluția bolii. Acestea
pot fi tulburări gastrointestinale (consti-
pație), cardiovasculare (hipotensiune or-
tostatică), psihiatrice (tulburări de somn
REM, depresia, anhedonia, tulburări
compulsive sau cognitive), senzoriale
(afectarea mirosului) sau genito-urinare.
Simptomele motorii constau în tre-
mor, rigiditate și bradikinezie. Tremo-
rul este o mișcare involuntară, ritmică,
a unei părți a corpului. Rigiditatea este
definită ca o rezistență crescută la miș-
cările pasive. Bradikinezia reprezintă
încetinirea mișcării și scăderea ampli-
tudinii și vitezei mișcărilor repetitive.
De asemenea, pe măsură ce boala Par-
kinson avansează, pacienții prezintă și
tulburări de postură.
Și terapia dopaminergică poate de-
termina complicații motorii, precum
fluctuațiile, în care efectul medicației nu
ține până la următoarea doză, sau dis-
kineziile, care sunt mișcări involuntare.
Progresia
bolii Parkinson
De-a lungul timpului, simptomele
motorii ale bolii Parkinson tind să pro-
greseze. Receptorii de dopamină scad,
iar cei rămași devin hipersensibili la sti-
cientul va necesita doze din ce în ce mai
mari pentru un efect terapeutic, iar pra-
gul de apariție a diskineziilor va scădea.
De asemenea, apar modificări în rata de
metabolism a dopaminei, cu îngustarea
ferestrei terapeutice și necesitatea ad-
ministrării medicației la intervale mai
scurte de timp. Creșterea dozelor sau a
frecvenței acestora este urmată de agra-
varea complicațiilor motorii, făcând op-
timizarea terapiei extrem de dificilă.
Terapia în boala
Parkinson avansată
În cazurile avansate de boală, alter-
nativele terapeutice urmăresc asigura-
rea unei concentrații cvasiconstante a
nivelului de dopamină în structurile
cerebrale afectate sau controlul simp-
tomelor prin stimularea electrică a
unor zone implicate în circuitele de
control a motilității (stimulare cere-
brală profundă - DBS).
Aceste posibilități terapeutice sunt
invazive, necesită utilizarea de dispozi-
tive speciale și existența de centre spe-
cializate în tratamentul bolii Parkinson
cu echipe multidisciplinare. Eficacitatea
acestor proceduri terapeutice depinde
atât de evaluarea complexă a cazului și
stabilirea unei startegii terapeutice per-
sonalizate, cât și de identificarea cât mai
rapidă a momentului în care pacientul
se află în stadiul avansat al bolii.

12 Neurologie - Psihiatrie www.revistamedicalmarket.ro

 Articole de specialitate

jirea stomei. La domiciliu pacienții be- Cercetarea în domeniul bolii Par-

Administrarea neficiază de un consilier medical spe- kinson continuă. Înțelegerea meca-
continuă de L-dopa cializat care le oferă acestora îngrijire nismelor care duc la neurodegenerare
și consiliere și menține legătura între poate conduce în viitor la dezvoltarea
prin intermediul centru și medicul neurolog de ambu- unor terapii care, pe lângă un control
unei pompe lator. Pacienții sunt monitorizați peri- optim al simptomelor, să ajute și la în-
odic, la 3 luni, sau la nevoie, cu prio- cetinirea progresiei bolii.
Formele avansate, responsive la ritate, pentru menținerea unui efect
L-dopa, dar cu mari fluctuații moto- favorabil îndelungat al calității vieții, Bibliografie
rii, mai ales dacă asociază și tulburări prin optimizare terapeutică și preveni- 1. Wirdefeldt K, Adami HO, Philip C, Trichopoulos
de evacuare gastrică, au posibilitatea rea posibilelor complicații. D, Mandel J. Epidemiology and etiology of Par-
administrării continue de L-dopa gel kinson’s disease: a review of the evidence. Eur J
intestinal, direct la nivelul jejunal, cu Concluzii Epidemiol 2011;26(suppl 1):
2. Pringsheim T, Jette N, Frolkis A, Steeves TDL. The
ajutorul unei pompe externe. Medicul
neurolog, după o evaluare completă a Administrarea continuă a terapiei prevalence of Parkinson’s disease: a systematic
pacientului, stabilește indicația pentru cu levo-dopa prin intermediul unei review and meta-analysis. Mov Disord 2014;
29(13):1583-1590. doi:10.1002/mds.25945
acest tip de terapie. pompe crește calitatea vieții pacienți-
3. Kordower JH, Olanow CW, Dodiya HB, et al. Disea-
Montarea acestor dispozitive pre- lor printr-un control mai bun al simp-
se duration and the integrity of the nigrostriatal
supune o colaborare strânsă în cadrul tomelor și prin scăderea numărului de system in Parkinson’s disease. Brain 2013;136(pt
unei echipe din care fac parte medicul pastile pe care aceștia trebuie să le ia 8):2419-2431. doi:10.1093/brain/awt192
neurolog, gastroenterolog, chirurg, zilnic. Cu toate acestea, nu este o solu- 4. Olanow CW, Kieburtz K, Odin P, și colab . Continu-
anestezist, radiolog și psiholog, pa- ție ideală pentru toți pacienții eligibili ous intrajejunal infusion of levodopa-carbidopa
cientul fiind monitorizat permanent cu boală Parkinson, fiind o procedură intestinal gel for patients with advanced Par-
înainte și după procedură. invazivă, iar pompa, odată ce a fost kinson’s disease: a randomised, controlled, dou-
Administrarea intestinală continuă montată, necesită îngrijire si monito- ble-blind, double-dummy study. Lancet Neurol
de levodopa se realizează printr-o son- rizare constantă. 2014; 13:. 141-149
dă gastro-jejunală conectată la o gas-
trostomă, montată pe cale endoscopică
percutană. Gelul de levodopa este livrat
cu ajutorul unei pompe atașate la son-
dă. Atât doza totală, cât și dozele com-
ponente (matinală, continuă și extra-
doza) sunt individualizate, cu posibili-
tatea suplimentării acestora în funcție
de necesități. Procedura definitivă de
montare a gastrostomei este precedată
de o etapă importantă atât pentru sta-
bilirea eficienței terapeutice și a dozelor
optime cât și pentru decizia pacientului
în ceea ce privește implantarea dispozi-
tivului și anume, aceea de testare tera-
peutică pe sonda nazogastrică.
Indicația administrări continue de
levodopa, după cum am menționat,
este dată de lipsa de control a tulbu-
rărilor motorii la un pacient aflat în
tratament oral optimizat cu levodopa,
care nu are sau nu dorește o altă alter-
nativă (DBS) și care are o funcție cog-
nitivă bună sau un suport optim fami-
lial. Reacțiile adverse sau complicațiile
legate de dispozitivul gastro-jejunal
sunt rare, soluționabile și pot fi legate
de locul de incizie4, dureri abdomina-
le, blocarea sau deteriorarea tubului.
Pacientul și familia sunt instruiți
pe toată perioada spitalizării în legătu-
ră cu utilizarea dispozitivului și îngri-

Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024 13

 Articole de specialitate

Hipnoza în managementul durerii

Hypnosis in pain management
Abstract: Hypnosis has a long history in the treatment of pain and is one of the most recognized non-pharmacological tech-
niques for its control.. Despite the long history that hypnoanalgesia has in medicine, the mechanisms by which hypnosis in-
fluences the perception of pain are still the subject of debate scientific. The study presents the main neurophysiological and
psychosocial landmarks of pain and argues the use of hypnosis in pain management with the results of systematic studies
in the field of functional neuroimaging as well as with the conclusions of meta-analytic research on the effectiveness of
hypnosis in chronic and acute pain. Several intrahypnotic techniques and scenarios for pain management are listed.
precum și componente sociale care țin de ca sau diminua cantitatea de informații
Prof. Univ. consecințele culturale și legate de inserția referitoare la durere; creierul prin inter-
Dr. Ion Dafinoiu în mediu a persoanei care suferă durerea. mediul unor variabile cognitive și afec-
Teoria care astăzi întrunește un larg tiv-motivaționale poate controla gradul
Universitatea consens în rândul specialiștilor și care com- de deschidere/închidere al acestei porți.
„Al. I. Cuza” din Iași bină variabilele somatice, neurofiziologice Eficiența hipnozei
cognitive și afectiv motivaționale este teoria în managementul durerii
Durerea - repere neurofiziologice porții de control, fundamentată de Melzac- Hipnoza are o lungă istorie în trata-
și psihosociale k&Wall (1965), Meltzack &Casey (1968) cu mentul durerii și este una dintre cele mai
Durerea reprezintă principalul mo- dezvoltările ei ulterioare (Wall, 1989; Mel- recunoscute tehnici non-farmacologice de
tiv pentru care pacienții solicită asistență zack - Neuromatricea durerii, 2001). management al durerii. În ciuda lungii isto-
medicală. Subevaluarea și tratamentul Conform acestei teorii, există trei sisteme rii pe care hipnoanalgezia o are în medicină,
inadecvat sau insuficient al durerii, fie ea implicate în procesarea stimulărilor nocicep- mecanismele prin care hipnoza influențează
acută sau cronică, poate conduce la impli- tive: senzorial - discriminativ, motivational - percepția durerii sunt în continuare subiect
cații mai profunde, atât medicale cât și psi- afectiv și cognitiv - evaluativ, toate contribu- al dezbaterii științifice. Două par să fie cele
hologice și sociale. Asociația Internaționa- ind la experiența subiectivă a durerii. Astfel, mai influente teorii (Cassie Kendrick, Jim
lă a Durerii (1984) consideră că durerea această teorie include factorii psihologici ca Sliwinski, Yimin Yu, Aimee Johnson, Wi-
este “o experiență senzorială și emotională parte integrantă a experienței durerii. În plus, lliam Fisher, Zoltán Kekecs, and Gary Elkins,
neplăcută, asociată cu o vătămare tisulară, prin evidențierea mecanismelor sistemului 2016): una dintre teorii acordă un rol central
prezentă sau potential, sau descrisă în ter- nervos central, această teorie furnizează o proceselor disociative specifice hipnozei și
menii unei astfel de vătămări “(Merskey et baza fiziologică pentru rolul factorilor psi- subliniază importanța sensibilității hipnotice
al., 1994, p. 209). Această definiție este, în hologici în durerea cronică. Faptul că teoria (Bowers,1992; Hilgard & Hilgard, 1994), cea-
mod evident, influențată de teoria lui R. porții de control invocă o interacțiune con- laltă sugerează că procesele sociale și cogniti-
Descartes (1600) care considera că dure- tinuă a sistemelor amintite (senzorial-discri- ve sunt responsabile pentru analgezia indusă
rea este un răspuns reflex la o vătămare minativ, motivațional-afectiv și cognitiv-eva- de hipnoză și evidențiază importanța varia-
corporală. Având în vedere că durerea este luativ) implică un potențial considerabil de bilelor contextuale, a conformării la instruc-
deseori trăită și în absenta unei patologii modelare a experienței durerii prin interven- țiunile primite, a expectațiilor, strategiilor
sau vătămări tisulare, din motive psihoe- ții la nivelul acestor sisteme. cognitive și a implicării în rol. (Chaves, 1993)
moționale (a se vedea durerea membrului Ulterior, Melzack (2001) afirma existența Interesul în creștere pentru utilizarea
fantomă), definiția durerii a fost extinsă unei „neuromatrici a durerii”. Aceasta este, hipnozei în managementul durerii ar putea
astfel - “Durerea este totdeauna subiecti- într-o anumită masură determinată genetic fi explicat prin următorii factori: reducerea
vă. Este indiscutabil o senzație care apare dar este modificată de experiența senzoria- costurilor managementului durerii consecu-
intr-o parte sau în mai multe părți ale cor- lă și învățare. O altă afirmație importantă a tive procedurilor medicale, cererea crescută
pului, dar ea este întotdeauna neplăcută și acestei teorii este ca pattern-urile impulsuri- pentru utilizarea unor terapii non-farmaco-
de aceea este și o experiență emoțională” lor nervoase pot fi activate fie de imput-uri logice care au efecte secundare minore, de-
(Merskey et al., 1994, p. 209). Alți autori senzoriale sau centrale, independent de orice monstrarea faptului că analgezia hipnotică
afirmă într-o manieră categorică natura stimulare periferică. produce nu doar schimbări în rapoartele
subiectivă a durerii. “Durerea este ceea ce Implicațiile practice ale acestei teorii subiective privind durerea ci și în activitatea
spune pacientul că este” (McCaffrey&Bee- pentru managementul durerii sunt: creierului, existența unui număr semnificativ
be, 1989). • Cantitatea de informații transmisă din- de studii clinice controlate care demonstrea-
Durerea este un fenomen multidimen- spre corp către creier este modificată ză eficiența hipnozei în diminuarea durerii
sional psihosocial care implică experiențe când acestea intră în măduva spinării (Mark Jensen and David R. Patterson, 2006).
senzoriale, factori emoționali (suferință, printr-un loc numit cornul dorsal. Un studiu (Antonio Del Casale &al,
teamă, expectații, modificări ale dispoziți- • Această “poartă” de intrare în măduva 2015) realizat de un colectiv de cercetători
ei, anxietate, tensiune, amintiri, motivație) spinării a informațiilor poate amplifi- de la Universitatea „Sapienza” din Roma

14 Neurologie - Psihiatrie www.revistamedicalmarket.ro


prezintă într-o manieră sistematică relația
dintre percepția durerii și hipnoză argu-
mentând cu rezultate raportate de studii
de neuroimagistică funcțională. Iată câteva
dintre concluziile acestui studiu:
• Modulările hipnotice ale durerii sunt
asociate aproape exclusiv cu activări ale
creierului, mai degrabă, decât cu dezacti-
vări ale acestuia.
• Cortexul cingular anterior (CCA) este
central în reducerea percepției durerii,
indiferent de tipul de stimul aplicat; el
are un rol deosebit de important în mo-
dificările hipnotice ale aspectelor sen-
zoriale, afective, cognitive și comporta-
mentale ale nocicepției.
• Modificările în percepția durerii sunt
relaționate cu schimbări funcționale în
câteva arii corticale - cortexul cingular
anterior, cortexul prefrontal, cortexurile
senzoriale primare și secundare, insula.
• Hiperactivarea cortexului prefrontal apare
frecvent în modificarea hipnotică a durerii.
Îndeosebi, toate procedurile de inducție a
transei hipnotice care implică sugestii de
activare a unor amintiri autobiografice
plăcute, sau care au ca scop provocarea
unor experiențe de depersonalizare placa-
te, determină în mod invariabil o creștere a
activității neuronale prefrontale.
Într-un studiu recent, Cassie Kendrick,
Jim Sliwinski, Yimin Yu (2016) au analizat
eficiența hipnozei pentru controlul durerii
determinată de proceduri medicale diverse,
realizate pe populația adultă și pediatrică.
Metaanaliza realizată a inclus doar studiile
care prezentau trial-uri clinice randomizate,
controlate și s-a finalizat cu următoarele con-
cluzii: hipnoza diminuează durerea compa-
rativ cu grupurile de control care au primit
îngrijirea standard, sau doar atenție; hipnoza
este cel puțin la fel de eficientă comparativ
cu terapiile psihologice și comportamenta-
le; utilizarea hipnozei în mai multe ședinte
successive, înaintea zilei realizării procedurii
medicale, a produs cel mai mare procent de
rezultate semnificative (p.75).
Rezultate similare au raportat și stu-
diile care au cercetat eficiența hipnozei în
diminuarea durerilor determinate de o
serie de boli cronice. Astfel, metaanaliza
realizată de Tomonori Adachi, Haruo Fuji-
no, Aya Nakae, Takashi Mashimo, and Jun
Sasaki (2015) de la Universitatea din Osa-
ka, s-a finalizat cu următoarele concluzii:
comparativ cu îngrijirea standard, hipnoza
a furnizat beneficii terapeutice moderate;
comparată cu alte intervenții psihologice,
hipnoza a demonstrat efecte terapeutice
moderat-superioare (p. 22).
Aspecte practice
Teoria porții de control, cu dezvoltările
ei ulterioare, care fundamenteză foarte bine
utilizarea tehnicilor psihologice în manage-
mentul durerii, poate fi prezentată într-o ma-
nieră intuitivă pacienților astfel:
„Durerea este de cele mai multe ori sem-
nalată de nervii din corp care încearcă să ne
alerteze în legatură cu anumite vătămări fizi-
ce, astfel încât să fim motivați să inițiem anu-
mite acțiuni de autoprotecție. În timp ce aceste
semnale se deplasează în sus către creier, ele
trec printr-o zonă aflată la baza creierului,
numită Substantia Gelatinosa, care conform
cercetărilor științifice acționează ca o poartă.
Daca poarta este larg deschisă, atunci sem-
nalele durerii se deplasează dinspre corp spre
creier repede, semnalând durerea. Când închi-
dem poarta, semnalele durerii descresc. Anu-
mite medicamente pentru durere acționează
diminuând volumul acestor mesaje care vin de
la corp, în timp ce altele închid aceasta poartă.
Cu alte cuvinte, medicamentele închid poarta
pe sensul de jos în sus, dinspre corp către cre-
ier, astfel încât creierul să nu mai primească
semnale. În timpul hipnozei/imageriei, putem
determina creierul să facă același lucru în
mod natural. Cu alte cuvinte, putem utiliza
activitatea creierului pentru a închide poarta
pe sensul de sus în jos, schimbând activitatea
mentală care pune gaz pe foc. Astfel imageria/
hipnoza operează la fel ca medicamentele, dar
dintr-o direcție opusă. Medicamentele pentru
durere sunt mai țintite și directe; prin urmare,
când acestea lucreaza bine ele închid poarta
ermetic. În plus față de medicamente, poarta
durerii poate fi închisă sau deschisă funcție de
emoțiile și semnificațiile care însoțesc durerea
- felul în care creierul interpretează și acordă
semnificații semnalelor durerii. Când utilizăm
imageria și sugestiile hipnotice, schimbăm fe-
lul în care creierul va reacționa la aceste sem-
nale. Aceasta închide poarta care va diminua
intensitatea durerii.”(David Pincus and Anees
A. Sheikh 2009, p.106)
Tehnicile intrahipnotice de management
al durerii sunt diverse și această diversitate
poate asigura o bună flexibilitate a deme-
rsului hipnoterapeutic. Cercetările științi-
fice în domeniul analgeziei hipnotice aduc
argumente convingătoare, conform cărora
diferite sugestii hipnotice au efecte specifice
asupra ariilor corticale care procesează infor-
mația în acord cu conținutul lor; sugestiile
pentru reducerea suprastructurii afective a
durerii modifică activitatea în ariile corticale
Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024
Articole de specialitate
care procesează informații despre compo-
nentele afective ale durerii și sugestiile pen-
tru reducerea intensității durerii modifică
activitatea ariilor corticale care procesează
informații despre componenta senzorială a
durerii. (Mark P. Jensen, 2011, p.78)
Având în vedere că mintea noastră in-
conștientă are o structură simbolică, meta-
forică (S.Freud,1980, p.394), multe dintre
scenariile hipnotice pentru inducerea ane-
steziei sau analgeziei conțin metafore și su-
gestii care acționează in direcția disocierii
persoanei de stimulul dureros; disocierea
unei părți a corpului asupra căreia se rea-
lizează o manevră medicală dureroasă de
restul corpului, înlocuirea senzației dure-
roase cu alte senzații mai bine tolerate, de-
plasarea durerii în zone ale corpului unde
produce mai puțină suferință, activarea
unor procese fiziologice benefice, etc. Dintre
aceste scenarii amintim: mănușa anestezică,
rezervorul de endorfine, refocalizarea aten-
ției, disocierea, imageria corectivă, golirea
sacului de nisip, difuzia durerii, relaxarea,
consilierul interior, etc. (Les Brann, Jacky
Owens and Ann Williamson, 2012; David
Pincus and Anees A. Sheikh, 2009)
Adachi, T., Fujino, H., Nakae, A., Mashimo, T., Sasaki J. (2014) A META-ANALYSIS
OF HYPNOSIS FOR CHRONIC PAIN PROBLEMS: A Comparison Between Hypnosis,
Standard Care, and Other Psychological Interventions. Intl. Journal of Clinical
and Experimental Hypnosis, 62(1): 1–28,
Bowers, K. S. (1992). Imagination and dissociation in hypnotic responding. In-
ternational Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 40, 253–275.
Chaves, J. F. (1993). Hypnosis in pain management. In S. J. Lynn, J. W. Rhue, &
I. Kirsh (Eds.), Handbook of clinical hypnosis (pp. 511–532). Washington, DC:
American Psychological Association
Del Casale, A. &al (2015) PAIN PERCEPTION AND HYPNOSIS: Findings From Re-
cent Functional Neuroimaging Studies. Intl. Journal of Clinical and Experimental
Hypnosis, 63(2): 144–170,
Donatone, B. (2013) Focused Suggestion With Somatic Anchoring Technique:
Rapid Self-Hypnosis for Pain Management. American Journal of Clinical Hypno-
sis, 55: 325–342
Freud, S. (1980) Introducere in psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihologia
vietii cotidiene. Bucuresti, EDP
Kendrick, C., Sliwinski, J., Yu, Y., Johnson, A., Fisher, W., Kekecs, Z., and Elkins,
G. (2016) Hypnosis for Acute Procedural Pain: A Critical Review. Intl. Journal of
Clinical and Experimental Hypnosis, 64(1): 75–115
Hilgard, E. R., & Hilgard, J. R. (1994). Hypnosis in the relief of pain (Revised ed.).
Philadelphia, PA: Brunner/Mazel.
Jensen, M. P. (2011) Hypnosis for Chronic Pain Management. Therapist Guide.
Oxford University Press, Inc.
Jensen, M.P., Patterson, D. R. (2006) Hypnotic Treatment of Chronic Pain. Journal
of Behavioral Medicine, Vol. 29, No. 1, February
McCaffrey, M. & Beebe, A. (1989), Pain: clinical manual for nursing practice. St.
Louis, MO, Mosby
Melzack, R. & Wall, P. D. (1965), Pain mechanisms: a new theory. Science,
150, 971–9.
Melzack, R. (2001), Pain and the neuromatrix in the brain. Journal of Dental
Education, 65, 1378–82.
Merskey, H., Bogduk, N. & International Association for The Study of Pain.
(1994), Classification of chronic pain: descriptions of chronic pain syndromes
and definitions of pain terms. Seattle, IASP Press.
Patterson D. R., Jensen M. P. (2003) Hypnosis and Clinical Pain. Psychological
Bulletin, Vol. 129, No. 4, 495–521
Pincus, D., Sheikh, A., A. (2009) Imagery forPain Relief. Taylor & Francis Group,
Freud, S. (1980) Introducere in psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihologia
vietii cotidiene. Bucuresti, EDP
15
 Articole de specialitate

Disfuncția sistemului nervos vegetativ

- un factor comun în patologia
glaucomatoasă și migrenoasă
Abstract: Studii recente s-au îndreptat spre cauza bolii glaucomatoase și una dintre aceste
direcții este dacă boala glaucomatoasă se asociază cu alte patologii. Există teorii care
incriminează disfuncția vasculară ca factor în patogenia glaucomatoasă, disfuncție care
este cauză sau factor precipitant și pentru alte patologii precum boala migrenoasa. În ciuda
cercetărilor intense, patogeneza glaucomului nu este încă pe deplin înțeleasă. Chiar daca
hipertensiunea intraoculară reprezintă factorul principal implicat în moartea celulelor gan-
glionare retiniene, mai mulți factori sistemici pot să influențeze debutul și progresia acestei
boli, printre care se numără alterări ale sistemului nervos autonom și disfuncția sistemului
vascular. În lumina ultimelor studii realizate în patologia migrenoasă, teoria vasculară a
migrenei a fost înlocuită cu teoria neurovasculară, conform căreia originea migrenei este
în principal neuronală prin activarea trigeminală, manifestările vasculare fiind secundare
acesteia. Datorită unor mecanisme fiziopatologice similare de natura vasculară, mai multe
studii au propus o asociere între migrenă și glaucom dar si disfuncția vegetativă, imbalanța
simpatico-parasimpatică. Înțelegerea acestei interacțiuni complexe dintre glaucom și alți
factori sistemici rămâne o provocare pentru cercetările viitoare, având ca scop prevenirea,
tratamentul și diagnosticul precoce al neuropatiei optice glaucomatoase.

Dr. Șt. Med. Ș.L.
Dr. Ghiță Aurelian Mihai
Medic primar oftalmolog Spitalul
Universitar de Urgență București,
Ș.L. UMF „Carol Davila“ București
Dr. Ilie Larisa Adriana
Medic Specialist Oftalmolog,
Ocularcare București
Dr. Ghiță Ana Cristina
Medic Specialist Oftalmolog,
Ocularcare București,
Doctor în Știinte Medicale
fiind factorul de risc major implicat în
patogeneza acestuia. Totuși, numeroși
factori sistemici pot fi implicați în debu-
tul și progresia acestei afecțiuni. Printre
aceștia se numără disfuncția sistemului
nervos autonom, precum și disfuncția
vasculară, dar și alte boli cu patologie
vasculară, cum ar fi boala migrenoasă (1)
Sistemul nervos autonom se carac-
terizează printr-un echilibru continuu
și perfect controlat de către hipota-
lamus, între componenta vegetativă
simpatică și parasimpatică. Pierderea
acestui echilibru are drept rezultat
vasospasmul și vasodilatația. Vasospas-
mul se produce ca urmare a creșterii
activității componentei simpatice, prin
eliberarea de norepinefrină din termi-
națiile nervoase și de endotelină-1 din
endoteliul vascular. Vasodilatația apare
de modificări ale matricei extracelu-
lare, precum și suferința endoteliului
vascular; alături de neorotoxicitatea
produsă de glutamat și efectul aditiv
al oxidului nitric la stresul oxidativ, au
drept rezultat apoptoza celulelor gan-
glionare retiniene(3).
De asemenea, pierderea echilibru-
lui dintre sistemul nervos simpatic și
cel parasimpatic poate conduce la mi-
grenă, constipație, amețeli, extremități
reci, creșterea/scăderea tensiunii arteri-
ale. În ceea ce privește tensiunea arte-
riala, unele studii recente demonstrează
faptul că pacienții cu GPUD au un risc
mai mare de HTA comparativ cu su-
biecții sănătoși sau cu cei cu glaucom
normotensiv(4). Pe de altă parte, pacien-
ții cu glaucom normotensiv, dar și cei
cu GPUD cu TIO compensată prezintă

G
laucomul sau neuropatia op-
tică glaucomatoasă se carac-
terizează prin pierderea cro-
nică, lent progresivă a celu-
lelor ganglionare retiniene și a axonilor
acestora, hipertensiunea intraoculară
secundar hiperfuncției parasimpatice,
cu activarea oxid nitric sintetazei din
celulele endoteliale si formare de oxid
nitric (NO)(1). Oxidul nitric duce la
creșterea stresului oxidativ, precum și
a eliberării de glutamat și neurotoxici-
tate(2). Disfuncția vasculară se însoțește
o progresie importantă a defectelor de
câmp vizual în prezența unor variabile
presionale nocturne semnificativ scă-
zute, cu scăderea importantă a presiunii
arteriale sistolice, diastolice sau medii(5)
Această scădere presională nocturnă
pare să joace un rol în patogeneza glau-

18 Neurologie - Psihiatrie www.revistamedicalmarket.ro

 SPASTICITATEA
MEMBRELOR
DISTONIE
SUPERIOARE
CERVICALĂ
ȘI INFERIOARE
LA ADULŢI

Mai multe
momente
care merită
împărtășite.

DYS-RO-000279/ APR 2023

Dysport® este indicat ca medicație simptomatică, pentru reducerea spasticităţii

focale la adult, care afectează membrele superioare la pacientul adult.
Tratamentul simptomatic al spasticității focale a articulației gleznei la pacienți Pentru a consulta
adulți după accident vascular cerebral sau leziuni cerebrale traumatice. Torticolis Rezumatul

spastic la adulţi. Spasm hemifacial la adulţi.1 Caracteristicilor

Produsului
vă rugăm
Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. scanați codul QR

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală restrictivă (PR)

1. Dysport® 500 U Rezumatul Caracteristicilor Produsului, August 2022, Ipsen Pharma România
 Articole de specialitate
comului, posibil prin reducerea fluxului
de sânge la nivelul capului nervului op-
tic sub un nivel critic.
Disfunctia sistemului ner-
vos vegetativ joaca un rol
cheie in fiziopatotologia mi-
grenei. Migrena reprezintă
un sindrom caracterizat cli-
nic prin episoade recuren-
te de cefalee care nu au un
scop protectiv, cefaleea fiind
însoțită de simptome pre-
cum greață, sensibilitate la
lumină, la sunete sau mișcări
ale capului. Teoria vasculară
a dominat o lungă perioadă
de timp patogeneza migre-
nei, însă studii recente de-
monstrează o origine prima-
ră neuronală, manifestările
vasculare fiind mai degrabă
consecința decât originea
activării trigeminale(6). Alte-
rările sistemului nervos au-
tonom din migrenă nu sunt
pe deplin clarificate, însă
majoritatea studiilor arată o
hiperfuncție simpatică și/sau
o hipofuncție parasimpatică.
Se identifică mai multe etape în
boala migrenoasă, la un pacient care
prezinta o vulnerabilitate crescuta in
mare parte legata de moștenire geneti-
că. Pacientul prezinta o perioada pro-
dromală legata de experiențe vegetative
vagale sau afective cu 24 de ore înainte
urmata de aura in care pecientul de-
scrie simptome neurologice focale care
durează până la o oră și care consistă în
manifestari vizuale, senzoriale sau mo-
dificări de vorbire de obicei cu origine
în trunchiul cerebral. Episodul migre-
nos se va manifesta prin cefalee, dure-
re de cap unilaterală, care este însoțită
frecvent de greață, vărsătură, fotofobie
și fonofobie. rezoluția durerii este ur-
mata de perioada postdromala carac-
terizata in general prin somn profund.
Având în vedere mecanismele neu-
rovasculare oarecum similare implicate
în patogeneza glaucomului și a migre-
nei, o legătură între aceste două afecți-
uni a fost suspectată de diverse studii.
20 Neurologie - Psihiatrie
Conform celor prezentate anterior,
atât glaucomul cât și migrena se asocia-
ză cu o disfuncție vasculară cu evoluție
cronică și cu dereglarea sistemului ner-
vos autonom. S-a observat o asociere
între migrenă și GPUD la pacienții cu
vârsta cuprinsă între 70 și 79 de ani(8).
De asemenea, migrena pare să apară
cu o frecvență mai mare la pacienții cu
glaucom normotensiv comparativ cu
subiecții normali(9). Dintre pacienții cu
glaucom, 21.5% suferă de migrenă, iar
33.5% suferă de cefalee de tensiune sau
migrenă(10). De altfel migrena este mult
mai comună la pacienții cu glaucom
normotensiv (28%) comparativ cu su-
biecții normali (12%; P<.05). (11,12)
Majoritatea studiilor arată o frec-
vență mai mare a glaucomului normo-
tensiv la migrenoși dar și migrena este
mai frecventă la pacienții glaucomato-
si cu precadere la cei care au ca patoge-
nie disfuncția vascularș respectiv paci-
enții cu glaucom normotensiv. (11,12)
Contra asocierii dintre migrenă
și glaucom, intervin factori precum:
disfuncția diferită a sistemului nervos
autonom cu hiperfuncție simpatică și/
sau hipofuncție parasimpatică în mi-
grenă și hiperfuncție simpatică și pa-
rasimpatică în glaucom, afectarea vas-
culară este pe vase de calibru diferit-pe
vasele mici în glaucom, în timp ce în
migrenă este mai degrabă pe vasele
mari meningeale, evoluția cronică este
diferită, în episoade în migrenă versus
cronică progresivă în glaucom, conse-
cințele sunt reversibile în migrenă față
de glaucom unde sunt ireversibile.
Concluzii
Patogeneza glaucomului nu este
încă pe deplin cunoscută și implică
factori sistemici multiplii care pot in-
fluența debutul și progresia bolii. Prin-
tre aceștia se numără dereglarea siste-
mului nervos autonom, care se asoci-
ază atât cu modificări cardiovasculare
generale, cât și cu modificări vasculare
locale. Disfuncția vasculară se asocia-
ză cu glaucomul, migrena și scăderea
controlului sistemului cardiovascular,
ceea ce implică probabilitatea unei
asocieri între glaucom, migrenă/cefa-
lee, dar și probleme cardiovasculare.
În această situație, medicii neurologi
trebuie să aibă în vedere posibilitatea
www.revistamedicalmarket.ro
asocierii glaucomului la orice pacient
cu cefalee/migrenă, îndeosebi cu vâr-
sta peste 70 de ani, medicii oftalmologi
trebuie întotdeauna sa ia în considera-
re posibilitatea unui sindrom migre-
nos la orice pacient cu glaucom care
acuză cefalee și de asemenea trebuie
să existe o comunicare interdisciplina-
ră importantă și cu medicul cardiolog
în ceea ce privește pacienții cu hipo/
hipertensiune arterială și glaucom
pentru scăderea deteriorării câmpului
vizual secundar scăderilor presionale
nocturne.
Bibliografie
1. Agarwal R, Gupta S, Agarwal P, Saxena R, Agrawal
S. Current concepts in the pathophysiology of
glaucoma. Indian J Ophthalmol. 2009;57(4):257.
2. Lipton SA. Neuronal protection and destruction
by NO. Cell Death Differ. 1999 Oct 20;6(10):943–51.
3. Kaushik S, Pandav S, Ram J. Neuroprotection in
glaucoma. J Postgrad Med. 2003;49(1):90.
4. Leighton DA, Phillips CI. Systemic blood pressure
in open-angle glaucoma, low tension glaucoma,
and the normal eye. British Journal of Ophthal-
mology. 1972 Jun 1;56(6):447–53.
5. Graham SL, Drance SM. Nocturnal Hypotension.
Surv Ophthalmol. 1999 Jun;43:S10–6.
6. Hoffmann J, Baca SM, Akerman S. Neurovascular
mechanisms of migraine and cluster headache.
Journal of Cerebral Blood Flow & Metabolism.
2019 Apr 26;39(4):573–94.
7. Honkasalo ML, Kaprio J, Winter T, Heikkila K,
Sillanpaa M, Koskenvuo M. Migraine and Conco-
mitant Symptoms Among 8167 Adult Twin Pairs.
Headache: The Journal of Head and Face Pain.
1995 Feb;35(2):70–8.
8. Wang JJ, Mitchell P, Smith W. Is There an Asso-
ciation between Migraine Headache and
Open-angle Glaucoma? Ophthalmology. 1997
Oct;104(10):1714–9.
9. Cursiefen C, Wisse M, Cursiefen S, Jünemann A,
Martus P, Korth M. Migraine and tension hea-
dache in high-pressure and normal-pressure gla-
ucoma. Am J Ophthalmol. 2000 Jan;129(1):102–4.
10. Pradalier A, Hamard P, Sellem E, Bringer L. Mi-
graine and Glaucoma: an Epidemiologic Survey
of French Ophthalmologists. Cephalalgia. 1998
Mar 7;18(2):74–6.
11. Collignon N, Dewe W, Guillaume S, Collignon-Bra-
ch J. Ambulatory blood pressure monitoring
in glaucoma patients. The nocturnal systolic
dip and its relationship with disease progres-
sion. Int Ophthalmol. 1998;22(1):19-25. doi:
10.1023/a:1006113109864. PMID: 10090444.
12. Drance S, Anderson DR, Schulzer M; Collaborative
Normal-Tension Glaucoma Study Group. Risk fac-
tors for progression of visual field abnormalities
in normal-tension glaucoma. Am J Ophthalmol.
2001 Jun;131(6):699-708. doi: 10.1016/s0002-
9394(01)00964-3. PMID: 11384564
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Primul Holter Doppler transcranian

Monitorizare de lungă durată pentru detectarea emboliei cu o sondă robotizata și un înregistrator / recorder portabil.
Producător: Atys Medical, Franța

TCDx, UN SISTEM UNIC ȘI INOVATIV

• Fixarea sondei este ușoară și confortabilă.
• Sonda este robotizată și cu auto-reglare.
• Recorderul TCDx este mic, ușor și funcţionează pe bază de baterie cu un timp de înregistrare mai mare de 5 ore.
• Pacientul nu mai este atașat de un TCD. Acesta își poate desfășura activităţile zilnice și chiar să practice sport.
• Post-procesarea semnalului TCD pentru detectarea emboliei este automată și rapidă.
Fiecare eveniment embolic este etichetat, iar operatorul are acces atât la semnătura spectrală cât și la caracteristicile acustice.

FUNCŢII AUTOMATE PENTRU O MAI BUNĂ EFICIENŢĂ

• La montarea sondei pe capul pacientului, TCDx este conectat la computerul echipat cu software-ul pentru Doppler.
• Sonda robotizată este plasată pe fereastra acustică.
• Semnalul Doppler este optimizat prin modului software de auto-căutare si stocat pe un card de memorie.
• Sistem de calitate: certificare ISO 13485

Looki
Doppler Transcranian digital pentru detectarea emboliei cu program avansat
de diagnosticare și modul de monitorizare.
• DISPLAY MOD M - include reducerea timpului necesar pentru localizarea ferestrei transcraniene. Looki este disponibil în diferite
configurații pentru nevoi specifice:
Permite de asemenea o identificare mai ușoară a vaselor de sânge și reduce timpul de pregătire.
LOOKI TCD: Doppler transcranian
• DESIGN UNIC PENTRU O MOBILITATE MAI MARE șI O SUPRAFAţĂ OCUPATĂ REDUSĂ. unilateral cu modul de diagnosticare
• FUNCŢIONARE UŞOARĂ LOOKI 1TC: Doppler transcranian
• RAPORT COLOR COMPLET unilateral cu modul de diagnosticare
• PROTOCOALE DE EXAMINARE șI CONFIGURARI DE MONITORIZARE DISPONIBILE și monitorizare
• MODUL DE MONITORIZARE AVANSAT - Sesiunile de monitorizare pot fi înregistrate sau salvate. LOOKI 2TC: Doppler transcranian
bilateral cu modul de diagnosticare
• DETECTAREA EMBOLIEI folosește tehnologia multi-gate pentru o diferenţiere optimizată
și monitorizare
a emboliei și artefactelor. Producător: Atys Medical, Franța
• TESTE FUNCŢIONALE
• PULS:Doppler-ul Atys este un doppler transcranian unic pe piaţă. Acesta poate fi echipat cu un monitor de puls non-invaziv, caracteristică extrem
de folositoare în Urgenţe sau la Sala de operaţii. Permite medicului să verifice pacientul global hemodinamic cu un singur aparat,
adică foarte repede.

WAKIe Doppler transcranian portabil din clasa premium care oferă software avansat
atât pentru diagnostic cât și pentru aplicații de monitorizare.
WAKIe este disponibil în diferite configurații:
WAKIe TCD: Doppler transcranian unilateral cu modul de diagnosticare
WAKIe 1TC: Doppler transcranian unilateral cu module de diagnostic si de monitorizare
WAKIe 2TC: Doppler transcranian bilateral cu module de diagnostic si de monitorizare
• Afișaj M-mode reduce timpul necesar pentru a localiza fereastra transcraniană.
De asemenea, permite o identificare mai ușoară a vaselor de sânge şi a redus timpul de instruire.
• PORTABIL ŞI ROBUST
• AFIŞAJ CLAR
• UŞOR DE UTILIZAT
• RAPORT CULOARE CARACTERISTICĂ COMPLET
• MODUL DE MONITORIZARE AVANSATĂ
• DETECTARE EMBOLIEI WAKIe Doppler transcranian
este unic pe piaţă: poate fi echipat cu un monitor
• TESTE FUNCŢIONALE
cardiac non-invaziv. Această caracteristică este
• DEBITUL CARDIAC NEUROLOGIE
extrem de utilă în terapie intensivă și OR. 3
 Articole de specialitate

Neurochirurgia funcțională în Timișoara

Functional neurosurgery in Timișoara

Neurochirurgia funcțională este o subspecialitate distinctă în cadrul neurochirurgiei.

Este tot o neurochirurgie care se adresează sistemului nervos și folosește exact aceleași
tehnici chirurgicale ca neurochirurgia „morfologică – anatomică”, dar diferă de aceasta
prin obiective și ca atare, tipul de pacienți și boli cărora li se adresează. Numim neuro-
chirurgie anatomică acea neurochirurgie care se adresează direct unor modificări majore
a structurii sistemului nervos, care induc o problemă de funcționare. Un exemplu tipic ar
fi o tumoră care crește în interiorul creierului sau adiacent acestuia și apasă pe el în așa
fel încât induce o paralizie. În aceste cazuri se scoate masa tumorală pentru a înlătura
compresiunea și a da creierului posibilitatea de a-și reveni și relua funcția normală. În
principiu, cu cât se intervine sau se „atinge“ mai puțin creierul în sine cu atât mai bine.
de operații. Când există zone din creier
care generează impulsuri electrice în mod Epilepsia este o boală cronică a siste-
Conf. Univ. Dr. Habil. anormal și necontrolat (focare) este nece- mului nervos rezultând într-o disfuncție
Horia Pleș sar ca acestea ori sa fie suprimate ori „izo- la nivel neuronal sau de circuit neuronal.
late” prin întreruperea căilor de transmisie Odată apărută implică ori un tratament
de la aceste zone la restul creierului. Aces- constant pe viață, ori, în cazuri speciale,
te chirurgii sunt numite și „distructive”, în operații care pot vindeca boala epileptică.
Șef secție Neurochirurgie, Spitalul Clinic termeni medicali „ablative”, adică ablație Epilepsia reprezintă 10% din totalul afecți-
Județean de Urgență Timișoara, Șef disciplină de focar. Evident acest lucru trebuie făcut unilor neurologice (exceptând infecțiile și
Neurochirurgie, Universitatea de Medicină și fără alterarea funcțiilor de baza ale creie- trauma) și apare cu o incidență aproxima-
Farmacie „Victor Babeș“ Timișoara, Președinte rului. În celălalt caz, în care unele circu- tivă de 50/100k de locuitori pe an. Bolnavii
Societatea Română de Neurochirurgie ite sunt insuficient active se pot implanta epileptici au un handicap major din cauza

N
eurochirurgia funcțională e di-
ferită în sensul că se adresează
unui creier aparent „anatomic”
cvasi-normal pentru a-i corecta
unele funcții care sunt intrinsec alterate.
Creierul și sistemul nervos funcționează
ca o sumă de sisteme – circuite biologice
– nu electrice, care sunt interconectate și
care se influențează unele pe altele în mo-
duri foarte complexe. Pentru o funcționa-
litate normala este necesar ca aceste circu-
ite să fie în echilibru funcțional. Aceasta
înseamnă că în interiorul creierului pot
exista circuite care sunt prea active și ge-
nerează impulsuri anormale (le numim
focare) sau circuite care sunt insuficient
funcționale. Obiectivele neurochirurgiei
funcționale sunt în acest caz de a restau-
ra o funcționalitate normală a sistemului
nervos, fie prin reducerea sau eliminarea
unor centri anormal activi, fie prin sti-
mularea unor circuite insuficient active.
În sensul acesta există numeroase tipuri
electrozi în zonele inactive și acestea pot
fi stimulate direct. Și aici contează precizia
cu care se fac lucrurile, iar câteodată este
nevoie de o precizie la nivel de fracțiune
de milimetru.
Ca și patologie, neurochirurgia funcți-
onală se adresează unor boli considerate în
mare măsură până de curând „neurologi-
ce”, cel puțin în majoritatea lumii. Vorbim
de epilepsie, de boala Parkinson și afecțiu-
nile înrudite care se numesc „tulburări de
mișcare”, vorbim de asemenea de unele se-
chele ale accidentelor vasculare cerebrale
sau ale altor leziuni majore ale creierului,
manifestate prin contracturi necontrolate
la nivelul membrelor, manifestări care se
regăsesc sub denumirea de spasticitate.
Nu în ultimul rând, vorbim despre trata-
mentul chirurgical al durerii cronice, care
este un domeniu aparte. Există și o ramură
care se numește psihochirurgie și care se
adresează unor afecțiuni considerate în
legătură cu psihiatria dar aici sunt încă pu-
ține indicații bine stabilite.
maladiei și de multe ori chiar și din cauza
tratamentului medicamentos care poate
induce tulburări cognitive pe termen lung.
Tratamentul epilepsiei cere eforturi majo-
re financiare și organizaționale la nivel de
instituții medicale și la nivel de societate.
Pentru anumite tipuri de epilepsie (repre-
zentând 30% din pacienți) există o sancți-
une chirurgicală cu potențial curativ. Tra-
tamentul chirurgical al epilepsiei implică
studierea funcționării sistemului nervos
din punct de vedere electric prin metode a
căror natura este echivalentă cu metodele
neuro-științifice de laborator: implantare
de electrozi pentru studiul epilepsiei, stu-
diul matematic al distribuției curenților în
cortexul cerebral, studiu electromagnetic
al activității cerebrale, studiul metabolis-
mului cerebral prin urmărirea distribuției
de oxigen și glucoză. După un studiu deta-
liat se determină dacă există o zonă mică
din creier care generează crizele și dacă
da, unde este localizată aceasta. Când este
identificată, zona poate fi scoasă, ceea ce

22 Neurologie - Psihiatrie www.revistamedicalmarket.ro


duce în 90% din cazuri la vindecarea epi-
lepsiei. Este o rată de vindecare enormă
pentru o operație neurochirurgicală, dar
drumul până acolo este lung și cere un
platou tehnic complex și echipe medicale
mari formate la un nivel înalt. Investiția
însă merită a fi făcută, pentru că pacienții
tratați nu mai trebuie să ia medicamente
pentru epilepsie practic deloc și aceasta
până la sfârșitul vieții. Pacienții fiind de
obicei tineri sau chiar copii, vorbim deci
de 40-60 de ani de tratament de care sunt
scutiți. Ca să nu mai vorbim de boală și
stigmatul epilepsiei de care sunt vindecați.
Evident că pe termen lung, în ciuda inves-
tiției inițiale mari, beneficiul economic
pentru societate este enorm – de ordinul
a 10x investiția inițială. Din păcate, în țară
suntem foarte în urmă cu un asemenea
program și în loc de 500-1000 de operații
pe an, se fac doar vreo 50 și aceasta într-un
singur loc din București. România ar avea
nevoie de un minim de 3 centre pentru
chirurgia epilepsiei.
Boala Parkinson este o tulburare de
control a mișcărilor producând manifes-
tări precum tremorul, rigiditatea muscu-
lară și chiar blocaje la inițierea mișcărilor.
Deși este privită ca o boala a vârstei avan-
sate, media de vârstă la debut este de 60 de
ani, cu multiple cazuri la vârste tinere. Im-
pactul pe autonomia persoanelor cu boa-
la Parkinson este major. Boala Parkinson
afectează 1% din persoanele de peste 60 de
ani și reprezintă una dintre importantele
cauze de dizabilități la persoanele din de-
cada a 6-a de viață. Tratamentul bolii Par-
kinson poate fi atât medical cât și chirurgi-
cal și implică costuri majore pentru siste-
mele de sănătate. Tratamentul chirurgical
este reprezentat de metode moderne de
stimulare cerebrală profundă dezvoltate în
ultimii douăzeci de ani și care reprezintă
o strictă aplicare clinică a neuro-științelor
fundamentale. Cu un stimulator plasat co-
rect în nucleii situați la baza creierului se
reduc simptomele majore ale bolii – rigidi-
tatea, blocajele și tremorul – în așa fel încât
pacienții pot redeveni funcționali. La cei
mai tineri aceasta înseamnă că pot lucra în
continuare, iar la cei mai în vârstă presu-
pune o reducere a nevoilor de îngrijire și
ajutor, în sensul că pot rămâne autonomi.
Stimularea de acest tip nu se adresează
doar bolii Parkinson, ci se pot trata și alte
tulburări ale mișcării cum ar fi distoniile și
tremorul esențial. Stimulatoarele de acest
tip sunt relativ scumpe dar și aici impac-
tul economic este favorabil. Din pacate si
acest program este foarte mic în România.
Se implantează doar 20 de stimulatoare pe
an și pe moment doar în București. Com-
parația poate fi un pic dură, dar foarte
pertinentă: în Ungaria se implantează 200
de stimulatoare pe an pentru o populație
teoretic la jumătate față de cea a României.
Accidentele vasculare cerebrale pot
lăsa sechele grave și în afară de paralizie,
apare și o contractură musculară necon-
trolabilă, care se numește spasticitate.
Aceasta înseamnă că, pe lângă faptul că
pacientul nu își poate mișca o parte din
corp, partea respectivă se mai și contrac-
tă și retractă, deformându-se și devenind
dureroasă. Acest lucru se datorează unui
dezechilibru între sistemele activatoare și
cele inhibitoare. Impactul funcțional este
foarte mare și handicapează major pacien-
ții, care deja au o problemă serioasă. Și aici
se poate interveni reducând acest tonus
muscular anormal prin chirurgii leziona-
le-ablative. Câteodată este spectaculos și
poți reda capacitatea de mers unor paci-
enți care erau la pat sau în scaun rulant, cu
condiția să mai fie un pic de forță muscu-
lară restantă. Nu este un mers normal, dar
este mers.... Nu știu să fie vreun program
activ în momentul acesta în țară. Din nefe-
ricire, asemenea programe se pot face doar
împreună cu echipe de medicină fizică și
recuperare, de kinetoterapie avansate. În
afară de pacienții afectați de accidentele
vasculare cerebrale (AVC) aceste pro-
grame se adresează și copiilor născuți cu
paralizii, în cazul cărora impactul pentru
deplasare poate fi foarte mare, sau pacien-
ților care au avut un traumatism al mădu-
vei, în cazul cărora, de obicei, nu se poate
restaura mersul ci doar un anumit confort.
Durerea cronică nu este o afecțiune
proprie a sistemului nervos cu excepția
cefaleei. Celelalte cauze majore de durere
cronică sunt cancerul (și tratamentul aces-
tuia), patologia reumatologică, în special a
colanei vertebrale cât și sechele ale trauma-
tismelor sau operațiilor. Durerea cronică
este importantă prin impactul larg în so-
cietate și dizabilitățile cauzate de aceasta.
Majoritatea zilelor de concediu medical
sunt datorate unor afecțiuni cu durere cro-
nică. Și în acest caz există operații care pot
ajuta mult pacienții. S-a început cu operații
care se adresau pacienților cu cancer, care
aveau dureri groaznice și pe care nici mor-
fina nu putea să le amelioreze. S-a încer-
cat, cu mare succes, întreruperea căilor de
Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024
Articole de specialitate
transmisie a durerii. Rezultatul este de obi-
cei o anestezie în zona țintă care salvează
pacienții de durere și de morfină. Din ne-
fericire, vorbim totuși de pacienți cu can-
cer avansat. Pentru pacienții care au dureri
sechelare se pot încerca tehnici de neuros-
timulare, care de multe ori (cam pentru 2/3
dintre pacienți) funcționează bine, cu posi-
bilitatea pacienților de a redeveni produc-
tivi. Nu sunt rate de succes la fel de mari ca
la epilepsie, dar vorbim despre cazuri nu-
meroase de pacienți, de ordinul a miilor pe
an în țară. Impactul economic pozitiv este
evident, având în vedere că la bază sunt pa-
cienți de vârstă medie, care nu mai pot lu-
cra. Și aici lucrurile se fac cu încetineală în
România, în principal pentru că nu avem
rețelele de tratament necesare.
În concluzie, neurochirurgia funcți-
onală se ocupa cu tratamentul unor afec-
țiuni intrinseci ale sistemului nervos, ori
prin ablația unor focare de hiperexcitație,
ori prin stimularea unor sisteme disfuncți-
onale. Bolile sunt epilepsia, tulburările de
mișcare, spasticitatea și durerea cronică.
Pacienții care au handicapuri majore pot
oține o stare de sănătate funcțională prin
reducerea dependențele, a necesarului de
tratamente cronice și prin redarea în mare
masură a capacității de muncă. Prin toa-
te acestea, neurochirurgia funcțională are
un impact major asupra sănătății pacien-
ților și asupra economiei, prin beneficiile
amintite. Din nefericire vorbim despre
proceduri chirurgicale complicate, care se
încadrează în programe de tratament largi
ale bolilor respective și care necesită atât
platouri tehnice complexe, cât și echipe
medicale și paramedicale îndelung forma-
te. În momentul de față putem afirma în
cunoștință de cauză că nu există cu ade-
vărat programe active în țară. Sigur ca in-
vestiția inițială nu este deloc neglijabilă, în
țară sunt necesare cel puțin trei asemenea
centre, dar beneficiile acesteia pe termen
lung ar fi considerabile.
Există și o parte bună. La Timișoara
avem un mare specialist în acest domeniu,
Conf. Dr. Andrei Brînzeu, care s-a întors
după 12 ani de activitate în cadrul Spita-
lului Pierre Wertheimer din Lyon. Doc-
torul Brînzeu are know-how-ul necesar
în această patologie și este dispus să cola-
boreze cu toate centrele de neurologie din
țară, pentru a forma echipele mixte de care
această supraspecialitate are nevoie. Tine-
rețea îl va ajuta, cu siguranță, la realizarea
unei rețele naționale.
23
 Articole de specialitate

PanDepresia - urmează
un val pandemic de depresie?
PanDepression - is a pandemic wave of depression coming?

Evenimentele ultimilor ani au determinat o creștere alarmantă a numărului de cazuri de burn-

out, tulburări de somn, anxietate și depresie. Pandemia COVID 19 a determinat o creștere
a prevalenței anxietății și depresiei cu 25% la nivel mondial. Una dintre explicații este legată
de stresul fără precedent cauzat de izolarea socială din pandemie. La aceasta s-au adaugat
constrângerile legate de locul de muncă, de raporturile cu cei dragi și cu comunitatea.
ite să se readapteze la lucratul în format adecvată, iar în ceea ce privește tratamentul
Dr. Dana Sichitiu fizic sau experimentează anxietate soci- farmacologic combinat cu psihoterapia,
ală. În practica clinică, sunt descrise din procentele sunt de 12%, respectiv 6%.(4)
Medic primar psihiatru, medic ce în ce mai frecvent următoarele situații Aceste cifre au legatură atât cu accesi-
specialist MF, psihoterapeut, Rețeaua : “Sunt programator și lucrez de acasă de bilitatea la servicii medicale de specialita-
Privată Regina Maria, București când a început pandemia. Mi-am pierdut te, cât și cu stigma.
interesul față de orice îmi plăcea înainte“ Un alt aspect care poate fi responsabil de

S
ingurătatea, teama de infecțare,
doliul după pierderea unor per-
soane dragi ca și grijile financiare,
toate acestea au fost citate ca stre-
sori care au condus la anxietate și depresie. (1)
Printre angajații din sectorul de Sănă-
tate, epuizarea a fost un factor major pen-
tru ideația de suicid. Cei mai afectați au
fost tinerii și femeile.
Cei care și-au pierdut joburile au ra-
portat simptome de anxietate și/sau depre-
sie în procent de 53% față de respondenții
unde joburile nu au fost afectate și unde
procentul manifestărilor de tip anxios sau
depresiv a fost de 30%.(2)
Creșteri substanțiale ale deceselor cau-
zate de supradoze de droguri sau de alcool
au fost înregistrate în timpul pandemiei în
rândul populației de culoare în SUA.
În ceea ce privește autovătămarea și
ideația autolitică, acestea au înregistrat
creșteri mai mari în rândul populației ti-
nere, mai mult la adolescente în compara-
ție cu adolescenții.(3)
Provocările clinice actuale
Recent se constată o creștere semnifi-
cativă a numărului de cazuri de tulburări
depresive și anxioase în rândul persoane-
lor tinere, suprasolicitate, care resimt încă
impactul schimbărilor legate de lucratul
de acasă, sau care după o perioadă înde-
lungată de „work from home“ sunt nevo-
sau „Nu mai dorm bine, nu mă pot con-
centra, mi-au scăzut performanțele“.
În urma interviului psihiatric, se
constată că aceste acuze reprezintă doar
partea vizibila a icebergului reprezentat
de depresie și că sunt îndeplinite frecvent
criteriile necesare pentru a stabili dia-
gnosticul de episod depresiv sau de tul-
burare depresiv-anxioasă.
Schimbările în stilul de viață determi-
nate de pandemie nu includ doar lucrul
de acasa, ci și reducerea semnificativă a
timpului liber prin comutarea focusului
de pe orarul de lucru (pe care lucrul în
format fizic îl presupunea) pe finalizarea
proiectelor până la un termen dat, la care
se adaugă dereglarea sau chiar dispariția
orarului meselor și sedentarismul.
În continuare, stigma crează un ob-
stacol în calea prezentării, în stadiile de
debut ale tulburărilor psihice, la medicul
psihiatru, ca și miturile legate de trata-
mentele psihiatrice: “vă rog să nu îmi dați
un tratament care mă transformă într-o
legumă“, sau „mi-e teamă să nu depind de
tratamentul psihiatric toată viața“.
Procentul celor care se adresează servi-
ciilor de sănătate în țările cu venit mare pe
cap de locuitor este mai mare (52%) față de
cei din țările cu venit mediu sau mic pe cap
de locuitor (27%). În rândul celor care in-
tră în contact cu serviciile de sănătate, doar
14%, respectiv 6%, urmează farmacoterapia
aderența scazută la tratament este persisten-
ța unor simptome reziduale după trei luni
de la inițierea tratamentului antidepresiv,
cum ar fi anxietatea - 78,2% și insomnia -
63%, de aceea, pe lângă diagnosticarea pre-
coce și inițierea tratamentului cât mai adap-
tat tabloului clinic și situației pacientului,
monitorizarea simptomelor este esențială
pentru evoluția favorabilă sub tratament.(5)
Utilizarea excesivă a benzodiazepinelor
și prezentarea la medic după instalarea to-
leranței la acestea, latentă până la intrarea în
acțiune a antidepresivelor, ca și efectele ad-
verse ale unora dintre acestea legate de creș-
terea în greutate și tulburările de dinamică
sexuală, persistența unor simptome rezidu-
ale sub tratament, toate acestea se constituie
în factori care scad aderența la tratamentele
antidepresive. De aceea, este extrem de im-
portant ca la inițierea tratamentului, paci-
entul să fie informat despre modul în care
tratamentul va acționa - cât de repede sau
lent va intra în acțiune tratamentul, ce efecte
adverse sunt de așteptat la debut și faptul că
acestea sunt tranzitorii, cât de importantă
este urmarea tratamentului cu conștiincio-
zitate ca și respectarea duratei acestuia.
Alegerea moleculei de antidepresiv
este, de asemenea, esențială, trebuind să
țină cont de prezența anumitor simptome
sau semne clinice, de eventualele comorbi-
dități și de tratamentele pe care pacientul
le urmează concomitent.

24 Neurologie - Psihiatrie www.revistamedicalmarket.ro


Recuperarea funcțională, alături de
creșterea calității vieții, reprezintă dezi-
derate prioritare ale schemelor actuale
de tratament, de aceea sunt preferate în
prezent moleculele nesedative, lipsite de
efecte adverse în sfera sexuală sau în cea
metabolică. Tabloul clinic actual al tulbu-
rării depresive este dominat de insomnie și
anhedonie, de dificultățile de concentrare
a atenției (interpretate, adesea eronat, ca
tulburari de memorie), de anxietate și de
tulburări de dinamică sexuală.
Opțiunile terapeutice actuale
Tratamentele antidepresive actuale
sunt eficiente pe manifestările clinice și
redau funcționalitatea, nu dau dependen-
ță și au efecte adverse manageriabile. Cea
mai mare eficacitate o are combinarea tra-
tamentului psihotrop corect condus, ca
doză eficientă terapeutic și durată a trata-
mentului, cu psihoterapia.
În acele situații în care după optimiza-
rea dozei de antidepresiv nu se obține ras-
punsul la tratament, se impune terapia de
tip add-on (se adaugă un medicament la
schema de tratament) sau se face switch pe
alt tip de antidepresiv.
Profilul receptoral al diferitelor clase de
antidepresive permite ca tratamentul să fie
adaptat nevoilor pacientului și să ii redea
acestuia nu numai statusul psihic optim, ci
și funcționalitatea.
Antidepresivele moderne pot acționa
selectiv prin inhibarea recaptării serotoni-
nei (fluoxetină, paroxetină, sertraline, flu-
voxamină, citalopram, escitalopram) sau
dual, inhibitori ai recaptării serotoninei și
noradrenalinei (venlafaxina si duloxetine),
sau inhibitori ai recaptării noradrenalinei
și dopaminei (bupropiona).
Alte clase de antidepresive acționează
multireceptoral: pe sistemul neurotrans-
mițătorilor serotoninergici, adrenergici și
histaminergici - trazodona (care dincolo
de efectul de inhibare a transportorului
serotoninei este și antagonist pe recep-
torii serotoninergici de tip 5-HT2A,5-
HT2C, 5-HT7, agonist parțial pe receptorii
5-HT1A și antagonist pe receptorii α1,α2
si H1), pe sistemele de neurotransmițători
serotoninergici și adrenergici (mirtazapi-
ne) și mai nou introduse în arsenalul tera-
peutic al antidepresivelor din țara noastră,
vortioxetina (cu actiune multimodală pe
sistemul serotoninergic) (6) și esketamina
(antagonist pe receptorii NMDA).
Posibile opțiuni terapeutice viitoare
Pe măsură ce studiile vin să demon-
streze că depresia netratată poate deter-
mina pierderi neuronale, reduceri ale
volumului hipocampului sau ale altor
structuri cerebrale, devine din ce în ce
mai evident rolul neuroprotector al trata-
mentelor antidepresive.
Se discută din ce în ce mai mult despre
tratamentele individualizate, despre alege-
rea moleculei de antidepresiv astfel încât să
rezolve cât mai multe dintre acuzele paci-
entului, cu un profil minimal de efecte ad-
verse. Se pot utiliza teste genetice care pot
estima rata de răspuns la diferitele clase de
antidepresive, ceea ce permite clinicianului
să se orienteze în alegerea țintită a trata-
mentului antidepresiv în cazurile complexe.
Sunt din ce în ce mai multe studii care
susțin teoria inflamatorie a depresiei, care
arată că există o legătură între anumite tul-
burări depresive și neuroinflamația croni-
că determinată de stres. Aceste modificări
hemodinamice și limfatice determină or-
ganismul să elibereze multe citokine, care
determină modificările inflamatorii la nivel
neuronal. Aceste constatări vin în sprijinul
„teoriei somatice a depresiei“. Sistemul ner-
vos simpatic este continuu activat în stresul
cronic, fără a exista o contrabalansare a
sistemului nervos parasimpatic, ceea ce im-
plică o creștere a nivelurilor de epinefrina
și norepinefrina și o scădere a nivelului de
acetilcolină, care determină creșterea nive-
lului de citokine proinflamatorii.
Disfuncțiile legate de neurotransmiță-
tori au fost studiate în raport cu tratamentele
antidepresive care normalizează monoami-
nele de tip serotonină și noradrenalină.
Răspunsul inflamator este crescut în
depresie, însă markerii de inflamație vari-
ază ca nivel seric în studiile clinice.
Un review publicat în 2021, „Neuroin-
flammation and depression“ corelează ne-
uroinflamația cu deficitul de serotonină
cerebrală, dereglarea axei hipotalamo-hi-
pofizo-suprarenale și cu alterarea produce-
rii de noi neuroni în girusul dentat al hi-
pocampusului. Acest review menționează
principalii jucători implicați în imunitatea
creierului și modul în care neuroinflamația
se corelează cu aceștia: alterarea căii me-
tabolice a kynureninei (KYN) - metabo-
litul L-triptofanului - în favoarea compo-
nentei sale citotoxice și dereglarea axei hi-
potalamo-hipofizo-suprarenale au ca efect
comun creșterea nivelurilor extracelulare
de glutamat și a transmisiei glutamatergi-
ce care poate influența neurogeneza de la
nivelul hipocampusului. Această cascadă
Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024
Articole de specialitate
fiziopatologică pare să fie declanșată, susți-
nută sau accentuată de orice condiție infla-
matorie cronică, ce implică markeri ai in-
flamației care pot traversa bariera hemato-
encefalică și pot activa celulele microgliale.
De asemenea, manifestările depresive
pot fi consecința neuroinflamației prima-
re a creierului în bolile neurodegenerati-
ve. Sunt date care sugerează că activarea
primară microglială poate fi rezultatul
impactului direct al stresului cronic asu-
pra funcției vasculare. Această dinamică
incrucișată, între neuroinflamație și alți
markeri neurobiologici ai tulburării de-
pressive, va fi un target pentru viitoarele
strategii terapeutice din depresie.(7)
În loc de concluzii
Pandemia a trecut, valul fenomenelor
infecțioase și pneumologice a fost depășit,
însă costurile psihoemoționale ale stresului,
ale efortului de adaptare și al izolării sociale
continuă să fie cuantificate în cifrele crescu-
te ale numărului de cazuri de anxietate și de-
presie. Rolul psihiatrului, capabil să asigure
suportul medical de specialitate adecvat,
devine esențial, pe lângă cel al psihoterape-
utului care să susțină demersul psihologic
suportiv și psihoterapeutic și al medicului
de familie care să identifice precoce tulbură-
rile și să orienteze pacientul către specialist.
Intervențiile țintite și concertate ale acestora
vor fi strategice în controlarea acestei noi
„pandemii“ care se conturează la orizont,
cea a tulburărilor de dispoziție.
Bibliografie:
1. WHO : 2 martie 2022; Scientific brief
2. WHO : februarie 2023; Scientific brief
3. The implications of COVID 19 for mental health and sub-
stance abuse: 20 martie 2023; Nirmita Panchal, Heather
Saunders, Robin Rudowitz- KFF analysis of centers for
disease control and prevention, wide ranging online data
for epidemiologic research
4. Herman, 2022 ; Contact with service and effective cove-
rage for depression care for community dwelling adults
in 15 countries
5. Romera I, Pérez V, Ciudad A, et al. BMC Psychiatry 2013
Feb;13:51. Eurostat. Statistica explicată. Mental health
and related issues statistics; noiembrie 2019: https://
ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/
Mental_health_and_related_issues_statistics#Extent_
of_depressive_disorders
6. Stahl SM. CNS Spectr. 14,10. 2009; Settimo& Taylor, J
Psychopharmacol 2018; 32: 96-104 ; Albert U, Lamba P,
Stahl SM.. CNS Spectr. 2021:1-1
7. Eur J NeuroSci 2021 Jan:53(1):151-171;Neuroinflammati-
on and depression:A review Romain Troubat, Pascal Ba-
rone, Samuel Leman, Thomas Desmidt, Arnaud Cressant,
Boriana Atanasova, Bruno Brizard, Wissam El Hage, Ale-
xandre Surget, Catherine Belzung, Vincent Camus.
25
 Articole de specialitate
Prizonieri pasivi în mrejele algoritmelor inteligenței artificiale
și permisivității legislative a reclamelor jocurilor de noroc
Passive prisoners in the webs of artificial intelligence algorithms and the legal permissiveness of gambling advertisements
As. Univ. Dr. Găină
Marcel-Alexandru
UMF „Grigore T. Popa”, Iași
Prof. Univ. Dr. Costin Dănuț,
UMF „Grigore T. Popa”, Iași
Prof. Univ. Dr. Ștefănescu Cristinel,
UMF „Grigore T. Popa”, Iași
Dr. Găină Alexandra Maria,
Spitalul Clinic de Urgență
„Prof. Dr. N. Oblu’’, Iași
Manea Marius Mihai,
Comisar Agenția Națională Antidrog
Abstract: Romania has more than
64,000 gaming machines, compared to
66,000 physicians. Legislative laxity and
pandemic aftermath have led to the gam-
bling industry’s exponential growth, which
poses a threat to mental health. In Europe,
Italy, Norway, Kosovo, Albania, Belgium
have all banned gambling advertising; The
Netherlands, Germany, and the UK still
plan to ban advertising. Romania amen-
ded the draft law proposed in 2022, thus
allowing the continuity of gambling ad-
vertising. Romania’s wagering venues offer
affordable alcohol, similar to the Australi-
an model, which has permeated all urban
areas. However, Australia is facing a mental
health issue that is eroding the middle class.
We conducted a systematic review to
compare the effectiveness of treatment for
pathological gambling (PG) with other
mental disorders. This review focused
on randomized case-control studies and
systematic reviews/meta-analyses. Re-
sults reveal that PG treatment is similar
or less effective compared to psychiatric
disorders. Future studies should consider
standardized data collection measures to
compare treatment effectiveness.
AI has revolutionized the wagering
industry, resulting in personalized user
experiences, increased engagement, and
26
increased profitability. However, this com-
bination of AI and wagering can lead to
addiction. AI algorithms use personaliza-
tion, reinforcement learning, hyper-per-
sonalization, targeted advertising, and
psychological manipulation to attract
and sustain addiction. Responsible imple-
mentation and regulatory measures are
needed to mitigate the negative effects of
AI on promoting gambling addiction. AI
can enhance user experiences and profits,
but it has not yet been applied to combat
pathological wagering.
The prohibition of gambling adverti-
sements in Norway has been linked to a
decline in gambling frequency and expen-
ditures among Norwegian adults, decrea-
sed prevalence of wagering among young
Norwegians, and decreased the number of
Norwegians seeking treatment for gam-
bling addiction.
Mental health representatives in Ro-
mania should take steps to prevent patho-
logical gambling by raising awareness of
the negative effects gambling advertising
has on vulnerable populations. Men-
tal health representatives can use their
knowledge and expertise to educate po-
licymakers and stakeholders on the peri-
ls of wagering advertising, advocate for a
change in policy, participate in the regu-
latory process, and contribute to treat-
ment and prevention efforts or at least by
supporting the petitions initiated on the
Declic platform. Raising awareness, ad-
vocating for policy change, participating
in the regulatory process, and supporting
treatment and prevention efforts can help
create a secure and healthier environment
for vulnerable populations and reduce the
damage caused by gambling addiction.
Is it time for the conceptualization and
implementation of a common European
Union legislative framework for the regu-
lation of gambling advertising?
„The only thing necessary for the trium-
ph of evil is for good men to do nothing.”
Perspectivă panoramică asupra cadru-
lui legislativ actual al reglementării recla-
melor jocurilor de noroc în România
Neurologie - Psihiatrie
Potrivit unui raport din 2019 publicat
de Oficiul Național al Jocurilor de Noroc
din România, existau aproximativ 64.000
de aparate de joc la acel moment în Româ-
nia, sau aproximativ un aparat de jocuri
la fiecare 580 de cetățeni; în același timp
Romania are aproximativ 66000 medici
practicieni.
Laxitatea legislativă și consecințele
pandemice au un singur câștigător cert,
industria jocurilor de noroc, a cărei creș-
tere exponențială amenință sănătatea min-
tală a populației, putând avea consecințe
bio-psiho-sociale dezastruoase.
Cu toate că în noiembrie 2022, prin
L37/2023, un proiect de lege pentru inter-
zicerea publicității stradale și audiovizuale
la jocuri de noroc și pariuri a fost înregis-
trat la Camera Deputaților și împărtășea
susținerea majorității partidelor, în martie
2023 s-a revenit asupra acestui aspect, pro-
iectul modificat permițând o publicitate
similar de agresivă.
Conform unui studiu „Percepţia româ-
nilor cu privire la jocurile de noroc”, realizat
de IRES la comanda Asociaţiei Organizato-
rilor de Sloturi - Romslot, Asociaţiei Orga-
nizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet şi
a Patronatului Organizatorilor de Pariuri
din România - Romanian Bookmakers, jo-
curile de noroc reprezintă o activitate care
asigură 45 000 de locuri de muncă, însă
câte locuri de muncă se pierd din cauza
lor? Profilul jucătorului de jocuri de noroc
se conturează astfel: bărbat, sub 35 de ani,
studii şi venituri medii, mulţi dintre jucă-
tori sunt ocazionali, 65% dintre ei jucând
între o dată şi cinci ori pe an, iar motivaţia
principală o reprezintă curiozitatea (42%).
Etapele legislative ale reglementări-
lor jocurilor de noroc în România
1. 2001: A fost adoptată Legea 246/2001
privind organizarea și desfășurarea activi-
tăților de jocuri de noroc în România, care
a stabilit un cadru de reglementare pentru
toate formele de jocuri de noroc, inclusiv
cazinouri, aparate de slot, loterie și pariuri
sportive.
2. 2010: Legea 77/2010 a modificat le-
gea anterioară și a introdus un nou sistem
www.revistamedicalmarket.ro

de licențiere pentru operatorii de jocuri
de noroc, care a stabilit criterii mai stric-
te pentru obținerea licenței și a majorat
taxele pentru desfășurarea activităților de
jocuri de noroc.
3. 2013: Ordonanța de Urgență 92/2013
a introdus modificări semnificative în ca-
drul legal al jocurilor de noroc, inclusiv
crearea Oficiului Național pentru Jocuri
de Noroc (ONJN), care este responsabil cu
eliberarea licențelor și reglementarea indus-
triei jocurilor de noroc.
4. 2015: Legea 124/2015 a introdus noi
reglementări pentru jocurile de noroc on-
line și a instituit o taxă pe veniturile din
jocuri de noroc. De asemenea, a introdus
măsuri pentru prevenirea jocurilor de no-
roc pentru minori și a dependenței de jo-
curi de noroc.
5. 2018: Legea 270/2018 a introdus re-
glementări suplimentare pentru publicita-
tea și sponsorizarea jocurilor de noroc,
inclusiv interzicerea publicității între orele
6 a.m. și 22.00 și o cerință ca operatorii de
jocuri de noroc să includă avertismente cu
privire la riscurile jocurilor de noroc în re-
clamele lor.
Situația legislativă actuală
a reglementării jocurilor de noroc în Europa
Țară europeană Interzicere reclame jocuri de noroc
Norvergia Da, 2019
Italia Da, prin Decreto Dignità
Kosovo Da
Albania Da
Belgia Da, implementează din Iulie 2023
Germania Parțial
Olanda Parțial
NU (inițiază actualmente măsuri
Marea Britanie în urma presiunilor Royal College
of Psychiatrists)
NU (Modifică proiectul inițial
România
de lege L37/2023)
Consecințele economice pot fi dezas-
truase pe termen lung, întrucât expunerea
la publicitatea pentru jocuri de noroc a
fost asociată cu un risc crescut de proble-
me de pariuri în rândul adulților tineri (1).
Această normalizare actuală poate face
mai dificil pentru indivizi să recunoască
când au o problemă de pariuri, ceea ce le
poate întârzia căutarea asistenței și poate
contribui la rezultate mai grave.
Impactul economic al dependenței de
pariuri poate fi, de asemenea, substanți-
al. Pe lângă costurile financiare personale
suportate de indivizi și familiile acestora,
dependența de jocuri de noroc poate duce
la costuri economice mai largi, cum ar fi
pierderea productivității, creșterea costu-
rilor de asistență medicală și o creștere a
cererii de servicii sociale (2). Aceste chel-
tuieli pot fi substanțiale și pot avea efecte
de durată asupra economiei.
Sălile de jocuri de noroc sunt locul
unde prețul alcoolului este printre cele
mai scăzute din România. Cu toate că în
tări precum statele Unite ale Americii este
necesăr să străbați o distanță considerabilă
pentru accesarea facilităților de tip casino,
modelul românesc este mult similar celui
Australian, prin infiltrarea acestor spații în
toate domeniile urbanistice.
Australia se confruntă actualmente cu
o mare problemă de sănătate mintală ce
erodează pătura socială de mijloc.
Constatările unei analize sistematice
a literaturii oferă dovezi substanțiale că
politicile publicitare pot afecta în mod
substanțial prevalența tulburărilor legate
de jocurile de noroc. De exemplu, regle-
mentări mai stricte, cum ar fi interzicerea
sau cel puțin limitarea frecvenței și conți-
nutului reclamelor pentru jocuri de noroc,
pot reduce expunerea la jocurile de noroc
și participarea ulterioară. În plus, avertis-
mentele privind mesajele legate de jocurile
de noroc responsabile pot crește gradul de
conștientizare a persoanelor cu privire la
pericolele asociate cu pariurile și utilizarea
serviciilor de asistență (3).
Systematic review menit să
evidențieze o comparație între
eficacitatea tratamentului pentru
tulburarea de joc patologic vs. alte
tulburări psihice (3-10)
La nivel global, un număr semnificativ
de persone suferă de tulburare de joc pa-
tologic (JP), o formă de dependență ce se
caracterizează prin comportamente persis-
tente și recurente legate de jocul de noroc
problematic, care au ca rezultat o afectare
substanțială bio-psiho-socială. Numeroase
tratamente, inclusiv intervenții farmacolo-
gice și psihologice, au fost concepute pen-
tru a aborda problema jocului patologic.
Scopul acestui review systematic este com-
pararea eficacității tratamentului cu JP cu
cea a altor tulburări mintale.
Metodologie: A fost efectuată o căuta-
re exhaustivă utilizând bazele de date Pub-
Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024
Articole de specialitate
Med, PsycINFO și Google Scholar până în
2022. Căutarea a fost limitată la studii ran-
domizate controlate (RCT) și review-uri
sistematice/meta-analize care au compa-
rat eficacitatea tratamentului pentru JP cu
alte tulburări psihice. Au fost incluse studii
care au evaluat cel puțin o intervenție far-
macologică sau psihologică pentru JP și au
raportat eficacitatea acesteia în comparație
cu alte tulburări mintale.
Revizuirea sistematică a inclus un to-
tal de douăsprezece studii care au înde-
plinit criteriile de includere menționate.
Șapte dintre aceste studii au investigat in-
tervenții farmacologice, în timp ce cinci
au investigat intervenții psihologice. Stu-
diile au contrastat eficacitatea tratamen-
tului JP cu cea a tratamentelor pentru alte
tulburări mintale, cum ar fi tulburarea de
consum de substanțe, depresia, tulbură-
rile de anxietate și tulburarea bipolară.
Comparând eficacitatea tratamentului JP
cu cea a altor tulburări mintale, concluzi-
ile studiilor au fost inconsecvente. Unele
studii au comparat eficacitatea tratamen-
tului JP cu cea a altor tulburări mintale,
în timp ce altele au raportat un nivel mai
scăzut de eficacitate.
În ceea ce privește intervențiile far-
macologice, o serie de studii au constatat
că medicamentele utilizate pentru trata-
rea JP sunt eficiente și în tratarea altor
tulburări mintale, precum antidepresive-
le pentru depresie și antipsihoticele pen-
tru tulburarea bipolară. Alte studii, totuși,
au raportat că medicamentele folosite
pentru a trata JP sunt mai puțin eficiente
decât cele utilizate pentru a trata alte tul-
burări mintale.
Cu referire la intervențiile psiholo-
gice, terapia cognitiv-comportamentală
(TCC) a fost cea mai frecvent studiată in-
tervenție pentru GD. Unele studii au des-
coperit că CBT este la fel de eficientă pen-
tru JP ca și pentru alte tulburări mintale,
în timp ce altele au descoperit că eficiența
Text integral pe: revistamedicalmarket.ro
acestui CBT ar fi mai redusă.
În general, eficacitatea tratamentului
JP în raport cu alte tulburări mintale este
încă echivocă. Pentru a stabili eficacitatea
relativă a tratamentului JP în comparație
cu alte tulburări mintale, sunt necesare
cercetări suplimentare. În plus, studiile vi-
itoare ar trebui să ia în considerare utiliza-
rea unor măsuri standardizate de colectare
a datelor pentru a compara eficacitatea
tratamentului în diferite tulburări mintale,
facilitând meta-analiza datelor colectate.
27
 Articole de specialitate

Comunicarea cu pacienții
oncologici și familiile acestora
Communication with cancer patients and their families

Communication in the field of medical oncology is not an easy process, for the medi-
cal team, and even more for the patient and his family. To communicate is to transmit
information. However, transmitting information without empathy and compassion is a
procedural error, especially in the relationship with oncology patients. It is very clear that
each person deals with cancer differently, and one approach does not necessarily work
for everyone. Communication in oncology is on the one hand a process, and on the oth-
er hand, the process of transmitting information has as its main purpose the generation
of a long-lasting and trusting relationship between the participants of the conversation.
diferit, și o singură abordare nu func- având o evoluție imprevizibilă și efecte
ționează neapărat pentru toată lumea. secundare ale tratamentelor traumati-
Dr. Șt. Med. Psiholog Comunicarea în domeniul onco- zante. Inclusiv din punct de vedere al
Ramona Schenker logiei medicale este pe de o parte un protocoalelor medicale, pacienții care
proces, iar pe de altă parte, procesul finalizează tratamentele specifice nu
de transmitere a informațiilor are ca și sunt declarați vindecați, ci „în curs de
scop principal generarea unei relații de monitorizare” pe o perioadă de 5 ani,
Psiholog Clinician, Psihoterapeut cognitiv- lungă durată și de încredere între par- timp în care efectuează monitorizări
comportamental, Psiho-Oncolog, Centrul ticipanții la conversație. Construirea riguroase și constante.
de Oncologie „Sf. Nectarie“ Craiova acestei relații terapeutice între emiță- Din punct de vedere social, popu-
tor, adică un membru al echipei medi- lația din care facem parte nu ne ajută

C
omunicarea în domeniul
oncologiei medicale nu este
un proces facil, nici pen-
tru echipa medicală, și cu
atât mai puțin pentru pacient și fami-
lia acestuia. A comunica înseamnă a
transmite informații. Însă, a transmite
informații fără empatie și compasiune,
este o eroare procesuală, mai ales în re-
lația cu pacienții oncologici.
Poate fi dificil să știi ce să-i spui
cuiva bolnav de cancer. Mulți oameni
spun lucruri nepotrivite fără să-și dea
seama. De multe ori facem tot ce pu-
tem, dar eforturile noastre sunt încă
insuficiente. Cu ani în urmă, oamenii
vorbeau în șoaptă despre cancer. As-
tăzi, în ciuda prevalenței sale, a progre-
selor în tratament și a ratei de supra-
viețuire în creștere, mulți oameni încă
nu știu cum să gestioneze tipul acesta
de veste. Este foarte clar că fiecare per-
soană se confruntă cu cancerul în mod
cale, și receptori, pacientul și persoana
de susținere, depinde de modul în care
folosim instrumentul care transmite
informațiile, adică de modul cum fo-
losim limbajul și toate componentele
acestuia.
Este foarte important să învățăm
unde, cum și când să folosim cuvinte-
le. Să deprindem anumite abilități de
folosire a limbajului nonverbal și para-
verbal care să întărească cuvintele pe
care le rostim în fața pacienților noș-
tri, este la fel de important ca și pre-
scrierea tratamentului medical. Aceste
abilități transformă un proces psihic,
adică doar a vorbi, într-un proces cu
valențe emoționale bazat pe respect,
încredere și compasiune, cu scopul de
a crește complianța pacienților noștri
la tratamente și decizii medicale.
Diagnosticul oncologic comportă
mai multe valențe. Din punct de vede-
re medical, boala oncologică este con-
siderată o boală cu prognostic sumbru,
foarte mult cu schimbarea paradigmei
„de cancer nu s-a vindecat nimeni”,
aceste credințe sociale întărind ideea
de afecțiune gravă, și generând sen-
timente de milă și compătimire ori-
entate către persoanele diagnosticate
cu această afecțiune. Pe de altă parte,
accesul facil la informații și date cu
aspect statistic, a transformat acest
diagnostic într-o boală statistică care
întărește ideea de sumbritate, gene-
rând frici care au ca teme principale:
frica de moarte, frica de chinuri, frica
de desfigurare, frica de a nu deveni de-
pendent de cei din jur și o povară pen-
tru familie.
Toate aceste aspecte se rasfrâng
asupra pacientului și familiei acestuia,
care se confruntă cu o adevărată criză
psihologică și spirituală în momentul
confirmării unui diagnostic oncologic.
Apariția bolii, pe de o parte ca și eti-
chetă, și pe de altă parte ca și simpto-
matologie, efectele secundare ale tra-

28 Neurologie - Psihiatrie www.revistamedicalmarket.ro

 Articole de specialitate

Un nou orizont în abordarea patologiilor cardiovasculare şi neurologice

AspiVita100 o formulă inovativă cu eliberare controlată conține Nattokinază, serin-proteaza care a revoluționat lumea medicală
prin selectivitatea înaltă pentru acumulările proteice cu potențial patogenic și prin profilul de siguranță.
AspiVita100 raspunde nevoilor profilactice și terapeutice din afecțiunile cronice vasculare cu potențial trombotic ridicat,
în hipertensiunea arterială și în bolile neurodegenerative printr-un cumul deosebit de avantaje:

• Este singura enzimă fibrinolitică activă după administrare orală

AspiVita100 conține nattokinază încapsulată într-o formă cu eliberare controlată, care asigură protecția
sa împotriva degradării gastrice și eliberarea treptată la nivel intestinal, pentru un efect fibrinolitic prelungit.

• Mecanism fibrinolitic şi antiagregant plachetar cunoscut

Nattokinaza are un mecanism fibrinolitic dual: atât direct (asupra fibrinei), cât și indirect (prin activarea plasminei).
Profil de siguranţă ridicat: nu afectează coagularea fiziologică şi sinteza normală a fibrinei

• Siguranță la grupele de risc

Studiile clinice au demonstrat siguranța administrarii, chiar și în doze de 6.000 UF, împreună cu: aspirină, clopidogrel,
warfarină sau heparine injectabile la pacienții cu AVC1. De asemenea, administrarea este sigură la pacienții diabetici2 și dializați3

Motivele includerii cu succes a Aspi

AspiVita
Vita100 în planul de prevenţie şi
tratament al pacienţilor cu risc de tromboze şi accidente vasculare:
 ficacitate în dizolvarea trombilor: nivelul produşilor de degradare ai fibrinei (PDF) creşte treptat4 cu până
•E
la 21,2% după administrarea orală a 2000 UF (unităţi fibrinolitice) de nattokinază

• Protecție împotriva aterosclerozei arterei carotide: reduce dimensiunile plăcii de aterom cu până la 36,6%
la administrare timp de 6 luni7

• Protecţia sistemului nervos împotriva degradării funcţionale: poate dizolva componentele plăcii de amiloid,
indicator precoce al bolii Alzheimer6

• Acţiune antihipertensivă demonstrată5 la pacienţii cu pre-HTA şi HTA stadiul 1

Formula inovativă cu eliberare controlată Aspi

AspiVita
Vita100 asigură:
•P
 rofil de siguranţă ridicat: nu afectează coagularea fiziologică şi sinteza normală a fibrinei
•A
 dministrare uşoară şi efect prelungit: capsulele AspiVita100 cu eliberare controlată
contribuie la menţinerea fluxului sanguin optim pe o perioadă de peste 12 ore
• Produs fabricat sub licență elvețiană exclusiv în Europa sub condiții farmaceutice GMP
Shah AB., An open clinical pilot study to evaluate the safety and efficacy of natto kinaseas as an add‐on; oral fibrinolytic agent to low molecular weight heparin & anti‐platelets în acute ischeamic
1

stroke, 2004; 2Hitosugi M., Effects of bacillus natto products on blood pressure în patients with lifestyle diseases, 2014; 3Hsia CH., et al, Nattokinase decreases plasma levels of fibrinogen, factor
VII and factor VII în human subjects, 2009; 4Kurosawa Y. et al., A single-dose of oral nattokinase potentiates thrombolysis and anticoagulation profiles, 20155Kim JY et al., Effects of nattokinase on
blood pressure: a randomized, controlled trial, 2008; 5Kim JY et al., Effects of nattokinase on blood pressure: a randomized, controlled trial, 2008; 6Ruei-Lin Hsu et al., Amyloid-Degrading Ability of
Nattokinase from Bacillus subtilis Natto, 2009; 7Ren NN. et al., A clinical study on the effect of nattokinase on carotid artery atherosclerosis and hyperlipidaemia, 2017

Neurologie - Psihiatrie 2023 - 2024 29

 Articole de specialitate
tamentelor specifice, greutățile finan-
ciare care decurg din sistemul sanitar
actual, reprioritizarea evenimentelor
din viața familiei oncologice, toate
acestea pot conduce la nevoia de izo-
lare și singurătate, și chiar la pierderea
scopului vieții.
Revenind la comunicarea cu paci-
entul oncologic și cu persoana de suți-
nere, în momentul în care comunicăm
informații medicale din sfera diagnos-
ticelor oncologice trebuie să ținem
cont de aspectele menționate mai sus
pentru a putea ajuta „omul” din fața
noastră.
Fiecare persoană are în spate o is-
torie, are în spate anumite experiențe
care generează anumite sensibilități și
care se accentuează în momentul con-
fruntării cu un diagnostic oncologic,
întrucât activează conștiința efemeri-
tății fiecaruia dintre noi. Aceștia sunt
factorii de vulnerabilitate ai pacientu-
lui, care dacă nu sunt luați în consi-
derare, în combinație cu implicațiile
diagnosticului oncologic, pot genera
o simptomatologie psihică de tipul
depresiei și anxietății. Această simp-
tomatologie este amintită în diverse
studii ca fiind principalul factor de
evoluție nefavorabilă al tratamentului
specific oncologic.
Chiar dacă este dificil să comunici
informații care anunță vești proaste,
capabile sa pună cadrul medical în
postura de a simți vinovăție, trebuie
evitată delegarea responsabilității între
cei doi participanți la procesul de co-
municare și incurajată comunicarea de
tip bidirectional. Delegarea responsa-
bilității este un act de amânare și evita-
re a confruntării cu realitatea, ceea ce
poate duce la amânarea tratamentelor
sau chiar la refuzul acestora. Medicul
este cel care trebuie să încurajeze im-
plicarea participanților în procesul
de comunicare, astfel încât să nu lase
posibilitatea pacientului să creadă că
dacă medicul ar fi avut ceva să-i co-
munice, i-ar fi comunicat, iar medicul
să se complacă în situația de a crede
că dacă pacientul ar fi avut ceva să îl
întrebe, l-ar fi întrebat. Pentru fiecare
tipologie de pacient trebuie găsit un
canal adecvat de a transmite informa-
ții, astfel încât să nu existe bariere de
comunicare. Pentru construirea aces-
tui canal de comunicare adecvat fie-
30 Neurologie - Psihiatrie
cărui individ și înlăturarea barierelor,
trebuie ținut cont de mai multe aspecte
practice, dar și legislative.
Din punct de vedere legislativ, con-
form legii 46/2003, Art. 6: Pacientul
are dreptul de a fi informat asupra stă-
rii sale de sănătate, a intervențiilor me-
dicale propuse, a riscurilor potențiale
ale fiecărei proceduri, a alternativelor
existente la procedurile propuse, inclu-
siv asupra neefectuării tratamentului și
nerespectării recomandărilor medica-
le, precum și cu privire la date despre
diagnostic si prognostic. Art. 7: Paci-
entul are dreptul de a decide dacă mai
dorește să fie informat în cazul în care
informațiile prezentate de către medic
i-ar cauza suferința. Art. 9: Pacientul
are dreptul de a cere în mod expres să
nu fie informat și de a alege o altă per-
soană care să fie informată în locul său.
Art. 10: Rudele si prietenii pacientului
pot fi informați despre evoluția inves-
tigațiilor, diagnostic și tratament, cu
acordul pacientului.
Din punct de vedere practic, în Ro-
mânia nu există un protocol de comu-
nicare a diagnosticelor și informațiilor
din domeniul oncologiei medicale, dar
la nivel internațional se folosește frec-
vent metoda SPIKES. Numele acestei
metode este acronimul de la 6 cerin-
țe care, dacă sunt respectate, asigură
o eficacitate crescută a procesului de
comunicare:
S- Space- Securizează spațiul de
desfășurare al conversației.
P- Perception- Află percepția pa-
cientului despre situația medicală cu
care se confruntă.
I- Invitation- Află dacă pacientul
vrea să cunoască detalii despre dia-
gnostic, tratament, prognostic.
K- Knowledge- Informație- Oferă
informații securizând emoțional paci-
entul.
E- Empathy- Empatie- Oferă
timp pacientului să se ventileze emo-
țional.
S- Summary- Sumarul- Verifică
dacă informațiile transmise au fost asi-
milate corect, încurajează feedback-ul.
Comunicarea este un aspect im-
portant în oncologie. O comunicare
eficientă presupune ca, actorii impli-
cați în acest proces să aibă niveluri
adecvate de cunoștințe, abilități de co-
municare și o atitudine deschisă pen-
www.revistamedicalmarket.ro
tru a facilita fluxul de informații, emo-
ții și comportamente interpersonale.
În plus, deoarece cancerul este
adesea asociat cu suferință, tratament
agresiv, desfigurare și stigmatizare,
conținutul comunicării este unul foar-
te complex, incluzând factori psiho-
sociali și culturali. Implicarea familiei
în îngrijirea medicală poate fi folosită
într-un mod pozitiv în beneficiul pa-
cientului începând de la gestionarea
informațiilor cu privire la diagnosticul
oncologic complet, până la implicațiile
tratamentelor și curativitate.
Din ce în ce mai mult se observă, la
nivel social că diagnosticul oncologic
devine un diagnostic al întregii familii.
Într-o societate tradițională precum
țara noastră, familia joacă un rol sem-
nificativ în fiecare etapă a diagnosticu-
lui și gestionării bolii.
Bibliografie:
1. Ptacek J.T., Ptacek J.J., Ellison N.M. – Îmi pare rău
să îţi spun că: studiu medical asupra comunicării
veşstilor proaste, J Behav Med 2001; 24:205-217.
2. Buckman R. – Cum să anunţi veştile proaste: Un
ghid pentru profesioniştii îngrijirilor medicale.
Bal timore, Md: Johns Hopkins University Press;
1992:15.
3. Baile W.F., Buckman R., Lenzi R., Glober G., Beale
E.A., Kudelka A.P. – SPIKES – un protocol în 6 paşi
pentru comunicarea veştilor proaste: studiul paci-
entului oncologic. The Oncologist 2000; 5:302-311.
4. Robert A. Buckman, MD, PhD – Comunicarea veş-
tilor proaste – Strategia SPIKES, The Oncologist,
martie/aprilie 2005, p. 138-142
5. Buckman R. – Comunicarea veştilor proaste: de ce
este atât de difi cil?, BMJ, 1984; 288:1597-1599.
6. Fallowfi eld L., Lipkin M., Hall A. – Instruirea on-
cologilor seniori privind abilităţile de comunica-
re: rezultatele primei faze dintr-un program lon-
gitudinal de instruire din UK. J Clin Oncol 1998;
16:1961-1968.
7. Ptacek J.T., Eberhardt T.L. – Comunicarea veştilor
proaste: o recapitulare bibliografi că. JAMA 1996;
276:496-502
8. Lubinsky M.S. – Suportarea veştilor proaste: con-
fruntarea cu apariţia negării. Genet Couns 1999;
3:5-12.
9. Molleman E., Krabbendam P.J., Annyas A.A. –
Importanţa relaţiei medic-pacient în conştienti-
zarea şi acceptarea cancerului. Soc Sci Med 1984;
6:475-480.
10. www.paginamedicala.ro Comunicarea veştilor
proaste, după protocoale. Alexandra Mănăilă
11. Olivia Sgarbura, Bogdan O. Popescu – Strate-
gii practice privind comunicarea diagnosticului
pacienţilor neoplazici, Psihologie medicală, nr.
51/2006.
 DEZINFECȚIE CoBOT-Ultra
WolfBOT
WolfBOT-Mini
AER & SUPRAFEȚE CoBOT-Lite
AER
cu lumină UVC AER S
AER 500+
Breez
Roboți mobili și autonomi | Dispozitive smart
Beam
Servicii Abonament "DAaaS" | Platformă integrată
Lift
Consultanță proiectare | Sesiuni Demo Wolf-SENSE

Wolf-e Robotics S.R.L.

Jud. Prahova, România
+40 733 263 259 www.wolfe.ro
office@wolfe.ro
 HEMODERIVAT DEPROTEINIZAT DIN SÂNGE DE VIȚEL

O ȘANSĂ PENTRU O
NOUĂ VIAȚĂ

O ȘANSĂ LA LIBERTATE

INDICAȚII TERAPEUTICE
Profilaxia și tratamentul
afecțiunilor circulatorii și trofice ADMINISTRARE ACTOVEGIN®

Cerebrale: În perfuzie, 20 - 50 ml/zi (4 - 10 fiole/zi),

AVC ischemic, Tulburări 2-4 săptămâni (Soluția perfuzabilă:
circulatorii și trofice numai ser fiziologic sau glucoză
cerebrale, Traumatisme !NU SOLUȚIE RINGER;
cranio-cerebrale Ritm de administrare: 2 ml/min)

Periferice:
Boală Vasculară Periferică Tratamentul se continuă cu drajeuri:
(BVP), Angiopatii arteriale 1-2 x 3 drajeuri/zi, înainte de masă.

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

Actovegin 200mg/5ml soluție injectabilă, www.anm.ro/_/_RCP/RCP_7336_30.01.15.pdf
Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală restrictivă: PR.
Actovegin 200mg drajeuri, www.anm.ro/_/_RCP/RCP_7335_30.01.15.pdf
Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală P6L.
Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă

Takeda Pharmaceuticals SRL

Piața Presei Libere nr. 3-5, Clădirea City Gate, Turn Sud, Aripa Dreaptă,
Etajul 15, Sector 1, OP 013702, București, România, Data aprobării materialului: mai 2023
tel: +40 21.335.03.91; fax: +40 21.335.03.94 C-APROM/RO/AVG/0026