S.N.C.

- poate fi comparat cu o structura etajata, formata din ccomponente de varste filogenetice diferite
- componenetele acestui edificiu nu trebuie vazute ca parti separate, ci ca un intreg

Segmentele S.N.C.:
 Maduva spinarii (M.S.)
 Trunchiul cerebral (Tr. C.)
- Bulbul rahidean
- Puntea (protuberenta)
- Mezencefal
 Cerebel (creierul mic - C.)
 Diencefal
- Hipotalamus
- Talamus
- Copul calos
 Emisferele Cerebrale (E.C.)
- Cortexul cerebral (scoarta)
- S.N.C. este specializat in receptionare, transmitere si prelucrare de excitatii si informatii culese din mediul intern/extern.
- S.N.C. - face legatura intre organics si mediul inconjurator
- coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor, organelor si a sistemelor ce alcatuiesc organismul uman.
-adapteaza organismul la mediul extern (Sistem nervos Somatic) si direjeaza functiile interne ale acestuia(Sistem nervos
Vegetativ).
 Sistemul Nervos Somatic:
o S.N. Central:
 Organele nervoase din cutia craniana (Encefalul)
 Organ nervos situat in canalul vertebral (M.S.)
o S.N. Periferic:
 Nervi cranieni
 Nervi spinali
 Sistemul Nervos VegetativȘ
o O portiune cerebrala:
 Situate in Tr. C si M.S.
o O portiune periferica:
 Ganglioni vegetative
 Fibre nervoase vegetative
-atat Encefalul cat si M.S. sunt invelite de niste membrane cu rol trofic si de protective numite meninge

I. Maduva spinarii
Generalitati:
- 2 planuri:
- longitudinal
-transversal
-este cea mai veche componeta a SNV.
-este cea mai veche filogenetic si cea mai simpla functional.
-se prezinta sub forma unui canal cilindric usor turtit anteposterior cu un diametru mediu transversal de 10mm.
-diametrul este usor mai mare in anumite puncte, numite intrumescențe
-are o lungime de 70cm – 45cm - MS propriu-zisa
- 25cm - filum terminale
-are o consistenta forma dar este fiabila, este de culoare albicioasa

1.1. Planul Longitudinal:

- 4 regiuni- cervicala: C1-C6
- toracala: C6-T9
- lombara: T9-T12
- sacrala: T12-L2
- 31 perechi de nervi spinali – 8 perechi de nervi spinali cervicali
- 12 perechi de nervi spinali toracali
- 5 perechi de nervi spinali lobari
- 5 perechi de nervi spinali sacrali
- 1 perechi de nervi spinali coccigieni
M.S. corespunde ca lungime canalului vevrtebral doar pana in luna a 3-a intrauterina. La nou nascuti se termina la nivelul
celei de a doua vertebre lombare. Datorita cresterii mai rapide a coloanei vertebrale, regiunile acesteia nu corespund cu cele ale
M.S.. Din aceste regiuni pornesc toate perechile de nervi spinali (31 la numar).
Din cauza lipsei de corespondenta dintre lungimea coloanei vertebrale si a M.S. si pentru ca fiecare nerv spinal paraseste
canalul vertebral doar prin orificiul intervertebral corespunzator, radacinile nervilor rahidieni (spinali) au o pozitie din ce in ce mai
oblica pana cand, in regiunile lobare sau sacrale, ele devin verticale.
Radacinile nervilor spinali din regiunile lombara, sacrala si coccigiana insotesc filum terminale si constituie coada de cal.
1.2. Planul Transversal:
Substanta alta se subdivide in 3 perechi de cordoane: 2 anterioare, 2 posteroaire si 2 laterale.
 Cordonul anterior: se gaseste intre fisura mediana anterioara, santul lateral anterior si cornul anterior. Cele 2 cordoane
anterioare sunt unite prin Comisura Alba.
 Cordonul lateral: se gaseste intre cordonul anterior si cornul posterior al substantei cenusii, resprectiv intre santul lateral
anterior si santul lateral posterior.
 Cordonul posterior: se afla intre septul median posterior, santul lateral posterior si cornul posterior. Ele sunt separete
printr-un sept numit sept median, format din celule gliale, care se intinde de la santul median pana la substanta cenusie.
Pe sectiunea transversala, in mijlocul M.S. se observa un canal central sau ependimar (ramasita a tubului neural).
M.S. este formata din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este dispusa in interior si seamana cu forma
literei ”H”. Portiunea transversala de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati laterale se numeste comisura cenusie
in interiorul careia se afla canalul ependimar. El imparte comisura cenusie in doua parti. In jurul canalului ependimar se afla
substanta gelatinoasa STILLING. Intre cornul lateral si baza cornului posterior se afla substanta reticulata DEITTERS.
Cornul anterior are rol motor si este scurt si gros, avand o baza spre zona intermedio-laterala si un cap voluminos
spre santul lateral anterior, dar ramanand la distanta de periferia maduvei.
Cornul posterior are rol senzitiv, este ingust si alungit, avand o baza, un col si un cap. Capul este acoperit in ordine
de urmatoarele: Substanta gelatinoasa ROLANDO, stratul zonal WALDEYER, zona marginala LISSAUER.

1.3. FUNCTIILE MADUVEI:

1. De conducere:
-se realizeaza prin intermediu tracturilor:
- ascendente senzitive (a)
- descendente motorii (b)

Schema lui Deinere

 a.1. Tracturi spinotalamice:
- anterior
- lateral
- conduc sensibilitatea tactila grosiera si sensibilitatea termoalgezica

Tract spinotalamic anterior

Informatiile sunt culese de la exteroceptori prin dendritele protoneuronului din ganglionul spinal. Axonul
protoneuronului patrunde in M.S. si face sinapsa cu deutoneuronul din stratul zonal WALDAIER si substanta
gelatinoasa ROLANDO care apartin cornului posterior. Axonul deutoneuronului trece in cordonul anterior de substanta
alba din partea opusa unde isi schimba directia in unghi de 90°. Constituie TRACTUL SPINOTALAMIC ANTERIOR prin
care se indreapta catre talamus.

Tract spinotalamic lateral

Conduce sensibilitatea termoalgezica. Informatiile legate de durere si temperatura sunt culese de

dendritele protoneuronului din ganglionul spinal de la nivelul exteroceptorilor si sunt transmise mai departe prin
axonul deutoneuronului spre M.S. unde fac sinapsa cu deutoneuronul din cornul posterior. Axonul deutoneuronului
trece in codonul lateral de substanta alba din partea opusa, isi schimba directia in unghi de 90° si se indreapta spre
talamus.

a.2. Tractul spinocerebelos:

 - posterior FLECHSIG(direct)
- anterior GOWERS(incrucisat)
Tractul spinocerebelos direct/Tractul spinocerebelos incrucisat

Informatiile primite de la proprioceptori sunt preluate de dendritele protoneuronilor din ganglionii spinali si
transmis prin axoni spre M.S., unde fac sinapsa cu deutoneuronii din cornul posterior, respectiv din COLOANA
VEZICULARA STILLING-CLARK si NUCLEUL BECHTEREW.
Axonul deutoneuronului din coloana veziculara STILLING-CLARK trece in cordonul lateral de substanta alba
de aceiasi parte, isi schimba directia in unghi de 90° si se indreapta spre cerebel (Tractul spinocerebelos direct sau
posterior FLECHSIG).
Axonul deutoneuronului din nucleur BECHTEREW trece in cordonul lateral in partea opusa, schimba directia
la unghi de 90° si se indreapta spre cerebel, dar la nivelul MEZENCEFALULUI sufera o a doua incrucisare care practic o
anuleaza pe prima (Tractul spinocerebelos incrucisat sau anterior Gowers).

a.3. Tractul spinobulbar:

 - Goll (gracilis)
- Burdach (cuneatus)
- conduc sensibilitatea proprioceptiva constienta si sensibilitatea taicila de finete

Tractul spinobulbar GOLL/ Tractul spinobulbar BURDACH

Informatiile sunt culese de catre dendritele protoneuronilor prin receptoi si cinduse mai departe prin axonul
protoneuronului. De aceasta dacata, axonii lungi BULBOPETI ai protoneuronului din ganglionul spinal patrund in M.S.,
fara sa faca sinapsa, si intra in constitutia Tracturilor spinobulbare Goll si Burdach.
Merg mai departe pana in bulb si abia aici fac sinapsa cu deutoneuronul reprezental de nucleul Goll si
Burdach din etajul bulbar al Tr. C..
Axonii deutoneuronului trec de partea opusa si se vor indrepta in sus, catre talamus.
 II. Emisferele cerebrale
Ajuns in faza de 5 vezicule, encefalul, vazut din profil, prezinta o serie de curburi care delimiteaza aceste vezicule.
Curburile nu sunt simetrice pe fata superioara si pe cea inferioara a encefalului.

Dezvoltandu-se intr-o cutie craniana inchisa, formatiunile encefalice se plicatureaza. Partile cele mai dezvoltate ale
encefalului acopera celelalte formatiuni.

Acest proces de deruleaza in 4 etape:

1. Bifurcarea
2. Rularea
3. Bascularea
4. Fuzionarea
 1. Bifurcarea:

Crescand in sus, telencefalul intalneste coasa creierului si se bifurca.

Rezulta astfel emisferele cerebrale.

2. Rularea:

Marea dezvoltare a telencefalului determina rularea acestuia, el dezvoltandu-se, in sus, posterior, inferior si in final din
now spre anterior.

Tot o dezvoltare mare o are si cerebelul, dar nu la fel de mare ca E.C..

3. Bascularea:
E.C. descind de o parte si de alta a diencefalului si a celorlalte etaje inferioare ale encefalului.

4. Fuzionarea:
Dupa basculare, E.C. se alipesc prin fuzionare la diencefal.
 Astfel, la nivelul bulbului si a punctii canalul neural se
largeste formand ventriculul IV. La nivelul pedunculilor
cerebrali se ingusteaza formand Apeductul lui Sylvius. La
nivelul diencefalului se largeste formand Ventriculul III. La
nivelul emisferelor cerebrale se formeaza Ventriculii
laterali I si II.