Unitatea 1

Genetica este știința care studiază ereditatea și variabilitatea

viețuitoarelor.
Ereditatea este capacitatea viețuitoarelor de a primi de la ascendenți/a
transmite la descendenți un set de caracteristici distincte. Pe baza acestor
caracteristici se poate stabili înrudirea dintre viețuitoare. Caracteristicile
comune permit încadrarea indivizilor în speciile din care fac parte.
Variabilitatea este capacitatea viețuitoarelor de a se distinge unele de
altele prin caracteristici specifice. Fiecare individ este unic și chiar dacă
există un grad mare de înrudire, el prezintă caracteristici personale, diferite
de ale altui individ.
Variabilitatea a avut și are un rol foarte important în adaptarea
organismelor, deoarece diferențele pot să reprezinte avantaje sau
dezavantaje în funcție de mediu.

Molecula de ADN conține secvențe codificatoare numite gene.

Constituția genetică a unui individ poartă numele de genotip. Din
interacțiunea dintre genotip și mediu rezultă fenotipul, care este
reprezentat de totalitatea caracteristicilor observabile ale unui individ.
Molecula de ADN este o moleculă alcătuită din numeroase unități mai
simple, numite nucleotide. O nucleotidă este formată, la rândul ei, din mai
multe componente.

Cariotipul reprezintă totalitatea cromozomilor dintr-o celulă somatică,

ordonați după formă și mărime.
Observând cariotipul uman (fig. 12), putem număra 46 de cromozomi,
dispuși în perechi, deci 23 de perechi. 22 de perechi sunt identice la femeie
și la bărbat, iar acești cromozomi se numesc autozomi.
Acești cromozomi, X și Y, poartă numele de heterozomi.
În concluzie, unele caractere ereditare sunt dominante, iar altele
sunt recesive, în funcție de genele care le codifică (substratul material al
acestor caractere ereditare) – fig. 8.