Biserica Ortodoxă Română În Spațiul Virtual În Timpul Pandemiei Covid-19

You have downloaded a document from
The Central and Eastern European Online Library
The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers
Source: Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica
Annals of the University of Alba Iulia - Series Philology
Location: Romania
Author(s): Silvan Samuel Covaci
Title: BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎN SPAȚIUL VIRTUAL ÎN TIMPUL PANDEMIEI COVID-
19
Romanian Orthodox Church in the Virtual Space during The Covid-19 Pandemic
Issue: 2/2021
Citation Silvan Samuel Covaci. "BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎN SPAȚIUL VIRTUAL ÎN
style: TIMPUL PANDEMIEI COVID-19". Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica 2:275-
285.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1004425
CEEOL copyright 2022
ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA, no. 22, issue 2 / 2021
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎN SPAȚIUL VIRTUAL

ÎN TIMPUL PANDEMIEI COVID-19
Drd. Silvan Samuel COVACI

SNSPA București
Abstract: During the pandemic caused by the COVID-19 virus, religious institutions
around the world were forced to use social media to continue missionary and pastoral
work. The Romanian Orthodox Church began to be present in the virtual space and to use
social networks at institutional level, since October 2015 through the launch of the Basilica
Press Agency on social networks, and from March 2020, with the introduction of restrictive
measures caused due to the health situation, the parishes within the Romanian Patriarchate
have started to be more active on social networks and to broadcast online services in the
virtual space. The statute for the organization and functioning of the Romanian Orthodox
Church, mentions rules for the use of the virtual space by the clergy within the Romanian
Patriarchate but also recommendations on how these networks should be used. The Holy
Synod of the Romanian Orthodox Church recommended that the virtual space become a
place where the Orthodox Church is the object of pastoral-missionary and social-cultural
activities. Including the Monasteries of Mount Athos, a place considered traditional and
conservative, are present in the virtual space, carrying out many activities on social media.
The online synaxes organized by the monasteries of the Holy Mount Athos, were broadcast
in Greece, Russia, the United States, Great Britain, Cyprus and Romania. Vatoped
Monastery organized such synaxes that had as a topic of debate several topics in the fields
of theology and psychology. These synaxes had specialist guests but also students or
believers. Synaxes began to be transmitted during the pandemic to respond to current
issues. These were watched by an average of over 20,000 people, being broadcast on social
media channels. We are still living in a period of restrictions caused by the new pandemic
and churches and religious institutions are very active on social networks, offering many
believers an easy-to-access and easy-to-use way to stay in touch with their parishes and
religious communities.
Keywords: virtual space, religious organizations, cultural communication, social media,
COVID-19
Importanța comunicării religioase

Instituțiile religioase au fost un pionier în comunicare, de-a lungul istoriei.
Putem observa mai jos câteva evenimente istorice în ceea ce înseamnă comunicarea
religioasă. În anul 1450, Biblia lui Gutenberg este prima carte din Europa tipărită în
masă iar în anul 1561 a apărut la Brașov prima carte tipărită în limba română,
Tetraevanghelul diaconului Coresi, biserica reușind astfel să biruie condițiile
modernității târzii, în loc să se lase anihilată de acestea1. Introducerea tiparului a
însemnat o revoluție, o introducere a unei noi tehnologii similar cu ceea ce a însemnat
și introducerea rețelelor sociale, o trecere de la Gutenberg la Zuckenberg. Una dintre
teoriile principale ale lui Marshall McLuhan este despre introducerea tiparului, care a
1Andrei Marga, Modernitate, religie, cultură, în Biserica în era globalizării, Reîntregirea,

Alba Iulia, 2003, p. 33.
275

dus la Revoluția Industrială, presa tipărită fiind o forță care a dus la o lume fragmentată
și înstrăinată pe care o au oamenii astăzi2.
În spațiul românesc au continuat să fie tipărite alte cărți religioase cum ar fi
Biblia de la București a lui Cantacuzino din anul 1688, dar și ziare, precum „Telegraful
Român” de la Sibiu, înființat de Sfântul Andrei Șaguna în anul 1853, care este
și singurul ziar românesc cu apariție neîntreruptă până astăzi, cu prezență în spațiul
online.
Un alt eveniment istoric important a fost introducerea posturilor de radio.
Postul de radio al Bisericii Romano-Catolice, Radio Vatican, lansat de Papa Pius al
XI-lea, în prezența lui Guglielmo Marconi, inventatorul telegrafiei fără fir și al antenei
de emisie legate electric la pământ, a fost lansat în anul 1931, astăzi fiind una dintre
cele mai importante unelte ale Bisericii Romano-Catolice în ceea ce înseamnă
activitățile pastoral-misionare, transmițând în toate colțurile lumii mesajul religios, cu
emisii în peste 90 de țări.
Prin această scurtă descriere a comunicării religioase, putem observa cum
biserica creștină, în spațiul românesc dar și în spațiul european, a fost un pionier al
comunicării, folosind mijloace percepute drept mijloace moderne de comunicare la
vremea lor, pentru a își transmite mesajul în cele mai îndepărtate locuri ale lumii,
întocmai ca misiunea apostolilor, care au reușit să propovăduiască religia creștină din
Spania și până în India.
Fig.1 Călătoriile celor 12 Apostoli3

În perioada comunistă a existat o cenzură impusă de regimul comunist, Legea
presei din Republica Socialistă România nr. 3/1974 a dus la un control total al presei,
din partea Partidului Comunist Român4. Acest fapt a dus la o cenzură în ceea ce
privește presa religioasă și comunicarea mesajului religios. Revistele și almanahurile
teologice care apăreau doar în spațiul științific, doar pentru a fi utilizate de către
2 Marshall McLuhan, Să înțelegem media, Trad. Ovidiu George Vitan, Editura Curtea Veche,
București, 2011. p. 24.
3 https://www.biblestudy.org/maps/apostle-paul-all-cities-visited-map.html, accesat 25.06.2021
4 Vasile Păsăilă, Presa în istoria modernă a românilor, Editura Fundației Pro, București, 2004. pp.
248-252.
276

studenți, au devenit un adevărat tezaur cultural, fiind și singurul mod de comunicare a

mesajului religios.
Comunicarea religioasă în mediul online
În era internetului, instituțiile religioase au comunicat mai puțin, utilizând
comunicarea online. Spațiul online a fost utilizat în principal numai de organizații, mai
mult la nivel instituțional, înainte de criza pandemică cauzată de virusul Covid-19.
Biserica Ortodoxă Română și-a lansat actualul site web pe 26 martie 2016 și a devenit
mai activă online. Utilizarea spațiului online era într-o continuă creștere, înainte de
pandemia Covid-19, fiind accelerată de restricțiile sanitare impuse. Adaptarea bisericii
la noile mijloace de comunicare a fost și ea la rândul ei accelerată de această pandemie.
Instituțiile religioase din întreaga lume au fost nevoite să utilizeze rețelele sociale
pentru a-și continua activitatea pastorală misionară.
Biserica Romano-Catolică a fost un pionier, și înainte de pandemie, în
utilizarea rețelelor sociale. Aceștia și-au modificat strategia de comunicare după
conciliul 2 Vatican, prima etapă fiind demarată prin decretul inter-mirifica, decret
despre mass-media și comunicare socială, promulgat la 4 decembrie 1963 și
continuând prin alte două decrete, Communio et Progressio și Aetatis Novae5. Papa
Ioan Paul II a fost cel care a utilizat mass-media pentru a comunica mesajul religios al
Bisericii Romano-Catolice, desfășurând foarte multe activități pe canalele media. Prin
intermediul Papei Francisc, care desfășoară activități pastorale în spațiul online prin
rețele sociale, mesajul Bisericii Romano-Catolice ajunge la un număr de 8.1 milioane
de urmăritori, prin postările de pe Instagram. Pontiful Roman și-a lansat contul de
Instagram după o întâlnire la Vatican cu fondatorul Instagram, Kevin Systrom, după ce
în urmă cu 70 de ani antecesorul acestuia, Papa Pius a VI-lea, a lansat postul de radio al
Statului Vatican cu inventatorul Marconi.
Biserica Creștină în timpul pandemiei
Bisericile creștine din întreaga lume au folosit rețelele sociale în timpul
pandemiei. Au fost difuzate servicii online, mesaje pastorale, conferințe, știri, numărul
de vizualizări crescând exponențial. Organizația Mondială a Sănătății a emis o serie de
recomandări privind activitatea religioasă în spațiul online.
Fig.2. Recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății6
5 Pontifical Council for Social Communications, Criteria for Ecumenical and Inter-religious,
Cooperation in Communications, n. 1, Cité du Vatican 1989.
6https://www.who.int/publications/i/item/practical-considerations-and-recommendations-for-
religious-leaders-and-faith-based-communities-in-the-context-of-covid-19, accesat 30.03.2021
277

În timpul pandemiei, restricțiile impuse au mutat multe dintre activitățile

zilnice în mediul online. Putem observa din analiza făcută în prima lună a restricțiilor,
aprilie 2020, cum majoritatea țărilor europene, inclusiv România, au fost nevoite să
aplice restricții și să suspende activitățile religioase, pentru a stopa răspândirea
virusului Covid-19.
Între 1 martie și 11 aprilie 2020 a existat o tendință de creștere, conform
datelor Google, a căutărilor cuvintelor precum binecuvântare, Dumnezeu, Papa
Francisc și rugăciune.
Pe de o parte, având în vedere suprimarea închinării publice în majoritatea
bisericilor, credincioși au apelat la internet pentru a continua să practice în cele mai
dure săptămâni ale pandemiei, urmând recomandările Organizației Mondiale a
Sănătății. Marile religii, creștinismul, islamul, iudaismul și sikhism-ul au avut la
începutul pandemiei cele mai emblematice date din calendarul liturgic. Pe de altă parte,
aceștia au fost cei care s-au întors la convingerile lor, examinând întrebările
existențiale, descoperind o viziune transcendentă a vieții, dat fiind că în situații în care
nemulțumirea, dezorientarea și sentimentele de vulnerabilitate predomină, religia este
sporită, apelând la meta-social ca speranță, ajutor și răspuns la necunoscut7.
Există, de asemenea, limite și limitări de ordin dogmatic în activitatea
pastorală misionară a bisericilor creștine care folosesc rețelele sociale, misiunea
bisericii în spațiul online nefiind suficientă. Fiecare religie are reglementări interne, de
ordin dogmatic, care limitează, mai mult sau mai puțin, activitatea religioasă.
Una dintre cele mai întâlnite întrebări pe grupurile parohiilor, prezentate în
acest studiu, a fost este mărturisirea păcatelor posibilă prin intermediul rețelelor
sociale din mediul online? La această întrebare putem răspunde apelând la studii din
dogmatica bisericii ortodoxe române. Taina spovedaniei poate fi făcută, conform8
dogmelor, doar în prezența unui preot, în interiorul sau chiar în afara spațiului
sacramental. Se pot oferi consultări, dar nu spovedanie, prin intermediul mediului
online. O altă limitare este cauzată de prozelitism. Misiunea bisericii ortodoxe poate fi
făcută într-un mod care să nu forțeze convertirea membrilor altor religii. În cazul altor
religii, biserica ortodoxă a promovat mereu dialogul, un exemplu fiind instituirea
săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor, desfășurată în fiecare an în luna
Ianuarie, în toată țara, prin rugăciunii comune desfășurate de reprezentanți ai celor mai
importante religii creștine, prin rotație, în decursul a șapte zile, în fiecare zi fiind aleasă
o altă biserică (de ex.: Luni se desfășoară în cadrul bisericii Romano-Catolice iar
Vineri în cadrul bisericii Greco-Catolice). Astfel, orice mesaj postat pe rețelele sociale
trebuie să nu conțină mesaje de tip prozelit și trebuie să respecte un set de norme etice
emise în acest caz de către Patriarhia Română.
O altă limitare este cea care poate apărea ca o contradicție în mesajul transmis
de către instituțiile religioase. Majoritatea autorilor teologi au recomandat prin studiile
lor o atenție sporită în ceea ce înseamnă utilizarea mediului online. Jean Claude
Larchet, unul dintre cei mai mari teologi ai secolului 20, în cartea sa Captivi în
internet, atrage atenția că mediul online poate aduce multe schimbări negative în
7John Foley, Ethics in Internet, Journal of Interdisciplinary Studies, Publisher Pasadena University,
Vol. 32, 2020, pp. 179-192.
278

comportamentul uman. Nicio altă tehnologie nu a pătruns in activitatea noastră zilnică

pentru un timp atât de îndelungat, nu a solicitat atenția și intervenția noastră atât de
constant, nu a invadat atât de mult viața noastră privată, familială și personală, nu a
pătruns atât de profund înlăuntrul vieții noastre sufletești... Și nicio altă tehnică, prin
influența exercitată asupra modului nostru de a fi, care constituie textura existenței
noastre, nu a avut un impact atât de important asupra vieții noastre spirituale, spune
Larchet9, în introducerea studiului său. Studiul din 2018 al Centrului de Cercetare Pew
a arătat că utilizarea îndelungată a rețelelor sociale provoacă un somn perturbat, care
este asociat cu depresie, pierderi de memorie și performanțe academice slabe. Pentru
aproape toți adolescenții din S.U.A., social media este un fapt al vieții. Potrivit
Centrului de Cercetare Pew, social media este „aproape omniprezentă” în viața
adolescenților. Din perspectiva majorității adolescenților și a multor părinți și
educatori, aceasta este o veste bună: rețelele sociale îi avantajează pe adolescenți și
adolescenți, ajutându-i să dezvolte abilități de comunicare, să își facă prieteni, să
urmărească domenii de interes și să împărtășească gânduri și idei dar, la fel ca în orice
tehnologie, există o parte care nu este atât de bună. În special, rețelele sociale pot avea
un impact negativ asupra adolescenților care suferă sau sunt susceptibili de boli
mintale. Institutul Național de Sănătate Mentală din S.U.A. raportează că prevalența pe
tot parcursul vieții a oricărei tulburări mentale în rândul adolescenților este de 49,5%,
iar 22,2% dintre adolescenți vor suferi o afectare mentală severă în timpul vieții. De
asemenea, adulții tineri (cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani) au cea mai mare
incidență a bolilor mintale din orice grupă de vârstă adultă: 25,8%, comparativ cu
22,2% pentru vârstele de 26 până la 49 de ani și 13,8% pentru vârstele de 50 și peste10.
Cele mai populare trei platforme de socializare în rândul adolescenților sunt YouTube
(utilizat de 85% dintre adolescenți, conform sondajului PewResearch Center din 2018),
Instagram (72%) și SnapChat (69%). Procentul de adolescenți care raportează că
utilizează Facebook a scăzut la 51% în 2018 de la 71%, potrivit unui sondaj pentru
adolescenți din 2014-201511. Potrivit unui raport din 2018 emis de GlobalWebIndex12,
persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au petrecut în medie 142 minute
folosind social media în fiecare zi. În timpul pandemiei aceste cifre au crescut, timpul
petrecut pe social media fiind de 152 minute, în medie.
9 Jean Claude Larchet, Captivi în Internet, Editura Sophia, București, 2019. p. 22.
10 Susannah Fox, Digital Health Practices, Social Media Use, and Mental Well-Being Among Teens
and Young Adults in the U.S., Providence St. Joseph Health Digital Commons, Providence, 2018, p.
32.
11 https://www.pewresearch.org/internet/2018/03/01/social-media-use-in-2018/, accesat 01.05.2021.
12 https://www.gwi.com/reports/trends-18, accesat 01.05.2021.
279

Fig. 3. Analiza Social Media desfășurată de către Pew Center și Fame Mass13
Cu toate acestea, cercetările raportate în revista JAMA Psychiatry au

descoperit că adolescenții care folosesc rețelele sociale mai mult de trei ore pe zi pot
avea un risc crescut de probleme de sănătate mintală, în special probleme
psihologice14. Rețelele sociale pot avea un efect pozitiv asupra copiilor și
adolescenților, fie prin predarea abilităților sociale, consolidarea relațiilor sau doar
distracție. Utilizarea persistentă a acestor platforme sociale poate avea, de asemenea,
un impact negativ, în special asupra sănătății mintale și a bunăstării tinerilor utilizatori.
Copiii, părinții, profesorii dar și clerul bisericilor creștine trebuie să înțeleagă impactul
deplin al utilizării rețelelor sociale de către copii și adolescenți, în special riscurile pe
care aceste servicii le prezintă asupra sănătății mintale.
Activitatea bisericii este împărțită în două activități principale: Pastorală și
Misionară. Activitatea Pastorală se referă la pastorația celor ce aparțin bisericii,
credincioșilor practicanți iar activitatea misionară se referă la misiunea preoților dar și
a laicilor în raport cu cei ce nu aparțin bisericii.
13https://famemass.com/time-spent-on-social-media/, accesat la 30.03.2021.

14Kira E. Riehm, Associations Between Time Spent Using Social Media and Internalizing and
Externalizing Problems Among US Youth, Jama Psychiatry Vol. 1, John Hopkins Publisher,
Baltimore, 2019.
280

Fig.4. Activitatea pastoral-misionară a Bisericii Ortodoxe Române
Canalele instituțiilor religioase sunt în general dedicate pastorației. În ultima

perioadă putem observa o creștere a preoților care fac misiune în spațiul public, cu un
impact ce a crescut exponențial o dată cu pandemia cauzată de noul virus SarsCov 2.
Putem exemplifica cu Părintele Constantin Necula (apariții la TVR și conferințe cu o
direcție misionară), Părintele Vasile Ioana (apariții la PRO TV dar și pe rețelele
sociale, cu un mare impact) și Părintele Calistrat (cu o activitate misionară în spațiul
online). Observăm o schimbare a ierarhiei, o dezinstituționalizare a comunicării, în
unele cazuri preoții în cadrul parohiilor lor depășind numărul vizualizărilor și reușind
audiențe record.
Fig. 5. Analiză a activității online a parohiilor din Patriarhia Română, în perioada Ianuarie
2020-Martie 2021
281

Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române

menționează reguli de utilizare a spațiului virtual de către clerici în cadrul Patriarhiei
Române, dar și recomandări cu privire la modul în care ar trebui utilizate aceste rețele.
Liderii Bisericii Ortodoxe au recomandat ca spațiul virtual să devină și un loc în care
Biserica Ortodoxă ar trebui să își desfășoare activitățile pastorale-misionare și socio-
culturale.
Fig. 6. Analiză a sinaxelor organizate de Mănăstirea Vatoped în perioada Septembrie 2020-

Martie 2021
Inclusiv mănăstirile din muntele Athos, un loc considerat conservator, sunt
prezente în spațiul modern de socializare, desfășurând numeroase activități pe social
media, pe aceste rețele ajungând la un număr mare de adepți. Sinaxe online organizate
de mănăstiri din Sfântul Munte Athos au fost difuzate în Grecia, Rusia și România.
Mănăstirea Vatoped a organizat astfel de sinaxe care au avut ca subiect de dezbatere
mai multe subiecte în domeniile teologiei și psihologiei. Aceste sinaxe aveau ca invitați
specialiști dar și studenți sau credincioși.
Aceste sinaxe au început să fie transmise în timpul pandemiei pentru a
răspunde problemelor actuale. Sinaxele au fost urmărite în medie de peste 20.000 de
persoane, fiind difuzate pe canalele de socializare.
282

Fig. 715
În timpul crizei Covid-19, utilizarea rețelelor sociale de către biserici, a
crescut, prin activitatea mai multor preoți cum ar fi: Părintele Vasile Ioana, Părintele
Constantin Necula sau Părintele Calistrat. Parohiile pot găzdui, în medie, aproximativ
300 de persoane, la capacitate maximă. La nivel național există aproximativ 15000,
astfel putem înțelege că ele pot găzdui 4.5 milioane de credincioși. Prin utilizarea
rețelelor sociale, părintele Vasile Ioana a reușit să ducă mesajul evanghelic la 4.7
milioane de oameni, prin intermediul platformei YouTube.
Numărul vizualizărilor a crescut exponențial în timpul pandemiei. Parohia
celui mai urmărit preot, Vasile Ioana, a avut un număr de vizualizări, în medie de 700,
iar în anul 2021, media a crescut la 67000 vizualizări, o creștere de aproximativ 100 de
ori mai mare.
Alte canale media au avut și ele o creștere mare și au ajutat la transmiterea
mesajului evanghelic. Numărul conferințelor online au crescut, la fel ca în cazul altor
domenii, cum ar fi educația.
Concluzii
Acest articol se referă la prezența Bisericii Ortodoxe Române în spațiul virtual
în timpul pandemiei cauzate de virusul Covid-19. Concluziile trase aici se bazează atât
pe o cercetare desfășurată în luna mai 2021, printr-o analiză a principalelor canale
utilizate de către instituțiile religioase dar și de către cei mai urmăriți preoți din
România, preoți care au ajuns la o audiență mare, cât și pe o cercetare a datelor
secundare.
Biserica a jucat un rol semnificativ și în alte pandemii, un exemplu ar fi în
Evul Mediu deoarece religia era un aspect important al vieții de zi cu zi pentru creștinii
europeni16. Conform barometrului vieții religioase efectuat în timpul pandemiei în luna
Decembrie a anului 2020, putem observa că 90.2% dintre cei chestionați au declarat că
au credință în Dumnezeu. Când alte pandemii au lovit Europa, un exemplu fiind în
1347 la pandemia cauzată de ciuma neagră, Biserica s-a străduit să facă față
prejudiciului ciumei, consecințele și reputația suferind, ca urmare. Poate că cea mai
importantă dintre aceste instituții în acel timp a fost Biserica. Europenii s-au îndreptat
spre Biserică și conducătorii ei în perioade de criză deoarece erau în căutarea unor
răspunsuri care să ofere un grad de ordine și soliditate17. Încrederea generală și credința
în Biserică s-au diminuat în timpul ciumei și focarelor sale ulterioare; deoarece
Biserica a suferit la fel ca ei, oameni au putut vedea latura „umană” a Bisericii care nu
a putut să-i salveze de asaltul ciumei. Ca și în timpul pandemiei cauzată de virusul
Covid-19, Biserica Creștină începuse deja să se confrunte cu un declin înainte de
sosirea ciumei. Biserica devenise treptat mai seculară. Astfel, Biserica s-a aflat deja în
dezavantaj în acest timp din cauza stării sale slăbite.
Scopul acestei lucrări se concentrează pe impactul pandemiei asupra clerului și
misiunii desfășurate utilizând rețelele sociale. Pandemia a fost un eveniment
15 https://www.youtube.com/c/P%C4%83rinteleVasileIoana/about accesat la 29.06.2021.

16 H. McLaurine, The Black Death and Its Impact on the Church and Popular Religion, Zentner
University of Mississippi. 2000.
17 Elizabeth Lehfeldt, The Black Death (Problems in European Civilization), Cengage Learning,
Boston. 2004, p. 123.
283

semnificativ din istoria societății occidentale cu profunde consecințe culturale și

demografice, iar impactul acesteia asupra bisericii și religiei în societate justifică
studiul acestui subiect. Încă nu putem trage concluzii finale, dat fiind faptul că
pandemia este încă în desfășurare, existând încă restricții în ceea ce înseamnă viața
socială dar și cea religioasă. Într-o cercetare viitoare vom determina cum pandemia a
influențat viața religioasă din România și ce impact a avut religia în timpul pandemiei,
o situație ce a lăsat o urmă asupra societății și care o va lăsa transformată pentru
totdeauna.
Pandemia cauzată de către virusul Covid-19 a determinat mai multe comunități
offline, la nivel mondial, să intre online. Restricțiile la libera circulație a persoanelor ca
răspuns la pandemia cauzată de virusul Covid-19 au declanșat o regândire profundă a
locurilor de muncă, produselor și serviciilor, dar și a activităților și a comunităților
religioase, care sunt bine consolidate în sfera offline. În România dar și în toată lumea,
de la blocarea stabilită de guvern în martie 2020, instituțiile religioase și-au reinventat
activitatea, când toate bisericile și alte locuri de închinare au fost închise. Aceasta a
constituit o provocare considerabilă, având în vedere istoria și dinamica instituției.
Acest articol își propune să analizeze modul în care Biserica Ortodoxă Română, fiind
una dintre cele mai consolidate comunități offline, și-a refăcut comunicarea, intrând
online în câteva zile. Majoritatea preoților au fost nevoit să transmită slujbele live,
online, prin intermediul rețelelor sociale. Articolul evidențiază pasul uriaș și fără
precedent către digitalizarea comunității prin acțiuni consistente, creative și eficiente.
Metode noi de comunicare și platforme noi au fost implementate. În ciuda unei esențe
offline care este detectată încă în unele decizii, anumite limite și limitări, ce au fost
prezentate în această lucrare, pandemia cauzată de virusul Covid-19 a adus o nouă
paradigmă comunicativă către comunitatea religioasă. Digitalizarea a fost consolidată
păstrând în același timp cele mai bune aspecte de contact direct și acțiune.
Încă trăim într-o perioadă de restricții cauzate de noua pandemie, iar bisericile
și instituțiile religioase sunt foarte active pe rețelele sociale, oferind multor credincioși
o opțiune ușor de accesat și de utilizat pentru a rămâne în contact cu parohiile lor și cu
comunitățile religioase din care fac parte.
Bibliografie
BENSON, Jorge, Mass media – Communication and Communion – A christian vission of

social communication, Jorge Benson, 2014.
CHRISTIANS Clifford & Nordenstreng, Communication theories in a multicultural world,
Peter Lang Publishing, New York, NY, 2014.
FEODOROV, Ioana, Tipar pentru creștinii arabi: Antim Ivireanul, Atanasie Dabbas și
Slivestru al Antiohiei, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2017.
FOLEY, John, Ethics in Internet, Journal of Interdisciplinary Studies, Publisher Pasadena
University, Vol. 32, 2020.
GRANFIELD, Patrick, The church and communication, Sheedand Ward, Kansas City, MO,
1994.
MARGA, Andrei, Modernitate, religie, cultură, în Biserica în era globalizării, Editura
Reîntregirea, Alba Iulia, 2003.
284

MARWICK, E. Alice, Status update: Celebrity publicity and branding in the social media
age, Yale University Press, New Haven, 2013.
MCLUHAN, Marshall, Să înțelegem media, Trad. Ovidiu George Vitan, Editura Curtea
Veche, București, 2011.
MCLUHAN, Marshall, Galaxia Gutenberg. Scrieri esențiale, Antologie și cuvânt înainte
Eric McLuhan și Franck Zingrone, ediția a III-a, traducere din limba engleză
Mihai Moroiu, Editura Nemira, 2015.
LARCHET, Jean Claude, Captivi în Internet, Editura Sophia, București, 2019.
PĂSĂILĂ, Vasile, Presa în istoria modernă a românilor, Editura Fundației Pro, București,
2004.
PONTIFICAL COUNCIL FOR SOCIAL COMMUNICATIONS, Criteria for Ecumenical
and Inter-religious Cooperation in Communications, n. 1, Cité du Vatican 1989.
RIEHM, Kira E, Associations Between Time Spent Using Social Media and Internalizing
and Externalizing Problems Among US Youth, Jama Psychiatry Vol.1, John
Hopkins Publisher, Baltimore, 2019.
SOUKUP, Paul, Media, culture and catholcism, SheedandWard, Kansas City, MO, 1996.
VOGT, Brandon, The churchandnew media – Blogging converts, online activists and
bishops who tweet, Our Sunday Visitors, Huntigton, IL, 2011.
WARD, Mark, The electronic church in the digital age, Praeger, Santa Barbara, California,
2016.
WISE, Justin, The social church – A theology of digital communication, Moody Publishers,
Chicago, 2014.
Surse web
https://www.vaticannews.va/en/vatican-city/news/2021-02/vatican-radio-turns-90-carrying-
the-pope-s-voice-to-the-world.html
https://sites.bu.edu/cmcs/2017/11/16/printing-press-digital-age-and-social-movements/
https://www.pewforum.org/2018/05/29/being-christian-in-western-europe/
https://www.arcgis.com/apps/Cascade/index.html?appid=c82b53d543794fc281fadf2dccef8
12a
https://famemass.com/time-spent-on-social-media/
https://www.biblestudy.org/maps/apostle-paul-all-cities-visited-map.html
https://www.espon.eu/labour-migration
https://web.archive.org/web/20101215001129/http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/e
bs/ebs_341_en.pdf
https://www.who.int/publications/i/item/practical-considerations-and-recommendations-
for-religious-leaders-and-faith-based-communities-in-the-context-of-covid-19
https://theconversation.com/coronavirus-how-new-restrictions-on-religious-liberty-vary-
across-europe-135879
https://slideplayer.com/slide/14549450/
https://www.youtube.com/c/P%C4%83rinteleVasileIoana/about
https://www.economica.net/diaspora-romaneasca-este-a-cincea-cea-mai-mare-din-lume-
raport-ocde_171488.html
285

Biserica Ortodoxă Română În Spațiul Virtual În Timpul Pandemiei Covid-19

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Biserica Ortodoxă Română În Spațiul Virtual În Timpul Pandemiei Covid-19

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

Source: Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica

Annals of the University of Alba Iulia - Series Philology

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA, no. 22, issue 2 / 2021