ALEXANDRA DAVID-NEEL

INIŢIERI ŞI INIŢIAŢI
IN TIBET
Coperta 1:
Vanavasin, cunoscut în Tibet ca Naknane, este unul dintre cei 16 Arhafi c ruia,ă
în a patra zi a celei de-aăşaseaăluniăaăanului,ăîiăesteădedicat ăs rb toareaă „Tong
Cho Cheme!” („S rb toareaă celoră 1000ă deă lumini”). Cuă mânaă dreapt ă elă faceă
mudra (gestul)ă careă alung ă fricaă (Tarjana),ă înă timpă ceă înă mânaă stâng ă ineă ună
sceptru.ăEIăaduceăgra iaăasupraăoric reiăfiin eăspreăcareăseăapleac .
Legendaă spuneă c ă Vanavasin se trage din Sarasvati şiă aă auzită Dharma
(înv turaă spiritual )ă deă laă însuşiă Buddha. Eterna pace a atins-o într-o
sih strie,ă construit ă dină frunze,ă dină mijloculă uneiă p duri.ă Eliberată deă
impulsurileă pl cerilor,ă elă dobândeşteă victoriaă asupraă iluziiloră şiă ofer ă protec ie
impotriva tuturor pasiunilor. Înă imagine,ă ună discipolă iă seă închin ,ă iară p unii,ă
simbolăalăAtotcunoaşteriiăDivineăîlăînso escăînăpermanen .
Coperta 4:
Kalachakra-Mandala: reprezentareă aă desf şur riiă temporaleă şiă spa ialeă aă
Absolutului.
 INTRODUCERE

copulă prezenteiă lucr riă esteă deă aă subliniaă celoră interesa iă deă

S manifest rileă spiritualit iiă orientale, informa iiă clareă privindă

naturaăriturilorălamaisteădeăini iereăşiăînv turileădateădeăini ia i,ă
atâtăînătimpulăacestorăceremoniiăcâtăşiăulterior.ăEste inutilăs ăspunemăc ă
acest subiect nu poate fi tratat pe larg într-o carte de dimensiuni atât de
reduse. În plus, pentru a-lădiscutaăpeălargătrebuieăs ăfimăfamiliariza iăcuă
anumite teoriiă aleă buddhismuluiă Mahâyânaă şiă aleă tantrismuluiă hindus
care fundamenteaz ăoămare parteăaămanifest rilorămisticismuluiălamaist.ă
Metodeleăprină careăacesteăteoriiăsuntă aplicate,ă amestecateăşiăînso iteăcuă
elemente de origine non-arian ă deă c treă misticiiă şiă pustniciiă t râmuluiă
z pezilor,ă poateă furnizaă suficientă materială pentruă oă alt ă lucrare.ă Totuşiă
prezentulăvolumăvaăfiăsuficientăpentruăaărevelaăoăparteăaăvie iiăreligioaseă
aătibetanilorăpân ăacumăcompletănecunoscut ăstr inilor.
“Ini ieriăşiăini ia iăînăTibet” formeaz ăunăîntregădes vârşit.ăTotuşi,ăseă
cuvineă s ă recomandă caă aceast ă lucrareă s ă fieă citit ă înă paralelă cuă carteaă
meaăanterioar ă“CuămisticiăşiămagicieniăînăTibet”,ăm ărefer,ăînăspecial,ălaă
aceleă p r iă aleă acesteiă c r iă careă prezint ă maeştriiă misticismului,ă
discipoliiălorăşiămetodeleăantrenamentuluiăspiritualăpeăcareăeiăîl practic .
Spre deosebire de regula pe care mi-am impus-oăînăc r ileăanterioare,ă
pentruă caă textulă s ă nuă fieă înă modă inutilă înc rcat,ă amă considerată c ă esteă
bineă caă înă prezentaă lucrareă s ă oferă ortografiaă corect ă aă majorit iiă
termeniloră tibetani,ă precumă şiă pronun iaă loră înă dialectulă clasică dină
Lhassa.ă Înă uneleă cazuriă amă dată şiă echivalentulă sanscrită ală cuvinteloră
tibetane.ă Adeseoriă acesteaă dină urm ă voră fiă maiă bineă în eleseă deă c treă
cititorii care le-auămaiăîntâlnităînălucr riădespreăbuddhism.
Alfabetulă tibetană areă ună num ră deă litereă maiă mareă decâtă celă
englezesc;ă pentruă aă înl turaă dificult ileă careă apară dină aceast ă cauz ă
orientaliştiiă folosescă anumiteă semneă conven ionaleă peă careă leă adaug ă
literelor alfabetului nostru când redau un text tibetan. Acest element
tehnic,ăindispensabilăînăalteăîmprejur ri,ăaiciămiăseăpareădeăprisos.ăAră
obosiăfar ăniciăunărezultatăochiiăcititorului,ăalăc ruiăscopăesteăs ăob in ă
informa iiă despreă credin eleă şiă practicileă tibetane,ă nuă s ă leă înve eă
limba. Cei care deja au cunoştin eleă corespunz toareă despreă limbaă
tibetan ă nuă voră aveaă problemeă înă aă discerneă careă dintreă litereleă
tibetane ch sau s apar în cuvintele pe care le întâlnesc. De asemenea,
eiăvorăştiăc ăaceeaşiăliter ătibetan ăareăcaăechivalentăwăsauăb dup ăcumă
este cazul.
Alexandra David-Neel
 Capitolul I

DEFINIREA MISTICISMULUI TIBETAN

steă aproapeă imposibilă s ă înf işeză vesticiloră oă ideeă înă întregimeă

E clar ă şiă complet ă despreă misticismulă tibetană deoareceă exist ă oă

pr pastieă foarteă mareă întreă diferiteleă concep iiă religioaseă şiă
filozofice pe care europenii le accept ă şiă celeă careă servescă dreptă
fundamentă pentruă medita iileă asce iloră dină “T râmulă z pezilor”.ă
Termenulă“misticism”,ăpeăcareăl-am folosit într-oăcarteăanterioar ăşiăpe
careă îlă voiă folosiă înă continuareă pentruă c ă nuă g sescă ună altulă maiă bun,ă
trebuieăîn eles,ăcândăesteăvorbaădeăTibet,ăîntr-unăsensăcuătotulădiferităfa ă
deăacelaăcuăcareăsuntemăobişnui i.ă
Înă vest,ă ună mistică esteă oă persoan ă pioas ,ă deă tipă superior,ă dar,ă maiă
presusă deă toate,ă eă ună credincios,ă adoratorulă luiă Dumnezeu.ă Dină contr ,ă
misticulătibetanăvaăfiăprobabilăconsideratădeămul iăoccidentali,ăunăateu.ă
Deă aceea,ă dac ă îlă numimă mistic,ă trebuieă s ă avemă grij ă s ă nu-i
atribuimă acestuiă termenă acelă în elesă şiă s ă nu-1 l s mă s ă neă trezeasc ă
aceleă sentimenteă şiă ideiă peă careă elă leă implic ă termenulă înă inuturileă
vestice.
Înă rileăaflateăsubăinfluen ăcreştin ,ăateulădinăsecoleleătrecuteăeraăoă
excep ieărar ,ăunăfelădeăpersonajădemonicăcareăapareăînăturmaăenoriaşiloră
credincioşi.ăChiarăşiăînăprezent,ăelăesteăînf işatăînăimagina iaămultoraăcaă
unărebelăcareăînfrunt ăcredin aăşiăreligiaăcuăoăatitudineăteatral ăde negare
şiăprovocare.ăSitua iaănuăesteăaceiaşiăînăTibet,ăundeăideeaădeăDumnezeulă
supremăşiăpersonalănuăaăfostăniciodat ădominant .
Printreănumeroaseleăzeit iădinăPanteonulălamaistănuăexist ăniciăunaă
careăs ăocupeăsauăs ăaib ărolulăuneiăfiin eăeterne,ăomnipotente, creatoare
aălumii.ăZeit ileătibetaneăapar in,ăuneiaădintreăceleăşaseăfeluriădeăfiin eă
conştienteărecunoscute deăcredin aăpopular .ăÎnăplusăreşedin eleălorănuă
sunt situate întotdeauna în afara lumii noastre, iar atunci când ele sunt
într-oăalt ăregiuneăaăspa iului,ăacesteăregiuniăsuntăsuficientădeăaproapeă
deă p mântă încâtă s ă permit ă zeit iloră s ă intervin ă oricând în planul
terestru.ă Deă aceeaă pruden aă îiă îndeamn ă peă tibetaniă s ă tr iasc ă înă
termeniă amicaliă cuă zeit ileă maiă pu ină importante,ă s ă ob in ă gra iaă
celorămaiăputerniciăşiăs ăprimeasc ăclemen aăoriăneutralitateaăcelorădeă
natur ămalefic ăşiăchiarăs ăseăpreg teasc ăs ăleăreziste.
Aceast ă religieă ceă pareă aă fiă compus ă numaiă dintr-un schimb de
buneăservicii,ădinăm rturiiădeărespectăşiădinăabilitateaăunuiăîmblânzitoră
deă lei,ă nuă areă nimică înă comună cuă dragosteaă careă îiă c l uzeşteă peă
creştini,ă şiă înc ă şiă maiă pu ină cuă entuziasmul pasionant care
degenereaz ă atâtă deă repedeă înă senzualitateă aă anumitoră bhakta-şi din
India.
Izvorât dintr-un astfel de mediu, dominându-l, deşiă p streaz ă oă
amprent ă peă care acestă mediuă aă l sat-o asupra naturii sale, ascetul
tibetană nuă cedeaz ă vreunuiă impulsă sentimentală cândă p r seşteă
societateaă uman ă şiă seă retrageă înă deşert.ă Şiă înă niciă ună cază nuă şi-ar
imaginaăc ăfaceăcevaăcareăs ăaib ăcaracterulăunuiăsacrificiu.
Spreă deosebireă deă occidentalulă careă deă obiceiă intr ă laă m n stire,ă
dup ăceăîşiăviolenteaz ăceleămaiăprofundeăemo ii,ăcuăfa aăpâng rit ădeă
lacrimi, desp r indu-se cu durere de ceeaă ceă elă înc ă maiă numeşteă
“lucrurileă bune”ă ale acestei lumi, ascetul tibetan, caă şiă sannyâsin-ul
hindus,ăînf işeaz ărenun areaăcaăoăizb vireăfericit .
Scrierile buddhisteă con ină multeă pasajeă ceă dezv luieă aceast ă stareă
de spirit:
“Via aă casnic ă esteă sclavieă curat ,ă libertateaă const ă înă aă p r siă
casa.“
”Înă ochiiă unuiă Tathâgata1 splendoarea unui rege nu este cu nimic
maiămultădecâtăunăscuipatăsauăunăfirădeăpraf.”
“Plineă deă farmecă suntă p durileă singuratice.ă Celă careă esteă eliberată
savureaz ălucruriăcareănu-iăatragăpeăceiădinăturm .”ăNiciăoă“încântare”ă
nu-lăaşteapt ăpeăgânditorulăîn eleptăînăschitul,ăcolibaăsauăpeşteraăsaădină
mijloculă singur t iloră tibetane.ă Totuşi,ă extazul vaă fiă ală luiă şiă seă vaă
scufunda în El. Ceea ce îl va ineăîntr-o stare de imobilitate atent ,ăziă
dup ăzi,ălun ădup ălun ăşiăanădup ăanăvaăfiăcontemplareaămoduluiăînă
careălucreaz ăgândurileăsaleăînăanalizaădeăsine,ăeliminândăpropriileăluiă
mecanismeă peă m sur ă ceă acesteaă seă dovedescă aă fiă neadev rate,ă pân ă
1
Un tathâgata este asemenea unui Buddha.
când vine timpul în care judecata 2 înceteaz ădeoareceăaăfostăînlocuit ă
deă cunoaştereaă direct .ă Apoi,ă odat ă ceă furtunileă stârniteă deă teoriileă
generatoareădeăgânduriăşiăspecula iiăseăliniştesc,ăoceanulămin iiădevine
limpedeăşiăcalm,ăfar ăcaăoăsingur ă mondula ieăs ăîiătulbureăsuprafa a.ă
Înăaceast ăoglind ăneted ,ăfar ăcusur,ălucrurileăsuntăreflectateăfar ăcaă
imagineaă loră s ă fieă distorsionat 3 şiă acestaă esteă punctulă deă plecareă ală
uneiăseriiădeăst riăcareănuăîşiăareăorigineaăniciăînăconştiin aăobişnuit ,ă
niciăînăinconştien .ăAtunciăseădeschideăintrareaăîntr-oăsfer ădiferit ădeă
ceaă spreă careă neă mişc mă deă obicei.ă Acum,ă dup ă ceă ne-am exprimat
re inereaă înă leg turaă cuă sensulă termenului, putem vorbi despre
„misticismul” tibetan.
Oricareă ară fiă scopulă spreă careă misticiiă tibetaniă intesc,ă ceaă maiă
izbitoareăcaracteristic ăaăloră esteăîndr znealaă şiăoădorin ăimpetuoas ă
şiăunic ădeăa-şiăm suraăputerileăcuăobstacoleleăspiritualeăsauăinamiciiă
ocul i.ă Eiă pară anima iă deă spiritulă deă aventur ă şi,ă dac ă potă folosiă
termenul, i-aşănumiă“sportiviăspirituali”.ăîntr-adev r,ăacestănumeăliăseă
potriveşteă maiă bineă decâtă oricareă altul.ă Oricareă ară fîă ramifica iaă
drumuluiămisticăpeăcareăseăaventureaz ,ăaceast ăac iuneăesteădificil ăşiă
periculoas . Felul sportiv în care privesc ei lupta nu este o atitudine
religioas ăobişnuit ăşiăpentruăacestămotivămerit ăaten iaănoastr .
Ar fi eronatătotuşiăs ăconsider mădreptăerouăpeăfiecareădintreăaceiaă
care doresc acceptarea ca discipoli din partea unui gyud lama4 şiăceră
damngag5 de la el.
Printreă candida iiă laă asemeneaă ini ieriă preliminarii,ă fiin eleă înă modă
specialăoriginaleăoriăremarcabileăînăalteăprivin eăformeaz ăoăminoritateă
redus ;ă mareaă majoritateă suntă simpliă c lug ri.ă Mul iă dintreă eiă înainteă
deă aă c uta maiă mult ă înv tur ă esoteric ,ă niciă m cară nuă auă încercată
s -şiă însuşeasc ă înv turaă peă careă le-oă dauă şcolileă monastice.ă Cauzaă
acesteiăneglij riăpoateăfiăa priori oălips ădeăcredin ăînăvaloareaăacesteiă
ştiin eăoficiale; totuşi,ăesteăfoarteăposibilăcaăstudiulăobişnuităalăc r iloră

2
Togpa maiăcorectă“ra ionament”ăopusăcaăsensăcuătogspa,ăadev rataăîn elegere.ă(înăscriereaătibetan ărtogpa şiărtogspa)
3
Laătibetani,ăhinduşiăşiăchineziăoceanulăşiăoglindaăsuntădeseoriăcomparate.ă
4
Gyud lama nuăînseamn ăaiciălicen iatăalăşcoliiăgyud (ritualămagic),ăciămaiădegrab ăunămaestruăpresupusăaăfiăposesorăalăînv turilorăsecrete.
5
Damngag, Principiiăşiăîndemnuri.
s ă fiă fostă considerată pură şiă simpluă preaă dificilă pentruă ună num ră
importantădintreăceiăcareărenun ălaălume.
Tendin eleă instinctiveă spreă contempla ieă şiă imitareaă oarb ă aă
exemplelorădateădeăal iiăconstituieăorigineaăvoca ieiămultor naldjorpa6.
Un naldjorpa seăgândeşteădoară“s ăfac ăreligie” 7,ăcumăesteădenumit ăînă
tibetan ,ă far ă s ă aib ă niciă ceaă maiă mic ă ideeă undeă îlă poateă c l uziă
calea pe care a intrat.
Totuşi,ăcelăcareălaăînceputulădrumuluiăeădoarăunăprost nac,ănuăesteă
condamnată s r mân ă întotdeaunaă aşa.ă Miracoleă neaşteptateă seă
întâmpl ă adeseaă peă Caleaă Scurt 8.ă Aici,ă orbulă devineă clarv z toră şiă
clarv z torulă îşiă pierdeă v zul.ă Discipoliiă cuă intelectulă amor ită seă
transform ă înă investigatoriă cuă darulă previziuniiă înă timpă ceă min ileă
luminate decad într-o stare de apatie.
Esteă extraordinară s ă veziă vitezaă colosal ă cuă careă seă schimb ă
valoareaămental ,ămoral ăşiăchiarăfizic ăaăuneiăfiin e.ăŞiătotuşiămisticiiă
tibetaniă r mână imperturbabili.ă Germeniiă c roraă seă datoreaz ă acesteă
transform riă aparentă incoerenteă exist ,ă spună ei,ă înă variateleă
individualit iă şiă aceştiaă pură şiă simplu,ă pân ă înă acelă moment,ă nuă auă
avutăcondi iileăfavorabileădezvolt riiăşiăfructific rii.
Aspirantulălaăini iereaămistic ătrebuieădeălaăbunăînceputăs -şiăcultiveă
discern mântulă şiă putereaă deă a-şiă asumaă atitudinea observatorului
calmăşiădetaşat9,ăcapabilădeăoăst pânireădes vârşit ăasupraătendin eloră
naturaleă şiă asupraă dorin eloră trec toare.ă Oă abilitateă deosebit ă esteă
cerut ă pentruă aă urmaă cuă succesă antrenamentulă periculosă impus unor
discipoli,ă antrenamentă ceă const ă înă tr ireaă efectiv ă aă variateloră
pasiuni.ă Aiciă seă puneă problemaă deă aă intraă înă focă şiă deă aă nuă fîă ars.ă
Testeleăc roraăliăseăsupunăuniiădiscipoli,ălaăsfatulăghiduluiălorăspirituală
sauă împinşiă deă dorin aă deă a-şiă verificaă realiz rile,ă suntă extremă deă
originale, iar rezultatele lor sunt aproape incredibile, în special din
punctulădeăvedereăalăst pâniriiăinstinctelorăcarnale.
6
Naldjorpa (scris rnal byorpa)ăliteralăînseamn :ă“Celăcareăde ineăperfectaăsenin tate”.ăînălimbajăobişnuit,ăaceastaăînseamn ăunăadeptăalăînv turilorăC iiăScurte,ăînămodă obişnuităprină
acestătermenăseăîn elege:ăunăascetăcareăseăpresupuneăc ăde ineăputeriăpsihiceăsupranormale.
7
Chös Ched (scris chos byed)
8
DespreăsubiectulăC iiăScurte,ăveziăCu misticiiăşiămagicieniiăînăTibet, p.243.ăAcoloăg simăînv turileăşiămetodeleăcareăderiv ădeăaiciăşiăcuăajutorulăc rora,ăconfor m tibetanilor, este posibil
s ăseăating ăstareaădeăBuddha,ăchiarăînăvia aăînăcareăfiin aăîşiăîncepeăpreg tireaăspiritual ,ăf r ăs ăfieănevoieăs ăprogrese zeălentădup ămodulăobişnuităalărenaşterilorăsuccesive.
9
Înăceleăceăurmeaz ăepisodulădinăMundakupanishad poate ajuta laăexemplificareaăacesteiăatitudini:ă“Dou ăp s riănedesp r iteăst teauăpeăcreangaăunuiăcopac.ăUnaădintreăeleăm nânc ă
fructulăcopacului;ăcealalt ,ăf r ăs ăating ăfructul,ăîşiăpriveşteătovar şa.” Aceast ăparabol ăaăfostămenit ăs ăexpliceăînv turaăVedantic al lui jiva, darăesteălaăfelădeăpotrivit ăşiăînăacestă
context.
 Discipoluluiă îiă esteă recomandată deă asemeneaă s ă îşiă observeă
ac iunile,ă formareaă înă interiorulă s uă ală gânduriloră şiă senza iilor,ă
atrac iiloră şiă repulsiilor,ă s ă seă str duiasc ă s ă leă descopereă cauzele,ă
apoi cauzele acestoră cauzeă şiă aşaă maiă departe.ă Înă direc iaă opus ,ă
trebuieă luată înă considerareă lan ulă deă efecteă careă potă s ă urmezeă
diferitelorăactivit iămentale sau materiale.
Esteă uşoră deă observată dină toateă acesteaă c ,ă subă numeleă deă metodeă
misticeă sauă esoterice,ă lamaiştiiă deă faptă cuprindă oă preg tireă psihic ă
pozitiv .ăîntr-adev r,ăeiăprivescământuireaă nu caădarulăuneiăzeit i,ăciă
maiă degrab ,ă caă peă oă cucerireă dificil ,ă iară mijloaceleă deă aă realizaă
aceast ăcucerireăconstituieăoăştiin .
 Capitolul II

GHIDUL SPIRITUAL

nă consecin ,ă aşaă cumă noiă mergemă laă ună profesoră cândă vremă s ă

Î înv mă matematic ă sauă gramatic ,ă înă modă firesc,ă tibetaniiă

apeleaz ă laă ună maestruă înă misticismă cândă dorescă s fieă ini ia iă înă
metode spirituale.
Cuvântul sanscrit guru esteănumeleădatăghiduluiăspiritualăşiătibetaniiă
auăacceptatăacestăcuvântăstr inăînăvocabularulălorăliterar.ăTotuşi,ăîntr-o
conversa ieă seă spuneă în generală “Lamaă ală meu”,ă prină aceastaă
în elegându-seăc ăesteăindicat ărela iaădintreămaestruăşiădiscipol.ăDeşiă
tibetaniiăacord ărespectăsupremăşiăsprijinămaterialăpentruăcunoştin eleă
ceăleăsuntătransmise,ăînă araălorăseăîntâlneşte rarăaceaăvenera ieăoarb ăa
guru-luiăcareăesteăatâtădeăobişnuit ăînăIndia.
Milarepa, poetulă anahoret,ă aă fostă oă excep ie.ă Exempleă aleă uneiă
astfel,ădeăaspira ii,ăadmira iaăşiăd ruireaăfa ădeămaestrulăs u,ăcaăceleă
manifestate de el, sunt extrem de rare.
În ciuda multor expresii hiperboliceă folositeă atunciă cândă vorbeşteă
cuă sauă despreă maestrulă lui,ă venera iaă discipoluluiă tibetană esteă
îndreptat ă spreă cunoştin eleă ală c roră protectoră esteă maestrul.ă Cuă
câtevaă excep ii,ă discipoliiă tibetaniă suntă peă deplină conştien iă deă
defectele pe care le are “lamaă ală lor”.ă Dară respectulă îiă împiedic ă s ă
împ rt şeasc ă şiă altoraă descoperirileă loră înă acestă sens.ă înă plus,ă multeă
lucruriă careă ară p reaă condamnabileă unuiă vestic,ă nu-iă şocheaz ă câtuşiă
deă pu in.ă Aceastaă nuă înseamn ă c ă tibetanii,ă vorbindă înă general,ă suntă
lipsi iădeăprincipiiămorale,ădarăc ăacesteaădinăurm ănuăsuntăneap ratălaă
fel cu cele care exist ăînă rileănoastre.ăPoliandria, de exemplu, atât de
aspruăjudecat ăînăvestănuăleăapareădelocăculpabil .ăPeădeăalt ăparte,ăoă
c s torieă întreă rude,ă chiară şiă între veriă îndep rta iă li se pare
abominabil ăînătimpăceănoiănuăvedemăînăaceastaăniciăunăfelădeăr u.
 Cândătibetaniiăîşiăaducăomagiileăînămodăgenerosăunuiăomăaleăc ruiă
imperfec iuniă suntă evidente,ă aceast ă atitudineă nuă esteă determinat ă deă
orbireă fa ă deă defectele lui.ă Pentruă aă în elegeă aceasta,ă trebuieă s ă neă
amintimă câtă deă diferiteă suntă ideileă vesticeă referitoareă laă “eu”ă fa ă deă
celeăsus inuteădeăbuddhişti.
Chiarăcândăauărespinsăcredin aăîntr-unăsufletăimaterialăşiănemuritor,ă
consideratăcaăadev ratulăloră“eu”,ămajoritateaăoccidentalilorăcontinu ă
s ăseăimaginezeăcaăfiindăoăentitateăomogen ăcareăd inuieăcelăpu inădeă
laă naştereă laă moarte.ă Aceast ă entitateă poateă s ă treac ă prină schimb ri,ă
poateă s ă devin ă maiă bun ă sauă maiă rea,ă dară eiă nuă credă c ă acesteă
schimb riă trebuieă s ă urmezeă unaă dup ă cealalt ,ă dină minută înă minut.ă
Totuşi,ăomi ândăs ăobserv mămanifest rileăcareăîntrerupăcontinuitateaă
aspectuluiă obişnuită ală uneiă persoane,ă vorbimă despreă ună omă caă fiindă
bunăsauăr u,ăausterăsauădezm at,ăetc.
Misticiiă lamaiştiă neag ă existen aă acestuiă “eu”.ă Eiă sus ină c ă acestaă
nuă exist ,ă ciă doară oă înl n uireă deă transform ri,ă ună agregată aleă c ruiă
elemente,ă atâtă materialeă câtă şiă mentale,ă ac ioneaz ă şiă reac ioneaz ă
uneleă asupraă celorlalteă şiă suntă neîncetată schimbateă cuă celeă aleă
agregatelor învecinate.ă Astfel,ă individulă v zută deă eiă esteă caă şuvoiulă
iute al unui râu sau ca aspectele multiple ale unui vârtej. Discipolii
avansa iă suntă capabiliă s ă recunoasc ă dintreă succesiuneaă deă
personalit iă careă liă seă dezv luieă înă maestrulă lor,ă peă aceeaă deă laă careă
potă fiă ob inuteă lec iiă şiă sfaturiă folositoare.ă Pentruă aă beneficiaă deă
acestea,ă eiă tolereaz ă manifest rileă inferioareă careă liă seă înf işeaz ă înă
acelaşiălama,ătotăaşaăcumăarăaşteptaăr bd toriătrecereaăunuiăîn eleptăînă
mijloculăuneiămul imi.
Într-o zi i-am istorisit unui lama povestea preotului Ekai
Kawaguchi10 care,ădornicăs ăînve eăgramatic ătibetan ,ăaăapelatălaăună
maestruă faimos.ă Acestaă apar ineaă ordinuluiă religiosă şiă s-a dedicat
vie iiă de gelong11. Dup ă câtevaă zileă deă şedereă cuă el,ă elevul a
descoperită c ă profesorulă s uă înc lcaseă legeaă celibatuluiă şiă eraă tat lă
10
PreotulăEkaiăKawaguchiăesteăunăbuddhistăjaponezăerudit.ăElăpovesteşteăaceast ăaventur ăînărelatareaăşederiiăsaleăînăTibet.
11
Gelong, scris dge slong, literală“unăvirtuosăc lug răcerşetor"ăechivalentul lamaist aproape exact al termenului bhikkhu, alăbuddhiştilorădinăsud:ăunăc lug răcelibatarăcareăaăprimiiăoă
hirotonisireămajor .
unuiăb ie el.ăAcestăfaptăi-a provocat un dezgust atât de profund încât
şi-aă strânsă c r ileă şiă lucrurileă şiă aă plecat.ă „Ceă maiă neghiob!”ă aă
exclamat lama auzind anecdota. Era acel gramaticiană maiă pu ină
priceputăînăgramatic ăpentruăc ăaăcedatătenta iilorăc rnii?ăCeăleg tur ă
exist ă întreă acesteă lucruriă şiă înă ceă felă i-ar fi afectat studentului
cunoştin eleă despreă gramatic ă puritateaă moral ă aă profesoruluiă s u?ă
Omulăinteligentăadun ăcunoaştereaădeăoriundeăoăg seşte.ăNuăesteăoareă
unăprostăomulăcareărefuz ăs ăridiceăunăgiuvaerădintr-un vas murdar din
cauzaămurd rieiălipit ădeăvas?
Lamaă lumina iă privescă venera iaă peă careă oă arat ă ghiduluiă loră
spiritual dintr-un punct de vedere psihic. într-adev r,ă eiă privescă dină
acelaşiăpunctădeăvedereăadorareaădeăoriceănatur .
Înăvremeăceăesteăconştientizatăfaptulăc ăinstruireaădeăc treăunăexpertă
înă problemeă spiritualeă esteă extremă deă valoroas ă şiă util ,ă mul iă dintreă
maeştriiă atribuieă oă mareă parteă aă responsabilit iiă pentruă succesulă sauă
eşeculăpreg tiriiăspiritualeădiscipoluluiăînsuşi.
Aiciă nuă neă preocup mă deă st ruin a,ă putereaă deă concentrareă sauă
inteligen aă neofitului.ă Utilitateaă acestoraă seă autoeviden iaz .ă Totuşi,ă
un alt element este considerat necesarăşiăchiarămaiăputernicădecâtătoateă
celelalte.ăAcestăelementăesteăcredin a.
Nuănumaiămisticiiătibetani,ădarăşiănumeroşiăasiaticiăauăconvingereaă
c ăcredin aăînăsineăreprezint ăoăputere.ăEaăac ioneaz ăindependentădeă
valoareaă intrinsec ă aă obiectuluiă ei.ă Zeulă poateă s ă fieă oă piatr ,ă tat lă
spiritual,ă ună omă obişnuită şiă totuşi,ă adorareaă loră poateă s ă trezeasc ă înă
celă careă seă dedic ă ei,ă oă energieă deosebit ă şiă capacit iă neb nuite.ă
M rturiiăexterneădeărespect,ăînăadorareaăguru-luiăcaăşiăînăalteăformeădeă
ador ri,ăurm rescăs ăhr neasc ăşiăs ăintensificeăcredin aăşiăadora ia.
Mul iă noviciă careă nuă ară fiă îndr znită niciodat ă s ă seă aventurezeă peă
caleaă mistic ă dac ă nuă ară fiă crezută c ă suntă sus inu iă şiă sprijini iă deă
putereaămental ăsauămagic ăaămaestruluiălor,ăînărealitateăs-au bazat tot
timpulăpeăcredin aădinăeiăînşişi.ăTotuşi,ăîncredereaăpeăcareăoăaveauăînă
maestrul lor a produs un efect similar celui care ar fi putut proveni
dintr-un ajutor extern.
 Exist ă cazuriă şiă maiă ciudate.ă Uneori,ă uniiă dintreă eiă seă las ă înă voiaă
unor practiciă devo ionaleă sauă altoră func iuniă asem n toare,ă deşiă nuă
suntă preaă convinşiă deă existen aă obiectuluiă ador riiă lor.ă Nuă esteă niciă
nebunie,ă aşaă cumă ară fiă uniiă ispiti iă s ă cread ,ă ciă maiă degrab ă dovadaă
unoră ştiinteă profundeă despreă influen eleă psihiceă şiă despre puterea
autosugestiei.
Uniiăcatoliciăglorific ăoămetod ăcareălaăprimaăvedereăpareăsimilar .ă
Eaă const ă înă determinareaă unuiă necredinciosă s ă practiceă toateă
ritualurile religiei lor pentru a-l aduce în sânul bisericii. Ne putem
imaginaă c ă „necredin a”ă celuiă careă seă las ă înă voiaă acesteiă practici,ă
avândăcaăscopăoărevenireălaăcredin ,ănuăesteăfoarteăserioas ăşiăc ănuă
este un ateu convins. De aici succesul unei stratageme pe care el
însuşiăoăvreaăreuşit .
Lucrurileă seă prezint ă totală diferită înă cazulă lamaiştilor. Ei nu
încearc ă s ă cread .ă Gimnasticaă peă careă oă practic ă urm reşteă pură şiă
simpluă s ă induc ă înă eiă anumiteă st riă deă conştiin ă despreă careă
credincioşiiă consider ă c ă seă datoreaz ă bun voin eiă Dumnezeuluiă loră
sau gurului lor, în vreme ce ele sunt un rezultată ală practiciiă îns şi,ă
actulăfizicăinfluen ândămintea.
Maeştriiă misticiă tibetaniă auă studiată minu iosă efecteleă atitudiniiă şiă
gesturilor,ă fizica,ă mimiciiă şiă influen aă evenimenteloră înconjur toareă
asupraă min ii.ă Cunoaştereaă acestoră metodeă esteă oă parteă integrant ă aă
ştiin eiălorăsecrete.ăEiăoăfolosescăînăpreg tireaăspiritual ăaădiscipoliloră
lor.ăAceast ăştiin ăeraăcunoscut ăşiămariloră“guru” catolici. Ea poate
fiăîntâlnit ăînăexerci iileăspiritualeăaleăluiăIgan iuădeăLoyola.

ALEGEREA UNUI MAESTRU

Celor care dorescăs ăseăaşezeăsubăîndrumareaăunuiăghidăspiritualăleă
esteă recomandată deă c treă înv a iiă lamaiştiă s ă recurg ă laă putereaă loră
maxim ă deă discern mântă înă alegereaă maestruluiă celă maiă potrivită
pentru ei.
 Pentruăminteaăunuiătibetan,ăerudi ia,ăsfin eniaăşiăconcep iileămisticeă
profundeăaleăunuiălamaănuăsuntăgaran iiăc ăsfaturileăluiăvorăfiălaăfelădeă
profitabileă pentruă to iă discipoliiă s i.ă Fiecareă dintreă ei,ă înă func ieă deă
caracterulă s u,ă trebuieă dircc ionată peă oă caleă specific ă deă c treă ună
maestruă care,ă fieă c ă aă str b tut-oă elă însuşi,ă fieă c ă aă studiat-o cu
suficient ăminu iozitateăpentruăaăfiădobândităcunoaştereaădes vârşit ăaă
terenului.
Candidatulă laă ini iereă esteă înă generală gata s ă urmezeă acestă sfată
prudent. Întreă elăşiă c lug rulă obişnuităc ruiaăîiă lipseşteăini iativaă (aşaă
cum suntămii)ăesteăoămareădiferen , înăvremeăceăacestaădinăurm ,ădină
ziua în care, copil fiind, a fost dus laăm n stire,ădoarăaăînaintatăfar ăs ă
seăgândeasc ăînădirec iaăindicat ădeăc treăpazniculăs u,ăfrecventândăcuă
indiferen ă lec iileă unuiă colegiu monastic sau vegetând într-un fel de
ignoran ă plin ă deă ipocrizie,ă viitorulă ini iată demonstrez ă c ă posed ă
hot râreă proprie.ă Elă s-aă hot râtă s ă renun eă laă existen aă uşoar ă aă
membriloră obişnui iă aiă uneiă gompa, pentruă aă riscaă aventuraă dual ă aă
surmont rii dificult iiloră deă natur ă spiritual ă şiă aă confrunt riiă cuă
problemeleă materialeă aleă existen eiă sale,ă înă regiuniă poateă preaă
îndep rtateă deă loculă s uă natală pentruă caă elă s ă beneficiezeă deă ajutorulă
peă careă rudeleă şiă prieteniiă îlă dauă deă îndat ă celoră careă îmbrac ă hainaă
monastic .ă Tân rulă c lug ră aă trecută înă modă invariabilă deă cclă deă ală
dou zecileaă ană cândă îlă încearc ă primeleă dorin eă vagiă deă aă p r siă
m n stirea.ă Spreă deosebireă deă misticiiă dină vestă careă seă retragă înă
sih strieăcândăchemareaădinăînalturiăseăfaceăauzit ăînăei,ăprimulăefectă
ală tendin eloră misticeă laă orientaliă esteă deă a-iă îndemnaă s ă abandonezeă
via aă monahal ă şiă s ă cauteă ună maestru. Laă aceast ă vârst ,ă aspirantulă
esteăînzestratăcuăsuficient ăt rieădeăcaracterăpentruăaăluaăoădecizieăatâtă
deă important .ă Elă esteă înă modă sigură capabilă s ă ob in ă informa iiă şiă
potrivit scopului particular pe care îlăurm reşte,ăs ăapelezeălaăunălama
aiă c ruiă discipoliă cunoscu iă auă fostă impulsiona iă într-oă direc ieă
similar .
 Totuşi,ă exist ă cazuriă cândă oă astfelă deă investiga ieă nuă poateă s ă aib ă
loc: prima întâlnire a unora cu guru-l aiăc ruiădiscipoliăsuntăpeăcaleăs ă
devin ,ăpareăoăchestiuneăpurăîntâmpl toare.
Nuă numaiă c ă viitorulă discipol nuă aă auzită niciodat ă vorbindu-se de
acestă lama,ă dară elă niciă nuă aă concepută vreodat ă ideeaă deă a-şiă dedicaă
via aăîmpliniriiăunuiăscopăspiritual.ăTotuşi,ăîntr-oăsingur ăor ăsauăchiară
maiă repede,ă totulă seă schimb ,ă iară elă seă îmbarc ă pentruă lumeaă
misterioas ăprinăcareă“curentulăfaceăpentruăelăînsuşiăunăcanal”12.
Desigur,ă termenulă “şans ”ă peă careă tocmaiă l-am folosit nu este de
g sită înă vocabularulă unoră determiniştiă convinşiă cumă suntă lamaiştii.ă
Acesteă întâlniriă neprev zuteă şiă consecin eleă loră suntă priviteă caă
datorându-seăunorăcauzeăîndep rtate,ăprovenindădinăvie ileăanterioare.
Adeseaăseăîntâmpl ăcaămaestrulăs ăsf tuiasc ăunăcandidatăsauăchiară
unădiscipolădejaăacceptatăs ămearg ălaăunăaltălama.ăAcestăsfatăesteădată
deoareceă maestrulă îşiă consider ă metodaă nepotrivit ă caracteruluiă
particular al studentului. Alteori, ca rezultat al unui fel de clarvedere
manifestat ăînătimpulămedita iilorăsale,ă guru-l declar ăc ăaădescoperită
c ănuăexist ăniciăunăfelădeăleg turiăspiritualeăsauăafinit iăpsihiceăîntreă
elăşiădiscipolulăs u,ădeăvremeăceăacestaădinăurm ăesteălegatădin punct
de vedere psihic de lama la care îl trimite.
Acesteă leg turiă şiă afinit i,ă aleă c roră originiă lamaiştiiă leă pună peă
seamaă unoră evenimenteă şiă întâlniriă dină vie ileă anterioare,ă suntă
considerateăcaăfiindăpracticăindispensabileăreuşiteiădiscipolului.ă Altor
candida iă leă esteă explicată c ă nuă suntă înc ă preg ti iă s ă intreă peă caleaă
mistic ,ăiarălamaăbinevoitorăîiăsf tuieşteăs ăfrecventezeăunăaltăcurs.ăInă
sfârşităaltoraăleăesteărefuzat ăprimireaăf r ăaăliăseăprecizaămotiveleăcareă
l-auăinfluen atăpeămaestru.
Preliminariiă lungiă înso escă întotdeaunaă primireaă unuiă candidat ca
discipol acceptat. Acestea cuprindă ună num ră deă testeă cuă ună caracteră
maiă multă sauă maiă pu ină sever.ă Anumi iă guru, în principal pustnici,
transform ăacestătimpăîntr-un fel de tragedie.

12
“Aăintraăînăcurent”ăesteăoăexpresieăfrecventăfolosit ăînăterminologiaăbuddhist .ăÎnseamn ăs ăfaciăprimulăpasăînă via aăspiritual ăcareăvaăconduceălaăiluminare,ălaăstareaădeăBuddha.
 Exemple ale acestui fapt am dat într-oă carteă anterioar ;ă înă
consecin ăconsiderădeăprisosăs ăplictisescăcititorulăcuărepeti ii.
 Capitolul III

NATURA DOCRINELOR ESOTERICE - METOD ăŞIă

CUNOAŞTEREă- TAT LăŞIăMAMAă- ÎNV TURAă
TRADI IONAL ăORAL ă- TRASMITERE EI DE-A
LUNGULăUNEIăLINIIăDEăINI IA Iă– EUGENETICA

rebuieă acumă s ă examin mă ceeaă ceă caut ă s ă ob in ,ă cuă atâtaă

T aspira ie,ă tân raă elit ă religioas ă tibetan ă deă laă maeştriiă mistici.ă
Lamaiştiiă ilumina iă afirm ă unanimă c ă doctrineleă tuturoră şcoliloră
deăfilosofieădină araăloră- cuăalteăcuvinte,ăîntreagaăînv tur ăbuddhist ă-
suntăexpuseăînăc r iăşiăsuntăpredateăînăcolegiileămonasticeădeăfilosofie13
de c treăprofesoriăerudi i.
Studiulă acestoră teoriiă diferite,ă cercetareaă loră atent ,ă reflec iile,ă
medita iileăpeă careăleă determin ă potă duceă laă dobândireaă Cunoaşteriiă deă
c treăcelăcareăiăseădedic ăşiătotuşi,ădup ătibetani,ăesteădeătemutăcaăaceast ă
cunoaştereă s ă nuă r mân ă maiă degrab ă oă acceptareă intelectual ă aă
cuvinteloră singureă sauă aă rezultateloră experien eloră altora.ă Acestă genă deă
cunoaştereăesteăconsideratădeăeiăcaăfiindăfoarteăîndep rtatădeăîn elegereaă
şiă realizareaă perfect ,ă deă roadeleă uneiă în elegeriă proprii, directe, a
obiectuluiă cunoaşterii.ă Esteă interesantă deă observată c ,ă folosindă
avantajeleă oferiteă deă limbaă sanscrit ,ă aceleaă deă aă daă maiă multeă sensuriă
unuiaă şiă aceluiaşiă cuvânt,ă tibetaniiă auă tradusă titlulă faimoaseiă lucr riă
atribuite lui Nâgârjuna: Prajňâă pâramitâ,ă prină “Aă mergeă dincoloă deă
cunoaştere”ă şiă nuă prină “Cunoaştereă minunat ”.ă Indiferentă dac ă auă
dreptateă sauă şi-auă permisă oă libertateă preaă mareă înă ceeaă ceă priveşteă
gramatica,ăr mâneătotuşiăfaptulăc ăasupraăacestuiă“aămergeădincolo”ăeiă
au construit un întregăsistemămisticăşiăfilosofică - unul aflat în perfect

13
Colegiul Tsen nid - unulădintreăceleăpatruădiviziuniăaleăUniversit ilor lamaiste.
acordă cuă înv turileă şcoliiă buddhisteă Mâdhyamika,ă şcoal ă ceă
predomin ăînăTibet.
Acestuiă “aă mergeă dincoloă de”ă iă seă acord ă oă mareă importan ă înă
înv turileăesoterice.ăEiăcomenteaz ăînămulteăfeluriă“aămerge dincolo
de”ă caritate,ă r bdare,ă vigilen ,ă aten ie,ă moralitate,ă senin tateă
cunoaştere.ăTrebuieăîn elesăc ă“dincoloăde”ăconcep iileăîngusteădespreă
caritate,ăetc.,ăexist ăşiăunăaltămodădeăaăleăîn elegeăşiăaăleăpractica.ăLaă
ună nivelă maiă înaltă deă ini iere,ă lipsaă deă importan ă aă acestuiă ală doileaă
modă deă aă în elegeă caritatea,ă şiă toateă celelalte,ă esteă revelat ă laă rândulă
s u.ă Apoiă ajungemă laă declara iileă enigmaticeă aleă T ietoruluiă deă
Diamant14:ă“Doarăatunciăcândăunăomănuămaiăcredeăînăabsolutănimic,ăaă
venit vremeaăs ăfieăf cuteădaruri”.
Putemă spuneă c orientareaă mental ă aă tibetaniloră şiă poateă uneleă
tradi iiăanterioareăpropov duiriiădoctrinelorăşcoliiăUma15 înă araălor,ăi-
auă influen ată înă aceast ă interpretareă aă “virtu iloră minunate”ă
(parimitâs).ăOareăsus ineăînsuşiătextulălucr riiăPrajnâ pâramitâ sistemul
lorădespreă“dincoloăde”?ăAceastaăesteăoăîntrebareăpreaătehnic ăpentruă
aăfiăluat ăînăconsiderare.
Înă generală lamaiştiiă recunoscă faptulă c ă pentruă aă fiă eficaceă
cunoaştereaă (chesrab) trebuie îmbinat ă cuă metodaă (ihabs), cu
mijloaceleă abileă deă aă determinaă iluminareaă multă dorit .ă Combina iaă
thabs-chesrab, mijloace - cunoaştere,ă joac ă ună rolă importantă înă
lamaism.ăEsteăreprezentat ăsimbolicăcaăoă dordji (tr znet)ăşiăunătilpu16
(clopo el).ă Dordji esteă masculină şiă reprezint ă metoda,ă iară clopo elulă
esteă feminină şiă reprezint ă cunoaşterea.ă Naldjorpa ini ia iă poart ă ineleă
împodobiteă cuă acesteă dou ă embleme:ă ună dorjdii pe inelul de aur,
purtată peă mânaă dreapt ă şiă ună clopo elă peă inelulă deă argint,ă purtată pe
mânaăstâng .
În misticism, thabs şiă chesrab devin yab şiă yum, tat lă (metoda)ă şiă
mamaă (cunoaşterea).ă Astfelă trebuieă interpretateă statuileă reprezentândă
cupluriăîmbr işateăcareăseăafl ăînătempleleălamaiste.
14
Dordjee chopa (rdorjé gchod pa) oălucrareăfoarteăpopular ăînăTibet.ăEsteătraducereaălucr riiăsanscrite Vajracchedika.
15
Scris dbuma (din mijlocul). Traducerea termenului sanscrit mâdhyamika.
16
Scris drilbou
 Înăleg tur ăcuăaceastaăesteăcuriosădeăremarcatăc ă uniiăturiştiăstr iniă
viziteaz ă mareleă templuă lamaistă dină Pekină pentruă a-şiă satisfaceă
sl biciuneaă pentruă obscenit iă puerile,ă desfatându-şiă ochiiă cuă acesteă
statui.ăParacliseriiăacestorălocuriă(aăc rorăatitudineămental ăesteălaăfelă
cu cea a tuturor paracliseriloră dină templeleă vizitateă deă turiştiă cuă
preocup riălumeşti)ăauăobservatăcuriziotateaăvizitatorilorăşiăauăprofitată
de pe urma ei. Având în vedere acest lucru, în templele în care este
permis ă intrareaă vizitatorilor,ă paracliseriiă auă acoperită statuileă careă
stârnescăinteresămaiămare.ăBineîn elesăc ăpentruădezvelireaăstatuiăesteă
necesar ă oă r splat ă iar,ă înă timpă ceă c l torulă cuă minteaă nuă preaă
luminat ă soarbeă dină ochiă statuia ghidulă celă vicleană iaă oă moned ă şiă îiă
râde pe la spate. Am descoperit acest lucru în timp ce locuiam la Pei-
ling-sse, oăm n stireăchinez ăînvecinat ăceleiăaălamaiştilor.ăEsteăinutilă
s ăadaugăc ăînăTibetăacoper minteleăsuntănecunoscute.
Simbolul masculin yab şiă feminină yum încoronateă cuă craniiă şiă
dansând pe cadavre, este considerat foarte auster. Aceste cupluri
reprezint ,ădeăasemenea,ăvidul, dorin aăşiădiverseăalteăideiăfilosofice.
Gesturile rituale denumite cha gya17 îndeplinite în timpul
ceremoniiloră religioaseă cuă fulgeră şiă clopo elă neă ducă cuă gândulă laă
metod ,ăcunoaştereăşiăunireaălorăfundamental .
Deşiă nuă exist ă niciă ună felă deă ezoterismă înă ceeaă ceă priveşteă
cunoaştereaăfilozofic ,ănuăseăpoateăspuneăacelaşiălucruădespreămetod .ă
Lucrulă spreă careă aspir ă discipolii,ă peă careă îlă caut ă laă maeştriiă deă
misticismă şiă careă esteă uneoriă dobândită cuă pre ulă unoră încerc riă
încredibile, este dom ngag sau meu ngag18 (sfatuireă şiă îndrumareă
spiritual );ădeăasemeneaă kha gyud sau tam gyud19: înv turaămistic ă
tradi ional ă careă esteă trasmis ă orală şiă careă nuă trebuieă niciodat ă
transpus ăînăscris.
Îndrumareaăşiăinstruireaăsuntăîmp r iteăînămaiămulteăcategoriiăcumă
ar fi: gom gyi men ngag20 îndrumareă înă medita ieă privindă metodeleă
necesareă pentruă aă permiteă discipoluluiă s ă ating ă scopurileă expuseă înă
17
Scris phyag rgya. Înăsanscrit ămudrâ.
18
Respectiv scris dgams ngag şiăman ngag. Echivalentul sanscrit este cuvântul upadesha.
19
Scris bkah rgyud şiăgtam rgyud.
20
Scris bsgom.
doctrinele filozofice; men-ngag zambo “sfatulă profund”ă avândă oă
natur ăsecret ăşiăelevat ăşiăaflatăînăleg tur ăcuămistereleăfinaleăaleăC iiă
ScurteăprecumăşiăcuămodalitateaădeăaăatingeăstareaădeăBuddha.ăAcoloă
seă afl ă şiă “sfatul”ă privitoră laă ritual,ă laă ştiin aă medical ,ă laă artaă
prepar riiămedicamentelor,ăetc.
Oă sec iuneă special ă aă instruiriiă secreteă seă ocup ă cuă magia,ă oă altaă
esteă specializat ă înă antrenareaă discipoliloră înă diferiteă formeă aleă
exerci iiloră deărespira ieă (careăsuntă numeroase)ă numiteătehniciă relung
gom21.
Termenul dam ngag este cel mai folosit pentru practicile mai sus
men ionate,ă deă faptă leă includeă peă toate.ă Acestă termen,ă dup ă cumă s-a
maiăspus,ăesteăinterpretatăcaăfiindăcunoaştereaătransmis ădeălaămaestruă
la discipol de-aălungulăuneiădescenden eăspirituale.
Majoritatea ini ia iloră nuă înva ă şiă peă al iiă ceeaă ceă auă înv ată eiă
înşişi;ăeiăchiarăp streaz ăsecretăfaptulăc ăauăfostăini ia i.ăAuăf cutăună
jur mântădeăt cereăprivindăacesteădou ălucruri,ăiarăacest jur mântădeă
t cereă con ineă blestemeă atâtă deă înfior toareă încâtă sperjurul se va
renaşteă înă nyalwas22. Doar acelora care au primit o învestitur ă
special ă deă laă maestrulă loră leă esteă permisă s transmit ă laă rândulă loră
înv tura.ă Câtorvaă discipoliă aiă unuiă lamaă leă poateă fiă permisă sauă
ordonată s ă comuniceă dam-ngag-ulă loră unoră candida iă testa iă cuă grij .ă
Totuşi,ă caă regul ă general ,ă continuareaă lob-gyud-ului23 (liniei de
guru)ăesteăîncredin at ăceluiămaiăeminentădintreăfiiăspiritualiăaiăaceluiă
lama.ăDoarăluiăîiăsuntădateăînăîntregimeădoctrineleăşiămetodeleăpeăcareă
lama le-aăprimităînăaceleaşiăcondi ii:
Acestămodădeătransmitereăaăînv turilorăspiritualeănuăesteăspecifică
lamaismului.ăSeăpareăc ăaăexistatăînăIndiaăchiarăînainteădeăvremeaăluiă
Buddha. Bompa-şiiădinăTibetăseălaud ăcumăc ăeiăposed ăoăînv tur ă
secret ăcareăaăfostătransmis ăoralădeămiiădeăani.

21
R-ul este mut. L-amăp stratăpentruăaăevitaăconfuziaăîntreăacestăcuvânt,ăînsemnândăvântăsauărespira ieăşiăcuvântulă Lung, careăînseamn ă“sfat”ăşiăesteătermenulăaplicatămultorăini ieriădeă
grad inferior.
22
Scris dmyalba - lumile deăchin,ă numiteăînăgenerală„iaduri”ădeăc treăscriitoriiăvestici.ăBuddhismulăpopularădeosebeşteăcâteva.ăTotuşi,ăv zândăc ălocuitoriiăacestoraăsuntăsupuşiă mor ii,ă
dup ăcareăpotărenaşteăînăcondi iiămaiăbuneăesteămaiăcorectătermenulă“purgatoriu”.ăLocuitoriiăce storălumiănuăsuntăneap ratăanima iădeăsentimenteărele.ăEiăsuntăcapabiliădeăgânduriăplineă
deăcompasiuneăşiădeăsentimenteăelevate.ăSeăspunejc ărezultândăacestoraădinăurm ăesteăînăgeneralăoămoarteăimediat ăcareăeliber eaz ăacesteăfiin eănefericiteădinăchinulălorăşiăleăasigur ăoă
renaştereăfericit .ăIni ia iiăconsider ăacesteădescrieriădreptăsimboliceăşiăaflateăînăleg tur ăcuărealit iădeănatur ăspiritu al .
23
Scris slob rgymd.
 Ceaămaiăfaimoas ădescenden ădeămaeştriiăesteăceaăcare,ăaşaăcumă
relateaz ătradi ia,ăaăînceputăcuăMahâkashyapa,ăunădiscipolădirectăaăluiă
BuddhaăşiăaăcontinuatăcuăBodhidharma,ăadic ăpeăoăperioad ămaiămareă
de o mie de ani24.ă Listeă deă maeştriiă succesiviă aleă acestei dinastii
spiritualeă denumi iă “patriarhi”ă con ină uneoriă dou zeciă şiă şapteă sauă
alteoriădou zeciăşiăoptădeănume.
Nuă esteă nimică improbabilă înă presupunereaă c ă Mahâkashyapaă şiă
dup ă elă ună num ră deă anticiă aă exercitată oă autoritateă moral ă
considerabil ăprintre buddhişti.ăTotuşi,ăaceastaănuăaăfostăînăîntregimeă
oă transmitereă aă înv turii,ă pentruă c ă listaă “patriarhilor”ă includeă
b rba iăcareăsus ineauăopiniiădiferiteăşiăaiăc rorădiscipoliăseăangajauăînă
disputeăînfl c rateăuniiăîmpotrivaăaltora.
Oădescenden ămaiăautentic ădeămaeştriiămisticiăaăînceputăînăChinaă
cuă Bodhidharma,ă fondatorulă grup riiiă Ts'an (medita ie)ă care,ă ulterioră
fiindăimportat ăînăJaponia,ăaăfostădenumit ăacoloăZen-Shu.
Înv a iiă Zenă aiă Japonieiă spună c ,ă pentruă aă fondaă autoritateaă luiă
Bodhidharmaă şiă aiă succesoriloră s iă peă oă temelieă solid ,ă aă fost
inventat ăoălegend ăreferitoareălaăorigineaădescendenteiădeă “patriarh”ă
a acestuia, de un devot ultra zelos, probabil un chinez, în jurul
secolului al IX-lea sau al X-lea e.n.
Aceast ă legend ă nuă seă refer ă numaiă laă tradi iaă uneiă înv turiă
anume,ădarăşiălaăfelulăînăcareăeaăesteăr spândit ;ăînăspecial,ădinăacestă
motiv,ăeaăesteăinteresant ăpentruănoi.
Seăspuneăc ăBuddhaăşedeaăodat ăcuăunănum rămareădeădiscipoliăînă
jurul luiăpeăvârfulăVulturului,ălâng ăoraşulăRajagriha25. Un zeu a venit
şiă s-a închinat lui, oferindu-iă oă floareă celest ă deă aur.ă Buddhaă aă luată
floareaă şiă aă privit-oă înă t cere.ă Nimeniă dină ceiă prezen iă nuă aă în elesă
semnifica iaă acestuiă fapt,ă cuă excep iaă luiă Mahâkashyapa,ă careă i-a
zâmbit. Buddha atunci a spus:ă “Euă amă men inută stareaă deă Nirvanaă
careă esteă esen aă înv turii.ă Peă aceastaă i-o transmit acum lui
Mahâkashyapa”.

24
Dataămor iiăluiăBuddhaăesteădatat ădeăc treăbuddhiştiiădinăCeylonăînă544ăî.e.n.ă Bodhidharma a ajuns în China în jurul anului 520 e.n.
25
Oraşăsituatăînăregiuneaănumit ăacumăBihar.
 Modulăneobişnuităînăcareăînv turaăesteădat ăşiăprimit ăînăaceast ă
legend ,ă sus ineă metodaă similar ă folosit ă deă adep iiă grup riiă
“medita iei”ăfondat ădeăBodhidharma.
Bodhidharmaă aă fostă ună buddhistă hindusă apar inândă casteiă
brahmane.ăMetodeleăluiădeăaădaăînv turaăerauăfoarteădiferiteădeăceleă
aleă altoră maeştrii.ă Pre uindă erudi iaă foarteă pu ină el,ă pream reaă
medita iaă introspectiv ă caă fiindă adev ratulă mijlocă deă aă atingeă
iluminareaă spiritual .ă Laă scurtă timpă dup ă sosireaă saă înă China,ă elă s-a
retrasă laă m n stireaă Chao-ling26.ă Acolo,ă elă şi-a petrecut majoritatea
timpuluiăînămedita ieăcuăfa aălaăunăzidădeăstânc .ăUniiădintreădiscipoliiă
s iăchineziăşi coreeniăşiăceiădinăJaponiaăcareăapar inăsubdiviziuniiăSoto
aă grup riiă Zen-Shu auă p strată obiceiulă deă aă staă cuă fa aă laă ună zidă înă
timpulămedita iei.
Celă maiă eminentă discipolă ală luiă Bodhidharmaă aă fostă ună înv ată
confucianănumităChangăKuang.ăSeăspuneăc ăelăaă mers la locuin aăluiă
Bodhidharma pentru ca s -lă primeasc ă discipolă şi, deoarece câteva
zile la rând maestrul aărefuzatăs ăîlăadmit ,ăelăşi-aăt iatămânaăstâng ăşiă
a trimis-oăluiăBodhidharmaăcaăm rturieăaăpasiuniiăcareăîlămistuia.ăŞaseă
patriarhi i-au urmat lui Bodhidharma în China în calitate de
conduc toriă aiă grup riiă Ts‟an. apoiă şirulă s-aă divizată înă dou ă ramuriă
careăulteriorăauăfostăşiăeleădivizate.
Înv turileă şiă metodeleă specialeă aleă grup riiă “medita iei”ă auă fostă
introduse în Japonia în secolul al Vl-leaăşiăapoiăstabiliteăfermădeăEn-
sai în sec. al Xl-lea. Zen-Shu înfloreşteăînăcontinuareăşiănum r ămul iă
aderen iă printreă elitaă intelectual ă a Japoniei.ă Totuşi,ă esteă regretabilă
faptulă c ă aici,ă caă şiă înă China,ă grupareaă “medita iei”ă aă rec zută înă
ritualismulăcondamnatăcuăatâtaăseveritateădeăBodhidharmaăşiădeăînsuşiă
Buddha.
ÎnăTibetăseămaiăcunoaşteăşiămodulădeătransmitereăaăînv turiiăprină
telepatie.ă Misticiiă acesteiă riă seă împartă înă treiă claseă deă maeştriiă careă
suntă specială desemna iă înă formuleleă liturgiceă aleă anumitoră rituri.ă

26
Situat ăînămun iiăprovincieiăHonan.ăAcestălocăistoricăpareăs ăfiăfostăfoarteăneglijatădeădiscipoliiăluiăBodhidharma,ădeşiăsun tăatâtădeănumeroşiăînăChinaăşi Japonia. Când am vizitat-o,
m n stireaăeraăînăparteăruinat .
Acesteă claseă deă maeştriiă sunt:ă Gongs ghyud, Da ghyud şiă Nien
ghyud27. Gongs ghyud esteă “liniaă gândului”,ă aiă c reiă maeştriiă dauă
înv turaă prină telepatie,ă f r ă ajutorulă vorbirii.ă Da ghyud esteă “liniaă
gesturilor”ă aiă c reiă maeştriiă dauă înv turaă înă t cere,ă prină gesturiă şiă
semne. Nien ghyud esteăliniaăprinăcareămaeştriiăseăfacă“auzi i”,ăei dau
lec iiăînămodulăobişnuit,ăvorbindădiscipolilorăcareăîiăascult .
Metodaă telepatic ă esteă considerat ă caă fiindă ceaă maiă înalt .ă Dară
mul iălamaăcredăc ănuămaiăexist ăînăacesteătimpuriămoderneămaeştriiă
capabiliă s ă oă practiceă şiă niciă discipoliiă suficientă de devota iă psihică
careăs ăfieăcapabiliăs ăprimeasc ăînv turaăînăacestăfel.ăEiăgândescălaă
felădespreăînv turaăprinăgesturi,ăcareăesteăaădouaăînăierarhiaălor.ăSeă
poateă caă misticiiă careă practicauă înv turaă telepatic ă s ă fiă fostă maiă
numeroşiă înă secoleleă trecute decât sunt acum. Este dificil de aflat
cevaăclarăasupraăacestuiălucru.ăOricumăarăfi,ăînv turaăprinătelepatieă
nuă aă disp rută înă întregimeă dină Tibet.ă Esteă înc ă practicat ă deă uniiă
pustniciă şi astfel,ă oă parteă considerabil ă aă acesteiă metodeă este,ă deă
asemenea,ă g sit ă înă riturileă careă înso escă ini ierileă laă niveleleă maiă
înalte.ă Printreă p zitoriiă tradi iiloră misticeă esteă bineă s ă men ion mă
descenden aăKahghyudpas, grupareaă"transmisieiăliniareăaăordinelorăşiă
preceptelor”.ă Str moşiiă spiritualiă aiă acestoraă sunt doiă hinduşiă Tilopaă
dinăBengalăşiăNaropaădinăKhasmir,ăcareăauătr ităînăjurulăsec.ăalăX-lea.
Nuă seă ştieă cuă siguran ă cineă i-a transmis lui Tilopa damnang-ul
care a fost ulterior adoptat de un discipol ai lui Naropa, Lama Marpa,
în Tibet. În locul unei istorisiri veridice nu avem nimic altceva decât
oă legend ă careă esteă înă mareă m sur ă simbolic 28.ă Peă lâng ă ini iereaă
fantastic ăprimit ădeălaăoăD kinî, tibetaniiăcredăc ăelăaăfostăini iatăşiădeă
c treă miticulă Dorjeă Changă sauă chiară c ă elă eraă emana iaă sauă
reîncarnareaăacestuiaădinăurm .ăAcelaşiălucruăseăpoateăspuneăşiădespreă
Lamaă Marpaă care,ă aşaă cumă tocmaiă amă afirmat,ă aă introdusă înv turaă
luiăNaropaăînăTibet.ăLaărândulăs u,ăMarpaăaăcomunicatăacestădamngag

27
Scris: dgongs bryud-brdah brguyd- nan brguyd
28
Aceast ăciudat ălegend ăesteărelatat ăînăcarteaăCu misticii şi magicienii in Tibet, pg. 167.
faimosului ascet, poetul Milarepa (sec. al Xl-lea)ăcareăaăîmp rt şit-o
discipoluluiăs uăTagpoăLhadje 29.
Maiă târziu,ă aceast ă linieă s-aă divizată înă şaseă grup riă şiă subgrup ri,ă
dintreăcareăceleămaiăimportanteăsuntădou :ă Karma Kahgyud şiăDugpa
Kahgyud. Prima,ă ală c ruiă numeă esteă înă generală prescurtată laă celă deă
Karmapa, constituieă unaă dintreă celeă maiă importanteă grup riă aă
Boneteloră Roşii.ă Principalaă loră reşedin ,ă locuin aă unuiă descendentă
spiritualăalăluiăTilopaăseăafl ălaăTolungăTsurpug,ăînămun i,ălaăvestădeă
Lhassa.ă înă ceeaă ceă priveşteă grupareaă Dugpa Kahgyud, unii autori au
interpretat cu totulă greşită termenulă dugpa caă indicândă ună vr jitoră ceă
practic ăoăform ăîngrozitoareădeămagieăneagr .
Dug (hbrug) înseamn ă fulger.ă Grupareaă Dugpa,ă desemnândă
popula iaădinăcentruăşiădinăsud,ădateaz ădinăsec.ăalăXll-lea. Ea a fost
fondat ă de un discipol a lui Tagpo Lhadje, Lama Chodje Tsangpa
Gyarespa. numit uneori Tulku Pagsam Wangpo.
Tradi iaă afirm ă c ă atunciă cândă acestaă dină urm ă aă începută s ă
construiasc ăm n stireaădeălaăRalungăs-a stârnit dintr-oădat ăoăfurtun ă
violent .ăConsiderândăacest incident ca o prevestire, Lama a dat noii
m n stiriă numele deă “Fulger”.ă C lug riiă careă s-auă instalată înă aceast ă
m n stireăşiăulteriorăceiăapar inândăacesteiăgrup riăauăfostănumi iă“ceiă
aiă fulgerului”ă (dugpas). C lug riiă deă laă Dugă Ralungă auă devenită
faimoşiă pentruă erudi iaă lor.ă Eiă şi-au predicată înv turaă înă Butană
(Himalaya)ă şiă totă acoloă auă în l ată m n stiri.ă Aceastaă aă f cută caă
districtulă s ă fieă numită Dugă yulă ( inutulă Fulgerului),ă denumireă înc ă
utilizat ădeăc treăb ştinaşiăşiădeăc treătibetani.
Astfel,ă observ mă c ă Dugpa seă foloseşteă atâtă pentruă aă desemnaă
locuitoriiă dină Bhutan,ă câtă şiă adep iiă uneiaă dintreă subgrup rileă
Kahgyudpas. Aceastaănuăesteăoăgrupareădeă“magicieniănegrii”ăaăc reiă
doctrin ă esteă “dugpismul”ă cumă amă auzită c ă oă denumeauă uniiă str ini.ă
într-adev r,ă toateă celeă treiă grup riă lamaisteă principaleă existenteă înă
prezentă şiă anume:ă Gelugspas (bonetele galbene), Kahgyudpas

29
Dwagpo Lhardje - doctorul Dwagpo.
(incluzând Dugpas) şiă Sakyapas (boneteleă roşii)ă auă ună str moşă
spiritual comun, un filozof hindus, Atisha.
Descenden aăspiritual continuând de la maestru la discipol a fost
înlocuit ă aproapeă pretutindeniă înă Tibetă deă şirulă deă tulku30 şiă înă uneleă
cazuriădeăoăsuccesiuneăereditar .
Deă mult ă vreme,ă întotdeauna,ă conduc torulă grup riiă Sakyspas era
ună lamaă c s torit,ă iară fiulă s uă îlă succeda.ă Iară dac ă conduc torulă
m n stiriiă Mindoiing.ă mareleă Lamaă ală Dzogchenpasă esteă ună c lug ră
celibatar, la moartea sa el va fi urmată deă fiulă celă maiă înă vârst ă ală
frateluiă s uă laic.ă Înă cazulă înă careă acesteă dină urm nuă areă copiiă şiă
moare,ălamaăvaătrebuiăs ăseăc s toreasc ăcuăv duvaăfrateluiăs uăpentruă
aă continuaă dinastia.ă Acesteă dou ă cazuriă suntă totuşiă excep ionale.ă
Entuziasmul tibetanilor pentru sistemul tulku este atât de mare încât
înă prezentă exist ă foarteă pu ineă grup riă ală c roră conduc toră s ă nuă fieă
consideratăcaăfiindăacelaşiăLamaăcareăseăreîncarneaz ăşiăîşiăreiaăpozi iaă
dup ă fiecareă dintreă mor ileă sale.ă Esteă inutilă s ă maiă spunemă c ă oriceă
schimbareăînămodulădeăcontinuareăaădescenden eiădeămaeştriiăreligioşiă
s-a dovedită aă fiă d un toareă pentruă stareaă intelectual ă şiă moral ă aă
credincioşilor.ă Conduc toriiă grup riloră şiă m n stirilor,ă atesta iă caă
atareă deă cândă erauă copii,ă atunciă cândă devină adul i,ă nuă seă dovedescă
întotdeaunaă aă fiă înzestra iă cuă calit ileă indispensabileă unui ghid
spiritual.ă Adeseaă eiă nuă simtă niciă oă înclina ieă pentruă acestă rolă şiă îlă
prefer ăpeăcelăcuămultămaiăuşorădeăpersoan ăcvasidivin ,ăaăc reiăunic ă
îndatorireăconst ăînăaăprimiăomagiulăcredincioşilorăşiădarurileălor.ăPeă
lâng ăaceştiăuzurpatoriădeătitluri laăcareănuăauăniciăunădrept,ăexist ăînă
Tibetă c lug riă lamaă careă suntă succesoriiă autenticiă aiă uneiă liniiă maiă
multă sauă maiă pu ină vechiă deă maeştriiă venerabiliă şiă careă sus ină c ă seă
afl ă înă posesiaă unoră anumiteă înv turiă secreteă tradi ionale.ă Acesteaă
cuprind fiin eă cuă ună caracteră superioră aleă c roră metodeă pară s ă fieă
rezultatulă autentică ală unoră perioadeă prelungiteă deă experien eă psihice.ă
Majoritateaălorătr iescăcaăermi iăşiăr mânăcredincioşiăvechiuluiăsistemă
deăsuccesiune,ăşiăanumeăcelădeălaămaestruălaădiscipol.
30
Tulku - esteăconsideratăoăpersoan ăcareăareădeăîndeplinităoăanumit ămisiuneăspiritual ăşiăseăreîncarneaz ăsuccesivăînălumeaăfizic ăas igurândăastfelăcontinuitateaăc iiăspirituale.ăVeziă
cartea Cu misticiăşiămagicieniăînăTibet.
 Deşiăfoarteărar,ămisticiiătibetaniărecurgăuneoriălaăoăalt ămetod ădeăaă
continuaăliniaădeămaeştrii,ăaceeaăaăprocre riiăunuiăcopilăcuăscopulădeăaă
faceă dină elă ună ini iată şiă succesorulă fieă ală tat luiă s u,ă fieă ală gwrw-lui
tat luiă s u.ă Naştereaă unuiă astfelă deă copilă necesit ă satisfacereaă unuiă
num rădeăcondi ii.ăMaiăîntâi,ăviitoriiăp rin iătrebuieăs ăfiăprimitădeălaă
lamaălor,ăactualulăconduc torăalălinieiădeămaeştrii,ăordinulăexpresădeăaă
procreea un fiu careă vaă continuaă aceast ă sarcin ,ă aceastaă seă aplic ă
situa iei în care discipolul cel mai remarcabil al lui lama sau unul
dintreăceiăcareăvinăimediatădup ăel,ăesteăc s torit,ălucruăcareăseăpoateă
întâmplaălaăBoneteleăRoşii,ăundeăcelibatulănuăesteăstrictăimpusătuturoră
clericilor. De asemenea, poate fi ales un discipol mirean al unui lama,
deşiă aceastaă esteă permis în teorie, exemple ale acestui fapt nu se
g sescădecâtăînălegende.
Când maestrul, determinat de motive doar de el cunoscute, spune
unuiădiscipolăcelibatarăs ădevin ătat .ăacestaădinăurm ătrebuieăs ăcauteă
oăso ieăcareăs ăcorespund ăinstruc iunilorăluiălama.ăFemeiaăaleas ăesteă
înăgeneralăunaădintreăceleăconsiderateăzâneăîncarnate.ăEaătrebuieăs ăfieă
însemnat ă cuă semneă specialeă careă potă sc paă aten ieiă uneiă persoaneă
obişnuite,ădarăcareăsuntăsuficientădeăevidenteăpentruăini ia i.ăDeoareceă
uniculă scopă ală acesteiă uniuniă esteă procreereaă unuiă fiu,ă menită s ă
continue linia lob gyud deămaeştrii,ăînăgeneralăso ulăşiăso iaăseădespartă
şiăducăînăcontinuareăoăvia ădeăc lug răşiăc lug ri ăodat ăceăfiulălorăaă
fostăn scut.
O angkur31 special ăesteăconferit ăcupluluiădeălamaăînăconsacrareaă
acesteiăuniuniăşi,ăînăgeneral,ăeiăseădispenseaz ădeăobişnuitaăceremonieă
matrimonial ă înă cazulă înă careă cuplulă nuă esteă dejaă unită prină c s torie.ă
Apoi,ă ambiiă r mână retraşiă separată pentru o perioad ă mai scurt ă sauă
maiă lung ,ă câtevaă luni, poate chiar un an întreg. În timpul acestei
perioadeă deă sih strie,ă eiă îndeplinescă diferiteă ritualuri,ă evocându-l pe
Changchub Semspas32 şiă peă sfin iiă Lama,ă str moşiiă linieiă deă careă
apar ineă so ulă şiă implor ă binecuvântarea.ă Prină medita ieă eiă caut ă s ă

31
Scris dbang skur, literală“comunicarea puterii".
32
Scris byang tchub sems pa; înăsanscrit ,ăbodhisattva.
stabileasc ă oă leg tur ă psihic ă întreă eiă şiă celeă maiă sfinte şiă luminateă
elementeă dină întreagaă lume.ă Seă spuneă c ă prină acestă proces,ă esen aă
psihic ă şiă spiritual ă aă viitoriloră p rin iă esteă rafinat ă şiă transformat .ă
Când retragerea lor este spre final, leă esteă oferit ă oă nou ă angkur şiă
uniunea lor are loc în mijlocul unui kyilkhor (cerc magic). Orice s-ar
crede despre eficacitatea acestei metode, nimeni nu poate nega
caracterul pur ideal al unor astfel de eugenii 33.
Auă fostă imaginateă alteă metodeă intindă spreă acelaşiă scop,ă deşiă
implic ă practiciă vulgareă (absolută resping toareă dină punctul nostru de
vedere)ă careă simbolizeaz ă rela iaă tat -fiu,ă stabilit ă întreă p rin iiă
maestruluiăşiăcopilulăcareăurmeaz ăs ăfieăn scut.
Conformă tradi iei,ă acestă rituală reală aă fostă îndeplinită deă Marpaă
pentruă discipolulă s uă c s torită Ngogă Chosdor.ă Dină cauzaă aspecteloră
saleăuniceăîmiăvoiăluaălibertateaăs ăîlădescriuăpeăscurt.
Când perioadaă deă sih strieă aă ajunsă laă sfârşită şiă ini ierileă auă fostă
conferiteă atâtă so uluiă câtă şiă so iei,ă iară cerculă magică construită şiă toateă
ceremoniile terminate, Marpa s-aăînchisăelăînsuşiăîmpreun ăcuăso iaăsaă
Dagmedmaăşiăcuătân rulăcupluăînăoratoriulăs uăparticular. Acolo lama
şi-aăluatăloculăpeătronulăritualăîmpreun ăcuăaăsaăso ie-zân ,ăînătimpăceă
NgogăChosdorăşiăso iaăluiăauăr masăîmbr işa iălaăpicioareleăluiăLama.ă
Marpa a luat sperma lui într-unăpocalăf cutădinăcraniuăumanăşiădup ăceă
a amestecat-o cu diferiteă ingrediente,ă presupuseă aă aveaă propriet iă
magice,ăpo iuneaăaăfostăb ut ădeădiscipolăşiăso iaăsa.ăAceast ă practic ă
esteă bazat ă pe credin aă comun ă multoră popoareă primitiveă c ă s mân aă
animal ă ară con ineă oă anumeă virtuteă ocult .ă De fapt. guru-l
inten ioneaz ă s ă transmit ă îns şiă energiaă şiă via a lui copilului ce
urmeaz ă s ă fie conceput cu scopul de a-i fi succesor. Acest ritual
neobişnuit este cunoscut doar câtorva lama.ă Dină informa iileă peă careă
amăfostăcapabil ăs ăleăadun, el, este îndeplinit foarte rar. Se spune c ă
doară ceiă ceă auă fostă ini ia iă în secretele cele mai profunde ale unei
anumite categorii de înv turiă esoterice,ă auă dreptulă s ă oă practice.ă

33
Modalitate de creare a unui succesor (fin, urmaş)ăînzestratăcuăcalit iădeosebite.
Renaştereaă subă form ă deă demonă ară fiă pedeapsaă careă ară c deaă asupraă
oric rorăaltor persoane care ar practica acest ritual.
Distincteă deă religiaă oficial ă şiă deă tradi iileă misticeă aleă Tibetului,
exist ămulteăpractici stranii,ăneb nuiteăniciăchiarădeămarea majoritate a
c lug riloră lamaă înşişi.ă Eleă suntă împrumutateă par ială dină Tantrismulă
nepalezăşiămodelat ădeăocultiştiiătibetaniăşiănuămaiăeănevoieăs ăspunemă
c ă nuă exist ă absolută nimică buddhist în aceste practici care sunt
repudiateăînăaceeaşiăm sur ădeăc lug riiăînv a iăşiădeămariiăermi i.
Cititoriiă careă posed ă uneleă cunoştin eă despreă cultulă hindusă al lui
Shakti, mama divin ă cuă zeceă forme:ă Kali,ă Tara,ă Rajaresvari,
Bhuvanesvari, Bhairavi, Chinnamastha, Dhumavati, Bhagalamukhi,
Mathangiă şiă Mahalakshmiă voră observa,ă totuşi,ă o îndep rtat ă
asem nareă întreă ritulă descrisă anterioră şiă cercul sakta-şiloră careă seă
închin ă acesteiă zei e.ă Cuă toateă acestea,ă scopul uniunii sexuale rituale
este cu totulădiferitălaăaceştiaădinăurm ăfa ădeăcelăurm ritădeătibetani.
Deşiăoarecumăstr inădeăactualulămeuăsubiect,ăaşămen ionaăfaptulăc ă
sakta-şiiăhinduşiă inăîntâlniriănocturneănumiteă chakra (cerc). În timpul
acestoră întâlniriă b rba iiă şiă femeileă formeaz ă ună cerc,ă fiecareă b rbată
şezândă lâng ă oă femeie.ă Elementeleă cultuluiă suntă pancha tattva (cele
cinciă elemente)ă peă careă eiă leă desemneaz ă caă ceiă cinci M, deoarece
numeleăsanscrităalăfiec ruiaădintreăeleăîncepeăcuăaceast ăliter .ăAcesteă
elemente sunt: Madya (vin), Mamsa (carne), Malsya (peşte),ă Mudra
(cereale uscate), Maithuna (uniuneăsexual ).
Uniiăhinduşiăafirm ăc ăaceştiătermeniăsuntăsimboliciăşiăc ăMaithuna
ară trebuiă în eleas ă caă ună procesă psihică ceă nuă areă nimică înă comună cuă
rela iileăsexuale.ăAl iiăafirm ăc ăritualulăarătrebuiărealizatădeăc treăună
devotă şiă so iaă saă legitim ,ă unireaă loră fiindă astfelă ridicat ă laă rangulă deă
act religios în care nu intr ăniciăunăgândăimpur.ăCuătoateăacestea,ămul iă
sakta-şi declar ă c ă vinulă b ută laă cakra deă c treă ceiă careă auă atinsă celeă
maiăînalteăgradeădeăiluminareătrebuieăs ăfieăvinăadev ratăşiăfemeileăcuă
careătrebuieăs ăseăuneasc ăs ăfieăoriceăfemeie,ămaiăpu in so iaălegitim .ă
Deoareceă mul iă oameni,ă dină oriceă ar ă suntă dispuşiă s ă îşiă formezeă oă
p rereă foarteă bun ă despreă inteligen aă loră şiă despreă stadiulă loră deă
perfec iune,ă mul iă seă consider ă îndrept i iă s ă aib ă privilegiileă “celoră
care au atins cele mai înalte gradeă deă iluminare”ă şiă înă consecin ,ă
întâlnirile sakta-şilor au degenerat adeseori în orgii imorale. În Tibet
nuăexist ănimicădeăacestăfel.
 Capitolul IV

DIFERITELEăFELURIăDEăINI IEREăŞIăSCOPULăLOR

nainte de a-iă încredin aă elementeleă deă baz ă aleă vreuneiă damngag,ă

Î noviceleă trebuieă s ă primeasc ă lungă şiă înc ă oă ini iereă minor .ă Sensulă
termenuluiălungăesteăasem n torăcuăcelăalăluiădamngag.ăTotodat ămaiă
înseamn ăşiă“sfat” sauăîndemn,ătotuşiăavândăoănatur ămaiăpu inăsolemn ,ă
f r ăaăfiăneap ratălegat ădeăscopuriăreligioaseăşiănefiindăneap ratănecesară
s ăfieădat ădeăc treăunălama.ă
ÎnăTibetănuăseăîncepeăniciăunăstudiu,ăniciăm carăalăgramaticiiăsauăală
oric reiăalteăştiin e,ăf r ăîndeplinireaărituluiăcareăpoart ănumeleădeălung.
S ă presupunemă c ă ună b ie elă doreşteă s ă înve eă alfabetul. Într-o zi
aleas ădeăastrologăsauădeăngönshes34 (vizionar)ăcaăfiindăfavorabil ,ăelăseă
prezint ă maestruluiă ală c ruiă elevă i-ară pl ceaă s ă devin ,ă avândă laă elă
khadag-u35 şiănişteădaruriăpotriviteăposibilit ilorăsale.
Dac ămaestrulăeăunăc lug r,ăelevul-candidatăseăprosterneaz ădeătreiă
ori laă picioareleă maestrului.ă Dac ă esteă ună laică seă mul umeşteă s -şiă
descopereăcapulăşiăs ăseăînclineăpoliticos.ăApoiăîşiăiaăloculăcuărespectă
înă fa aă profesorului,ă careă esteă aşezată maiă sus decât elevul, pe câteva
perne. Maestrul începe prin a recita oă scurt ă invoca ieă c treă
Divinitateaă protectoareă aă ştiin elor,ă Jampolyang36, dup ă care,ă cuă ceaă
maiămareăgravitate,ăelărosteşteărândăpeărândătoateăceleătreizeciădeălitereă
ale alfabetului tibetan: ka-kha-ga-nga,ăş.a.m.d.
Laă sfârşitulă ceremonialului,ă înainteă deă a-iă daă drumulă şcolarului,ă
maestrulăîiărecomand ăs ărepeteădeăcâtevaăori formula: Aum ara ba tsa
ma dhi di di di di...... aceasta, conform credin eiă tibetane,ă produceă oă
creştereăaăcapacit ilorămentale.

34
Scris sngon shes.
35
Scris khablags. Acesteaăsuntăeşarfeădeăm taseăsauădeămuselin .ăEleăsuntăoferiteăînăTibetăînămulteăocazii:ăoriădeăcâteăoriăcinevaăfaceăoăvizit ,ăsolicit ăoăfavoare,ăpleac ădeălaăoăgazd ,ăetc.ă
Suntă şiă oferiteă statuiloră înă temple.ă Calitateaă materialuluiă şiă lungimeaă eşarfeiă denot ă gradulă deă stim ă purtată celuiă c ruiaă îiăesteă oferit ,ăcaă şiă posibilit ileă celuiă careă oă ofer .ă În Tibetul
Centralăşiădeă Sudă khdag-urile sunt albe. ÎnăTibetulă deăNord,ăînăprovinciaăKhamăşiăMongoliaăeleăsuntăalbastre,ădinăcauz ăc ăînăaceast ăzon ăseă ur meaz ăobiceiurileăchineze.ăAlbulăesteă
culoareaădeădoliuăînăChinaăşiăseăconsider ăc ănuăprevesteşteăbinele.
36
Scris hjamdpal dbyangs. Esteăunăbodhisattvaăalăc ruiănumeăsanscrităesteăManjushri.
 Cumă pentruă aă preg tiă oă persoan ă pentrulă studiulă alfabetuluiă seă
consider ăc ăesteăindispensabil ăoăceremonie,ăesteălesneădeăîn elesăc ă
oă cunoaştereă profund ă nuă seă împ rt şeşteă niciodat ă far ă preliminariiă
serioase.
Spre exemplu, oricare ar fiă carteaă religioas ă peă careă oă persoan ă
doreşteă s ă oă citeasc ă pentruă aă ob ineă meriteleă aferenteă repet rii 37
rug ciuniloră con inuteă înă ea,ă ritualulă lung esteă considerată oă preg tireă
indispensabil ..ă Dup ă cumă tocmaiă aă fostă descris,ă mireanulă piosă sauă
c lug rul inferioră trebuieă s ă asculteă cuă mâinileă împreunateă şiă cuă
respect,ădup ăobişnuiteleăprostern riăşiădaruri,ălecturaăc r iiăf cut ădeă
lama.ăOmitereaăacesteiăceremoniiăfaceălecturaărespectiveiălucr riăîntr-o
oarecareă m sur ă înă afaraă legi;ă înă oriceă cază oă astfel de omisiune
îndep rteaz ăoriceărezultatăpozitivăsauămerităreligios.
Adeseaă lamaă careă oficiaz ă lecturaă nuă d ă niciă ună felă deă explica iiă
ascult torilor,ă careă pleac ă far ă s ă fiă în elesă niciă m car unul din
cuvintele ce le-auă fostă morm iteă înă urechi.ă Maiă mult,ă uneori se
întâmpl ăcaăcititorulăs ăfieălaăfelădeăignorantăcaăceiăcareăîlăascult .ăDară
aceastaăconteaz ăpreaăpu inăpeniruămajoritateaăcredincioşilor 38.
Simplaărepeti ieăaăcunoscuteiă formuleă mantriceă Aum mani padme
hum! necesit ăoăceremonie lung preg titoare.
Mani lung, cumă esteă denumit ,ă esteă înă generală conferit ă înă
urm toareaămanier :
Dup ă prostern ri,ă daruriă şiă ardereaă t mâiei,ă aspiran iiă seă apropieă
peărândădeălama,ăc lug rulăoficiant,ă inîndu-şiărozariulăînămân .ăApoiă
lamaăîşiăaşeaz ădegeteleăluiăşiăpeăceleăaleădevotuluiăpeăunaădinăboabeleă
rozariului,ă apoiă recit ă formulaă mantric ă Aum mani padme hum! Este
posibilăcaăelăs ăcontinueăastfelăcuătoateăceleăoăsut ăoptăboabe,ăsauăs ă
rosteasc ă formulaă doară oă singur ă dat ,ă pentruă oă singur ă boab ,ă
l sându-1ăpeăcredinciosăs ăcontinueăsingurărecitarea.
Uneoriă mul imeaă pioas ă r mâneă aşezat ă înă fa aă lui lama,
ascultându-lăcumărecit ăAum mani padme hum! peăpropiulăs uărozariuă
37
Tibetanii - cuăexcep iaăuneiăeliteăreduseălaănum ră- au cea mai mare credin ăînărepetareaăScripturilorăSfinte,ăchiarăcândăsensulăcuvintelorărostiteănuăesteăîn elesădeăcititor
38
Limbaătibetan ăscris ănuădesparteăcuvinteleăaşaăcumăfacălimbileăeuropene.ăFiecareăsilab ăesteăseparat ădeăurm toareaăprintr -unăpunct.ăMul iăpreo iădinăclerulăinferiorăpotădoarăs ă
rosteasc ăfiecareăsilab ;ăeiăsuntăincapabiliăs ăgrupezeăsilabeleăînăcuvinteăşiăpropozi iiăsauăs ăîn eleag ăsensulăsunetelorăpeăcareăleărostesc.
deă oă sut ă optă ori,ă înă timpă ceă fiecareă dintreă ceiă prezen iă mut ă şiă eiă
boabeleărozariului,ămurmurândăodat ăcuălamaăformulaămantric .
Exist ădeăasemeneaăşiăalteămetodeădeăoficiere.
Maniălungăşiă alteălung-uriărealizateăpentruăuzulăoamenilorăobişnui iă
seă bazeaz ă peă aceleaşiă principiuă caă şiă marileă angkursă aleă c roră imita iiă
modeste sunt.
Ceremoniaă numit ă lungă deă c treă maeştriă difer ă deă formaă maiă susă
descris .ă Pentruă ei,ă eaă corespundeă admiterii formale a canditatului ca
discipolăc ruiaăiăseăvaăcomunica,ăgradat,ădamngag-ul.ăRitualulătrebuieăs ă
creezeăleg turiămisticeăşiăpsihiceăîntreănoulădiscipolăşiă“lamaăalăs u”ăşiă
prinăacestaădinăurm ,ăcuăto iămaeştriiăcareăl-au precedat ca reprezentan i
succesivi ai lob-gyud-ului.ăAceastaăînseamn ăadoptareaăneofituluiăîntr-o
familieăreligioas .
Pentruă asemeneaă ritualuriă seă formeaz ă ună kyilkhoră (cercă magic)ă
undeă suntă invocateă zeit ileă tutelareă şiă c lug riiă lamaă careă auă fostă
str moşiiă spiritualiă aiă guru-lui Când ritualul este terminat, sau în ziua
urm toare,ă noviceluiă îiă suntă dateă l muririă referitoareă laă subiectulă
medita iilorăşiălaăantrenamentulăspiritual.ăDup ăoăperioad ănedeterminat ă
deătest riăspirituale,ăaspirantului se poate conferi un angkur (ini iere).
Deşiătrebuieăs ăfolosimăaiciătermenulă“ini iere”ăseăpoateăobservaăc ă
termenulă tibetană astfelă tradusă nuă corespundeă în elesuluiă obişnuită ală
ini ierii.ăIdeeaăprincipal ăpeăcareăoăataş măuneiăini ieriăesteădezv luireaă
uneiă înv turiă secrete,ă accedereaă laă cunoaştereaă anumitoră mistere,ă înă
vreme ce angkur-ul este mai presus de toate, transmiterea unei puteri, a
uneiă for e,ă printr-un fel de proces psihic de punere la unison. Scopul
avutăînăvedereăesteăcelădeăaătrasmiteăini iatuluiăcapacitateaădeăaăîndeplini
ună anumită actă sauă deă aă practicaă anumiteă exerci iiă careă tindă s ă dezvolteă
diverseăfacult iăspirituale,ăintelectualeăsauăfizice.
Ini ierileă solemneă nuă suntă specificeă numaiă lamaismului.ă Acesteaă seă
g sesc,ăsubădiferiteăforme,ăînătoateăreligiile.ăStr moşul direct al angkur-
ului lamaist este abhisheka hindus. Cu toate acestea, este posibil ca
înainte de introducerea buddhismului tantric în Tibet, Bonpo-şiiă s ă fiă
conferită dejaă ini ieri,ă ală c roră spirită seă reg seşteă acumă înă angkur-urile
lamaiste. Termenul sanscrităabhishekaăînseamn ă“aăstropi”,ă“aăconsacraă
prină ungereă cuă mir”.ă Esteă demnă deă notată faptulă c ă translatoriiă tibetaniă
(lotsawas)ă aleă c roră traduceriă suntă înă modă invariabilă atâtă deă exacte,ă auă
respinsăînăacestăcazăsensulădeăaăconsacraăprinămiruireăşiăl-au adoptat pe
acelaădeăaăconferiăputere:ăangkurwa.ăInten iaălorădeăaăalegeăunăaltătermenă
esteăeviden iat ădeăfaptulăc ăeiăauăp stratăideeaădeăstropireăînătusăsolwaă
(scris khrus gsolwa), un ritual purificator cu totul diferit de angkur.
Lamaiştiiădistingătreiăcategorii de înv tur ,ătreiăcategoriiădeămetodeă
şiă practiciă şiă treiă feluriă deă ini iereă careă corespund acestora:ă exoteric ,ă
ezoteric ă şiă mistic 39. În plus, fiecare dintre acestea are trei nivele:
obişnuit,ă mediuă şiă superior,ă înă timpă ce fiecare nivel con ineă maiă multeă
feluriădeăini ieri.
Categoriaă exoteric ă cuprindeă ună num ră mareă deă lungă şiă angkur.ă
Multeă dintreă acesteaă dină urm ă constitueă ună felă deă prezentareă ritual ă aă
uneiaă dintreă personalit ileă panteonuluiă lamaist.ă Caă urmareă aă acesteiă
prezent ri,ăîntre puternicaăfiin ăceăapar ineăuneiăalteălumiăşiăservitorulăei
credincios de aici, de jos, seăstabilescărela iiăceăamintescădeăceleădintreă
patricieniiă romaniă şiă proteja iiă lor.ă Celă maiă adeseaă prină acesteă protec iiă
suntăc utateăoăvia ăprosper ,ăprelungit şiăfar ăboal ăprecumăşiănaştereaă
fericit ăîntr-un paradis.
Cel mai popular rit de acest tip este cel dedicat lui Chenrezigs40 cel
plinădeăinfinit ăcompasiune.ăPentruăînv ceiăesteădeăasemeneaăapreciată
ritualulădedicatăluiăJampalyang.ăCareăareăcaăscopăob inerea unui intelect
p trunz tor.ăPrintreămagicieniiăuneiăclaseăinferioare,ăseăconfer ăanumite
ini ieriă careă seă presupună c ă îlă pună peă noviceă subă protec iaă diferi iloră
demoniă careă îiă protejeaz ă peă adep iiă vr jitori.ă Vân toriiă primescă oă
ini iereă special ,ă careă faceă dină eiă servitoriiă şiă proteja iiă unoră spiriteă peă
care trebuie sa le onoreze, ulterior, oferindu-le o parte din animalele pe
care le ucid.
Ini ia iloră acestoră categoriiă liă seă precizeaz ă c ă suntă obliga iă s ă
vâneze doar în anumite zile prestabilite, sub pedeapsaădeăaăfiălovi iăcuă

39
În tibetan :ătchi, nang, ngags respectiv scris phyi, nang, snags
40
Scris spyan ras gzigs:ă“celăcareăvedeăcuăochiăp tunz tori”.
boliăşiănenorociriădeăc treăfiin eleăsubtileăcuăcareăauăf cutăalian ăprină
ini iereădac ănuărespect ăacesteăreguli.ăUneleădintreăacesteăzileăînăcareă
vân toareaăesteăinterzis ,ăînăspecialăceleădeălun ăplin ,ăsuntăconsacrateă
deă c treă buddhiştiă numaiă medita ieiă şiă realiz riiă deă fapteă bune.ă
Credinciosulătrebuieăs ăseăab in ,ăchiarămaiămultădecâtădeăobicei,ăs ă
iaăvia aăşiăceleiămaiămiciăinsecte.
În Tibet, într-oă astfelă deă zi,ă înc lcareaă acestoră legiă religioaseă
intesific ă reprobareaă legat ă deă vân tori,ă aceştiaă fiindă privi iă caă
aduc toriă deă suferin ă înă lume.ă Cuă toateă acestea,ă aceast ă reprobareă
esteă maiă multă deă natur ă teoretic ă decâtă practic ,ă înă specială laă
popoareleădeălaăfrontier .
Angkur-urile lui Padmasambhâva, ale Dâkinî-lor, al lui Changchub
Semspasă şiă multeă alteleă potă s ă fieă peă jum tateă ezoterice,ă sauă peă de-a
întregul ezoterice.
Padmasambhâva este magicianul tantric-buddhist care a predicat în
Tibet în jurul sec. al Vlll-lea. Angkur-ulăs uătransmiteăspiritulăşiăputereaă
metodelor secrete. Angkur-ul Dâkinî-lorăstabileşteăoăleg tur ăcuăzânele-
mameă careă îiă înva ă peă ceiă merituoşiă doctrineleă misticeă şiă ştiin eleă
magice. Angkur-ulă zeit iloră Changchubă Semspaă puneă credinciosulă înă
leg tur ăcuăaceştiăzeiăaiăinfiniteiăbunvoin e, dintre care Chenrezing este
celă maiă renumit,ă şiă confer ă putereaă deă aă seă angaja,ă asemeneaă lor,ă peă
caleaă devo iuniiă şiă aă serviriiă dezinteresateă aă fiec reiă fiin eă înă parte.ă În
aceeaşiăcategorieăseăg seşteăşiăangkur-ul lui Dolma41 şiămulteăaltele,ăpreaă
numeroase pentru a fi men ionateăaici.
Uneleă ini ieriă cuprindă subă acelaşiă numeă toateă celeă treiă forme:ă
exoteric ,ă ezoteric ă şiă mistic ă şiă suntă conferiteă înă unaă sauă altaă dină
modalit ileă inferioare,ămediiă sauă superioare,ă conformă niveluluiă mentală
al candidatului.
Diferitele angkur-i ale Yidam-uriloră apar ină uneiaă sauă alteiaă dintreă
categoriileă superioare:ă ezoteric ă sauă mistic ,ă conformă înv turiiă ceă
urmeaz ăs ăfieădat ădup ăcelebrareaăritualului.

41
Înăgeneralăseăpronun ăDeuma şiăseăscrieăsgrolma. Eaăesteăzei aăTaraădinăpanteonulăhindu-tantric.
 Yidam-ulă lamaiştiloră aă fostă comparat,ă şiă uneoriă peă nedreptă
indentificat de unii autori,ăcuăIshtaăDevat ăaăhinduşilor.ăIshtaă(celădorit)ă
esteăînăIndiaănumeleădatădeăc treăcredinciosăzeit iiăpe careăoăvenereaz ,ă
spreă careă îşiă îndreapt ă dragostea,ă bhakti,ă şiă nuă neap rată ceaă deă laă careă
cereăprotec ie.ăParticularitateaăluiăbhaktiăesteăc ăbhaktaăîşiăiubeşteăzeul.ă
(yidam),ă datorit ă naturiiă sale,ă f r ă s -iă cear ă vreoă alt ă favoareă decâtă
aceea de a-i permite s ă îlă iubeasc .ă Înă bhaktiă nuă exist ă niciă ună interesă
provenită dină gândulă deă“aă fiărecompensat”ă deăzeitatea peă careă oă ador .ă
Un bhakta mi-aăspus:ă“Dumnezeulămeuăpoateăs ăm ăarunceăînăiadăşiăs ă
m ăchinuieăacolo,ădac ăasta-iădorin aălui,ăvoiăfiăfericităînăaceleănepl ceriă
deoareceă eleă îiă voră fiă pl cuteă lui”.ă Conformă unei-fraze sanscrite,
adeseoriă repetat ă deă bhakla-şi,ă devotulă ară trebuiă s -şiă iubeasc ă
Dumnezeulă “aşaă cumă oă amant ă îşi iubeşteă iubitul”,ă cuă pasiuneă şi
nebuneşte,ă f r ă niciă oă considera ieă pentruă oriceă altceva.ă Credinciosulă
hindusăurm reşteăs ătr iasc ăcuăIshtaăDevat ăalăs uăînăvia aăviitoareăsauă
s ă intreă înă uniuneă mistic ă cuă el.ă Într-adev r,ă beatitudineaă peă careă oă
preconizeaz ă elă traspus ă înă planulă spiritual,ă esteă aceaă aă iubiteiă ceă seă
uneşteăcuăiubitulăei,ăşiănimicăaltceva.ă.
Acest fel de misticism este impropiu tibetanilor. Aici Yidam-iiăjoac ă
un rol foarte diferit de cel al Ishta Devat -şilor;ă adorareaă loră nuă ofer ă
niciăoăocazieăpentruăvreoămanifestareăaă“senzualit iiăspirituale”.
Conform teoriilor exoterice Yidam-ii suntă fiin eă puterniceă careă îiă
protejeaz ăpeăceiăcareăîiăador .ăÎnv turileăezotericeăîiădescriuăcaăfor eă
oculte, iar misticiiă îiă consider ă caă manifest riă aleă energieiă inerenteă înă
corpăşiăminte.ăOăexplica ieăatâtădeăconcis ăeste, desigur,ăincomplet .
Orice Changchub Semspa poate fi ales ca Yidam; când - aşaăcumăseă
întâmpl ăadeseoriă- elăareădou ăpersonalit i:ăunaăblând , blajin ăşiăunaă
teribil 42. în general, cea din urm ăesteăpreferat ăcaăprotector.ăÎn cea ce îi
priveşteă peă ceilal iă Yidam-i, necaracteriza iă printr-un dublu aspect,
aceştiaăsuntădeătipulăcelămaiăteribilăşiănuătrebuieăconfunda iăcuăzeiiă(Iha).

42
De exemplu cel mai mare dintre Ydami: Dordje Yigsjyed esteă aspectulă luiă Yampolyangă careă inspir ă teama.ă Yampolyană fiindă Changchubă Semspaă care,ă înă lamaism.ă esteă considerată
Zeitateaăprotectoareăaăştiin eiăşiăaăelocven ei.ăNagpoăChenpoăesteăcontraparteaăînsp imânt toare,ăaăluiăChenreziasăcelăplinăd e compasiune.
 Unii Yidam-i suntă deă origineă demonic ,ă cumă ară fiă Tamdrin,ă Dza,ă
Yeshes-Gompa43 şiăal ii.ăTotuşi,ătrebuieăs ăneăferimăs ăatribuimănumeloră
tibetane pe care le-amă tradusă prină cuvântulă “demoni”ă dină lipsaă altuiaă
corespunz tor,ăîn elesulăpeăcareăacestătermenăîlăimplic ăînăcreştinism44.
Dup ă cumă s-aă maiă afirmat,ă ini ierileă dină categoriaă exoteric ă auă
caracterulăuneiăprezent riăformaleăaăunuiăprotectorăputernicăsauăpeăcelăală
uneiă permisiuniă ceă îng duieă îndeplinireaă legitim ă şiă rodnic ă aă unuiă actă
specialădeădevo iune.
Semnifica iaă angkur-iloră ezotericeă esteă maiă subtil .ă Eleă tindă spreă
introducereaănouluiăini iatăînăcomuniuneăpsihic ăcuăceiăcareăauăîndeplinită
înătrecutăsauăîndeplinescăacumăritualurileăpeăcareăelăînsuşiăurmeaz ăs ăleă
practice.ă Misticiiă lamaiştiă spună c ă rezultatulă acestei comuniuni pe
termenă lungă vaă daă acteloră ritualeă îndepliniteă deă c lug rulă oficiantă şiă
formulelorămagiceăpeăcareăelăleărosteşteăoăfor ăpeăcareăunăsimpluănoviceă
arăfiăincapabilăs ăle-o comunice.
Prezentarea uneiă fiin eă supra-umaneă afecteaz , în mod ezoteric,
naturaă fuziuniiă par ialeă întreă adoratoră şiă adorat;ă adoratorulă devineă
participant într-oăanumit ăm sur ălaăvirtu ileăşiăputereaăfiin eiăsuperioareă
cuăcareăr mâneăîntr-un strâns contact subtil.
Angkur-ile ezoterice sunt conferite discipolilor care au început
anumiteă practici,ă cumă ară fiă medita iaă peă centriiă misticiă aiă corpului45,
tumo,ăadic ăartaădeăaăseăînc lziăf r ăfoc,ăsauăaăcelor careăseăantreneaz ă
prin practica anumitor ritualuri cum ar fi chod, în care egoul este oferit
caăhran ădemonilorăfl mânzi46.
Ini ierileănumiteă“mistice‟‟ă(sngags)ăauăunăcaracterăpsihic.ăTeoriaăpeă
careăseăbazeaz ăesteăc ăenergiaăemanat ădeămaestru,ăsauădeăsurseăsubtile,ă
poateă fiă emanat ă şiă deă discipolulă careă esteă capabilă s ă oă extrag ă dină
undele psihice în care el este cufundat peă perioadaă celebr riiă rituriloră
angkur.

43
Respectiv scris: rtamgrin, gzah. yeshesmgonpo.
44
Aceştiaăseăaseam n ămaiămultăcuăîngeriiăcareăseăîngrijescădeătransmitereaăvoin eiădivineăînălumeăşiăcareăpedepsescănelegiuiri leăei,ăavândătotodat ăunăanumităgradădeăindependen ,ă(n.t.)
45
Khorlos (scris hkhorlo) “ro i”,ădeăasemeneaănumiteăînătibetan ăşiăpadma “lotus”.ăAcesteaăpentruăvoghinii tantrici sunt chakra-urile.
46
Tumo chod, etc., descris ăînăam nun ităînăcartea CuămisticiăşiămagicieniăînăTibet.
 Lamaiştiiă spună c ă înă acelă momentă for aă esteă pus ă laă îndemânaă
novicelui;ă aă sesizaă şiă a-şiă însuşiă aceast ă for ă esteă rolulă celuiă ini iat,ă
succesulăceremonieiădepinzândădeăm iestriaăsa.
Lamaăcareăini iaz ăofer ădiscipoluluiăs uăunădarăpeăcareătrebuieăs ăîlă
asimileze,ăiarăacestaădinăurm ăareăde jucat în aceast ăprivin ădoarăunărolă
pasiv. Înăcursulăunorăconversa iiăasupraăacestuiăpunctăcuămisticiăini ia i,ă
i-amă auzită peă câ ivaă dintreă eiă definindă angkur-ul ca o ocazie special ă
oferit ădiscipoluluiădeă“aăseăînzestraăsingurăcuăputere”.
Nuă oriceă lamaă ini iată esteă considerată capabilă deă aă conferiă toateă
felurileă deă angkură f r ă distinc ie.ă Motivulă esteă uşoră deă în eles.ă Nimeniă
nuăpoateădaăaltuiaăceeaăceăniciăelănuăposed ăsauăceeaăceăesteăincapabilăs ă
împrumuteă dină alt ă parte.ă Cuă toateă acestea,ă chiară dac ă luiă îiă lipseşteă
putereaă particular ă careă trebuieă comunicat ă într-un anume angkur dar
esteă capabilă deă concentrareă mental ă profund ,ă seă credeă c ă lamaă esteă
capabil, în timpul oficieriiă ritualului,ă s ă atrag ă curen iiă deă influen ă
emana iă deă laă propiulă luiă guru,ă chiară dac ă acestaă esteă mort,ă deă laă ună
ChangchubăSemspaăsauădeălaăunăYidamăcuăcareăesteăînăleg tur ăpsihic ă
sauădevo iune.
Pu iniăermi iăaiălinieiăgongsăgyudăconfer ăin ieriăabsolutăt cute,ăcareă
suntă extremă deă impresionante.ă Aici,ă câtevaă oreă deă medita ieă înă timpulă
c reiaămaestrulăşiădiscipolulăsuntăaşeza iănemişca iăunulăînăfa aăceluilalt,ă
înlocuiescăînv turaăoral .
Scopulă acestorămaeştriănuăesteădeăaăcomunicaăînv turaăelevilorăşiă
niciădeăaăsugeraăsubiecteădeămedita ie,ăciămaiădegrab ăs ădezvolteăînăeiă
facult iă careă s ă leă permit ă s ă intreă înă contactă directă cuă realit ileă ce
trebuieă cunoscuteă şiă s ă discearn ă laă eleă maiă multă decâtă aparen aă loră
exterioar ă- aşaăcumăesteăînăcazulămajorit iiăomenilor.
MaeştriiălinieiăDaăgyudărecurgăînătimpulăini ierilor47 numai la gesturi
simbolice.ă Deă asemenea,ă eiă indic ă diferiteă obiecteă sauă leă grupeaz ă înă
diferite moduri, cu scopul de a trezi idei în discipolii lor.
Înainte de celebrarea unui angkurămistic,ălamaăcareăoficiaz ăini iereaă
seăretrageăoăperioadaăvariabil ,ădeălaăcâtevaăzileălaămaiămulteăluni.ăCaăoă
47
Adep iiăZenădinăJaponiaăfolosescăşiăeiăgesturiăînălec iileăpeăcareăleădauăănovicilor.
regul ,ăcuăcâtăgradulăangkru-lui este mai mare, cu atât retragerea e mai
lung . Pe perioada retragerii, guru-l r mâneă într-o stare profund ă deă
concentrare, toate gândurile sale sunt concentrate într-un singur punct.
înă frazeologiaă mistic ,ă acestă lucruă esteă numită focalizareaă min iiăîntr-un
singură punct.ă Folosindă oă metafor ă oarecumă neobişnuit ,ă deşiă exprim ă
bineă scopulă acesteiă practici,ă aşă spuneă c ă lamaă seă încarc ă cuă energieă
psihic ăaşaăcumăunăacumulatorăseăîncarc ăcuăenergieăelectric .
Aspirantulălaăini iereăseăretrageăşiăelădinăvia aăactiv ăşiăseăpreg teşte,ă
atâtă mentală câtă şiă fizic,ă s ă primeasc ă for eleă careă îiă voră fiă transferate.ă
Practicileă luiă religioase,ă mâncareaă şiă somnulă suntă realizateă dup ă sfatulă
maestrului.ă Elă seă str duieşteă s ă elimineă dină minteă oriceă activitateă
discursiv ă(deăra ionare)ăşiăs ăseădetaşezeădeăsenza iileăfizice,ăastfelăîncâtă
s ănuăaib ălocăniciăoăactivitateăfizic ăsauăpsihic ăceăarăputeaăs ăformezeă
unăobstacolăînăcaleaăcurentuluiădeăenergieăcareăseăvaărev rsaăasupraălui.
Toateăacesteaăpotăp reaăstranii,ăsauăchiarăabsurde;ătotuşiăinvestigareaă
ştiin ific ă aă acestoră proceseă poateă conduce la descoperiri interesante.
Înc ă suntem aproape pe de-aă întregulă ignoran iă înă ceeaă ceă priveşteă
for eleăpsihiceăşiădiferiteleămoduriăînăcareăpotăeleăfiăfolosite.
Angkur-ile misticeăpotăfiăclasificateăînădou ăgrupe.ăPrimulăcuprindeă
pe cele care au de a face cu practicile yoga48, cele mai importante fiind
exerci iileădeărespira ie.ăAlădoileaăgrupăapar ineăangkur-ilor înrudite cu
practicileămedita ieiăintrospectiveăşiăantrenamentuluiămentalăînăgeneral.ă
Totuşiă aceast ă distinc ieă întreă studiileă c roraă acesteă angkur-i le servesc
ca introducere este înă principală unaă teoretic .ă Ună anumeă gradă deă
m iestrieăînăexerci iileăyoga,ăîndeosebiăînăst pânireaăarteiărespira ieiăesteă
considerat ăaproapeăindispensabil ăsuccesuluiăînămedita ie.
Seăspuneăc ăceiăcareăob inălaăvoin ăconcentrareaăperfect ăaăgânduluiă
prinămijloaceăpurăintelectualeăsuntăfoarteăpu ini.
Înăalt ăordineădeăidei,ămetodeleărealizateăpentruădobândireaăputeriloră
fiziceă paranormale,ă cumă ară fiă creştereaă c lduriiă interne,ă levita ia,ă
posibilitateaădeăaăseădeplasaărapidăpeădistan eăfoarteămariăfar ămâncare
48
Yogaăesteănumeleăsistemuluiăfilosoficăhindusăatribuităluiă Pantanjali.ăDeoareceăcontemplareaăesteăfoarteăpre uit ăînăyoga,ăauă fostăelaborateădiverseămetodeăcomplicateădeămedita ieăşiă
preg tireă psihic ă şiă le-a fost dat numeleă deă yoga,ă deşiă sensulă originală ală termenuluiă esteă '„uniune”.ă Exist ă câtevaă metodeă deă yoga:ă hatha -yoga, laya yoga, raja yoga. Tibetanii traduc
termenul sanscrit yoga prin naldjor (scris mal byor). Totuşi,ăacestaănuăînseamn ăuniune,ăciă“calmămentalăperfect”ăşiădeciă“perfec iuneăînămedita ie”.
sauă odihn ,ă şiă multeă altele,ă întotdeaunaă implic ă ună elementă deă
antrenament mental. Pentru acest motiv, angkur-ile din ambele grupe
suntă conferiteă înă modă separată discipoluluiă careă inteşteă laă eliberareaă
spiritual ,ă laă stareaă deă Buddha.ă Ceiă careă dorescă puteri paranormale
primesc un fel de angkur combinat, cunoscut în general ca lung gom kyi
angkur.
înă timpă ceă ini ierileă deă ună gradă inferioră uneoriă dauă ocaziiă pentruă
ceremoniiă pompoaseă laă careă suntă prezen iă maiă mul iă candida i,ă ritualulă
angkur-lor mistice areă ună caracteră extremă deă sobru.ă Acesteaă dină urm ă
suntăconferiteăf r ămartori,ăînălocuin aăparticular ăaămaestrului,ăori,ădac ă
elă esteă ună pustnic,ă înă sih striaă sa.ă Laă niveleleă celeă maiă înalte,ă ritualulă
esteă aproapeă sauă cuă totulă absentă şiă atunciă esteă practicat ă deă c treă uniiă
guruăaiăordinuluiăcontemplativămetodaăt cut ăgongsăgyudăaătransmiteriiă
gândului.
Descriereaă urm toareă poateă s ă ofereă oă ideeă asupraă unuiă angkură
esotericăsauămistic,ădeăpeătreaptaăinferioar ăsauămijlocieălaăadep iiăC iiă
Scurte.
Candidatul bateălaăuşaăguru-luiăcerândăpermisiuneaădeăaăintraăşiădeăaă
primi angkur-ui.ă Uneoriăesteănecesară caă elă s ă nuăîntâlneasc ăpeănimeniă
sauăs ănu fieăv zutăchiarădeălaădistan , înătimpăceăpurcedeădeălaălocuin aă
sa la cea a maestrului.
Din interior, lama îi pune noviceluiă întreb riă privitoareă laă motiveleă
careăîlădetermin ăs ăfac ăacestăpas.ăElăîlăavertizeaz ăasupraădificult iloră
şiă pericoleloră careă îlă aşteapt ă peă c l toră dc-aă lungulă C iiă misticeă şiă îlă
sf tuieşteăs ărenun eălaăaceast ăini iativ ătemerar ăcareăimplic ădep şireaă
numeroaseloră obstacoleă ceă seă voră iviă peă parcursă şiă s ă duc ă oă via ă
obişnuit ,ă dară virtuoas ,ă c ciă esteă maiă uşoar .ă Yidam-ul,ă D kinîă şiă
Zeitateaă simbolic ă aă grup riiă c reiaă îiă apar ineă maestrul49 sunt evocate
deăc treăelăşiăconjurateăs ăîiăp zeasc ăuşaăşiăs -lăîmpiediceăpeăcandidatăs ă
se apropie de kyilkhor-ulă secretă dac ă nuă esteă demnă deă aceasta.ă Totă înă
acestă momentă uniiă lamaă arunc ă blestemeă asupraă celuiă careă îndr zneşteă
s ă soliciteă ini iereaă cuă oă atitudineă pervers ,ă cuă oă minteă înşel toareă sauă
49
De exemplu Dordje chang în gruparea Dzogschen.
impur . Eiăinvoc ăYidam-iiăşiăD kinî-le s ăseămanifesteăsubăformeleăloră
celeă maiă înfricoş toareă şiă s ă sfâşieă profanatorulă perversă înă buc i.ă Oă
muzic ă s lbatic ă şiă înfricoş toareă urmeaz ă declama ieiă luiă lama:ă tob ,ă
tamburin ,ăclopoteădeămân ,ăchimvaleăşiăkangling50, amestecate într-un
singur sunet comun.
Înătimpulăceremoniilorămaiăpu inăsecreteăcândăc lug rulăoficiantăesteă
asistată deă discipoliă careă suntă dejaă ini ia i,ă zgomotulă infernală produsă deă
instrumenteă şiă deă gemeteleă luiă lama,ă urmateă deă ipeteleă fioroaseă ale
acoli ilorăs iăsuntăbineăcalculateăpentruăaăterifiaăunănoviceăcredul.
Al iă lamaă consider ă acesteă lucruriă vulgare.ă Noviciiă loră ară trebuiă s ă
asculteăcuăaten ieăpentruăaăputeaăauzi,ărostiteăpeătonuriăjoaseăînăînc pere,ă
propozi iiăalăc rorăsensăarăputeaăfi tradus, oarecum astfel:
“Urmeaz - iă drumul,ă c l torule,ă nuă staă aici,ă multeă suntă s laşurileă
pl cute,ă atâtă înă aceast ă lume,ă câtă şiă înă altele.ă Duă oă via ă virtuoas ă şiă
urmeaz ăprecepteleălegii.ăUşoareăşiăplineădeăfarmecăsuntădrumurileăcareă
conducălaălocaşurileădeăfericire”.
Sau:ă “înă spateleă acesteiă uşiă seă afl ă oă c rareă accidentat ă şiă abrupt ,ă
înv luit ă înă întuneric.ă Obstacoleă dep şiteă cuă suferin ,ă mirajeă iluzorii,ă
lupteă epuizanteă seă întâlnescă laă fiecareă pas.ă Esteă pasulă t uă suficientă deă
sigurăpentruăaăurcaăaceleăîn l imi?ăEştiătuăsuficient de curajos pentru a
faceă fa ă oric ruiă pericol, oricât de riscant ar fi?ă Eştiă tuă suficientă deă
în eleptăpentruăaădistrugeătoateăiluziile?ăAiădep şitătuăataşamentulăpentruă
via ă şiă teă sim iă capabilă s ă aprinziă înă tineă tor aă careă trebuieă s ă
r spândeasc ălumin ăasupraăc r riiătale?”
Candidatuluiă iă seă aminteşteă deă asemeneaă ceeaă ceă iă s-a spus când a
fostăadmisăcaădiscipol,ăşiăanumeăc ,ăintrândăpeăCaleaăScurt ăelăîşiăasum ă
risculădeăaăatrageăasupraăsaăboliăpericuloaseăşiăchiarăanumiteăîntâmpl riă
deănatur ăocult ăcareăpotăcauzaămoarteaăocazional. Yidam-iiăşiăDâkini-le
suntă deă asemeneaă invoca i,ă dară f r ă cuvinte,ă înă linişte.ă Înă consecin ,ă
astfelăesteăprodus ăoăimpresieămaiăintens .
Cândă riturileă preliminareă suntă terminate,ă uşaă esteă deschis ă şiă
novicele este admisă în untru.ă Cândă intr ă elă seă arunc ă laă picioareleă
maestruluiăs uăşiăînăfa aăkyilkhor-ului.ăOrdineaăînăcareăprostern rileăauă
locădifer ăînăfunc ieădeăgrupareăşiădeălama.

50
Kangling (scris rkang-gling)corn f cutădinătigv ăuman ăsauăoăimita ieădeăfildeş,ăcareăproduceăunăsunetăstridentăcareăajungeăpân ădeparte.
 Mul iă credă c ă discipolulă ară trebuiă s ă seă închineă maiă întâiă înă fa aă
kyilkhor-ului în careă înă acelă momentă seă afl ă Yidam-iă şiă Changchubă
Semspa;ăal iiăafirm ăc ăaceast ăp rereăarat ădoarăignoran aăcelorăcareăoă
profeseaz . O tradi ieă aă grup riiă Kahgyudpasă afirm ă c ă Marpa,ă
fondatorulă acesteiă grup ri,ă aă fostă condamnată deă maestrulă s uă Naropaă
pentruăc ăs-aăprosternatămaiăîntâiăînăfa aăkyilkhor-ului.ă“Euăsunt cel care
a construit kyilkhor-ul,ă declar ă Naropa.ă Euă suntă celă careă i-am insuflat
via aă şiă energiaă peă careă oă posed .ă F r ă mineă nuă ară flă nimică aiciă decâtă
figuriăşiăobiecteăneînsufle ite.ăZeit ileăcareăîlăpopuleaz ăauăfostăn scuteă
dinăspiritulămeu.ăPrinăurmare,ămieămiăseăcuvineămaiăîntâiăomagiul”.ăSeă
spuneă c ă greşealaă f cut ă deă Marpaă cuă aceast ă ocazieă aă fostă motivulă
pentruăcareăliniaăspiritual ăaăluiăNaropa,ăînălocăs ăfieăcontinuat ădeăc treă
fiul51 luiăMarpaă(Marpaăaăfostăunălamaăc s torit),ăaătrecutălaădiscipolulă
s uăMilarepa.
Discipolulăarătrebuiăs ăintreăînăînc pereăcuăochiiăpleca i.ăDup ăceăseă
prosterneaz ăelăpriveşteăpeărândălaăguru-l s uă şiălaăkyilkhor,ăfixându-şiă
privirile mai întâi pe picioarele guru-lui şiă peă parteaă inferioar ă aă
kyilkhor-ului,ă apoiă gradată îşiă ridic ă privirileă pân ă cândă vedeă capulă
maestruluiăşiăpartea superioara a kyilkhor-ului.
Dup ă aceastaă iă seă permiteă s ă seă aşeze.ă În timpul unor angkur-uri,
discipolulăîşiăiaăloculăînămijlocul unui cerc magic.
Fiecareăfelădeăangkurăareăritualurileăsaleăspecifice,ăşiăacesteaădifer ă
înă func ieă de damngag-ul înă careă fiin aă esteă ini iat ,ă înă func ieă deă
grupareaă c reiaă maestrulă îiă apar ine,ă înă func ieă deă gradulă angkur-ului
oferit,ă dac ă esteă esoterică sauă mistic,ă dac ă esteă ună gradă obişnuit,ă mediuă
sauă înalt,ă etc.ă Apaă sfânt ă turnat ă înă c uşulă palmeiă esteă b ut ă deă c treă
discipolăşiăesteăposibilăcaădiscipoluluiăs iăfieădateă“pilule”ăconsacrate52.
Diferiteăobiecteăsimboliceăcumăarăfi:ăvasulăcon inândă“apaăvie ii”,ăoă
lamp ăaprins ,ăoăcarteăreligioas ,ănişteămoaşte,ăetc.ăsuntăaşezateăpentruă
un moment pe capul lui.
Dup ăceăesteălegatălaăochi,ădiscipolulăesteăcondusăînăfa aăuneiătipsiiă
deă metală sauă deă lemnă peă careă aă fostă realizată cuă gr un eă sauă cuă prafuriă
colorateăunădesenăschematicăreprezentândăceleăcinciăp r iăcareăconstituieă
fiin aă (forma,ă percep ii,ă senza ii,ă diferen ieriă subiectiveă şiă conştiin )ă
aşezateăînăjurulăunuiăcercăcareăsemnific ăVidul.
51
Dodebum, fiul lui Marpa, aămuritătân răîntr-unăaccident.ăElămerseseălaăoăs rb toareăcuănişteăprieteniăşi,ălaăîntoarcereaăacas ,ăcalulăs uăaăfostăsperiatădeăstrig teleăîn so itorilorăs i,ăcareă
erauăprobabilăagita iădinăcauzaăb uturii.ăAnimalulăaăluat-oălaăgoan ,ăiarăDodebumăaăfostăaruncat într-oărâp .
52
Şiăaceştiaăsuntătermeniiănepotrivi i,ăfolosi iăînălipsaăaltoraămaiăbuni.ăAceast ăap ănuăesteă“stan ”,ăiară"pilulele” nuăsuntă“consacrate”.ăLamaăle-aă inutăaproapeădeăelăoăvreme,ă
concentrându-şiăgândurileăasupraălorăşiăseăpresupuneăc eleăînmagazineaz ăenergiiăpre ioase.
 Discipolulă trebuieă s ă arunceă oă s geat ă mic ă peă acestă desen.ă Dup ă
pozi iaă peă careă oă arcă s geataă cândă cade,ă seă facă prevestiri,ă vârfulă s uă
indicând unul sau altul din cele cinci elemente constitutive. Cel mai bun
semnă esteă considerată acelaă cândă vârfulă s ge iiă penetreaz ă cerculă dină
mijloc.ăAceastaăînseman ăc ănoulăini iatăvaăfiăcapabilăs ăseăeliberezeădină
toateăleg turileăconstituiteădeăfiecareăparteăaăpersonalit iiălui,ăşiădeciăs ă
ating ăNirvâna.
Unele angkur-uri,ăpreliminareămodurilorădeăpreg tireăcareă intescălaă
dobândireaă capacit iloră paranormale,ă implic ă gesturiă simbolice stranii
careă nuă suntă delocă pl cuteă pentruă celă careă trebuieă s ă leă îndeplineasc .ă
M ăvoiălimitaăs ănotezădoarăunăexempluădintreăceleămaiăpu inădureroase.
Înătimpulăini ieriiăcareăprecedeăpreg tireaămenit ăs ădezvolteăc lduraă
intern 53, neofitul terebuieă s ă înghit ă oă lumânareă aprins .ă Aceastaă esteă
confec ionat ă dină untă şiă poateă s ă ajung ă laă oă lungimeă deă patru inci54.
Pentruă oriceă persoan ă careă nuă esteă un şarlatană profesionistă şiă careă nuă
poateă s ă trişeze,ă acestă mică testă esteă (vorbescă dină experien ),ă cuă totul
lipsitădeăfarmec.ăAcestăangkurăesteăconferităînăgeneralăiarnaăînăîn l imileă
muntoase.ăDiscipolulătrebuieăs ăr mân ăgolăînătimpulăîntregiiăceremonii,ă
adic ăpatru sau cinci ore consecutive. Înăanumiteăcazuri,ăşiăatunciăcândă
esteăini iat ăoăfemeie,ăiăse permite doar o mantie.
Totuşi,ăcaăoăregul ,ăcandidatul,ăînăzileleădeădinainteaăini ieriiăsale,ăs-a
supusă atâtoră testeă şiă aă îndurată atâteaă suferin eă încât este îndeajuns de
c lit.ă Într-ună astfelă deă momentă îiă pareă oă nimicaă toat ă s ă fieă aproapeă
înghe at,ăs ăîşiăard ăguraăşiăs ădigereălaboriosăoălumânare.
Angkur-urile, asociate cu practicile lung gom-ului, cu cultul Yidam-
ilorăşiăalăzeit ilor,ăcuăputereaădeăaăsubjugaădemoniiăşiăcuămagiaănuăsuntă
incluseă întreă ini ierileă gradateă careă marcheaz ă diferiteleă etapeă de-a
lungulă C iiă Misticeă aă lamaiştilor.ă Conformă unoră c lug riă lama, aceste
angkur-uri mistice care au în vedere întotdeauna numai scopuri
spiritualeă suntă înă num ră deă cinci.ă Cuă toateă acestea,ă patruă pareă s ă fieă
num rulălorăortodox.

53
Tumo: vezi catea CuămisticiăşiămagicieniăinăTibet.
54
Aproximativ 10 centimetri.
 Milarepa, în autobiografia sa,ămen ioneaz ădoarăpatruădintreăacestea,ă
înătimpăceămaestrulăs uăMarpaăafirm ăc ăelăînsuşiăaăcunoscutădoarăpatru.ă
Deă asemeneaă acestaă esteă num rulă deă angkur-uri care conduc la
perfec iuneăspiritual ăpeăcareăfaimosulăLamaăLongchen,ăleămen ioneaz ă
într-un tratatăcareăseăafl ăînăposesiaămea.
Experien aă meaă personal ă m ă îndeamn ă s ă credă c ă celeă “cinci”ă
angkur-uriă apar ină uneiă alteă seriiă deă ini ieriă şiă c ă acestă num ră aă fostă
re inutădeoarece,ăconformăbuddhismului,ăexist ăcinciăp r iăcareăconstiuieă
personalitatea:ă form ,ă percep ie,ă senza ii,ă concepteă mentaleă sauă
diferen ieriăsubiectiveăşiăconştiin .ăNimicănuăpoateăfiămaiăcomplicatăşiă
maiă încurcată decâtă ritualurileă şcoliloră esotericeă tibetaneă careă exist ă peă
lâng ă lamaismulă oficial.ă Orientaliştiiă interesa iă înă aceste subiecte vor
g siă înă Tibetă ună domeniuă bogată deă munc .ă Men ioneză înă treac tă c ă laă
Tantriciiăhinduşiăexist ăoptăini ieriăconsecutive.
Via aă spiritual ,ă aşaă cumă esteă conceput ă deă lamaiştiă cuprindeă dou ă
mari etape, subdivizate în multe altele mai mici. Prima este cea a
activit ii,ăiarăaădouaăceaăaăinactivit ii,ăincluzândăinactivitateaăsimpl ăşiă
inactivitateaăabsolut .
Înăciudaăexplica iilorăfoarteălungiădateăaiciăreferitoareălaăini ieri,ăcredă
c ă oă importan aă special ă trebuieă acordat ă laă dou ă ini ieriă dină categoria
mistic ,ăprimaă“cuăactivitate”ăşiăcealalat ă“f r ăactivitate”.ăConsiderăc ă
acumă esteă timpulă s ă permită cititoriloră meiă s ă fieă “prezen i” la
ceremoniile secrete la care, niciodat ă pân ă acum,ă nuă auă maiă participată
str inii.ăRelatareaăce o voi face aiciădespreăacesteăritualuriăesteăbazat ăpeă
descrierile orale pe care mi le-auăf cutălamaăcompeten iăşiăpe ceea ce am
v zutăeuăîns mi şiădeăasemeneaăpeăunăritualăalăc ruiătextăîlăam scris de
c treă faimosulă Lamaă Longchen,ă autoră ală câtorvaă tratateă misticeă demne
de încredere.
 INI IEREAăCUăACTIVITATE.
Primul din cele patru angkur-uri care conduc discipolul la maturitate
spiritual ă esteă denumită sprosă btchasă mtchog giă dbangă bscură (pronun ată
tös ches chog giăangkur)ă“excelentulăangkurăcuăactivitate”.
Pentru a fiăcalificatăs ăîlăacorde,ălamaătrebuieăs ăfieăfoarteăpriceputăînă
celeă treiă sec iuniă aleă scripturiloră canoniceă lamaisteă careă trateaz ă
doctrineleă filozofice,ă ritualulă şiă respectivă metafizica.ă Cerin eleă peă careă
trebuieăs ăleăîndeplineasc ădiscipolulăsuntăurm toarele:
Sentimenteleă saleă pentruă maestrulă careă îlă vaă preg tiă pentruă
contemplareaă perfect ă aă Adev ruluiă trebuieă s ă fieă identiceă cuă celeă peă
care le-ară aveaă pentruă Buddhaă însuşi.ă Elă trebuieă s ă aib ă încredereă înă
maestruăşiăînăeficacitateaăangkur-ului pe care i-1ăacord .
Deă observată c ă înă aceast ă ultim ă condi ie,ă lamaismulă esteă foarteă
diferită deă înv turaă buddhist ă ortodox ă careă înva ă c ă “zeceă leg turi”ă
împiedic ă fii eleă umaneă deă laă atingereaă mântuirii.ă ă treiaă dintreă acesteă
leg turiă este,ă înă terminologieă canonic ă „„credin aă înă eficacitateaă
ritualurilorăreligioase”.
Conformăînv turilorăbuddhismuluiăprimitivărepudiereaăcredin eiăînă
eficacitateaă ceremoniiloră sacramentaleă şiă aă celorlalteă ceremoniiă esteă
indispensabil ă înainteă caă primulă pasă s ă poat ă fîă f cută spre iluminarea
spiritual .ăDenumireaătehnic ăesteă“aăintraăînăcurent”.ăCuătoateăacestea,ă
cândăaceast ădivergen ădeăvederiăesteăsubliniat ăunorăc lug riălamaăpeă
deplină competen iă şiă pricepu iă înă metodeă esoterice,ă eiă r spundă c ă
opozi iaă deă principiiă esteă doar aparent ă şiă cuă totulă provizorie.ă
Ritualurile, spun ei, nu au alt rol decât acela de a crea un fel de
atmosfer ă psihic ă şiă formaă ritual ă aă unoră “ini ieri”ă esteă maiă degrab ă oă
concesieă f cut ă insuficien eiă intelectualeă aă discipoliloră decâtă oă
necesitate. Scopul final este de a te elibera de toate aceste mijloace.
Marii contemplativi le-au abandonat; Milarepa este un exemplu faimos.
Exist ă deă asemeneaă oameniă careă nuă auă avută niciodat ă nevoieă s ă leă
foloseasc .ă Dup ă cumă vomă vedeaă înă scurtă timp.ă cuvinteleă liturgice
rostiteă înă timpulă ini ieriloră mistice,ă confirm ă spuseleă c lug riloră lama.ă
Într-adev r,ăeleătindăs ăarateănoviceluiăfor aăşiăinteligen aăcareăexist ăînă
el într-oăstareălatent ,ăs ăîlădetermineăs ăleădezvolteăşiăs ăseăbazezeădoară
pe ele.
Discipolul trebuie s ă seă preg teasc ă s ă primeasc ă angkur-ul
“activit ii”ătr indăoăvia ă“pur ”,ăfugindădeăac iuniăreleăaşaăcumăcinevaă
fugeă deă ună şarpeă veninos.ă Observândă absurditateaă motiveloră careă îiă
determin ă peă oameniiă obişnui iă s ă ac ioneze,ă aspirândă s ă împlineasc ă
jur minteleă sacreă careă ajut ă minteaă s -şiă formazeă opiniiă corecte,ă juste,ă
candidatulătrebuieăs ăfieăgataăs ăofereămaestruluiăcaăm rturieăaăvenera ieiă
sale,ă întreagaă saă avereă personal ă şiă via a.ă Trebuieă avută grij ă caă aceast ă
dinăurm ăcondi ieăs ănuăfieăconsiderat ănumaiăvorb ăgoal .ăFireşte,ăm ă
îndoiescă c ă pentruă primireaă unuiă angkur,ă vreună guruă aă pusă vreodat ă
condi iaă discipolulă s uă s ă seă sinucid ă sauă s ă fieă omorâtă deă îndat ă ceă
ceremonia s-a încheiat. Astfel de lucruriă seă g sescă doară înă legende.ă În
treac tăfieăspus unele dintre acestea sunt foarte frumoase.
Seăspuneăcaăb rba ii,ăeroiciăerauădispuşiăs ăseăîntâlneasc ăcuămoarteaă
şiăs ăfieădevora iădeăunădemonăcareăştiaăunăadev răimportant,ăcuăcondi iaă
caă acestaădinăurm ăs ă i-1ădezv luie.ăAdeseoriă sfântulă cereăpermisiunea
s ă sapeă adev rulă ceă i-aă fostă dezv luită peă oă piatr ă pentruă aă r mâneă
semenilorăs i.ăApoiăseăofereaăpeăsineămonstrului.ăTrebuieăîn elesăc ,ădină
punctulădeăvedereăalăbuddhiştilor,ăchiarăşiăatunciăcândădoarăelă(sfântul)ă
beneficiaz ăşiănumaiămomentanădeăcunoaştereaăpeăcareăaădobândit-o la
unăpre ăatâtădeămare,ăsacrificiulăs uănuăaăfostăînăvan.ăEfectulăcunoaşteriiă
pe care a dobândit-oăîiăvaăapareădinănouăînăvie ileăviitoare.
Esteă totuşiă ună faptă reală acelaă c ă maeştriiă îşiă testeaz ă discipoliiă
cerându-le sacrificiulă personală câtă şiă ală propriet ii.ă Marpaă l-a pus pe
Milarepaă s ă îlă slujeasc ă timpă deă câ ivaă ani,ă punându-1ă s ă construiasc ă
singurăoăcas ăpeăcareăi-aăordonatădeăcâtevaăoriăs ăoădemolezeăcuătotulăşiă
s ăreînceapâăs ăoăcontruiasc ădup ăunăplanănou.
Milarepaă aă mersă pân ă laă limitaă peăcareă ună corpă oă poateă suporta,ă înă
timpăceăMarpaăp reaăc ăniciănuăseăsinchiseşteădeăvia aădiscipoluluiăs u.ă
AcelaşiăMarpa,ăcândădiscipolulăs uăCosdorăi-a adus toate vitele sale în
dar, l-aăfor atăs ăseăîntoarc ăacasaă(oăc l torie careăaăduratăcâtevaăzile)ăşiă
s ăseăîntoarc ăavândăpeăumeriăoăcapr ăpeăcareăaăl sat-oăînăgrajdădinăcauz ă
c ăeraăşchioap .
Acesteă dou ă fapteă suntă deosebită deă cunoscuteă înă Tibet. Şiă multeă
altele sunt povestite, într-adev r,ăc lug riiălamaăcontemporaniăînc ămai
p streaz ăoăpreferin ăpentruăacesteăpracticiăoarecumăaspre.
Înăvestăesteăaproapeăimposibilăs ăseăformezeăoăideeădespreăinfluen aă
exercitat ădeăc treăunămaestruăreligiosăasiaticăasupraădiscipolilorăs i.ăAmă
afirmată c ă tibetaniiă seă dovedescă maiă pu ină generoşiă decâtă hinduşiiă înă
demonstra iiăexagerateăaleăvenera ieiălorăpentruămaestruăşiăeiăpotădeosebiă
întreă ceeaă ceă esteă admirabilă şiă ceeaă ceă nuă esteă admirabilă înă caracterulă
ghiziloră loră spirituali.ă Aceastaă nuă faceă s ă fieă imposibilă ca,ă înă anumiteă
momente, impulsuriă bruşteă şiă plineă deă fervoareă s ă se ridiceă înă min ileă
discipolilor. Înfl c ra iădeăentuziasmăeiăsuntăatunciăcapabiliădeăac iuniăpeă
care majoritatea occidentalilor le-arăconsidera,ăprobabil,ănebuneşti.
Trecândă laă ceremoniaă deă ini iereă lamaă începeă prină a desena o
mandala.ăTermenulăsanscritămandalaăesteăfolosităînălucr rileădeăreferin ă
ale religiei lamaiste. Este echivalentul termenului tibetan kyilkhor55.
Lamaă Longchenă leă foloseaă înă egal ă m sur ă peă amândou ă înă texulă peă
care eu l-amă consultat.ă Şiă totuşi,ă exist ă oă diferen ă întreă mandat ă şiă
kyilkhor.ă Celeă dintâiă suntă alc tuiteă dină figuriă simboliceă şiă daruriă c treă
zeit i.ăCeleădinăurm ăpotăfiăanimateădeăprezen aăunorăfiin eăsauăfor eăpeă
care le introduce lama. Mai multe mandaleă potă s ă intreă înă compozi iaă
unui singur kyilkhor.
Mandata angkur-uluiă “cuă activitate”ă esteă p trat 56. Lungimea
fiec reiaă dintreă laturileă saleă esteă aceeaşiă cuă ceaă dintreă cotulă şiă vârfulă
degetuluiă mijlociuă ală c lug ruluiă lamaă careă oă deseneaz .ă Suprafa aă saă
trebuieăs ăfieălaăfelădeăneted ăcaăceaăaăuneiăoglinzi.ăDesenulăesteăschi ată
cu nisipă deă cinciă culoriă diferite:ă alb,ă galben,ă verde,ă roşu, albastru. La
fiecareă col ă ală mandaleiă esteă oă uş ă înă mijloculă c reiaă seă afl ă ună discă
albastruă peă careă figureaz ă ună lotusă cuă optă petale.ă Pentruă aă împrejmui
desenulă simbolică seă traseaz ă patruă “fâşii”.ă Culorileă careă leă corespundă

55
Consulta iăcuăprivireălaăsubiectul kyilkhor-urilor; cartea CuămisticiăşiămagicieniăinăTibet.
56
Totuşiăînăsensulăstrictăalăcuvântuluiămandala înseamn ăcaăşiăkyilkhor cevaă"rotund”.
sunt:ăalbălaăest.ăgalbenălaăsud,ăroşuălaăvestăşiăverdeălaănord.ăînăinteriorulă
acestei împrejmuiri sunt aranjate diferite daruri în timp ce alte figuri
reprezint ădiferiteă ri.ăaşez ri,ăş.a.m.d.
O alt ă “fâşie”ă reprezentândă dordjeă împrejmuieşteă întregulă desen.ă
Laă centruă şiă înă celeă patruă col uriă seă afl ă aşezateă cinciă boluriă ritualeă
fiecareă fiindă inscrip ionateă cuă Aum-A-Hum.ă Acesteă boluriă con ină
mixtur ă deă ap ă curat ă şiă lapteă înă careă auă fostă aşezateă cinciă feluriă deă
cereale, cinci feluri de plante medicinale, cinci feluri de parfumuri, cele
treiă “albe”:ă frişc ,ă untă şiă brânz ă şiă treiă “dulci”:ă miere,ă zah ră şiă melas .ă
Cinciăs ge i,ăcinciăoglinzi,ăcinciăbuc iădeăcristalădeăstânc ,ăcinciăbuc i
deăm taseădeăcinciăculoriădiferite,ăcinciăimaginiăaleăcelorăcinciăBuddha-şiă
misticiă (totulă înă miniatur )ă suntă aşezateă caă ornamenteă lâng ă fiecareă
dintreăvaseăşiăcinciăpeneădeăcocoşăsuntăaşezateăînăfiecareădintreăele.ăîntr-
unăpocalăînăform ădeăcraniuăumană(uneoriăunăcraniuăumanăadev ratăfixată
peă treiă picioruşeă deă argint)ă seă afl ă ună altă preparată (uneoriă ceaiă negru,ă
alteoriărachiuădeăcereale)ăreprezentândăb uturaănemuririi.
Unăpumnalămagicăesteăaşezatălâng ăfiecareădintreăceleăpatruăuşi,ăiară
patruă cu iteă cuă lame curbate sunt introduse în mandala prin cele patru
laturi.ăPr jituriăritualeă(torma)ăşiădiferiteăobiecte cerute pentru acordarea
angkur-ului sunt din nou plasate pe mandalaăcareăesteăînăsfârşităaşezat ă
peăunăpiedestalăşiăînconjurat ăcuăthankoă(picturiăcareăseăruleaz ăprecumă
kakemono japoneze).
Ceremonia angkur-uluiăincludeătreiăp r i:
1. Lamaăbinecuvânteaz ăatâtămandalaăcâtăşiăpeăsine.ă
2. Discipolul este admis în înc pereaăînăcareăseăafl ălama.ă
3. Este conferit angkur-ul.
Laă început,ă lamaă careă esteă singur,ă invoc ă prezen aă luiă Buddha în
mandala.
Trebuieă s ă fimă conştien iă c cel care este invocat aici nu este acel
Buddhaă istorică sauă chiară sufletulă luiă careă seă presupuneă işiă areă locuin aă
actual ă într-un paradis sau altul. În ritualul de acest fel, termenul
Buddha areăsemnifica iaăesoteric ădeăcunoaştereăposedat ădeăBuddha-şi,ă
for aăspiritual ăexistent ăînăelăşi aceast ăfor ăurmeaz ăs ăfieăcomunicat ă
discipolului.
“În ''angkur-ulă cuă activitate”ă primaă parteă aă ritualuluiă esteă foarte
scurt .ăDeăîndat ă ceă esteăterminat ,ăaspirantulă esteăinvitată locul în care
lamaă aă r masă pân acumă închis.ă Aceast ă ini iereă poateă fiă acordat ă fieă
unui singur discipol, fie mai multora în cadrulă aceleiaşiă ceremonii.ă
Candidatul sau fiecare candidat în parte,ă dac ă suntă maiă mul i,ă seă
prosterneaz ă înă fa aă luiă lamaă şiă aă mandala-ei.ă Apoiă urmeaz ă ună dialogă
liturgicăîntreămaestruăşiădiscipol.ăCândăsuntăprezen iămaiămul iădiscipoli
eiă recit ă împreun ă parteaă loră deă dialog.ă Traducereaă careă urmeaz ă vaă
ajuta formarea unei idei despre ceea ce se spune:
Discipolul:ă“Nobilălama,ăfiin ăminunat !ăSoartaăeăinimoas ăcuămineă
pentru c ă m-aă l sată s ă m ă apropiiă deă aceast ă mareă tain .ă Teă imploră
împ rt şeşte-m ăcuăea.”
Lama:ă “Fiule,ă tuă careă aiă înă urmaă taă ună trecută deă fapteă merituoase,
intrândăpeăcaleaăascuns ăaăînv turilorămele,ăveiădobândiăroadeleăbuneă
şiă neliniştileă taleă seă voră spulberaă peă m sur ă ceă teă veiă împ rt şiă cuă
nestemataăcunoaşterii.
R spunde-mi,ăeştiădoritorăs ăm ăaiăpeămineăcaămaestru?”ă
Discipolul:ă“Suntăfoarteădoritor,ălama.”
Lama:ă “Celeă cinciă în elepciuni57,ă Buddha,ă înv turaă şiă ordinulă
religiosăexist ăînătine.ăAjungândăprinămedita ieăs ărecunoştiăesen aălorăînă
tineă însu i,ă purificată deă totă r ul,ă caut ă eliberareaă adev rat ;ă caut ă
eliberareaăînătineăînsu i.”
Discipolul: “Ajutatădeăm rinimiaămaestruluiămeu,ăfieăcaăeuăînălumeaă
aceastaăîntunecat ădeăignoran ăs ăfolosescălampaăproprieiămeleăc iăşiăs ă
descop răîn elepciuneaăcareăs l şluieşteăînăinteriorulămeu.”
Dup ăaceastaălamaăleag ăoăcoard ăalc tuit ădinăcinciăfireăcolorate de
bra ulă stângă ală candidatului.ă În cazul unui candidat care este femeie,
coardaă esteă ataşat ă bra uluiă drept.ă Înă timpă ceă oă leag ,ă lamaă rosteşteă oă
57
Celeăcinciăîn elepciuniăsunt:ă(1)ăîn elepciuneaăsfereiăexisten ei,ăaceeaăcareăpoateăs ărecunoasc ăunitateaăfundamental ăaăluc rurilorăfar ăs ă in ăseamaădeădeosebirileăînăaspectulăloră
exterior; (2) în elepciuneaăcareăfaceăcaălucrurileăs ăseărealizeze;ă(3)ăîn elepciuneaăcareădiferen iaz ,ăcareăfaceăcunoscuteăînămodăclarăto ateăobiecteleăcuăpropriet ileălorăparticulare;ă(4)ă
în elepciuneaăcareăuneşte,ăcareăfaceăcunoscut ăcaracteristicileăcomuneăaleălucr urilor,ăidentitateaănaturiiălor;ă(5)ăîn elepciuneaăcareăreflect ăcaăoăoglind ,ăcareăcunoaşteăperfectătoateă
lucrurileăcaăoăoglind ,ăf r ăs ăfieăafectateădeăele.
formul ămistic ă(snags).ăApoi,ăînătimpăceărecit ăalteăsnags,ăelăiaăunăvasă
careăcon ineăap ăsfânt ăcareăesteăaşezat înăfa aălui,ăînăafaraămandala-ei,ăşiă
spune:
“Aceast ă ap ă esteă apaă minunat ă aă jur minteloră careă leag .ă Dac ă
încâlciăacesteăjur minteăvei arde în focuri purgatoriale cumplite perioade
nem surateădeătimp.ăDar,ădac ătuăeştiăcredinciosălor,ăeforturile tale vor fi
încununateă deă succes.ă P strândă înă inimaă taă aceast ă ap ă caă semnă ală
angajamentelorăsacre,ădinăinteriorulăt uăseăvaăridicaăputerea”ă(putereaădeă
aăatingeăscopulăini ierii).
Apoiădiscipolulăprimeşteăînăc uşulăpalmeiăsaleăcâtevaăpic turiădeăap ă
pe care le bea.
Lamaă explic ă apoiă discipoluluiă în elesulă aşaă numi iloră centriiă deă
energieă “lotus”,ă careă suntă localiza iă laă ombilic,ă laă inim ,ă laă gâtă şiă înă
vârful capului, punctându-şiărecitareaăcuăcâtevaăb t iărareăşiăîn buşiteăînă
tamburinaă ritual ă (damaru).ă Candidatulă ascult ă cuă aten ieă acesteă
explica ii.ă
Pentruăaăreprezentaăsimbolicăfaptulăc ăîn elepciuneaăaăfostăascuns ă
sauăacoperit ădeăignoran ăpentruăoăperioad ădeătimpăalăc reiăînceputănuă
poate fi nici perceput nici imaginat, ochii candidatului sunt acoperi iăcuă
oăleg tur ădeămataseăneagr .
inândă înă mâinileă luiă împreunateă buc iă deă m taseă înă celeă cinciă
culori mistice, candidatul spune:
“Dinătimpuriăimemoriale,ăunăşirălungădeăcauzeăşiăefecteăm-a adus în
fa aăactualeiăc iăaăeterneiăluminiăunice.ăDeăaceea,ăfieăcaăs ăfacăşiăeuăparte
dină acest ă familieă sfânt (familiaă spiritual ă format ă deă maeştriiă şiă deă
discipoliiă careă auă apar inută şcoliiă misticeă înă careă candidatulă esteă ini iată
de la origineaă eiă şiă pân ă înă prezent).ă În continuare, candidatul legat la
ochi,ăarunc ăoăfloareăpeămandala.
Laăfiecareădintreăini ierileăcareăîiăsuntăacordate,ădiscipolului seăd ăună
nume nou. În cazul acesta, numele depinde de partea kyilkhor-ului pe
careăcadeăfloareaăaruncat ădeăcandidat.
Tabelulăurm torăindicaănumeleăînăgeneral dateăînăaceast ăini iere.
 Loculăundeăaăc zută Numeădeăb rba i Nume de femei
floarea
în mijlocul mandalei Eliberat de multiplicitate Spa iuăinfinit

la est Natur minunat Lumin ăceălumineaz ă

spa iu!

la sud Bucurieăn scut ădinăsine Luminaăesen eiă

lucrurilor

la vest Rege binecuvântat Lotusăceăcucereşteă

înaltul
la nord Eliberatădeălimit rileă Minteăegalăextins ăînă
celorăcinciăsim uri toateădirec iile

Discipolulătrebuieăs ăp strezeănumeleăsaleăini iaticeăstrictăsecreteăînă

timp ce numele primit la intrarea în ordinul religios devine cel cu care
unăc lug răesteăcunoscutăulterior.
Recitareaăliturgic ăcontinu ădup ăceăaăfostădatănumele.ă
Discipolul:ă “Doamne,ă tuă careă iă sceptrul,ă maestruă debordândă deă
în elepciune,ăbinevoieşteăs ălumineziăignoran aăcelui careăr t ceşteăînc ă
orbăînăceleătreiălumi.”
Lama:ă “Fiuă deă vi ă nobil 58,ă careă orbită deăignoran ă te-aiă fr mântată
atâtă deă multă timpă f r ă s ă afliă ceeaă ceă seă g seaă dejaă înă tine,ă cuă acestă
sceptruă asemeniă pietreiă Yidjineă (piatr ă fabuloas ă careă acord ă
îndeplinireaătuturorădorin elor),ăî iăvoiădaăputereaădeăaăvedeaălumina.”
Cuă ună sceptruă deă aur,ă lamaă d ă laă oă parteă bucataă deă m taseă neagr ă
care acoperea ochii discipolului. Înăacestămoment,ădiscipolulătrebuieăs ă
aib ăcredin aăc ăignoran aăsaăesteăspulberat .
Lama:ă“Priveşte,ăfiuădeăfamilieăbun ,ăpriveşteăcuăaten ieăînăinteriorulă
t u;ăpriveşteăîncetăînăjurulăt u.ăSuntămulteălucruriădeăv zut.”

58
Fiuă ală uneiă familiă buneă sauă fiuă ală unoră str moşiă nobiliă eraă ună numeă clasică dejaă înă folosin ă înă timpulă vie iiă luiă Buddha.ă Laă aceaă vremeă seă aplicaă discipoliloră careă apar ineauă casteiă
hinduse a kshatriya-loră(nobilimea)ăînă;ăcareăîşiăareăobârşiaăînsuşiăBuddha,ăpentruăa-i deosebi de brahmani (casta preo ilor).ăînainteăcaăBuddhaăs ăînceap ăs ăpredice, mul iănobiliăseăluauă
cu succes la întrecere cu brahmanii în domeniul filosofiei. în angkur-ul maiă susă men ionat,ă numeleă “fiuă ală unoră str moşiă nobili"ă esteă folosită laă figurat.ă Seă aplic ă (1)ă uneiă presupuseă
ascenden eăspiritualeă(seăpresupuneăc ăînătimpulăvie ilorăanterioareăcandidatulăaăfostăadoptatăcaădiscipolă deăunămaestruăapar inândăuneiăascenden eăspirituale),ă(2)ăuneiăascend en eădeă
fapteăbuneădinăvie ileăanterioareărezultândăînănaştereaăcandidatuluiăsubăform ădeăfiin ăuman ăd ruit ăcuăinteligen ăşiădi spus ăs ăcauteăiluminareaăspiritual .
 înăacestămoment,ăseăspuneăc ăceiăcuăminteaăpur ăîlăv dăpeălamaăsubă
aspecte diferite, uneoriăsubăformaăuneiăzeit iăsauăînconjurat cu raze de
lumin ăemanândădinăcorpulăs uăsauăf r ăform ăfiindăînlocuitădeăoă“raz ă
deălumin ”.ă
Lamaăîlăîntreab ăpeădiscipol:ă“Ceăveziăînămandala?”
Candidatulănumeşteăculoareaăpeăcareăoăvedeăcelămaiăpregnantădintreă
cele folosite la desenul mandala-eiă şiă aceast ă culoareă denot ă naturaă
“în elepciunii” predominante în el.
Apoiă lamaă indic ă succesivă cuă sceptrulă s uă deă aură diferiteă p r iă aleă
kyilkhor-ului (mandala)ă explicândă discipoluluiă sensulă deseneloră şiă ală
diferitelor obiecte plasate pe ele. Fiecare obiect sauă figurin ă esteă ună
simbolălegatădeăconcep iileăcosmogoniceăsauădeăconstitu iaăpsihologic ă
sauăpsihic ăaăomului,ăaşaăcumăesteăelăconceputădeăc treătibetani.
Acumă amă ajunsă laă ritualurileă pentruă “transmitereaă puterii”,ă laă
diferiteleăangkursăcareăconstituieă“ini iereaăcuăactivitate”.ăAcesteăcâtevaă
angkur sunt denumite respectiv:
Angkur-ul maestrului mistic.
Angkur-ul tainic,
Angkur-ulăcunoaşteriiăşiăalăîn elepciunii.
Angkur-ul cuvintelor simbolice.

1.ANGKUR-UL MAESTRULUI MISTIC.

Gesturile rituale ale acestui angkur constau în atingerea cu vase

con inândă ap ă sfânt ă aă celoră patruă puncteă aleă corpuluiă unde,ă conformă
lamaiştilor,ă seă afl ă centreleă deă for ă psihic ă şiă apoiă înă turnareaă uneiă
pic turiădinăaceast ăap ăasupraăfiec ruiaădinăacesteălocuri.ăAşaăcumăs-a
mai spus, pe kyilkhor sunt plasate cinci vase, unul în mijloc iar celelalte
patruăsuntăplasateăînădirec iaăcelorăpatruăpuncteăcardinale.ăVaseleăpoart ă
urm toareleănumeăsimbolice:
Vasulăsfereiăexisten ei,
Vasul naturii eterne,
Vasulăîn elepciuniiădinăeaăîns şiăn scute,
 Vasulăeliber riiădeăpasiuni,
Vasulăîn elepciuniiăneîntârziatăaduc toareădeăbeatitudine.ă
Discipolulă şadeă cuă picioareleă încrucişateă cuă atitudineaă obişnuit ă aă
statuilor lui Buddha.
Lama, luând vasul care seăafl ăînămijloculăkyilkhor-ului îlăaşeaz ăpe
capulăcandidatuluiăşiăspune:
“Vasulăsfereiă existen eiăesteăumplutăcuăpre ioasaăap ă aăluminii.ă Fiuă
binecuvântat,ă acum,ă cândă iă seă ofer ă posibilitatea,ă p trundeă naturaă
existen ei.”ă Limbajulă mistică ală Tibetuluiă esteă plină deă imaginiă specificeă
folosind termeni tehniciă pentruă careă esteă dificilă deă g sită echivalentă înă
limbileă occidentale.ă Aici,ă sferaă existen eiă esteă deă asemeneaă şiă ceaă aă
“legiloră universale”.ă În definitiv, este vorba a discerne natura
fenomenelorămaterialeăşiăpsihiceăcareăcompunălumea.
Lamaătoam ăo pic tur ădeăap ăsfânt ăpeăcapulăcandidatului.ăAceasta
marcheaz ă purificareaă centruluiă deă energieă peă careă teoriileă misticeă îlă
localizeaz ăînăvârfulăcapului.
Lama.ă“Acestăvasăşiăaceast ăap ăsuntăceleăaleă“în elepciuniiădoctrineiă
radiind din interiorul vidului59”.ăFiuăbinecuvântat,ăacum,ăcândă iăseăofer ă
posibilitatea,ăcunoaşteăîn elepciuneaăcareăexprim ăunitateaăfundamental ă
aă tututroră lucrurilor.ă Fieă caă aceast ă cunoaştereă adev rat ă careă
s l şluieşteăînătineăs ăseătrezeasc .”
Vasul de la estul kyilkhor-ului esteăaşezatălaăinimaăcandidatului.
Lama:ă “Apa60 atotp trunz toareă ceă izvor şteă dină eaă îns şiă umpleă
vasulă “naturiiă eterne”.ă Fiuă binecuvântat,ă în elegeă naturaă originar ă şiă
neînfricat ăaătuturorălucrurilor.”
O pic tur ădeăap ăesteăturnat ăpeăloculăinimii61, marcândăcaăşiămaiă
înainteăc ăcentrulădeăenergieăalăacestuiălocăaăfostăpurificat.
Lama.ă “Acestă vasă şiă aceast ă ap ă suntă celeă aleă inteligen eiă prină eaă
îns şiă luminoas ,ă peă careă nimică nuă oă poateă întuneca.ă Fiuă binecuvântat,ă
acum cândă iăseăofer ăposibilitatea,ăcuunoaşteă«în elepciuneaăoglind »”.
59
Expresiaăesteăexplicat ăca:ăîn elepciuneaăimanent ăaălucrurilorăexistenteăînăvid. Pentruăaăîn elegeăaceast ăexpresie,ăfiin aătrebuieăs ăcunoasc ădiferiteăsensuriăaleătermenuluiădeă vid din
buddhismul mahâyanic
60
Apa aiciă areă sensulă deă fluid,ă deă substrat.ă Spreă exempluă spa iulă înă concep iaă tibetan ă esteă ună genă deă fluidă careă p trundeă totul.ă A iciă esteă vorbaă deă cevaă maiă mult,ă careă p trundeă şiă
gândurile, sentimentele, legile naturale...
61
Discipolulă poart ă costumulă s uă obişnuit;ă nuă esteă dezbr cată sauă acoperită cuă oă rob ă simpl ă deă bumbacă aşaăcumă esteă necesară pentruă celelalteă angkur- uri.ă Pic turaă deă ap ă sfânt ă esteă
turnat ăpesteăveşmântulăs uăînăregiuneaăinimiiăşiăînăceaăaăombilicului.
 “În elepciuneaă oglind ”ă esteă unaă dină celeă cinciă în elepciuniă careă
acord ăcunoaştereaăadev rat ăaălucrurilorăreflectateăînăea şi,ăcaăoăoglind ă
careă r mâneă neschimbat ,ă indiferentă ceă obiecteă sauă sceneă reflect ,ă eaă
contempl ăsenin ăac iunileăşiăfenomenele.
Vasul de la sudul kyilkhor-uluiăesteăaşezatălaăgâtulăcandidatul.
Lama:ă “Apaă pre ioas ă aă dorin eiă deă cunoaştereă umpleă vasulă
“în elepciuniiădinăeaăîns şiăn scut ”.ăFiuăbinecuvântat,ăacumăc ăî iăesteă
oferit ăposibilitatea,ăizbuteşteăînăstr daniileătale.”
O pic tur ădeăap ăesteăturnat ăpeăgâtulăcandidatului.ăLama:ă“Acestă
vasă şiă aceast ă ap ă suntă celeă aleă cunoaşteriiă doriteă care,ă deă laă începutulă
veacurilor,ă exist ă înă “în elepciuneaă n scut ă dină în elegere”.ă
Cunoscându-teă peă tineă însu i,ă tuă î iă veiă realizaă toateă dorin ele.ă Fieă caă
“în elepciuneaăcareăfaceătotulăegal”ăs ăfieăprezent ăînătine.”
Aceast ă expresieă tehnic ă simbolizeaz ă în elepciuneaă careă dezv luieă
unicitateaă naturiiă tuturoră fiin elor.ă Oă astfelă deă în elepciuneă esteă
dobândit ăprinămedita ieăcontemplativ .
Vasulă deă laă vest,ă esteă aşezată laă ombiliculă candidatului.ă Lama:ă
“Pre ioasaăap ăaăfericiriiăcareăînnobileaz ăac iuneaăumpleăvasulăeliber riă
deăpasiuni.ăFiule,ăprimeşteăputereaădeăaădeveniălipsitădeăpasiuni.”
O pic tur ă deă ap ă este turnat ă peă ombilică şiă astfelă acestă centruă deă
energie este de asemenea purificat la fel cum s-aăprocedatăşiămaiăînainte.
Lama:ă “Acestă vasă şiă aceast ă ap ă suntă celeă aleă spiritulă etern,ă
imperturbabilă şiă plină deă fericireă careă subă formaă apeiă curg toareă aă
imortalit iiă îşiă croieşteă drumă prină centriiă deă for ă aiă corpuluiă (lotus),
Cunoaşteă“în elepciuneaădiscriminatorie”.”
Aceastaă seă refer ă laă în elepciuneaă careă faceă distinc iaă întreă
caracteristicileă specificeă şiă aleă tuturoră obiecteloră cunoaşteriiă şiă leă
catalogheaz ăcorect.
Vasulă deă laă nordă esteă aşezată rând pe rând la fiecare din cele patru
locuri atinse de celelalte vase, vârful capului, inima, gâtul si ombilicul.
Lama:ă “Apaă pre ioas ă aă ac iuniloră buneă umpleă vasulă “în elepciuniiă
neîntârziată aduc toareă deă beatitudine”.ă Fiuă binecuvântat,ă dobândeşteă
for aăatotputernic careăaduceăîndeplinireaă eluluiăt u.”
 O pic tur ă deă ap ă esteă turnat ă peă fiecareă dină cele patruă p r iă aleă
corpuluiămen ionateăanteriorăpentruăenergizareaăcentrilorăpsihiciăplasa iă
în locurile respective.
Lama:ă“Aceast ăap ăşiăacestăvasămarcheaz ăatingereaăesen eiăveşnică
liber ,ăluminoasaăradia ieăaăenergieiăspirituale.ăAceast ăîn elepciuneăprin
eaăîns şiăluminoas ,ăprinăeaăîns şiăliber ăşiădinăeaăîns şiăn scut ,ăaceast ă
mare for ă aă eternit iiă atotperfecte, cunoaşte-oă caă fiindă “în elepciuneaă
combinat ăcuăactivitate”.”

2.ANGKUR-UL SECRET

Ac iunileăacestuiăritualăsuntălaăfelăcuăceleăaleăangkur-ului maestrului
misticădescrisămaiăînainte,ădarăînălocădeăvaseleăumpluteăcuăap ăsfânt ăseă
foloseşteă ună vasă realizată dină parteaă superioar ă aă unuiă craniuă uman.ă
Acestaăseăaşeaz ăoăsingur ădat ăşiăînăordineăpeăcap,ăpeăinim ,ăpeăgâtăşiă
pe ombilic. Se presupune c ă acestă tipă deă vasă con ineă po iuneaă
imortalit iiăpus ăînăeviden ăprintr-oăt rieăf cut ădinăgrâneăsauăprinăceaiă
negru.
Textul liturgic, în mod considerabil mai scurt decât anteriorul, se
refer ă laă simbolulă “tat luiă şiă ală mamei”,ă personificândă metodaă şiă
cunoaşterea.ă Seă refer ă deă asemeneaă laă curen iiă deă energieă psihic ă ceă
circul ă prină corpă şiă laă schimburileă deă for ă careă auă locă întreă diferiteleă
fiin eăînăunivers.
Concep iiăşiăsimboluriădeăorigineăShaivaăpredomin ăînăacestăangkur,ă
careăesteăfoarteăîndep rtatădeăstilulăbuddhistătradi ional.

3.ANGKUR-ULăCUNOAŞTERIIăŞIăALăÎN ELEPCIUNII

Acestaănuăimplic ăac iuniăritualeădeăniciăunăfel.ăEleăauăfostăînlocuiteă

cuă “activit ileă mentale”ă (yidă kyiă phyagă rgyaă seă pronun ă yidă kyiă chagă
gya).ă Cuvinteleă luiă Lamaă seă afl ă în leg tur ă cuă teoriiă întrucâtvaă
asem n toareă Vedanteiă hinduse.ă Aiciă seă spuneă c ă lumeaă fenomenal ă
esteă ireal ,ă constituindă ună felă deă spectruă (înă sanscrit ă lila)ă înă care,ă
datorit ă inconştien ei,ă Absolutulă apareă involuntară şiă indisolubilă unită cuă
maya (iluzia).
Aiciă discipolulă esteă invitată s ă priveasc ă manifestareaă caă ună jocă (înă
tibetan ărolpa)ăînăcareăomulăîşiăg seşteăbucuria,ădeşiăeaăştieă- şiătocmaiă
deoareceăştieă - c ă fapteleălaăcareăesteămartor ,ăsuntă lipsiteădeărealitateaă
absolut .ă Lamaă îiă maiă comunic ă discipoluluiă uneleă formeă deă medita ieă
peăcareătrebuieăs ăleăpractice.

4.ANGKUR-UL CUVINTELOR SIMBOLICE.

Aici, într-un mod extrem de pitoreasc, lama descrie fazele

contempla ieiăsoareluiăpeăcareăleăcompar ăşiăleăpuneăînăleg tur ăcuăceleă
aleăform riiălumilor,ăconformăînv turiiălamaiste.
“Întreăcerăşiăp mânt,ăvânturile,ăcândăseăîntrep trundăuneleăcuăaltele,ă
formeaz ănenum rateădorjdeăr sucite”ă- imagine reprezentând agregarea
atomilor.
Apoiă asociereaă min iiă cuă materiaă seă faceă într-oă manier ă careă
aminteşteădeăteoriileăşcolilorădeăfilosofieăSamkya.
Ignoran a,ăac ionândăcaăoăfor ,ăfaceăcaămintea62 s ăias ădinăVidăşiăs ă
intreăînă“lumeaăcelorăcinciăelemente”.ăMinteaă(maiăprecisăconştiin a)ăvaă
intraăacumăînăciclulăcelămareăşiăvaătreceăsuccesivăprinăregateleăcelorăşase
feluriă deă fiin e,ă cândă fericit ,ă cândă nefericit .ă Eliberareaă esteă îns ă
instantanee când mintea s-aărecunoscutăpeăsine.ăAtunciăeaăevadeaz ădină
lumeaăînăcareăeraăînchis ,ăseăîntoarceăînăVidăşiăacoloăîşiăg seşteărepausul.
Limbaăoriental ,ăextremădeămetaforica,ăîmbin ăacesteăteoriiăaparentă
neclareăcuăelementeăpoeticeăimposibilădeăexprimatăînăalt ălimb ăşiăcareă
pună înă eviden ă realit iă deă necuprinsă pentruă minteaă discursiv .ă Aici,ă
minteaă confuz ă esteă reprezentat ă caă ună erouă traversândă înă suferin ă oă
c rareăîngust ăşiăchinuitoare,ăapoiăevadândădintr-o închisoare, întorcâdu-
seăacas ăşiăadormindăînăculcuşulălui.

62
Mintea aici este folosit în sensul de principiuăconştient.(n.t)
 INI IEREAă“F R ăACTIVITATE”

În timp ce angkur-ulă precedentă poateă fiă conferită înă locuin aă

c lug ruluiălamaă careă tr ieşteă într-oă m n stire,ăritualurile ini ieriiă “f r ă
activitate”- trebuie îndeplinite într-unălocăliniştităşiăpl cut.
Mandalaăesteădeădou ăoriămaiămareădecâtălaăritulăanterior.ăNuăoăvoiă
maiădescrie,ăevitândăastfelărepeti iiăcareăarăplictisiăcititorul.ăEăsuficientăs ă
spunăc ăfigurileăşiăobiecteleăcareăintr ăînăconstitu iaăeiădifer ăîntrucâtvaă
deăceleăfolositeălaăini iereaă“cuăac iune”.
Timpulă preg tiriiă luiă lamaă esteă lung.ă EIă trebuieă s ă îndeplineasc ă
diferiteăritualuriăşiăs ămeditezeătimpădeăcâtevaăzile.ăDac ănuăarăreuşiăs ă
fac ăacestălucru,ă“minteaăşiăcuvinteleăsaleănuăarăfiăpurificate”ăşiănuăiăs-ar
puteaă daă for aă necesar ă pentruă aă conferiă angkur-ul.ă Caă şiă angkur-ul
precedent,ăşiăacestaăpoateăfiăacordatămaiămultorădiscipoliăînătimpulăuneiă
singure ceremonii.
Chiar înainte de a intra în locul unde lama s-a închis pentru riturile
preg titoare,ădiscipolulătrebuieăs ăseăspeleăşiăs ăseăpurificeăcuăfumulăunoră
planteă frumosă mirositoare.ă Apoi,ă înă timpă ceă loveşteă dou ă chimvale,ă seă
indentific ă cuă oă anumeă zeitateă terifiant 63, închipuindu-se încojurat de
un cercă deă fl c ri,ă inândă înă mân ă be igaşeă deă t mâie,ă intr ,ă apoiă seă
prosterneaz ăînăfa aăluiălamaăşiăaăkyilkhor-ului,ăseăaşeaz ăşiăspune:
Discipolul:ă“Deşiăgreuădeăob inutăamăob inutăunăcorpăumană(şiăm-am
n scutăomăşiănuăoăfiin ădintr-oăalt ăspecie).ăM-am n scutăînă inutulăluiă
Jambuă(literarăînseamn ăIndia,ădarălaătibetaniăseărefer ălaă inutulăînăcareă
predomin ă înv turaă buddhist ).ă M-amă întâlnită cuă ună lamaă sfântă şiă cuă
mareaă înv tur .ă Aă venită vremeaă caă euă s ă intruă peă caleaă mântuirii.ă
Acumăcerăs ăfiuăini iatăînămareaăînv tur .
Înă timpulă succesiuniiă îndelungateă şiă dureroaseă deă renaşteriă amă
hoin rită precumă ună navigatoră peă ună vasă avariată înă mijloculă oceanului,ă
precumă oă pas reă prins ă înă capcan ,ă precumă ună c l toră pierdută peă ună
drum periculos, precum un condamnat în mâinile c l uluiăs u, cu toate
acesteaăeuăm ăvoiăeliberaăacum.
63
Acesteăzeit iăsuntăterifianteăpentruăceiăr i, perverşiăşiăpentruăfor ele care seăopunăevolu ieiăspirituale.(n.t.)
 Eliberareaă esteă oă briz 64 blând ,ă fericireă lipsit ă deă team . Aceast ă
ini iereă cuprindeă maiă multeă angkur-uriă şiă dou ă nivele:ă obişnuită şiă
excep ional.

NIVELULăOBIŞNUIT

Dup ăpreliminariiăoarecumălungi,ădiscipolulăimplor ăbinecuvântareaă

str moşilorăspiritualiăaiăluiălamaăcareăurmeaz ăs -lăini ieze;ăelăîlălaud ăpeă
lamaăşiăcaut ărefugiuăînăBuddha,ăînăînv turaăsaăşiăînăOrdinulăReligios.ă
Apoiăseăleag ăprinăurm toareleăjur minte:
“Nuă îmiă voiă umiliă niciodat ă colegiiă discipoli,ă nuă îiă voiă vorbiă
niciodat ădeăr u.
Nuăvoiăfaceăr uăanimalelor.
Nu voi insulta oameniiăcareămerit ărespect.ă
Nuăvoiăfaceăr uăc lug rilor.
Nuăm ăvoiădesp r iiădeămaeştriiămetodelorăsecrete.
Dinăaceast ăziăvoiărenun aălaătoateăritualurileăreligioase.ă
Voiăfiăcredinciosăjur mintelorămele.ă
Îmiăvoiăfolosiăcorpul,ăvorbireaăşiăminteaăcâtădeăbineăpot.ă
Nuăvoiăabandonaăînv turaăluiăBuddhaăşiăniciăîndatoririleămeleăfa ă
de maestrul spiritual.
Nuăvoiătr daăşiăniciănuăvoiăînşelaăniciăoăfiin ăvie,
Dinăacestămomentăpân ăcândăvoiădeveniăunăBodhisattvaă(fiin ăfoarteă
evoluat ăcareăvaădeveniăBuddhaăîntr-oăvia ăviitoare).
Nuăvoiăfaceănimicălipsitădeăbunăsim .
Voiăfiăatentălaăinstruc iunileăghiduluiămeu spiritual.
Nuăvoiăcauzaăsuferin ăniciăuneiăfiin e.
Nu voi cere nimic pe calea beatitudinii.
Nuăm ăvoiăconformaădorin elorălumiiăchiarădac ăarăfiăs ăm ăcosteă
via a.
Începândădinăaceast ăzi,ănuăm ăvoiăîncredeăînăcimitireăşiăsih striiă(caă
locuri mai potriviteădecâtăalteleăpentruăpracticareaămedita ieiăşiăob inereaă
ilumin rii).
64
Acesteă texteă copiaz ă stilulă texteloră budisteă indiene,ă careă suntă totuşiă cunoscuteă tuturoră c lug riloră lamaă erudi i.ă "Brizaă blând ”,ă considerat ă minunat ă într-oă ar ă cuă climată cald.ă
probabilăc ăarădeveniăoă“briz ăc ldu ”ădac ăimagineaăarăfiădeăorigineătibetan .ăCuătoateăacestea,ăunăvântăînvior toră - nu cald - esteăconsideratăcaăfiindăextremădeăpl cutădeătibetani, care
nuăpotăsuportaăc ldura.
 Voiărenun aălaătoateăpreocup rileălumeşti.
Nuăvoiărenun aăniciodat ălaăpreocup rileăspiritualeă(aceleaăcareătindă
spreăeliberareaăspiritual ,ăspreăeliberareădeăciclulărenaşterilor,ăcum ar fi
medita ia).”
Înă palmaă candidatuluiă esteă turnat ă oă pictur ă deă ap ă sfânt ă peă careă
acestaă oă vaă bea.ă Apoiă urmeaz ă predicaă luiă lama.ă Candidatuluiă iă seă
interziceă s ă comuniceă cuvinteleă misticeă precumă şi diferite detalii ale
angkur-ului unorăneini ia i.

NIVELULăEXCEP IONAL

Laă nivelulă excep ională nuă suntă folositeă kyilkhor-uri, sau orice alt
obiect ritual, discipolul cere angkur-ulă înă termeniiă urm tori:ă "O,ă lama;ă
purt toră ală sceptruluiă înv turii,ă eu,ă fiulă inimiiă tale,ă doresc angkur-ul
mariiă împliniriă f r ă ajutoră exterior. Explic -mi, O lama, kyilkhor-ul
ultimă careă esteă esen aă min iiă noastre.ă Odat ă intrată în untru,ă înă el,ă
niciodat ănuăvoiămaiăieşiăafar ”.
Lamaăîiăvaăspune:ă“Minunatăşiăfericităfiu,ăminteăluminat ăcareănuăaiă
primităînc ăangkur-ulămariiăîn elepciuni,ăî iăvoiăexplicaăkyilkhor-ul.
înl turândă toateă ra ionamentele,ă teă elibereziă dină leg turileă acesteiă
lumi,ăînceteziăs ăieiăşiăs ărespingiăadev rulăcareăesteăinferior.”
Acestaăesteăunaădinăînv turiiăfundamentaleăaleămisticilorălamaişti.ă
Adev ră inferioră sauă aproximativă (theă nadă pronun ată thaă ńied) este cel
careă seă refer ă laă lumeaă dină jurulă nostru,ă adev ră peă careă îlă consider mă
reală şiă careă esteă într-adev ră reală înă aceeaşiă m sur ă înă careă noiă înşine-
suntemăreali.ăAcestăadev răcuprindeădistinc iaăîntreăbineăşiăr u,ăpl cutăşiă
nepl cut,ăetc.,ăşiăconduceălaăacceptareaăunorălucruriăşiărespingereaăaltora.ă
Cel care s-aăridicatălaăîn elegereaăadev ruluiăsuperioră(tonătampa) vede
dincoloădeăacesteădinstinc iiăşiăatingeăpacea.
Florile pe care discipolul este pe cale de a le arunca pe kyilkhor sunt
totă atâtă deă imaterialeă caă acestaă dină urm .ă Eleă suntă numiteă “florile
cunoaşterii”,ăiarăkyilkhor-ul esteăcunoscutăcaă“celăcareănuăareăuşi”.
Candidatulă îşiă arunc ă deoparteă togaă monastic ,ă ună actă simbolică deă
renun areălaălucr rileăacesteiălumi,ăchiarăşiălaăceleămaiăsfinte,ăcumăarăfiă
îndeletnicirile rituale din ordinul religios. Elăîşiăduceămâinileălaăinim ăşiă
leăîmpreuneaz ,ăîşiăfixeaz ăprivireaăpeăinimaăluiălama,ăiarăapoiămaestrulă
şiădiscipolulăr mânăînăstareădeămedita ieăprofund .
 Sihaştriiă contemplativiă în,ă generală îşiă încheieă ini iereaă cu, aceste
medita ii.ăAl iămaeştriiădauădinănouădiscipoluluiăs ăbeaăap ăsfânt ădup ă
ceă medita iaă s-a terminată şiă discut ă peă îndeleteă despre diverse opinii
filozofice cum ar fl cele care se ocup ăcuă“sinele”ă(sauămaiădegrab ăcuă
“nonă sinele”),ă cuă celeă “patruă limite65” şiă multeă altele.ă Acesteă prelegeriă
succesive constitue tot atâtea angkur-uri.
Naturaăextremădeătehnic ăaăacestorădizerta iiănuăpermiteăapari iaăloră
altundeva decât într-un tratat purăorientalăcareăarădaănaştereăunorălungiă
comentarii.
Seăspuneăc ăaăfiăatent,ăiluminat,ăînălargulăt uă(far ăs ăfiătensionatăprin
efort),ă s ă r mâiă înă pace,ă far ă s ă n zuieştiă spreă cevaă şiă f r ă s ă respingiă
orice ar fi, constituieăini iereaă“excep ional ” aă“non-activit ii”.
Uneoriă suntă relatateă minuniă careă auă survenită înă timpulă celebr riiă
anumitor angkur-uri, fieă deă c treă oameniă careă sus ină c ă le-auă v zută
personal,ă fieă deă c treă al iiă careă afirm ă c ă acestă lucruă le-a fost spus de
martoriă oculari.ă Nuă esteă uşoră deă ob inută informa iiă despreă aceasta,ă
deoareceă ini ia iiă seă pună z logă peă eiă înşişiă pentruă p strareaă secretuluiă
referitoră laă circumstan eleă in ieiriiă lor.ă Eiă “încalc ”ă aceast ă promisiuneă
doarăfoarteărar,ăcând,ădup ăp rereaălor,ădinăînc lcareaăacesteiăpromisiuni
arărezultaăvreunăbineăspiritualăpentruăceilal i.
Miracolulăpoateăfiăînăleg tur ăcuăfirulăpeăcareălamaăîlăleag ădeăbra ulă
candidatului.ă Aceast ă opera ieă esteă adeseoriă realizat ă înă ziuaă
premerg toareă ini ieriiă şiă nuă înă timpulă ritualuluiă deă ini iere.ă Destul de
frecvent,ă deă firă suntă legateă m nunchiuriă deă iarb ,ă spiceă deă cerealeă sauă
alte obiecte mici.
Acesteă obiecteă auă fostă cuă lamaă înă timpulă retrageriiă preg titoareă
pentruă ini iereă şiă tibetaniiă credă c ă elă le-aă înzestrată cuă propriet iă
deosebite printr-o focalizareăspecial ăaăgândurilorăasupraălor.
Candidatulă ini iată p streaz ă leg turaă (firul)ă asupraă saă peă timpulă
nop ii,ăiarădiminea aăurm toareălamaăînsuşiăoăîndep rteaz ăîmpreun ăcuă
iarba, orzul sau orice altceva ce a fost legat de ea. În acest timp
discipolul îiăpovesteşteăviseleăpeăcareăle-a avut.

65
Acesteă“patruălimite” sunt:ă(1.)ănaşterea-moartea.ă(2.)permanen a- discontinuitatea.ă(3.)ăexisten a - non-existen a.ă(4.)ăuniversulămanifestată(lumeaăfenomenal )ă- Vidul.
 Seăspuneăc ăuneoriăcuăacesteăobiecteăauălocătransform riăciudate,ăliă
seăschimb ăformaăsauăculoarea,ăcrescăsauăscadăînăm rime,ăuneoriăchiară
dispar de tot.
Acesteaăsuntăconsiderateăsemneăceăindic ăorient rileăceleătainice ale
discipoluluiăşiăeleăprezicăviitorulăluiăspiritual.ă
Uniiă maeştriiă leă acord ă ceaă maiă mareă importan ,ă uneoriă eiă amân ă
ceremoniaă deă ini iereă sauă chiar,ă bazându-se pe aceste prevestiri refuz ă
cuăhot râreăs ămaiăconfereăini ierea.
Trecând peste acestea,ă minunileă celeă maiă frecventă suntă apari iile.ă
Dac ăadmitem,ăprecumătibetanii,ăc ăuneleăpersoaneăsuntăcapabileăs ăîşiă
fac ă gândurile vizibileă şiă chiară tangibile,ă creândă oă “fantom ” complet ă
cu toate par ileăei, acesteăfenomeneăpotăfiăcuăuşurin ăexplicate. Este de
asemenea verosimilăcaăatunciăcândăacesteăfenomeneăauăloc,ăaten iaăceloră
prezen iăfiindăconcentrat ăpeăunaăşiăaceeaşiăideeădeăpersonalitate,ăaceast ă
dirijare într-oă singur ă direc ieă aă aten ieiă ajut ă considerabilă laă creareaă
acestor fenomene.
Tradi iileă şiă legendeleă relateaz ă ună num ră considerabilă deă fapteă
surprinz toare,ă dară majoritateaă suntă aproapeă identiceă şiă exist ă doară oă
mic ădiversitateădeătipuriăaleăacestorăapari ii.
Îiă suntemă îndatora iă luiă Milarepaă pentruă relatareaă aă ceeaă ceă s-a
petrecut în casaăguruluiăs u,ăMarpa,ăcâtevaăzileădup ăceăacestaădinăurm ă
l-aăadmisălaăceaămaiăînalt ăini iereăpeăcareăeraăîmputernicităs ăoăacorde.
Milarepaă urmaă curândă s ă pleceă deă laă maestrulă s u.ă Aceastaă eraă
ultimaălorăîntâlnireămistic :ăunăfelădeăbanchet66 sacru înso itădeăritualuriă
înăonoareaăzeit ilorăşiăaăstr moşilorăspiritualiăaiăluiăLamaăoficiant.
Dagmedma,ăso iaăluiăMarpa, aăpreg tităofrandeăpentruăc lug rii lama
şiă pentruă Yidam-i, tormasă (turteă rituale)ă pentruă Dâkiniă şiă pentruă Cheuă
Kyongs67,ăiarădiscipoliiăini ia iăaiăluiăLamaăs-auăaşezatăînăfa aăkyilkhor-
ului,ădinăcareăfacăparteăşiăceiăprezen iălaăacestăfelădeăceremonie.
Apoiă Marpa,ă înă mijloculă cercului,ă aă f cută maiă multeă miracole.ă
Milarepaă relateaz ă c ă elă aă produsă figurileă luiă Kiepaă Dorje,ă Khorloă
66
Înătibetan ,ătsogogs hkhor, un ritual oarecum similar cu ganut-chakra tantricilorăhinduşi.ăTotuşi.ăînăvorbireaăcurent ,ătshogs hkhor seărefer ădoarălaăofrandeăaşezateăpeăaltar.
67
Scris Chos skyong, "protectorăalăreligiei‟‟,ăoăclas ădeăfiin eăcareăauăadeseaăorigineădemonic .ăEleăauăf ostăsubjugateădeăunămagicianăsfântăşiăobligateăs ăjureăc ăîşiăvorăfolosiăputereaă
pentruăaăap raăbuddhiştiiăşiăbudismulădeăduşmaniiălor.
Demchogă şiă ale altor câtorva Yidam-i, iar, în final, obiecte simbolice:
clopo elulă deă mân ,ă roata,ă sabia,ă etc.ă Apoiă auă ap rută silabele mistice
Aum-A-Humă înă alb,ă roşuă şiă respectivă albastru;ă deă asemeneaă formulaă
mantric ădeăşase silabe Aum-mani-padme-hum!. În încheiere discipolii
auăcontemplatădiverseăapari iiăscânteietoare.
Deăobservatăc ,ăînăceeaăceăpriveşteăacestăultimăgenădeăapari ii,ăacesteă
focuriă silen ioaseă deă artificiiă compuseă dină imaginiă mobileă deă diferiteă
culori luminoase, sunt adesea contemplate de cei care urmeaz ăsistemulă
yoghinădeăpreg tire.ăAceast ăform ădeăfocăesteăformaăînăcareăzeit ileăseă
dezv luieăînăriturileădubthabăaleălamaiştilor.
Ceeaă ceă consider mă maiă interesantă decâtă minunileă îndepliniteă deă
Marpa, este declara iaă peă care,ă conformă lui Milarepa, el a facut-o
discipoliloră luiă cuă aceast ă ocazie:ă “toateă acesteă apari iiă nuă suntă decâtă
miraje, forma iuniămagiceălipsiteăde realitate”.
Un om pe care l-amă întâlnită înă inutulă Ngolog-ilor68 unde era
capelanul (amchöd)ă uneiă c peteniiă deă tribă maiă pu ină importante, mi-a
povestit un incident remarcabil care a avut loc, spunea el, cu ocazia
proprieiăini ieri.
S-aăîntâmplatăs ăfieăînăfa aălocuin eiăizolateăaămaestruluiăs u,ăaăc reiă
uş ăeraăînchis ăprecumăoăcereaăritualul,ăînătimpăceăîn untruălamaărosteaă
frazele liturgice care îl evocau pe Heruka. Domnul atotputernic al
grup riiăDzogshenpa.ăÎnătimpăceăaşteptaăafar ,ăaăv zutăunăfelădeăcea ăceă
iradiaă dină toat ă suprafa aă t bliei de lemn careă formaă uşa.ă Dup ă câtvaă
timp, cea aă deveniă gradată maiă dens ă şiă lu ă înf işareaă unuiă Heruka
gigantic,ăf r ăhaine,ăpurtândăoăcoroan ,ăîmpodobităcuăcoliereăt cuteădină
capeteădeăoameniămor i,ăaşaăcumăesteădescrisăînădiferiteăc r iăşiătablouri.ă
Atitudineaă şiă privirileă saleă erauă aspreă şiă amenin toare.ă Cândă d duă cuă
ochiiădeăfantom ,ănoviceleăîngrozităf cuăinconştientăunăpasăînapoi,ădarăşiă
aceastaă(fantoma)ăavans ăcâ ivaăpaşi.
Eraămaiămultădecâtăputuăs ăîndureăbietulăcandidatălaăini iere.ăCuprinsă
deăpanic ,ăîncepuăs ăalergeănebuneşteăînăjosulăcoasteiămuntelui,ăurmatădeă

68
Lâng ăizvoareleăRâuluiăGalben.
amenin torulă Heruka, aă c ruiă paşiă enormiă şiă înce iă dep şeauă fiecareă
cincizeciădeăpaşiăaiănovicelui.
Urm rireaă nuă dur ă multă timp.ă Cuă minteaă tulburat ,ă incapabilă s ă
aleag ădirec iaăcorect ,ăfugarulăintr ăîntr-oăfund tur ăşiăfiiăobligatăs ăseă
opreasc .ă Amintindu-şiă sfaturileă peă careă le primise referitoare la
pericoleleădeănatur ăocult ăcareăîlăaşteapt ăpeăc l torulăC iiăScurte,ănuăseă
maiă îndoiă c ă i-a sosit ceasul. Oricât de ciudatăară p reaăaceast ăidee,ă în
locăs -iăm reasc ăgroaza,ăi-oăanihil .ăRec p tându-şiăcalmulămin ii,ăelăseă
aşez înămedita ieăcuăpiciorcleăîncrucişateăşiăcuăochiiăpleca i.
Capelanul mi-aă spusă c ă nuă eraă ună simpluă încep toră înă preg tireaă
mistic ă atunciă cândă iă s-aă întâmplată aceast ă aventur ă stranie,ă iară ideileă
saleă privindă existen aă şiă esen aă zeit iiă nuă erauă absolută deloc cele ale
maselor.ăCuătoateăacestea,ăelăconsider ăc ăoricareăarăfiănaturaăactualuluiă
Heruka,ăelăeraăoăputereăformidabil .
Gândurile sale se întoarser ă spreă ini iereaă ce-1ă aştepta.ă Îşiă imaginaă
c ,ăaărenun aălaăeaădintr-oălips ădeăcurajăl-arăfaceăpiard ătoateărealiz rileă
pe care le-aăob inutăpeăcaleaăspiritual ăşiăc ăarătrebui,ăapoi,ăs ăseănasc ă
deămulteăori,ăcaăunăunăomăcuătotulănecunosc torăalălucrurilorăspiritualeă
înainteăs ăaib ăoăalt ăocazieădeăaăascultaăvaloroaseleăînv turiăpredicateă
de un maestru sfânt69.ăAceast ăperspectiv ăîlăînsp imânt ămultămaiămultă
decâtă fantoma.ă Seă ridic ,ă gataă s ă înfrunteă orice,ă hot râtă s ă seă întoarc ă
imediat la lama.
Înătimpulăînăcareăelăr m seseăcuăochiiăpleca i,ăelăîlăpierdu,ăfireşte,ădină
vedereă peă Heruka.ă G sindă curajulă necesară s ă ridiceă privirea,ă v zuă c ă
fantomaă seă retrase.ă Formaă eiă uriaş ă ap ruă acumă barândă intrareaă înă
sih strie.
Capelanul mi-aăspusăc ăniciodat ănuăaăfostăînăstareăs ăîn eleag ăclar
ce s-a întâmplat ulterior. Îşiăaminteaăvagăuneleăincidenteăurmândăuneleă
altoraă cuă oă vitez ă ame itoare.ă Alergândă elă ajunseă laă Heruka,ă p şiă dreptă
prină el,ă sim iă oă durereă înă frunteă şiă seă reg siă înă interiorulă colibei,ă laă

69
Exist ăoăcredin ăcurent ăprintreăbuddhiştiiădinătoateăgrup rile,ăcumăc ănaştereaăca fiin ăuman ăînzestrat ăcuăinteligen ăşiăavândăocaziaăs ăaud ăpredicat ăînv turaăluiăBuddhaă
suntăîmprejur riărareoriăîntâlniteăînăvie iăsuccesive.ăCând,ăcaăunăefectăalăunorăcauzeădiverse,ăesteăposibilăpentruăIăfiin aă uman ăs ăînaintezeăspreăiluminareăşiăeaănuăprofit ădeăacestăprilej,ă
rezultatulăfirescăalăacesteiălipseădeăinteresăînălucrurileăspiritualeăesteăc ăseăabateădeăpeăcaleaăEliber rii.ăDup ăceăaăc zu tăînăacestămod,ăelătrebuieăs ăreînceap ătrudaăchinuitoareăcapabil ăs ă
aduc ăînapoiăşansaăpeăcareăa i neglijat-o înainte.
picioareleă maestrului,ă înă fa aă kyilkhor-uhuă iluminată şiă parfumată cuă
t mâie.
Dup ăcumăv ăimagina i,ănuăamăezitatăs ărelatezăacestăfaptăstraniuămaiă
multor lama, cerându-leăp rereaădespreăacestea.
Uniiă înclinauă s ă cread ă c ă viziuneaă fantasmagoric ă aă fostă pură
subiectiv .ă Omul,ă spuneauă ei,ă pierduseă contactulă conştientă cuă
împrejurimileăşiătr iseăaceast ăaventur ăstranieăîntr-unăfelădeătrans .ăCâtă
priveşteă cauzaă acesteiă transe,ă probabilă c ă lamaă aă transmisă înă minteaă
discipolului viziunea lui Heruka, iar discipolul a mai împodobit-o cu
elementeădinăminteaălui.ăSau,ăpoateăc ăemo iaăsim it ădeănoviceăodat ăcuă
apropiereaăini ierii,ăaăm ritătensiuneaămin iiăsaleădejaăconcentrat ăasupraă
luiăHerukaăşiăelăsingurăaăfostăcreatorulăviziuniiăsale.
Al ii,ădimpotriv ,ăauăfostădeăp rereăc ăHerukaăeraăoătulpa70 produs ă
deăexteriorizareaăgândurilorăluiălama,ăexteriorizareăperceptibil ăşiăaltuia.
Odat ă fantomaă creat ,ă lamaă îiă controlaă mişc rilcă sauă maiă degrab ă
discipolul f cuseăaceastaăinconştient,ăac iunileăluiătulpaăcorespunzândăcuă
tr irileăpeăcareădiscipolulăînsuşiăleăavea.ăTeroareaăsaăaăcauzatăatitudineaă
amenin toareăaăluiăHerukaăşi,ădeoareceăelăaăfugit,ăfantomaăaăînceputăs -l
urm reasc .
Aiciă aşă afirmaă c ,ă dup ă tibetani,ă sentimenteleă noastreă influen eaz ă
foarteăputernicăfapteleăşiăgândurileăcelorăcuăcareăvenimăînăcontact.ăAtâtă
tâlharulădeădrumulămareăcâtăşiătigrul,ădevinămaiăîndr zne iădac omul pe
careăîlăîntâlnescălâng ăoăp dureăsimteăteam ălaăvedereaălor,ăchiarădac ănuă
îşiămanifest ăteamaăprinăsemneăexterioare.ăEsteălaăfelăcuătoateăgenurileă
de sentimente.
Caădeăobiceiăînăastfelădeăcazuri,ăfiecareăpersoan ăîntrebat ăaăavutăoă
explica ieă deă dat.ă Totuşi,ă explica iileă dateă deă ceiă careă credă înă existen aă
luiăHeruka,ăoăfiin ăapar inândăalteiălumi,ăne-ar îndep rtaăpreaămultădeălaă
subiect. Înă Tibetă caă deă altfelă pretutindeniă înă est,ă exist ă multeă moduriă
distincteădeăaă“credeăînăDumnezeu”.

70
Crea ieămagic ă(scrisăsprulpa)
 Capitolul V

INI IEREAăMANI ŞIăDIFERITELEăÎN ELESURIăALEă

FORMULEI MANTRICE AUM MANI PADME HUM!

Dină capitolulă anterioră cititorulă aă ajunsă s ă în eleag ă c in ierileă înă

Tibetă apară caă nenum rateă por iă deschizându-se spre tot atâtea domenii
de activitate. O minoritateă restrâns ă deă c lug riă seă limiteaz ă laă aă cereă
patruă sauă cinciă ini ieriă misticeă conferiteă deă c lug riiă contemplativi.ă
Aceştiăaspiran iălaăstareaădeăBuddhaăsuntăpersoaneăsolitareărareoriăv zuteă
şiăcareăfoarteărarăatragăaten iaăcompatrio ilorălor,ăc lug riăsauălaici.
Esteăcuătotulăaltfelăînăceaăceăpriveşteănumeroşiiăini ia iăînădoctrineleă
şiăritualurileăpentruăcareăsuntăacordateăangkur-uriăspecialeă(aparentăfar ă
leg turi prea puternice între ele). Înă aceast ă categorieă intr ă nenum ra iă
maeştriiă sauă aşaă zişiă maeştriă dintreă careă uniiă seă bucur ă deă oă reputa ieă
bineă meritat ,ă deşiă aceastaă nuă esteă întotdeaunaă întruă totulă recunoscut .ă
Aceştiaă dină urm ,ă suntă ghiziă spiritualiă în elep i;ă ignorantul care are
latent ăînăel posibilitatea de a-şiătreziăîn elepciuneaăadormit ,ăvaăconstataă
laă ună momentă dată c ă deă ună asemeneaă înv toră esteă ghidată încet,ă dară
sigur.
Ceaă maiă simpl ă ini iereă poateă s ă con in ă elementeă filozoficeă oriă
mistice;ă acestă lucruă poateă fiă observată dină diferiteleă interpret riă aleă
binecunoscutei formule mantriceă Aumă Maniă Padmeă Hum!ă şiă dină
diferiteleăpracticiălegateădeăacesteăinterpret ri.
C l toriălaiciăşiăchiarăorientaliştiăafirm ,ăuneoriăpreaăuşor, c ăceeaăceă
eiănuăîn elegăimediatăeălipsitădeăsens.ăAutoriăerudi iăînămulteăalteădomeniiă
mai importante, chiarăşiăînămomentulădeăfa ătraducăcuvântulăAumăprină
exclama iaăbanal ă“Ah!”, iar Amin este dat ca echivalentul lui hum. Nici
c ăseăpoateăfaceăoăgreşeal ămaiămare.
Aumăpoateăsemnificaăceleătreiăaspecteăaleătrinit iiăhinduse:ăBrahma,ă
Vishnu, Shiva; de asemeneaă Brahman,ă “celă far ă deă ală doilea”ă dină
filozofia Advaita a Vedantei. Aum este simbolul Absolutului
inexprimabil,ă eă ultimulă cuvântă careă poateă fiă rostit,ă dup ă careă nuă exist ă
decâtă t cere.ă Sriă Sankarâcharyaă îlă numeşteă “bazaă medita iei”71, iar în
Mundakopanishad72 seă afirm ă caă Aumă esteă arculă cuă ajutorulă c ruiaă
“sinele”ă individuală ajungeă laă “Acela”ă (tat)ă universală careă nuă poateă fiă
numităniciăfiin ăniciănefiin .
Hinduşiiă consider ă Aumă caă fiindă sunetulă creatoră careă construieşteă
lumile. Când misticul a devenit capabilă s ă asculteă toateă suneteleă şiă
vocileă tuturoră fiin eloră şiă lucruriloră careă exist ă şiă seă mişc ,ă atunciă elă
percepeă uniculă şiă singurulă Aum.ă Acestă Aumă vibreaz ă înă adâncimileă
“sinelui”ă s u,ă iară celă careă ştieă cumă s ă îlă rosteasc ă înă linişteă ajungeă laă
eliberareaăsuprem .
Seăpareăc ătibetanii,ăcareăauăprimitămantraăAumădinăIndia,ăîmpreun ă
cuă mantreleă cuă careă aceastaă esteă asociat ,ă nuă auă avută niciodat ă
cunoştin ădespreădiferiteleăîn elesuriăpeăcareăaceastaăleăde ineălaăveciniiă
lor,ă deă dincoloă deă Mun iiă Himalayaă şiă niciă despreă loculă remarcabilă peă
careăîlăde ineăînăfilozofiileăşiăreligiileălor.
Aumă esteă repetată deă lamaişti,ă împreun ă cuă celelalteă cuvinteă aleă
formulelorăsanscrite,ăf r ăs ăleăacordeăvreoăimportan ăspecial ,ăînătimpă
ceă alteă silabeă mistice,ă p strateă secrete sunt considerate ca fiind foarte
puterniceă şiă suntă folositeă înă modă corespunz toră înă riturileă misticeă şiă
magice.
Trecândălaăcuvinteleăurm toareăaleăformulei,ămaniăpadme,ăînseamn ă
“bijuteriaă dină lotus”.ă Seă pareă c ă aiciă g simă sensulă imediată inteligibilă şiă
totuşiăinterpretareaăuzual ăaătibetanilorănuăiaăînăcosiderareăacestăîn elesă
literar,ăelăfiindăcompletănecunoscutămajorit iiăcredincioşilor.
Aceştiaă dină urm ă credă c ă oă repetareă mecanic ă aă formuleiă mantriceă
Aumămaniăpadmeăhum!ăleăasigur ăoănaştereăfericit ăînăNubăDewaăChen,ă
71
În comentariul din Mundakopanishad.
72
Pranavaăesteăarcul.ăAtmanăesteăs geataăiarăBrahmanăseăspuneăc ăesteă inta."ăPranava esteăunaădinădenumirileăsilabeiăAum;ăAtmanăesteă“sinele” individual.
Paradisulă occidentală ală supremeiă fericiri.ă Al ii,ă maiă bineă informa i,ă auă
aflatăc ăfiecareădintreăceleăşaseăsilabeăaleăformuleiăseăafl ăînăleg tur ăcuă
unaă dină celeă şaseă claseă deă fiin eă însufle iteă şiă cuă unaă dintreă culorileă
mistice,ădup cumăurmeaz :ă
Aumăesteăalbăşiăînăleg tur ăcuăzeii;
Maăesteăalbastruăşiăînăleg tur ăcuănon-zei73;
Niăesteăgalbenăşiăînăleg tur ăcuăoamenii;
Padăesteăverdeăşiăînăleg tur ăcuăanimalele;
Meăesteăroşuăşiăînăleg tur ănefiin ele74;
Humăesteănegruăşiăînăleg tur ăcuălocuitoriiăpurgatorilor.ă
Exis ă opiniiă diferiteă înă ceeaă ceă priveşteă efectulă celoră şaseă silabeă
asupraă fiin eloră c roraăleăcorespund.ăUniiă spunăc ărepetereaăloră îiăajut ă
peăaceştiaădinăurm ăs ăscapeădeănaşterileăviitoareăşiăîi conduce direct în
paradisul occidental, Nub Dewa Chen.
Al iiăconsider ăaceast ăideeăcaăfiindăabsurd .ăZeii,ăobiecteaz ăei,ănuă
auă nevoieă s ă fieă conduşiă într-un paradis din moment ce deja locuiesc
într-unul sau altul din aceste locuri pline de fericire.
Câtă despreă evadareaă dină ciclulă renaşteriloră prină intrareaă înă Nubă
Dewaă Chenă şiă aceastaă esteă ună non-sens.ă înv turaă buddhist ă afirm ă
limpedeăc ăvia aăesteătranzitorieăînătoateălumile,ăoriăcareăarăfiăacesteaăiară
moarteaăesteăsfârşitulăinevitabilăalăfiin elorăn scuteăînăele.
Al iiăv dăefecteleăcelorăşaseăsilabeăîntr-oăalt ălumin .ăEiăafirm ăc ănuă
fiin eleă dină celeă şaseă speciiă suntă eliberateă dină ciclulă renaşteriloră prină
repetareaă formuleiă Aumă maniă padmeă hum!ă ci,ă maiă degrab ,ă omulă careă
recit ă formulaă seă elibereaz deă oă renaştereă înă unaă sauă altaă dină acesteă
lumi.
Mul iătibetaniăpioşiădeăambeleăsexeăseămul umescăs ărepeteăformulaă
sacr ,ăconvinşiăc ăîşiăfaceăefectulădeăunaăsingur ,ăprinăeaăîns şi,ădup ăceă
eiăauăprimităini iereaăcareăleăasigur ăroadeleăformulei.
Cu toate c ă acestaă pareăincredibilă exist ă uneleăexplica iiă referitoareă
la acest proces misterios.
Aumă maniăpadmeăhum!ăserveşteăcaăsuportă medita iei,ăcareăpoateăfiă
descris ăîntrucâtvaădup ăcumăurmeaz :
Celeă şaseă feluriă deă fiin eă suntă identificateă cuă celeă şaseă silabe care
sunt imaginate a avea culorile respective indicate anterior. Acestea din
73
Lha-ma-yin, unăfelădeăTitaniămereuăînăr zboiăcuăzeiiăpeăcareăsuntăgeloşiăşiăpesteăaleăc rorălocuin eăîncearc s ăseăfac ăst pâni.ăEiăsuntăasura-şiiămitologieiăhinduse.
74
Aceştiă ne-oameni (mi ma yin) îiă includă şiă peă Yidag-i (pretâ-şiiă mitologieiă hinduse).ă Corpulă loră gigantică seă aseam n ă unuiă munte,ă iară gâtulă loră esteă filiform.ă Cantitateaă ridicol ă deă
mâncareă careă poateă s ăleă intreăpeă gâtă esteă insuficient ă pentruă a-iă hr niă peă aceştiă monştriiă neîncetată chinui iă deă foameă şiă sete.ă Cândă ei seă apropieă deă ap ,ă aceastaă seă transform ă înăfoc.ă
Pentruăaăalinaăsuferin eleăacestorăfiin eănenorocite,ăc lug riiăLamaăleăofer ăînăfiecareădiminea ăs ăbeaăap ăsfânt .ăCaăurma ieăaărituluiăîndeplinităasupraăei,ăaceast ăap ănuăseătransform ă
în foc atunci când Yidag-iiăvinăs ăîşiăpotoleasc ăsetea. Înăcategoriaă“ne-oamenilor”ăsuntăcuprinşiăsemi-zeii,ăfantomeleăşiăspiriteleădeădiferiteăfeluri,ăatâtăbinevoitoareăcâtăşi r uvoitoare.
urm ăformeaz ăunălan ăf r ăsfârşităcareăpurtatădeărespira ie,ăp trundeăînă
corp, intrând printr-oănar ăşiăieşindăprinăcealalt .
Peă m sur ă ceă concentrareaă mental ă devineă totă mai complet ă lan ulă
este vizualizat, la nivel mental, lungindu-se. Silabele sunt purtate
departeă deă expira ieă înainteă deă aă fiă absorbite,ă dină nou,ă odat ă cuă
inspira ia,ă şiă totuşi,ă lan ulă nuă esteă niciodat ă întrerupt,ă seă întindeă caă oă
band ădeăcauciucăşiăr mâneătotătimpulăînăcontactăcuăcelăcareămediteaz .
Gradat,ăşiăformaăliterelorătibetaneăseătransform ,ăiarăceiăcareă“ob ină
fructele” acestuiă exerci iuă percepă celeă şaseă silabeă caă fiind şaseă lumiă înă
careă nenum rateă fiin eă apar inândă celoră şaseă specii îşiă facă apari ia, se
mişc ,ăsufer ,ăşiădispar.
Seă vedeă astfelă clară c ă celeă şaseă lumiă şiă locuitoriiă loră suntă pur
subiectivi;ă oă crea ieă aă min iiă dină careă s-au formată şiă înă careă suntă
reabsorbi i.
Înă descriereaă ulterioar ă aă exerci iiloră deă respira ieă seă vaă vedeaă c ă
unele dintreăeleăconstauăînăre inereaărespira ieiăfar ăexpira ie,ăiarăalteleăînă
a nu reintroduce aerul în corp75 printr-oăinspira ieăurmândăimediatădup ă
expira ie,ăceeaăceăesteădenumităînălimbajătehnică“aăr mâneăgol”.
Înă timpulă medita ieiă asupraă formuleiă Aumă maniă padme hum! când
celeă şaseă silabeă suntă rostiteă odat ă cuă respira ia,ă celă careă mediteaz ă îşiă
imagineaz ă naştereaă celoră şaseă speciiă deă fiin e.ă Aceast ă lumeă dureaz ă
atâtaătimpăcâtăsuflulă“r mâneăînăafaraăcorpului”.ăOănou ăinspira ieăaduceă
înapoi, celui care mediteaz ,ă toat ă fantasmagoriaă universului,ă ceă esteă
absorbităşiăr mâneăînăelăatâtaătimpăcâtăîşiă ineărespira ia.
Cuăajutoulăacesteiăpractici,ămisticiiămaiăavansa iăintr ăîntr-oătrans ăînă
careălitereleăformulei,ăfiin eleăpeăcareăleăreprezint ăşiătotăceăareăleg tur ă
cuăaceastaăsuntăînghi iteădeăacelă“ceva”ăpeăcare,ădinănevoiaăunuiătermenă
careăs -lăexprime,ăbuddhiştiiăMahâyânaăl-au numit Vidul.
Apoi,ăajungândălaăaceast ăviziuneăşiăl-aăîn elegereaădirect ăaăVidului,ă
eiăsuntăelibera iădinăiluziaălumiiăaşaăcumăoăpercepemănoiăşi,ăprin urmare,
suntăelibera iădinăciclulărenaşterilorăcareărezult ădinăaceastăiluzie.
Observ mă asemnareaă acesteiă teoriiă cuă ceaă curent ă înă Indiaă
referitoareălaă“zileleăşiănop ileăluiăBrahman”;ăperioadeleăsaleăalternanteă
75
Folosescăinten ionatăsintagmaă“înăcorp”ăînălocădeăexpresiaăobişnuit ă“înăpl mâni”,ădeoareceăteoriileătibetaneăfieăc ănuăcunosc,ăfieănuădauăimportan ăroluluiăjucatădeăpl mâni.
deă activitateă şiă repausă sunt deasemenea reprezentate în cosmogonia
hindus ă prină “respira ia”ă luiă Brahman.ă Conformă acesteiă înv turi.ă
Universulă esteă manifestată cândă Brahmană expir ă şiă esteă reabsorbită cândă
inspira.
“Cândă vineă ziua,ă toateă fenomeneleă iesă dină nemanifestată (aviakta).ă
Când vineănoaptea,ăeleăsuntăreabsorbiteăînăel.”76
“Toateăfiin eleăse întorcăînăformaămeaămaterial ă(prakriti)ălaăsfârşitulă
unei kalpa. La începutul urmtoareiăkalpaăleăemanădinănou.”77
Înă medita iaă descris ă aici,ă tibetaniiă seă substituieă peă eiă înşişiă
ipoteticului Brahmană şiă gândesc:ă fenomeneleă peă careă leă percepă îşiă auă
origineaăînăfor aăcreatoareăaămin iiămele,ăeleăsuntăoăproiec ieăînăexteriorăaă
ceeaăceăexist ăînăinterior.
Acestă lucruă nuă înseam ă c ă nuă exist ă “ceva”ă obiectivă ciă doară c ă
lumeaă fenomenal ,ă aşaă cumă oă vedem noi, este un miraj fantastic, o
materializare a formelor pe care noi le concepem.
Deoareceă lucrareaă prezent ă nuă seă ocup ă cuă studiulă filozofieiă
tibetane,ăînălocăs ămergemămaiădeparteăînăaceast ădirec ie,ăvomăexaminaă
înc ăunaădintreămulteleăinterpret riăale formulei Aum mani padme hum!
Aceast ăinterpretareănuăi-aăînăconsiderareăîmp r ireaăînăşaseăsilabe,ăciă
examineaz ă formulaă înă sensulă literară “oă bijuterie într-ună lotus”,ă acesteă
cuvinte fiind socotite simbolice.
Ceaă maiă simpl ă interpretareă este:ă înă lotusă (lumea)ă seă afl ă oă piatr ă
pre ioas ă (înv turaă luiă Buddha).ă Oă alt ă interpretareă consider ă lotusulă
caăsimbolizândă“mentalul”ăînăaăc reiăprofunzimiămedita iaăintrospectiv ă
d ănaştereălaăcunoaştere,ălaăadev r,ălaărealitate,ălaăeliberare,ălaăNirvâna,ă
aceştiă termeniă diverşiă fiindă diferiteleă denumiriă aleă unuiaă şiă aceluiaşiă
lucru.
Amă ajunsă acumă laă oă concep ieă careă areă leg tur ă cuă unaă dintreă celeă
maiă izbitoareă înv turiă aleă buddhiştiloră Mahâyâna,ă prină careă eiă suntă
diferi iădeăbuddhiştiiăTheravadiniă(adep iiăHinayâna-ei).
Conformă acesteiă înv turi,ă Nirvâna,ă eliberareaă final ,ă nuă esteă
neap rată distinct ă de,ă şiă opus ă lumiiă fenomeneloră (sams ra).ă Misticiiăoă
descoper ă peă primaă înă inimaă celeiă dină urm .ă Nirvânaă (bijuteria)ă exist ă
cândă exist ă iluminarea.ă Samsâraă (lotusul)ă exist ă cândă exist ă ignoran a-

76
Bhagavud Gîta, VIII, 18.
77
Ibid., IX, 7
iluzie,ăcareăacoper Nirvâna,ătotăaşaăcumălotusulăcuămulteleăsaleăpetaleă
poate acoperiănestemataăascuns ăînăel78.
Humădeălaăsfârşitulăformulei,ăesteăoăexpresieămistic ădenotândăfuria.ă
Esteă folosit ă înă ritualuriă ală c roră scopă esteă subjugareaă şiă exorcizareaă
demoniloră şiă aă zeit iloră careă blocheaz ă evolu iaă spiritual .ă Cumă deă auă
fostăad ugateă"nestemateiăînălotus”ăşiăluiăAumă- silabaăsacr ăaăhinduşiloră
- este un fapt explicat în mai multe moduri.
Humă esteă ună felă deă strig tă mistică deă r zboi,ă scosă pentruă aă sfidaă
inamicul.ă Cineă sauă ceă esteă inamiculă aici?ă Uniiă îlă consider ă caă fiindă
demonii,ăal iiăcaăfiindătreimeaădeăînclina iiăspreăr uăcareăneă ineăînăciclulă
renaşterilor:ă pofta,ă uraă şiă prostia.ă Gânditoriiă maiă subtiliă consider ă c ă
duşmanulăesteă“eu-l”ăimaginarăpeăcareănoiăîlăîndr gimăatât.
Humă maiă semnific ă mentalulă eliberată deă toateă ideileă privitoareă laă
lucrurile obiective.
Formuleiă iă seă adaug ăoă aăşapteaă silab ăpentruăaăfixaăsfârşitul,ă dup ă
ună num ră deă repet ri,ă înă generală oă sut ă opt,ă caă num rulă deă boabeă dină
rozariulătibetan.ăC lug riiătibetaniăpricepu iăînălimbajulăsecretăneăînva ă
c ă aceast ă silab ,ă Hri,ă indic ă realitateaă profund ă ascuns ă înă spateleă
aparen elor,ăesen aăfundamental ăaălucrurilor.
Cât ă vremeă credinciosulă obişnuită seă vaă limitaă laă ini iereaă (lung)ă
descris ă înă paginileă anterioareă şiă laă repetareaă mecanic ă aă acesteiă
cunoscuteă formuleă mantrice,ă altoră credincioşi,ă înă timpulă ini ieriloră deă
nivelămaiăînalt,ăleăvorăfiăîmp rt şiteăgradatădiferiteleăeiăîn elesuriămisticeă
şiăezoterice.

78
Amăfolositătenneniiăsanscri iăNirvâna şiăsams ra deoareceăsuntămaiăcunoscu i.ăTibetaniiăspunăkorwa (ciclul) pentru samsâra şiătharpa (eliberare) pentru Nirvâna.
 Capitolul VI

RITUALURILE DUBTHAB

n num răconsiderabilădeăangkur-uriă(ini ieri)ăseăafl ăînăleg tur ă

U cuă aşaă numiteleă rituri,ă dubthab,ă careă de ină ună locă importantă înă
practicile lamaiste.
Termenul dubthab (scris sgrub thab) înseamn ă “mijlocă sau metod ă
deăsucces”.ăRezultateleăspreăcareăseăspuneăc ăacesteămetode conduc sunt
împ r iteăînăpatruăcategorii:
1.Blândeă sauă paşniceă (shiwa)ă pentruă aă ob ineă via ă lung ,ă s n tate,ă
noroc.
2.Expansiveă(gyaispa)ăpentruăaăob ineăbog iiăşiăfaim .
3.D t toareădeăputereă(wangwa)ăpentruăaăob ineăinfluen şiăputere.
4.Teribile (tagpo)79 pentruăaăputeaăob ineăputereaădeăaăcauzaăr ul,ădeă
a ucide sau distruge în orice fel, prin metode oculte.
Cum se poate ajunge la aceste diferite rezultate? Unii spundăc ăeleă
suntă lucrareaă unoră zeit iă care-şiă acord ă ajutorulă celoră careă îiă ador ă înă
mod corespunz tor.ăAl iiăafirm ăc ăscopul ritualurilorădubthabănuăesteăs ă
venerezeăzeit ile,ăciămaiădegrab ăleăsupun ;ăeiămaiăspunăc ăcelăcareăesteă
priceput în acest ritualăesteăcapabilăs ăfor ezeăatâtăzeiiăcâtăşiădemonii,ăs ă
işiăpun ăputereaă laădipozi iaăsaăşiăs ăiăs ăsupun ăîntrutotul.
Acesteă opiniiă suntă curenteă înă Tibet,ă dar,ă conformă lamaiştiloră mai
înv a i,ăambeleădenot ăoălips ădeăîn elegereăaăconcep iilor pe care sunt
bazate riturile dubthab80.
Înărealitate,ăjudecândădup ăexplica iileăpeăcareăleăg simăinălucr rileă
autoriloră anticiă şiă înă celeă dateă orală deă maeştriiă misticiă contemporani,ă
79
Scris respectiv: Shiwa, rgyaspa. dbangwa, dragpo.
80
În realitateătibetaniiăconsider ăzeit ileăpersonific riăaleăunorăenergiiă(for e)ăceăexist ăatâtăînăinteriorulăomuluiăcâtăşiăînă afara lui. Prin punerea în leg tur ăcuăeleăseărealizeaz ăoăridicareă
a practicantului în planurile psihiceăcareăînămodăobişnuitănuăpotă fi controlate. Apoi din aceste “lumiăparalele”ăcareăguverneaz ădinăsubtilăşiălumeaăfizic ăseărealizeaz ă ac iuniăcare vor
aveaăefecteăşiăînăplanulăfizic.ăAl iătibetaniăconsider ăc ă aceste zeit iăseăafi ănumaiăînăinteriorulăomuluiăşiăc ăeleănuăauăexisten ădistict ăEvocareaălor,ădeăfapt,ăpuneăînăeviden ăenergia
latent ăşiăînămajoritateaăcazurilorănecontrolabil ,ăchiarăa celuiăcareărealizeaz ăprocedeul.(n..t.)
esen aă metodeiă folositeă const ă înă vizualizareaă mental ă aă zeit iloră
concepute ca imaginiă peă ună ecrană şiă înă vizualizareaă unoră seriiă deă
transform riă prină careă acesteaă trecă înă cursulă ritualuriloră foarteă lungiă şiă
complicate.
Fiin eleă evocateă deă c treă dubpapo81 nu sunt nici un fel de crea iiă
imaginare, ele sunt întotdeaunaă personalit iă cunoscute ale lumii zeilor
şiădemonilor,ăcareădeăsecoleăauă fost venerate sau “îmblânzite” deăc treă
milioaneădeăînv a iălamaăşiăcredincioşi.
Ocultiştiiă tibetaniă afirm ă c ă acesteă fiin eă auă dobândită ună felă de
existen ă distinct ă datorat ă nenum rateloră gânduriă care au fost
concentrate asupra lor82.
Teorii similare sunt exprimate în scripturile sacre ale Indiei, în
Brihadă Aranyakopanishad,ă I,ă 4,ă 10.ă careă esteă considerat ă caă fiindă
anterioar ă buddhismului,ă g simă acesteă cuvinte:ă “Oricineă venereaz ă oă
zeitate cu acest gândă înă minteă “Elă esteă unul,ă euă suntă altul” este un
necunosc toră şi,ă caă ună animal,ă elă esteă folosită deă zei. Aşaă cum,ă f r ă
îndoial ,ămulte animaleăîntre inăomul,ătotăaşa,ăfiecareăomăîntre ineăzeii”.
Cumă facă oameniiă acesteă lucruri?ă Hr nindă personalit ileă subiective
aleăzeilorălorăprinăvenera iaăpeăcareăle-oăofer ,ămi-a spus un ascet hindus.
Maeştriiă lamaă ilumina iă suntă peă deplină conştien iă deă natura
personajelorăpeăcareăleăevoc ,ădarăeiăafirm ăc ăprinăacestăfelădeă“ac iuni”ă
misticeăesteăposibilăs ăseăob in ăefecte care altfel ar fi ob inuteădoarăcuă
mareăgreutate.ăCareăesteăexplica iaăacestei ciud enii?
Tibetaniiă spună c ă atunciă cândă înă timpulă celebr riiă unuiă rit, gândul
c lug ruluiă oficiantă devineă concentrată asupraă zeit ilor,ă acesteaă dină
urm ,ă careă “dejaă exist ”,ă devină pentruă elă înc ă şiă maiă realeă şiă maiă
puternice, indentificându-se pe sine cu ele, dubpapo seăpuneăînăleg tur ă
cu o acumulare de energie net superioar ă acelei pe care ar putea-o
produce prin propriile sale eforturi.
Contactulă cuă aceast ă putereă misterioas ă seă poateă dovediă benefică
pentruă c lug rulă careă celebreaz ă ritualul,ă asigurându-i satisfacerea
tuturorădorin elor.ăCuătoateăacestea,ădac ănuăesteăîndeajuns de priceput,
în principal în dubthab-urile dinăcategoriaă“teribil ”,ăelăpoateăfiătratatăr uă
şiă chiară ucisă deă personalit ileă plineă deă for ă peă careă le-a atras
concentrareaăsaămental .

81
Ceiăcareăoficiaz ăritualulădubthab.
82
Tibetaniiăinsist ăfoarteămultăasupraăacestuiăpunct.ăAmădatăcâtevaăexempleăînăcarteaă CuămisticiăşiămagicieniăinăTibet.
 Misticiiă dină Tibetă consider ă c ă zeiiă şiă demonii,ă paradisulă şiă iadul,
exist ă doară pentruă ceiă careă credă înă ele.ă Cuă toateă c ă exist ă într-o stare
laten ăînăfiecareăfiin ,ăzeulăcreatăşiăînsufle itădeămaseăareăputereaădoară
asupra celui care vine în contact cu el. Este necesar un filament, pentru
caă electricitateaă aflat ă înă stareă latent ă într-oă baterieă deă acumulatoră s ă
poat ă determinaăapari iaăluminiiă înă lamp .ăAceast ăcompara ie,ăexplic ă
cuă ună gradă considerabilă deă exactitate,ă ceeaă ceă seă afl ă înă min ileă
tibetanilor.
Majoritatea celor care celebreaz ăritualulădubthabănuăsuntăconştien iă
deă origineaă dual ă aă zeit ilor,ă peă careă leă venereaz ă înă timpulă
ceremoniiloră rituale.ă Eiă nuă în elegă c ă acesteaă dină urm ă suntă createă caă
entit iă distincteă prină concentrareaă mental ă aă maseloră deă credincioşiă şiă
puseă iar şiă înă valoareă temporară deă gândul c lug ruluiă oficiantă careă
ac ioneaz ă caă ună magnetă atr gândă acesteă for eă sauă personalit iă oculteă
careăexistauădeja.ăMul iădintreăeiăcredăc ăscopulăacestorăceremoniiăesteă
deă aă impresionaă minteaă cuă imagineaă fiin eloră înzestrateă cuă oă existen ă
real ,ă careă tr iescă înă modă obiectivă înă diferiteleă loră s laşuri.ă Aceastaă
trebuie,ă dup ă p rereaă lor,ă s ă aduc ă într-un contact strâns pe cel care
oficiaz ăceremoniaăşiăzeit ileăpeăcareăle-a onorat.
Ceiăcareăreuşescăs ăîn eleag ănaturaăsubiectiv ăaăzeit ilorăevocateăînă
timpulă ritualuriloră dubhtabă suntă sf tui iă deă maeştriiă s ă nuă priveasc ă
acesteă zeit iă caă peă nişteă fantomeă neglijabile.ă Seă spuneă înă ritualulă
dubthabăalăluiă Pală Khorloă Demchogă c ,ă pân ă şiă zeit ileăcreateămental,ă
suntă asem n toareă celoră careă seă presupuneă c ă locuiescă înă paradisuriă şiă
alte locuri sacre. Cuvinteleă textuluiă tibetană “eleă (zeit ile)ă ară trebuiă
considerateă caă dou ă aspecteă într-unulă singur,ă eleă apară caă form ,ă dară înă
esen ,ăsuntăVidulăf r ăform ”.
C lug rulăoficiantătrebuieăs -şiăimaginezeăc ădiferitele zeit iăseăafl ă
înădiverseleăp r iăaleăcorpuluiăs uăşiăs ăîn eleag ăc ăeleătoateăexist ăînăel.ă
Pentruă aă fixaă maiă bineă aceast ă ideeă înă min ileăceloră careă practic ă acestă
dubthab,ă ritualulă sfârşeşteă prină aă faceă caă zeiiă şiă demoniiă careă auă fostă
proiecta iădeăc lug rulăoficiantăs ăreintreădinănouăînăcorpulăs uăşiăs ăfieă
absorbi iăînapoiăînălamaăoficiant.
Ceaă maiă bun ă modalitateă deă aă oferiă oă ideeă câtă deă câtă clar ă despreă
acesteă rituri,ă atâtă deă diferiteă deă oricareă alteleă practicateăînă vest,ă esteă s ă
rezum mă unulă dintre ele. Principalele linii ale procedurii sunt practic
identice, oricare ar fi personalitateaăevocat ăînătimpulădubthah-ului.
 Cel pe care îl iau acum ca model este dubthab-ul lui Dorje Jigsjyed,
mareleăYidamăalăgrup riiăBoneteleăGalbene83.
Într-oă înc pereă perfectă închis ,ă izolat ,ă undeă dubpapoă (celă careă
îndeplineşteăritualul)ănuărisc ăs ăfieăv zut,ăsauăderanjat,ăseăaşeaz ăînăfa aă
unei imagini a lui Dorje Jigsjyed.
Celebrareaă rituluiă necesit ă ceeaă ceă suntă denumi iă înă limbajă tehnică
“ceiă şapteă membrii”ă aiă serviciuluiă religios,ă (yenlagă bdum)ă adic :ă (I)ă
prostern ri,ă (2)ă ofrandeă aduseă zeit ilor,ă (3)ă r scump r riă pentruă
p cateleă comise,ă (4)ă aprecierileă inspira iiloră virtuoase,ă (5)ă dorin aă caă
înv turaă luiă Buddhaă s ă fieă exprimat ,ă (6)ă implor riă c treă sfin iă s nu
intre în Nirvâna - şiă caă urmareă s ă r mân ă înă lumeă pentruă a-i ajuta pe
semeniiă şi,ă (7)ă folosireaă tuturor meritelor acumulate pentru a dobândi
starea de Buddha. Înăfa aăimaginiiăluiăJigsjyedăseăaşeaz ăl mpiăşiătorma84
iarăînăfa a;ăc lug ruluiăoficiant,ăpe oăm su ,ăsuntăaşezateăunăclopo el,ăună
dordje, un craniu uman folosit pe post de vas, un damarou85.
Dubpapo,ăîncepeăprinăaăcântaăoălitanieălung ăceăconst ăînăăinvocareaă
numeloră diferiteloră personalit i,ă uneleă mistice, altele istorice. Fiecare
grup ădeăpatru numeăesteăurmat ădeăinvoca ia:
“Acord-mi,ăteăimplor,ăîndeplinireaădorin eiămele”.
Diferiteleă categoriiă deă rezultateă spreă careă inteşteă oficiantulă tocmaiă
auă fostă men ionate.ă Dubpapoă indic ă scopulă precisă aă c rui
îndeplinireă oă doreşte.ă Deă exemplu:ă Fieă caă s ă fiuă numită guvernatoră ală
provincieiă cutare,ă oriă cutare.ă Fieă caă s ă prosperă în
afacereaămea.ăFieăcaăs ăcâştigăprocesul.ăFieăcaăduşmanulămeuăs ămoar .ă
Fieă caă s ă fiuă iubită deă cutareă sauă cutareă femeie.ă Fieă caă s
tr iescă mult.ă Uneleă ritualuriă dubthabă suntă îndepliniteă pentruă aă ob ineă
rezultateă spirituale.ă Deşiă poateă s ă nuă îşiă rosteasc ă dorin a
cuăvoceătare,ădupapoătrebuieăs ăoăaib ătotătimpulăînăminteăcândărosteşteă
frazaăliturgic :ă“Acord-miăîmplinireaădorin eiămele”.
Apoiă începeă procesulă creator.ă C lug rulă oficiant vizualizeaz ă cumă
dinăcorpulăs uăseămanifest ăDordjeăJigsjyed.ăYidam-ulăareăoăsingur ăfa ă

83
Titlul ritualului pe care îl urmez în descrierea mea este dpal rdorje bjigs hved kyi sgrubthabs.
84
Pr jituriăritualeăînăform ădeăpiramid .
85
Oătob ămic ătinut ăînămân .
şiă dou ă mâini86,ă înă unaă ineă ună cu it87 cuă lam ă curbat ,ă iară înă cealalt ă
craniul-pocal.ăConsoartaăluiăîlăîmbr işeaz ăînăposturaăritual ăYab-Yum,
aătat luiăşiăaămamei.
Dubpapo trebuieă s ă in ă minteă caă Yidam-ul reprezint ă metoda,ă iară
so iaăsaăcunoaşterea.ăEaăîlăcuprindeăcuăbra eleăpeăYab,ădeoareceămetodaă
şiă cunoaştereaă formeaz ă oă perecheă indivizibil .ă Oricareă ară fiă succesulă
spreăcareăseăaspir ,ăelăpoateăfiăob inutădoar prin uniunea celor doi.
Dordjeă şiă clopo elulă simbolizeaz ă aceeaşiă idee.ă Înă mânaă dreapt ă
c lug rulă oficiantă ineă dordje-ul. Înă mânaă stâng ă elă ineă clopo elulă dină
careăsun ăînătimpăceărecit :
“Dordjeă esteă metoda,ă iară clopo elulă esteă cunoaşterea:ă ambeleă sunt
adev rataăesen ăaămin iiăpurificate”.
Liturghiaă continu ,ă pres rat ă cuă declara iiă şiă afirma iiă filozoficeă
despreănaturaăgoal ,ăînăesen ,ăaătuturorălucrurilor88.
LuiăJigsjyedăiăseăaducăofrande,ăconstândăînăflori,ăt mâie,ăl mpi,ăap ,ă
mâncare,ă muzic ,ă dar, înă general,ă toateă acesteă lucruriă exist ă doară înă
imagina iaăoficiantuluiăşiăsuntăfiecareăreprezentateăprintr-un gest special.
Yidam-ulă esteă ereată dină nou;ă iar şiă şiă iar şi,ă elă esteă înconjurată deă
diferi iă companioniă şiă atitudinileă lor,ă obiecteleă peă careă leă ină înă mân ,ă
toate au un sens simbolic..
Dupapoătrebuieăs ămeditezeăîndelungăasupraăacestuiăsimbolism,ăpân ă
cândăsimbolurileămorăşiăelăvede,ăfa ăînăfa , chiar lucrurile pe care ele le
reprezint ,ă adic ă pân ă cândă devineă conştientă deă diferiteleă feluriă deă
energie care produc fenomenele. Celebrarea celui mai simplu dubthab
necesit ă treiă sauă patruă orc;ă ritulă trebuieă repetată timpă de câteva zile
succesive. Pentru celebrareaă mariloră ritualuriă dubthabă esteă necesar ă oă
preg tireăîndelungat ,ăcuăini iereaăindispensabil ăf cut ădeăunălamaăcareă
posed ă puterileă cerute.ă Trebuie,ă deă asemenea,ă s ă fieă memorateă volumeă
întregiădeăslujbe,ăserviciiăliturgiceăşiăesteănecesar ăoăcunoaştereăexact ăaă
ceremonialului,ă aă diferiteloră medita iiă legate de fazele ritului. Ritualul
trebuie repetatăpân ăcândădubpapoăîiăst pâneşteăsemnifica iileăexoterice,ă
86
În unele din numeroasele sale forme, acest Yidam areămaiămulteăcapeteăşiănenum rateăbra e.
87
Instrumentăritualăcareăareăformaăîntrucâtvaăasem n toareăcuăaăuneiăseceri.
88
Aceastaăînseamn ăc ăoriceăesteăunăagregatădcăelementeăinstabileălipsiteădeă“sine''ăprinăeleăînsele.ăUniiăadaug ăoăaădouaăidee :ăAbsolutulăesteălipsitădeătoateăcalit ileăpeăcareăsuntemă
capabiliăs ăniăleăimagin m,ăcalit iăcareăl-ar limita. Nu este nimic din ceăarăputeaăfiăconceputădcăminteaăuman .
ezotericeă şiă mistice,ă maiă multă chiar,ă pân ă vedeă semneă v diteă care
prorocesc succesul.
Ună rituală ciudat,ă men ionată înă diferiteă lucr riă careă trateaz ă riturileă
dubthab,ă areă leg tur ă cuă preg tireaă nangchod-ului89. Trebuie clarificat
deăîndat ăfaptulăc ătoateăingredienteleăenumerateăsuntăimaginare,ăcumădeă
altfelă esteă şiă craniul care nu esteă ună craniuă adev rată aşezată peă masaă
cl ug ruluiăoficiant.
Procesulăesteădescrisădup ăcumăurmeaz ăînăritualul dubthab conferit
lui Jigsjyed, expus de Demtchog90 şiă al ii:ă Dină Vidă porneşteă silabaă
Yam91 şiădinăaceast ăsilab ăvineăcerculăalbastruăalăaerului.ăDeasupraăesteă
silabaă Ramă şiă cerculă roşuă ală focului.ă Maiă susă înc ă seă afl ă literaă A,ă
sunetul primordial. Din acesta apar trei capete de om formând un trident
peăcareăseăsprijin ăunăcraniuăalbă“laăfelăde vastăcaăspa iuănesfârşit”.
Cinci feluri de carne,ă fiecareăsimbolizată deă c treă oă silab ă şiă venindă
dinăceleăpatruăpuncteăcardinaleăintr ăînăcraniu;ădeălaăestăvineăcarneaădeă
bivol, din sud cea de câine, din vest cea de elefant, iar din nord cea de
cal. Centrulă craniuluiă furnizeaz ă carneaă uman .ă Dină puncteleă
intermediare, ca de exemplu nord-est, vin produsele corpului: sângele,
urina,ă etc.ă înă minteaă c lug ruluiă oficiant,ă fiecareă dintreă acesteă
ingredienteănuăapareăînăformaălorăreal ,ăciăsubăform ădeălitereăşiăsilabe.
Deasupra craniului92,ă dubpapoă îşiă vizualizeaz ă silabaă Aumă - alb ,ă
silaba A - roşieă şiă silabaă Humă - albastr .ă Dină fiecareă celeă treiă silabeă
âşneşteăoăraz ădeălumin ;ăacesteărazeăseăîntâlnescăşiăseăaprindeăunăfocă
pentruă aă înc lziă carneaă şiă celelalteă substan eă careă seă afl ă înă craniu.ă
Fierbereaă leă lichefiaz .ă Lichidulă astfelă ob inută esteă considerată deă c treă
uniiă caă fiindă dutsi,ă “po iuneaă imortalit ii”,ă iară deă c treă al iiă Elixirulă
Cunoaşteriiă“careăd ruieşteăiluminarea”.
Aceast ă descriereă i-aă f cută peă unii autori93 s ă îşiă imaginezeă c ă oă
b utur ă deă acestă felă aă fostă practică b ut ă deă tibetaniiă credincioşiă laă

89
Scris nang mtchod.
90
Dubthab-ul luiăJigsjyedăesteăalăgrup riiă“BoneteleăGalbene”;ăcelăalăluiăDemchogăesteămaiăalesăpracticatădeăgrup rileă“BonetelorăRoşii”.ă Ele sunt aproape identice.
91
Yam esteă s mân aă aeruluiă sauă aă vântului;ă Ram esteă ceaă aă focului.ă Aceştiă termeniă misticiă suntă imposibilă deă tradus.ă Ini ială eiă auă reprezentată suneteă care,ă rostiteă cuă intona iaă corect ă
(num rulăcerutădeăvibra ii,ăcumăs-arăspuneăînăterminologiaăştiin ific ămodern )ăerauăconsiderateăaăfi creatoare.ăLamaiştiiăauăre inutăacesteăsilabe,ădeşiăleăfolosescămaiăalesăobiectivându-
le forma. Am indicat acest lucru în cartea CuămisticiăşiămagicieniăînăTibet. Eleăprovinădeălaăhinduşi.
92
Aceastaătrebuieăimaginat ămentalăcaăunăcraniuăînăform ădeăpocal,ăcaăceleădinăcareăbeauăasce iiănaldjorpu,ăadep iiă“C iiăScurte”.ăUneoriăeiăînf şoar ăacesteăpocaleăînfior toareăcuăargintăşiăleă
adaug ăunăcapacădeăaurăşiăunăsuportăreprezentândătreiăcraniiăumaneăcareăsimbolizeaz ătrecutul,ăprezentul şiăviitorul.
93
VeziăJaskeăînădic ionarulăs uăTibetan-Englez, la cuvântul nangmehod
celebrareaăritualurilorălorăobişnuite.ăAcestălucruăesteăincorect.ăC lug riiă
lamaădeălaăcareăamăc utatăs ăafluăinforma iiăasupraăacestuiăaspectămi-au
spus c ăînăoriceăcazăunaădintreăc rnurileăceruteăpentruăpreg tireaăacesteiă
supeănuăseăg seşteăînăTibet,ăşiăanumeăcarneaădeăelefant.
Cuătoateăacestea,ăcumăritualurileădubthabăsuntădeăorigineăhindus ăşiă
nepalez ,ăesteăposibilăcaăsupaăfantastic ăceăaădevenităsimbolic ăînăTibet,ă
s ăfiăfostăcuăadev ratăpreparat ăînăalt ăparte.ăProfunzimileăabsurdit iiăînă
careăsupersti iaăl-aăatrasăpeăomănuăapareăcaăimposibilădeăp truns.
 Capitolul VII

GIMNASTICAăRESPIRA IEI.ăPOVESTEAăUNUIăGURU

mă spusă dejaă c ă uneleă ini ieriă auă leg tur ă cuă antrenamentulă

A pentruă controlulă respira iei.ă Acestă felă deă respira ie,ă necunoscută
în vest, a fost practicat în India timpuri imemoriale. În timpul
vie iiă luiă Buddha,ă acumă 2500ă de ani, era foarte popular, iar brahmanii
aceleiăperioadeăînv auămulteăexerci iiăpentruădobândireaăuneiăst pâniriă
aproape absoluteăasupraăexpira ieiăşiăinspira iei.
Careă esteă scopulă acestoră exerci ii?ă Ară fiă maiă uşoră deă spusă care nu
este scopul lor. Tratateleădeăyogaădescriuăsuteădeăastfelăexerci ii,ăcareăauă
în vedere tot felul de scopuri materiale sau spirituale. Unele sunt menite
s ăconduc ălaădezvoltareaăintelectului, la iluminare; alteleăs ăînzestrezeă
sim urileăcuăoăputereădeăp trundereăsupranatural ăsau s ăaduc ăînăfiin ă
noi capacit i:ă alteleă suntă pentruă aă preveniă indigestia,ă pentruă aă faceă
voceaăarmonioas ,ăpentruăaăatrageăiubireaătuturorăfemeilorăsauăpentru a
permiteăpracticantuluiăs ăfieăîngropatădeăviuăşiăs ărevin ăla via ăcâtevaă
s pt mâniămaiătârziu,ădup ăceăaăintratăînăstareăcataleptic .ăÎn descrierea
acestorăefecteănemaipomeniteăşiăaăaltoraăînc ăşiămaiăneobişnuiteăiăs-a dat
frâu liber celei mai extravagante fantezii.
Favoareaă acordat ă acestoră practiciă deă c treă oameniiă dină India nu a
fost în nici un fel diminuat ă deă trecereaă secolelor. Exist ă doară câ ivaă
hinduşiă careă nuă seă dedauă laă asemeneaă practiciă zilnic sauă m cară oă
practic ă înă formaă restrictiv ă deă a-şiă ineă respira iaă înă timpulă repeti ieiă
rapideăaăuneiăformuleămantriceălaărug ciuneaădeădiminea ; de asemenea
suntănumeroşiăceiăcareăcerăînătain ăinstruireaăînăacesteăpractici.
Maeştriiănuălipsesc.ăÎnătimpăceăhindusulănuăezit ăs ădevin ădiscipol,ă
elăesteătotăatâtădeădispusăs ăseăridiceălaărangulădeămaestru.ăIngenuitateaă
peă careă oă dovedeşteă înă ambeleă cazuriă esteă amuzant .ă Amă v zută multeă
asemeneaăexempleăşiăacumăvoiăcitaădou .
Într-oăsear ,ăînăCalcutta,ăundeăst teamăcuănişteăprieteni,ăînăcartiereleă
indigene,ă amă v zut,ă printr-oă fereastr ,ă doiă b rba iă aşeza iă unulă înă fa aă
celuilalt,ăcuăpicioareleăîncrucişate, într-unăatelierădinăfa aălocuin eiămele.ă
Unulădintreăeiănuăpurtaănimicăaltcevaădecâtăunămonoclu,ăcel laltăfoarteă
tân r,ăeraăîmbr catăînăceaămaiăedenic ăsimplitate.
 B rbatulăcuămonocluăeraăguru-l;ăelăîiăd deaăelevuluiăatent o lec ieă deă
exerci iiă deă respira ie.ă L-amă v zută blocându-şiă n rile,ă expirândă cuă
violen ă sauă încetă sauă inându-şiă respira ia,ă indicândă cuă ună aeră deă
superioritate umflarea venelor de laă gâtă şiă deă laă tâmple.ă Dup ă diverseă
trucuriă acrobatice,ă maestrulă şiă elevul,ă cuă picioareleă încrucişate, au
începută s ă sar ă caă broaştele,ă fiecareă lovindu-şiă parteaă posterioar ă cuă
c lcâiele.ăMaestrulăîşiăscoseseămonoclulăşiăîlă ineaăînămân ,ăcaăunădirijoră
careă îşiă mânuieşteă bagheta,ă şi,ă înă timpă ceă b teaă ritmul, îşiă încurajaă
noviceleăprinăvoceăşiăgestic .ăScenaăeraăluminat ădeăoălumânareăfixat ăpeă
sol,ăiarălec iaăaă inutăpân ăcândălumânareaăs-a consumat.
Într-oă diminea ,ă câtevaă zileă maiă târziu,ă amă v zută ună b ştinaş,ă
îmbr catădup ămodaăeuropean ,ăieşindădinăcasaădeăpesteădrum.ăAmăfostă
imediatăatras ădeăfa aăsa, deoarece purta monoclu. L-am recunoscut pe
guru-l nudăşiăm-amăîntrebatăceăprofesieăaveaăcândăeraăîmbr catăînăhaineă
obişnuite.ăPunândăcâtevaăîntreb ri,ăamădescoperităc ăeraăvânz torălaăună
magazin de stofe.
Cuă alt ă ocazie,ă cândă locuiamă înă Benares, ună b rbată îmbr cată caă ună
sannyâsină (ascet)ă înaint ă prină gr din ă pân ă laă balconulă undeă m ă aflamă
eu.
“Doamn ”, spuse el într-oă englez ă perfect ,ă “sunte iă amabil ă s -mi
da iăoptăannasă(oăjum tateădeărupie)?‟‟
Atitudineaă saă nuă eraă ceaă aă unuiă cerşetor;ă elă s-a exprimat politicos,
dar nu umil, îşiă stabiliseă singură sumaă peă careă oă cereaă deă poman ă şiă
acum, fixându-şiăcalmăprivireaăasupraămea,ăîmiăaşteptaăr spunsul.
“Nuă p re iă delocă aă fiă ună cerşetor,ă Swamiji”94 am spus eu,
dumneavoastr ă p re iă aă fiă ună adev rată gentlemen.ă Suntă conştient ă deă
faptulăc ăunăsannyâsinătrebuieăs -şiăcerşeasc ,ămâncarea, dar acesta este
un obicei vechi, acum este foarte rar urmat de membrii respectabili ai
ordinuluiă dumneavoastr .”ă “Amă absolvită oă universitateă dină Anglia”,ă
r spunseăel.ă“Laăîntoarcerea,ăînă ar ăaăizbucnităciuma,ătata,ămamaăşiăso iaă
meaăsuntăcuăto iiămor i.ăAmăfostăcuprinsădeădisperare,ăamăcerutăs ăintruă
în ordinul sarmyâsin-lor şiă mi-amă începută imediată peregrin rile.ă Amă
ajunsăaiciăasear ...”
Povesteaă tragic ă peă careă mi-o spuseseă acestă omă puteaă fiă adev rat .ă
Ciumaăprovocaseărecentămulteămor i,ăchiarăşiălaăBenares.

Doamne – Maestre – Stăpâne.

94
 “Ceă pute iă faceă cuă optă annas?”ă Amă întrebată eu.ă “V ă voiă daă cuă
bucurieăcâtevaărupiiăînăcazulăunorănevoiămaiăpresante.”
“V ă mul umesc”,ă r spunseă interlocutorulă meu.ă “Opt annas se vor
dovediămaiămultădecâtăsuficienteăpentruăast zi.ăMâineănuăvoiămaiăaveaă
nevoieădeăajutor.”
Amă insistat,ă dară f r ă niciă ună folos.ă Coborândă înă gr din ă i-am
înmânată monedaă peă careă oă ceruse.ă Cuă oă plec ciuneă politicoas ă îşiă lu ă
r masăbun.
Trei zileădup ăacestăincidentăamămersălaămormântulăfaimosuluiăascetă
Bashkarânanda,ăpeăcareăîlăvizitamăocazionalăînămemoriaăsfântuluiăb trână
aăc ruiăelev ăfusesemăînătinere e.ăCândăm-am apropiat de acel loc, m-am
întâlnit cu un grup, în frunte cu gentlemenul-sannâsyn.ăPeăfa aăadep iloră
s iă seă vedeaă aceaă expresieă deă fervoareă intens ă specific ă discipoliloră
hinduşiăcare-şiăînso escămaestrul.
Elă înaintaă cuă ună calmă încrez tor.ă Toiagulă s uă deă bambus,ă cuă
simbolulărenun riiălaăceleătreiălumi95,ă inutăînăsus,ăînămânaăsaăsub ireăşiă
maronie,ăsem naăcuătoiagulăunuiăcioban.ăElăm-a recunoscut, mi-a zîmbit
cuă modestieă şiă cuă ună gestă aproapeă imperceptibilă arat ă cuă toiagulă spreă
micaăsaăturm ădeăcredincioşi.ă“Vede i!”ăsemnificaăgestul:ă“acumăsuntăună
guru.ă iară discipoliiă meiă credincioşi,ă ală c roră num ră vaă creşte,ă seă voră
îngriji de toate nevoile mele. Cele opt annas primite de la
dumneavoastr ăauăfostăsuficiente.”
Eraă omulă ună impostor?ă F r ă îndoial ă c ă nuă atâtă deă multă caă al iă
“maeştrii”.ăEraă unăomăînv atăşi,ă suntă sigur ,ăcapabilă s ăprezinte multe
teoriiăfilozofice.ăSeăpoateăc ăînătimpăceăleăprezentaăaltoraăs ăseăfiăsim ită
elăînsuşiăputernicăatrasădeămarileăînv turiăhinduse,ădeăfascinantaăvia ă
ascetic ă deă peă malurileă Gangeluiă şiă s ă fiă devenită celă pu ină totă atâtă deă
entuziasmat ca oricare dintreă discipoliiă s i.ă Indiaă esteă araă celoră maiă
uimitoare minuni.
Atâtă timpă câtă ună guruă improvizată seă mul umeşteă s ă discuteă ideiă
filozofice, doar mintea elevuluiă seă afl ă înă pericol,ă dară când ei devin
profesoriă deă exerci iiă psihosomatice,ă primejdiaă seă extindeă laă s n tateaă
corpului.ă Acestaă esteă cazul,ă înă special,ă înă ceeaă ceă priveşteă exerci iileă
respiratorii.ă Totă felulă deă accidenteă scă petrecă cuă ceiă careă îmbr işeaz ă

95
Renun areaălaălumeaăprezent ,ălaălumeaăstr moşiloră- deăglorieăpostum ă- şiălaălumeaăzeiloră(paradisul).ăOăclas ădeăsannyăsin-i cuprindeau acest toiag simbolic în
înzestrareaălorăreligioas ,ăducându-1 pretutideni cu ei.
acesteă practiciă far ă în elepciune:ă expectora iiă cuă sânge,ă timpaneă
perforateăşiădiferiteăalteăprobleme.
Toateăexerci iileăsuntăconceputeăpentruăaăarmonizaăfunc iileănaturaleă
aleă organismului.ă Niciă ună maestruă mistică autentică nuă recomand ă
vreodat ă discipoliloră s iă s ă adopteă practiciă ceă s-ar putea dovedi
v t m toare.ăÎntr-adev r,ăexerci iileărespiratoriiăsuntăoămetod ăinventat ă
pentruăob inereaăcalmuluiăşiăcontroluluiămentalădeplin,ăatunciăcândăsuntă
practicate în locuri unde aerul este suficient de pur.
Buddha,ădup ăceăle-a experimentat în întregime, a respins practicile
fiziceăaleăbrahmanilorăşiănuăaăacordatăoăimportan ădeosebit ăexerci iiloră
deă respira ieă înă metodaă luiă spiritual ,ă poateă chiară aă renun atăcuă totulă laă
ele.ăFaptulăc ăuneleădintreăacesteăpracticiăsuntăfolositeădeăc treăbuddhiştiă
seă poateă datoraă discipoliloră s iă careă s-au întors la ele dup ă moarteaă
maestrului.ăDar,ădeoareceăBuddhaănuăaăl satănimicăscrisădeăelăînsuşiăşiă
deoareceă tradi iaă referitoareă laă discursurileă saleă aă ap rută înă scrisă doară
târziuă dup ă moarteaă lui,ă nuă seă poateă ştiă nimică sigură despreă aceast ă
problem .
Oricum ar fi. Scripturile canonice ale buddhismului primitiv doar
men ioneaz ă“luareaăînăconsiderareăaăinspira ieiăşiăexpira ieiăcaăunămodă
deăcultivareăaăaten iei”ăşiăbineîn elesăc ăastfelădeăexerci iiăintr ăînăsferaă
deăpracticiădeăinstruireămental ăcareăsuntăşiăacumătransmiseănumai de la
maestru la discipol.
Seă poateă daă caă exempluă aşaă numitaă “contemplareă aă corpului”,ă unaă
dintre cele “patruă aten iiă fundamentale”.ă Aceast ă practic ă esteă descris ă
dup ăcumăurmeaz :
“Elevul se retrage înă p dure,ă laăr d cinaă unuiă copacă sauă într-un alt
locăsinguratic;ăacoloăelăseăaşeaz ăcuăpicioareleăîncrucişate,ăcorpulădreptă
şiă cuă minteaă atent ă şiă concentrat .ă Maiă întâiă elă inspir ,ă apoiă expir , în
timpăceărespir ăprofundăelăesteăconştientădeăaceastaăşiăse gândeşte:ă“eu
inspir profund”. În mod similar, cândăinspir ăscurtăelăştieăaceasta.ăCândă
faceăexpira iiălungiăsauăscurteăelăesteăconştientădeăele.ăElăgândeşte:ă“Sunt
peăcaleăs ăinspirăsauăsuntăpeăcaleăs ăexpir”, şiăac ioneaz ăînăconformitateă
cu aceste gânduri, antrenându-se pentru a-şiăliniştiăşiăa-şiăst pâniăaceast ă
func ieăfizic ”.
Laăceăconduceăaceast ăpractic ?ăComentariulăunuiăc lug răbuddhist,ă
(Nyanatiloka)ăbunăcunosc torăalătradi iilorăortodoxeăaleăTheravadianilor.ă
explic :
“Discipolul,ăprinăaten ieăşiăfocalizareăasupraăinspira ieiăşiăexpira iei,ă
atingeă celeă patruă transe:ă primaă trans :ă eliberareaă deă pofteă trupeşti,ă deă
mânie,ă deă îndoial ,ă deă gânduriă agitate,ă dară r mâneă prizonieră înă
ra ionamente,ă reflec ie,ă extaz,ă beatitudineă şiă dependentă deă concentrareă
mental .ăDup ăînl turareaăra ionamentelorăşiăaăreflexiei,ăre inândăextazulă
şiăbeatitudinea,ădiscipolulăob ineăpaceaăinterioar ăşiăunitateaămin iiăcareă
seă naşteă dină concentrare;ă aceastaă esteă aă douaă trans .ă Dup ă înl turareaă
extazului,ădiscipolulăr mâneăîntr-oăstareădeăbeatitudineănediferen iat ăcuă
sim urileă treze,ă conştient,ă experimenteaz ă înă inim ă starea despre care
în elep iiă spun:ă “fericită tr ieşteă celă cuă minteaă calm ă şiă netulburat ”;
aceastaă esteă aă treiaă trans ,ă şiă maiă departe,ă cândă discipolulă aă înl turată
chiară şiă beatitudinea,ă abandoneaz ă bucuriileă şiă suferin eleă trecuteă
înmagazinateă înă propriaă fiin ,ă intr ă într-o stare de calm complet, în
stareaăneutr ,ăconştient ,ăaăceleiădeăaăpatraătranse.”
Practicantulă seă gândeşteă peă ceă esteă bazat ă inspira iaă şiă expira iaă şiă
descoper ăc ăinspira iaăşiăexpira iaăpresupunăexisten aăunuiăcorp.ăCorpulă
esteă totuşiă doară ună numeă pentruă sumaă celoră patruă elementeă principaleă
dină careă esteă formată şiă pentruă organeleă şiă calit ileă careă seă bazeaz ă peă
ele,ăşiăanume:ăochi,ăureche,ănas,ălimb ,ăpiele,ăform ,ăsunet,ămiros,ăgust,ă
pip it.ă Condi ionat ă deă contactulă dintreă sim uriă şiă obiecteleă sim ite,ă seă
trezeşteă conştiin aă şiă prină conştiin ă seă trezescă toateă celeă cinciă Aspecteă
aleă Existen ei:ă aspectulă bioenergetică constândă înă senza ii,ă aspectulă
mentală constândă înă percep ii,ă forma iunileă subiective,ă conştiin aă şiă
aspectulămaterial,ăadic ăforma.
Celeăpatruăfundamenteăaleăaten iei,ăanume:ăcontemplareaăcorpului,ăaă
senza iilor,ă aă gânduriloră şiă aă fenomeneloră subiective,ă facă perfecteă celeă
“şapteă elementeă aleă ilumin rii”:ă aten ia,ă percep iaă corect ,ă cercetareaă
adev rului,ăenergia,ăaspira ia,ăconcentrareaămental ăşiăsiguran aădeăsine.ă
Laărândulălor,ăacestcăşapteăelementeăducălaăîn elepciuneăşiăeliberare96.
C lug riiă lamaă înv a iă suntă familariza iă cuă acesteă teoriiă dar,ă înă
aceast ă privin ,ă practicaă exerci iiloră respiratoriiă prezint ă doară ună vagă
interes pentru ei.
Cuă excep iaă câtorvaă medita ii,ă cumă ară fiă celeă asupraă formuleiă Aumă
maniă padmeă hum!ă descris ă anterior,ă înă careă inspira iaă şiă expira iaă
servescă caă ună fundamentă pentruă contempla iaă mistic ,ă exerci iileă
respiratoriiă intesc,ă înă general,ă laă lamaiştiă spreă ob inereaă unoră
performan eăconexeăcuăplanulăfizic.
Primulă lucruăcerută unuiăomăcareădoreşteăs ăseă preg teasc ăconformă
uneiaădintreămetodeleăcareăvizeaz ăunaădintreăneobişnuiteleăperforman eă
este controlulă des vârşită ală respira iei.ă Pentruă a-l dobândi, sunt
recomandateăurm toareleăexerci ii97:
Inspira iăîncetăpeănaraădreapt ăşiăexpira iăîncetăpeănaraăstâng .
Inspira iăîncetăprinănaraădreapt ăşiăexpira iărapidăşiăcuăfor ăprinănaraă
stâng .
Acelaşiăexerci iuăînădirec ieăinvers .
Inspira iă puternică printr-unaă dină n riă şiă expira iă rapidă prină cealalt ;ă
face iăexerci iulăşiăinvers.
Inspira iăşiăexpira iălaăînceputărapid,ăapoiăîncetăprinăaceeaşi nar .
Inspira iăsimultanăprinăambeleăn ri.ăapoiăexpira iăînăacelaşi fel.
Re ine iă respira ia.ă Printr-oă practic ă adecvat ,ă reten iaă poateă fiă
men inut ăpentruăoăperioad ăfoarteălung ădeătimp.
Încep toriiă adeseaă m soar ă durataă deă timpă petrecut ă înă reten iaă
respira ieiă atingândă succesivă cuă vârfulă degeteloră fruntea,ă apoi fiecare
genunchiăşiăapoiăpocnescădinădegete.ăDeăfiecareădat ăcândăpocnescădină
degeteă eiă num r ă unuă apoiă doi,ă apoiă trei.ă etc.ă Sau,ă încep torulă repet ă
mentală oă formul ă şi,ă cuă ajutorulă unuiă rozariu,ă num r ă deă câteă oriă aă
repetat-oăînătimpăceăeraăînăreten ie.

96
Înăfrazeologiaăbuddhist ,ă“eliberare”ăînseamn ământuire.
97
Înăceeaăceăpriveşteăacesteăexerci iiădeărespira ie,ătibetanii,ăînăgeneral,ănu consider ălucrurileăatâtădeădetailatăcaăhiduşii,ăchiarăşiăceiămaiărespecta iămaeştriiăseărezum ălaăaăpredaădoarăcâteva.
 Aşaă cumă oă persoan ă îşiă ineă respira iaă far ă s ă expire,ă totă aşaă eaă
trebuieă s ă înve eă s ă expireă f r ă s ă inspireă imediată dup ă aceea,ă şiă s ă
“r mân ăpeăvid”,ăaşaăcumăesteătehnicădenumit.
Trebuieăcaăpracticantulăs ăfieăcapabilăs ăscurtezeăinspira iaăînainteăs ă
ajung ă laă finalulă inspira ieiă şiă s ă expireă aerulă dejaă Inhalat.ă Exerci iulă
inversă ară trebuiă deă asemeneaă f cut:ă s ă fieă Scurtat ă expira iaă înainteă deă
sfârşitulăeiăşiăapoiăs ăinspire.
Discipolulătrebuie,ădeăasmenea,ăs ăînve eăs ăinspireăextremădeăîncetă
şiăapoiăs ăexpireăînăacelaşiăfel,ăfieăpeăgur ,ăfieăpeăn ri,ă- uneori presând
buzeleă astfelă încâtă s ă laseă întreă eleă oă deschiz tur ă âtă vârfulă unuiă acă deă
pin.ă Şiă inversă trebuieă s ă inspireă cuă for , introducând rapid o cantitate
mareădeăaerăînăpl mâni,ăcareătrebuieăapoiăgoli iăprinăexpulzareaăviolent ă
aăaeruluiăprinăn ri.ăăAcestăexerci iuăproduceăunăzgomotăasem n torăceluiă
f cutădeăfoaleleăunuiăfierar.
Multeă alteă lucruriă trebuieă înv ate,ă cumă ară fiă respira iaă superficial ă
“laă adâncimeaă gâtului”,ă cumă spună tibetanii, apoi la nivelul nervului
centrală peă careă eiă îlă situeaz ă înă mijloculă pieptului,ă lâng ă parteaă
superioar ăaăstomacului,ăapoiă“laănivelulăombilicului”.ăUniiădintreăeiădeă
asemenea,ă practic ă inspira iaă aeruluiă prină rectă şiă determin ă aerulă s ă
porneasc ă înă susă prină intestine;ă eiă realizeaz ă şiă alteă practiciă ciudate,ă înă
timpulăc roraăexerci iileădeărespira ieăsuntăcombinateăcuădiverseăposturiă
neobişnuite.
 Capitolul VIII

EXERCI IIăSPIRITUALEăZILNICE

iscipolulă unuiă maestruă tibetan,ă indiferentă dac ă esteă ună simpluă

D noviceă sauă dac ă i-auă fostă dejaă acordateă uneleă ini ieri,ă
îndeplineşteă zilnică diferiteă practici,ă conformă unuiă programă
stabilitădeăc lug rulălamaăpeăcareăl-aăalesăs ăîiăfieăghidăspiritual.ăDoarăcei
careăauăajunsălaăcap tulăc ii,ădup ăceăauăajunsăpân ălaăfinalulădiverseloră
stadiiădeăini iere,ăseăconsider ăc ăsuntăelibera iădeăaceast ăîndatorire.ăDină
aceastaă nuă rezult ă c ă to iă discipoliiă renun ă apoiă cuă totulă laă acesteă
practici, dar ei devin liberi s ăadopteăregulileăcareăeiăconsider ăc ăliăseă
potrivescăcelămaiăbineăşiă s ă leămodificeă dup ăvoiaălor.ă Într-adev r,ă ceaă
maiă mareă parteă aă misticilor,ă fieă c ă suntă membriă aiă m n stirilor,ă fieă
schimnici,ă traseaz ă pentruă propriaă loră persoan ă ună felă deă “îndatorire
sacr ”,ădedicândăanumiteămomenteăaleăzileiăsauăaleănop iiăpentruădiferiteă
practici spirituale. Cei care au abandonat ajutorul îndatoririlor sacre sunt
aproapeăto iăermi i,ăabsorbi iăîntr-oăcontinu ăcontempla ieămistic ăceănuă
esteăîntrerupt ădeăac iunileălorădinăvia aădeăziăcuăzi.ă
Practicileă recomandateă discipoliloră difer ă înă mareă m sur ă uneleă deă
altele.ă Eleă depindă deă caracterulă novicelui,ă deă inteligen aă sa,ă deă
capacit ileăşiănevoileăsaleăspiritualeăşiăchiarădeăconstitu iaăsaăfizic .ăEleă
maiă depindă şiă deă damngagă (înv turaă ezoteric ă tradi ional )ă peă careă oă
urmeaz ăşi,ămaiăales,ădeămodulăînăcareămaestrulăs uăpriveşteăeficacitateaă
(corespunz toare)ădiferitelorăexerci ii.
Trebuieă avută grij ă s ă nuă neă gândimă laă toateă acesteaă dină punctulă deă
vedere al vesticilor aleăc rorăereditateămental ,ămodădeăgândireăşiădeăaă
vedea lucrurile sunt foarte diferite de cele ale asiaticiloră şiă care,ă înă
majoritateaăcazurilor,ăv dăînăasemenea practiciănişteăsimpleăconstrângeriă
neacceptabile.
 De exemplu, voi rezuma programul de exerci iiă destinat pentru
discipoliiăini ia iădamngag lana med pa98.
Cuprinde patru perioade cunoscute sub numele de thune, rezervate
medita iei:ăprimaălaăr s ritulăsoarelui,ăaădouaăla amiaz ,ăaătreiaălaăapusăşiă
a patra înainte de culcare. Le vom examina pe rând.

I.ă Laă r s rită - temaă medita iei:ă înă ceă modă lan ulă deă cauzeă şi efecte,
careăconstitueălumeaăşiăNirvâna este dincolo de ea, apar ambele din Vid.

II.ăLaăamiaz ă- temaămedita ieiăconst ădinătreiăsintagme enigmatice

similare, celor tratate cu respect de c treădiscipolii chineziăşiăjaponeziăaiă
luiăBodhidarmaă(grup rilor Ts‟anăşiăZen).
Corpul meu este ca un munte.
Ochii mei sunt ca oceanul.
Mintea mea este ca cerul.
Discipolulănuăprimeşteăniciăoăindica ieădespreămodulăînăcare trebuie
s ă foloseasc ă acesteă treiă sintagme.ă Seă spuneă c ă eleă potă s inspire
reflec ii,ă s ă îlă conduc ă laă st riă deă concentrareă mental care se
învecineaz ăcuăextazulăsauăîiăîng duieăs ăîn eleag anumite aspecte ale
Realit ii.
Dară oareă cuă adev rată seă ascundă atâtă deă multeă realiz riă în spatele
acestorăcompara iiăstranii?ăAcestălucruăesteăsus inutăde practican iăşiăs -l
neg măaăpriori,ăfar ăs ătest măînăacelaşiămod în care discipolii tibetani o
facă şiă far ă s ă trecemă prină instruirea prescris ă loră ară fi,ă probabil,ă oă
atitudineăpripit .
În timp ce naturaă st riloră extaticeă produseă deă acesteă trei sintagme
r mâneă secretulă celoră careă le-au folosit în modul prescris, nu este
imposibilă s ă descoperimă ceă reflec iiă inducă acesteaă înă uniiă încep tori.ă
Ceeaăceăurmeaz ăsuntăcâtevaădintreăacesteăreflec iiăpeăcare le-am aflat de
laătineriiănovici,ăcuăpermisiuneaăşiăînăprezen aăghizilorălorăspirituali.ăVoiă
încercaăs ăleătraducăcâtăseăpoateădeăcorectăîntr-oălimb ăoccidental .

98
Scrisăblanaămedăpa,ăliterală“nuăexist ăcevaămaiăînalt”.ăAcesteaăsuntăînv turileăatiăanuliaraăyogaăprofesateădeăgrupareaăDzogschen.
 CORPUL MEU ESTE CA UN MUNTE

“Munteleă esteă b tută deă furtun ;ă corpulă meuă esteăcuprinsă înă vârtejul
activit iloră exterioare.ă Aşaă cumă munteleă r mâneă impasivă şiă stabilă înă
mijlocul furtunii,ă totă aşaă corpulă meu,ă “închizândă por ileă sim urilor” se
poateă st pâniă deă aă reac ionaă prină manifest riă reflexe, atunci când
percep iileăşiăsenza iileăîlăasalteaz ăcaăunuragan.”
“Muntele îşi d ă solulă p durii,ă careă îşiă înfigeă r d cinile în el.
Nenum rateăplanteăîşiăiauăhranaădinămunte...ăEsteăunăsimbolăalăcarit ii,ă
alăd ruiriiădeăsine”,ăgândeşteăunăaltădiscipol.
“Detaşare”- spune al treilea.
“Anotimpirile vin umil unulă dup ă altul,ă acoperindă munteleă cuă oă
mantieădeăverdea ăsauădeăz pad ;ăelăleăsuport ăcuăunăfelădeăindiferen ”.
Maeştriiă zâmbesc;ă toateă acesteaă suntă doară ra ionamente m runte
c roraănuătrebuieăs ăliăseăacordeăaten ie.
Altul explic :ă“ridicându-seădinăp mântul vast, fiind una cu el, fiind
p mântulă însuşi,ă munteleă nuă ară trebuiă considerată caă separat.ă Toateă
speciileă(inclusivăpropiulămeuăcorp)ăr sarădinătemeliaăcomun ăaătuturoră
lucruriloră(Kungji)ăşi r mânălegateădeăaceasta.ăEleănuăsunt nimic altceva
decât Kungji99”
Maestrul zâmbeşteădinănou.ăSuntădispus ăs ăspunăc ăacestăînv celă
este, probabil, pe caleaă ceaă bun ,ă dară c lug rulă lama, deja a vorbit:
Mediteaz ,ă nuă teoriileă trebuieă g site.ă Trebuieă s ă în elegiă şiă s ă
realizezi...”.

OCHII MEI SUNT CA OCEANUL...

Ună tân ră c lug ră declara:ă “Oceanulă reflect ă luminaă soareluiă şiă aă

lunii,ă umbreleă mişc toareă aruncateă deă nori,ă oă mul imeă deă imagini.ă
Acesteaă nuă atingă decâtă suprafa a,ă niciă unaă nuă p trundeă înă adâncimi.ă Înă

99
Traducereaăliteral ăaăluiăKungji esteă“bazaăsauăcauzaăoric ruiălucru”.ăTibetanăiiăfolosescăaceast ăexpresieăpentruăaătraduceătermenulăsanscrită layaăvijn na,” loculăsauăs laşulă
conştiin ei”,ăpeăcareăuniiăoăprivescăcaăpeăConştiin aăUniversal .ă Kungji esteămaiădeăgrab ăSubstan aăUniversal , darătibetaniiărefuz ăstabileasc ănaturaăacesteiă“bazeăaătuturoră
lucrurilor”.ăEiăîlănumescăpentruăaăindicaăabsen aătuturorăcalit ilorăpeăcareănoiăleăputemăconcepăEsteăintr -adev răAbsolutuiăincognoscibil.
modă asem n tor,ă imagineaă obiecteloră peă careă oă reflect ochii ei nu ar
trebuiăs -miăafectezeămintea.”
Maestrul remarc :ă “Ceă ceaă spuiă esteă excelentă caă idee,ă dară pentruă oă
fiin ă esteă necesară maiă multă decâtă trasareaă unuiă cadruă deă reguliă deă
conduit .ăMediteaz !”
Unăaltădiscipolăîiăr spundeătân ruluiăc lug r,ăvorbindăîncet,ăcuăvoceaă
pierdut ă caă aă cuivaă careă viseaz :ă “Dac ă oceanulă ară absorbiă toateă
imaginileăcareăseăimprim ăpeăsuprafa aălui,ăniciăunaănuăarămaiăputeaăs ă
tulbureăpuritateaăsuprafe eiăsaleălimpezi.ăPermi ândăimaginilorăreflectateă
deă ochiă s ă seă scufundeă înă adâncimileă min ii,ă pân ă cândă toateă formeleă
suntăcufundateăînăaceastaăiarăumbreleălorănuămaiătulbur ăvederea,ăputemă
s ă vedemă dincoloă deă ele”.ă Maestrulă r mâneă t cut,ă elă priveşteă spreă
discipoliiăaşeza iălaăpicioareleălui,ăniciăunulănuăr spundeăinvita ieiăt cute.ă
În elegăoareăceiăcareăr mânăt cu iăenigmaămaiăbineădecâtăceiădoiănoviciă
care au vorbit? - Suntădeăp rereăc ăaceştiaădinăurm ăsuntăînc ădeparteădeă
a fi rezolvat problema.

MINTEA MEA ESTE CA CERUL.

“Înă spa iulă imensă ală ceruluiă apară nori.ă Eiă vină deă nic ieriă şiă mergă
nic ieri.ă Nuă exist ă nic ieriă oă cas ă aă norilor.ă Eiă seă stârnescă înă spa iileă
goaleăaleăceruluiăşiăseădizolv ăînăele,ăcaăgândurileăînăminteaăuman .”
Acestăvorbitorăpleac ădeălaăînv turaăbuddhismului primitiv care nu
recunoaşteă existen aă uneiă “min i”ă diferit ă deă gânduri,ă ună felă deă
receptacolă pentruă elaborareaă proceseloră mentale.ă M ă aventureză s ă
r spund,ă dup ă modelulă înv a iloră lama,ă citândă ună textă dină scripturileă
canonice,ă dară aceast ă manifestareă inoportun ă deă erudi ieă îmiă aduceă oă
uşoar ădojan ăblând .
“Controversaă îşiă areă loculă laă cheuda100” spusă lama.ă “Aiciă nuă esteă
vorbaă deă repetareaă cuvinteloră sauă aă p reriloră altuia.ă Cunoaştereaă seă
dobândeşteăprinăcontactăpersonal.”ăAcestădiscipolăcaăşiăpredecesoriiăs iă
esteătrimisăînapoiălaămedita iileăsale.
100
Scris tchos grav, oăşcoal ăataşat ăcolegiuluiădeăfilosofieăînămarileăm n stiri,ăstuden iilorăseăîntâlnescăacoloăperiodicăpentruădezbateriăpeăbazaăcunoştiin elorădobândite.
 Medita iaăasupraăcelorătreiăsintagmeătocmaiăluateăînăconsiderareăesteă
urmat ădeăoăalta,ădup ăurm toareleăreguli:
“Lasă înă urm ă trecutul: tot ce am fost sau am f cut,ă iubirileă şiă urileă
mele,ădurerileăşiăbucuriile mele.
Lasădeăoăparteăviitorul:ăplanurile,ădorin ele,ăsperan ele,ătemerile,ăetc.
R mâneă agregatulă efemeră careă formeaz ă “eu-l”ă meuă chiară înă acestă
moment, îlăexaminezăanalizândăfiecareădinăp r ileăsale.
Deă undeă vineă aceast ă senza ie?ă - Unde va merge când va înceta? -
Deăundeăvineăaceast ăidee?ă- Undeăvaămergeăcândăvaădispare?”
Aceeaşiăinvestiga ieăesteăaplicat ăfiec ruiaădintreăceleăcinciăelementeă
care,ă conformă buddhiştilor,ă alc tuiescă personalitateaă şiă anume:ă form ,ă
percep ii,ă senza ii,ă structuriă mentale şiă conştiin .ă Scopulă acestoră
investiga iiă introspectiveă esteă deă aă faceă discipolulă s ă seă conving ă c ă
elementeleă“aşaă numituluiăeu”ă suntătoateăefemere,ăc ă esteăimposibilădeă
atribuităoăorigineăprimar ăacesteiăprocesiuniădeăpercep ii,ăsenza iiăşiăidei,ă
aflat ăîntr-oăperpetu ămişcareăsauădeăaădaăoă form ăfix ăoric reiaădintreă
ele, toateăfiindălipsiteădeărealitateaăfundamental ,ădeă“eu”.
Continuând în acest mod, discipolulă seă apropieă deă în elegereaă
aceleia dintre cele optsprezece forme ale Vidului recunoscute de
lamaişti,ăcareăesteădenumit ărang djine tong-pa-gnid101 “vid înăelăînsuşi”.
Şiă astfelă medita iaă seă întoarceă înă punctulă deă plecareă ală oric ruiă
fenomen.
“Totulă esteă Vid"ă şiă înă acestă Vid, fenomenele care constituie
universul,ăaşaănumitaăpersonalitateăşiăaşaănumitaăexisten a, dobândesc o
existen ăproprieăaparentăindependent .
III. Laă apusă seă observ ă intrareaă şiă ieşireaă respira ieiă şiă seă practic ă
diferiteă tehniciă deă respira ie.ă Gândulă esteă dină nouă direc ionată spreă
aparentaă opozi ieă dintreă vidă şiă fenomene.ă Expirând,ă celă careă practic ă
acestăexerci iuăseăgândeşteă“Ignoran aăapare,ăeaăexist ”.ăInspirând,ăelăseă
gândeşteă “eaă nuă exist :ă seă dizolv ă înă Vid”.ă Apoi, expirând din nou, se
gândeşteă “Cunoaştereaă apare;ă eaă exist ”ă urmat ,ă dup ă inspira ie,ă deă
gândulă“Eaănu exist ,ăeaăseădizolv ăînăVid”.
101
Scris rang bshin stongspa gnid.
 Ună exerci iuă înrudită cuă acestaă dină urm ă esteă practicată înă timpulă
mersuluiădeăc treăc lug riiăbuddhiştiădinăBirmaniaăşiăCeylon.ăînătimpăceă
facăunăpas,ăseăgândesc:ă“seănascăminteaăşiăcorpul”,ălaăurm torulă“eleăauă
dip rut”ă şiă aşaă maiă departe.ă Formulaă esteă adeseoriă murmurat ,ă fieă înă
pali,ă fieă înă limbaă local ă pentruă aă fixaă maiă bineă aten ia.ă Scopulă acesteiă
practiciă esteă deă aă imprimaă înă minteă realitateaă impermanen ei,ă aă
schimb riiăşiăaădeveniriiăcontinue.
IV. Când discipolul este pe caleăs ăadoarm ,ăelăseăaşeaz ăînă“posturaă
leului“,ăadic ăpeăparteaădreapt ,ăcuăcapulăodihnindu-se pe palma mâinii
drepte102.ăContempla iaăfixat ădecurgeădup ăcumăurmeaz :
Noviceleăîşiăimagineaz ăc ăînăinimaăsaăseăafl ăunăvasăoctogonalădeă
cristalăcon inândăunălotusăcuăpetaleăcolorateăînăceleăcinciăculoriămistice:ă
alb,ăroşu,ăalbastru,ăverdeăşiă galben.ă Înăcentrulălotusuluiă st ăliteraăA,ădeă
dimensiuniămariăşiăconturat ăînăscânteieriădeălumin ăorbitoare.
Elă îşiă închipuieă oă alt ă liter ,ă deă culoareă alb ă peă vârfulă capuluiă s u.ă
Dinăacest ăliter ăaparănenum rateălitereăAămiciăşiăalbe, careăn v lescăcaă
un torent spre A-ul luminos din vasul de cristalătrecăprinăelăşiăseăîntorcăînă
A-ul deăpeăcap,ăformândăunălan ănesfârşit.
Ună altă A,ă deă culoareă roşieă (uniiă spună c ă ună roşuă maroniu)ă esteă
imaginatăcaăfiindăînăregiuneaăperineului.ăDinăacestăAăizvor şteăunăcurentă
deă miciă Aă deă aceaşiă culoare;ă aceştiaă seă ridic ă spreă A-ul luminos
imaginată înă inim şiă seă întorcă laă celă roşuă careă i-a emanat, încercuind
parteaă inferioar ă aă corpului,ă aşaă cumă litereleă albeă oă încercuiescă peă ceaă
superioar .
Cândăaten iaăsl beşte,ăiarăsomnulăîlăcuprindeăpeădiscipol,ăelăîntrerupeă
ambeleăproceseăşiăabsoarbeătoateălitereleăAăîn A-ul central, iar acesta se
îngroap ăînălotusulăcareăîşiăînchideăpetalele.
Apoiă dină floareă izbucneşteă ună şuvoiă deă lumin .ă înă acestă moment,ă
discipolulă trebuieă s ă aib ă înă minteă “Totulă esteă gol”.ă Apoiă elă pierdeă
conştiin aălocurilorăundeăseăafl .ăIdeeaăcamereiăşiăaăcaseiăînăcareăseăafl ,ă
aceeaădeălume,ădeă“eu”,ătoateădisparăcomplet.

102
Aceştiăhindusiăsiăbudhhistiădormăîn aceastaăpozitieăînăgeneralăfaraăpern .
 Dac ă cumvaă seă trezeşteă înă timpulă nop ii,ă naljorpaă trebuieă s ă re in ă
gândulădeă“lumin ”,ăviziuneaă“luminii”,ăpân ălaăexcludereaăoric ruiăaltă
lucruăşiăfar ăs ăintroduc ăceaămaiămic ideeădeă“form ”.
Celă maiă importantă rezultată ală acestuiă exerci iuă esteă deă aă preg tiă
minteaăpentruăîn elegereaăVidului.
Unărezultatămaiăobişnuităprezint ătreiănivele.ăLaăcelămaiăînaltădintreă
ele,ădiscipolulănuămaiăviseaz .ăLaănivelulămediu, când persoana viseaz ,ă
eaăesteăconştient ăc ăevenimenteleăşiăac iunileăauălocăînăstareaădeăvis.ăLaă
nivelulăinferior,ăaparănumaiăviseăpl cute.
Uneleăpersoaneăafirm ăc ăcelăcareăviseaz ăseătrezeşteăatunciăcândăseă
suspecteaz ă c ă viseaz ă sauă maiă exactă c ă stareaă semicoştient ă care îi
îng duieăs ăştieăc ăviseaz ,ămarcheaz ăapropiereaătrezirii.ăAcestaănuăesteă
nicidecumăcazulăcelorăcareăantrena iăînăpracticaămedita ieiăintrospective
care devin, într-adev răcapabiliăs -şiăcontrolezeăacesteăst ri.
Naljorpaă careă nuă auă ajunsă înc ă laă o linişteă mental ă pentruă aă dormiă
f r ă s ă viseze,ă înă viseleă loră suntă peă deplină conştien iă c ă dormă şiă
contempl ă imaginiă lipsiteă deă realitateă şiă aşaă seă întâmpl ă c ,ă f r ă s ă seă
trezeasc ,ă eiă seă las ă înă voiaă reflec iiloră asupraă obiecteloră visuriloră lor.ă
Uneori eiă contempl ă suitaă deă aventuriă peă careă leă tr iescă înă somnă caă şiă
cumăarăfiăoăpies ădeăteatru.ăUniiăauăafirmatăc ăauăezitatăs ăcomit ăînăvisă
fapte pe care nu le-ară fiă f cută înă stareă deă vegheă sauă al iiă ignorândă
prescrip iileălamaisteăs-auădecisăs -şiăcalceăscrupulele în picioare, pentru
c ăştiauăc ăfaptaălorănuăvaăfiăreal .
Tibetaniiănuăde inămonopolulăînăastfelădeăsofistic rii.ăDac ăpotăs -mi
permităoămic ădigresiune,ăvoiărelataămodulăneobişnuităînăcareăoădoamn ă
mi-aă f cută confiden eă cuă privireă laă ună visă care, acum câteva secole,
probabilăc ăarăfiădus-o la rug.
Aceast ă doamn ă aă visată diavolul,ă înă modă suprinz tor, diavolul era
îndr gostită deă ea.ă Elă şi-aă dorită s ă oă strâng ă înă bra eleă saleă şiă oă
îngrozitoareătenta ieăoăcuprinsese.ăFiindăoăcatolic ăcredincioas ,ăideea de
aăcedaătenta ieiăoăumpluădeăgroaz ăşiătotuşiăeraămânat ădeăoăcuriozitateă
senzual ă mereuă crescând .ă Dragosteaă luiă Satan!ă Ceă adâncimiă deă
voluptateă necunoscuteă uneiă so iiă casteă nuă ară puteaă fiă dezv luite!...ă Ceă
experien ăextraordinar !ăCuătoateăacestea, sentimentele religioase erau
peă punctulă deă aă triumfaă înă aceast ă lupt ă cândă oă lumin ă neaşteptat ă
str fulger ă prin mintea doamnei care dormea, în eleseă c ă totulă eraă ună
vis.ăŞiădinămomentăceăeraădoarăunăvis....
Nuăştiuădac ătân raăcredincioas ăşi-a confesat “p catul”ăşiăceăaăspusă
p rinteleăconfesorădespreăacesta,ădarăesteăoărealitateăfaptulăc ăunălamaănuă
arat ă niciă ună felă deă indulgen ă pentruă p cateleă comiseă înă astfelă deă
circumstan e.ăDup ăp rereaălor,ăreprezint ăconsecin eleămentaleăaleăunuiă
act, fie el bun sauăr u,ăf cutăînăvis,ăsuntăidenticeăcuăceleăpeăcareăacelaşiă
act le-ar fi avut în stare de veghe. Voi reveni asupra acestor lucruri.
Înă acestă momentă ală preg tiriiă sale,ă noviceleă poateă dormiă toat ă
noapteaă far ă s ă seă trezeasc ă s ă meditezeă laă miezulă nop iiă aşa cum fac
asce iiă maiă avansa i.ă Elă trebuieă totuşiă s ă seă trezesc ă înă zoriă sauă deă
preferin ăpu inăînainteădeăivireaăzorilor.
Primul s uăgândătrebuieăs ăfieăpentruăA-ul din inima sa. .
Exist ădou ămoduriădeăaăac iona.ăCelăobişnuit,ăfolositădeăîncep tori,ă
const ă înă vizualizareaă litereiă Aă sc pândă dină inim ă şiă r mânândă
suspendat ăînăaer.ăEaăesteăcontemplat ăcaăunăsimbolăalăViduluiăşiăseăface
unăefortăpentruăaăob ineăconcentrareaăperfect ăaăgânduluiăasupraăei.
În cadrul celei de a doua metode, pentru uzul discipolilor mai
avansa i,ăA-ulăfaceădeăîndat ăunăsaltăînăspa iuăşiădispare,ăcaăşiăcumăarăfi
absorbită înă infinit.ă Apoiădiscipolulă r mâneă absorbită înă medita iaăasupraă
Vididui.ăCândăr sareăsoarele,ămedita iaăcontinu ăcuăexerci iulădescrisălaă
sec iuneaăI.
Un rezumat atâtă deă condensată caă celă deă fa ă nuă reuşeşteă s ă aduc ă
îndeajuns ă lumin ă asupraă adev rateiă valoriă aă acestor practici,ă f cândă
cunoscut doar aspectul straniu, ciudat, aparent pueril.
Euănuăsuntăcalificat ăs ăap răacesteăpracticiădar,ăcuătoateăacestea,ăesteă
corectădină parteămeaă s ă afirmăc ă priviteăînăluminaăexplica iilorădateădeă
unălamaăcompetent,ăcap t ăoăcuătotulăalt ăînf işare.
 De exemplu A103-ul,ă asupraă c ruiaă seă mediteaz ă nuă esteă doar o
simpl ăliter ăaăalfabetului,ămaiădegrab ăeaăesteăsimbolulăindestructibi al
realit ii,ă ală existen eiă f r ă începută sauă sfârşit,ă ală legiiă universale.ă Prină
concentrareaă aten ieiă asupraă litereloră careă seă revars ă caă apaă unui râu,
discipolulăînăsfârşităîn elegeăideeaădeăcuren iădeăenergieăcurgândăprinăel,ă
ideea de schimburi continueă şiă reciproceă întreă elă şiă lumeaă exterioar ,ă
ideeaăunit iiăaceleiăactivit iăuniversaleăcareăcreeaz ăaiciăunăom,ăacoloă
unăcopac,ămaiăîncoloănişteăprundiş,ăprecumăşiămulteăalteăidei,ădup ăcumă
spunăceiăcareăpractic ăacesteăexerci ii.
Ideeaăunuiăvid,ăataşat ăacestorădiverseăpractici,ăseăleag ădeă“sinele”ă
indivizibilă aă c ruiă existen ă esteă negat ă înă toateă fiin eleă şiă lucrurile,ă
conformă înv turiiă fundamentaleă aă buddhismuluiă aşaă cuă esteă exprimată
înă limbaă tibetan :ă kanzagă dagă medă paă tchosă dagă medă pa,ă fiin aă este
golit ădeă“sine”,ătoateălucrurileăsuntăgoliteădeă“sine”.
Aceastaă esteă oă traducereă aă formuleiă tradi ionaleă buddhiste:ă toateă
componentele sunt efemere, toate componentele sunt dureroase - toate
lucrurileăsuntăgoliteădeă“sine”ă(Dhammapada).
Lamaiştiiăauăinsistatăînăspecialăasupraăacesteiăînv turiăaănon-eului
divizând.ăEiăspunăc ălaăunănivelăinferiorădeăiluminareăpropriaăpersoan ă
esteă perceput ă caă ună vârtejă deă formeă mereuă schimb toare,ă dară ideeaă
“eului”ă existentă înă alt ăparteă este p strat .ă În elegereaă faptuluiă c ă toat ă
existen aă esteă p truns ă deă “sine104”ă indic ă ună gradă maiă mareă deă
iluminare.
Exerci iileăzilniceăconturateăvagăaiciăşiăalteleăsimilareăsuntămeniteăs ă
fixezeăaten iaăîncep torului,ăchiarădac ăelănuăleăîn elegeăimediatăscopulă
şiăsensulălor.
Medita iaă careă seă realizeaz ă laă amiaz ă inteşteă spreă realizareaă
st pâniriiădeăsine.ăPracticaăeiăd ădiscipoluluiăposibilitateaădeăaăcoborîăînă
adâncimileă proprieiă fiin e,ă oă regiuneă deă calmă perfect,ă deă undeă vaă fiă
capabilăs ăseăapreciezeăfar ăpasiuneăac iunile,ăsentimenteleăşiăgândurileă
sale.
103
Simbolul lui A îlă întîlnimă şiă înă creştinismă cândă Isusă spuneă “Euă suntă alfaă şiă omega”ă - A esteă începutulă oric reiă exprim ri.ă Elă esteă v zută caă începutulă exprim riiă universuluiă dină
vidulăabsolutăşiăînăacestăînceputăsuntăcon inuteătoateădezvolt rileăulterioare.(n.t.)
104
Este evidentăc ăsinele, aici, este diferit de sinele-atmanădinăconcep iaăhindus .ăSineleăfiindălegatădeăaspectulădeăesen ăseparat .
 Capitolul IX

CUMăS ăDORMIMăŞIăCUMăS ăUTILIZ MăTIMPULă

DEDICAT SOMNULUI - CUMăS ăNEăSUPRAVEGHEMăÎNă
STAREA DE VIS PENTRU A NE DISCERNE
TENDIN ELEăŞIăASPIRA IILEăNOASTREăLATENTE

lug riă lamaă dină grupareaă Gelugspaă (Boneteleă Galbene),ă

C discipoliăaiăluiăTsongăKhapaăauăoăînclina ieămaiămic ăspreăvia aă

contemplativ ă decâtă colegiiă loră dină grupareaă Boneteloră Roşii.ă
Ceaă maiă mareă parteă aă ermi iloră careă tr iescă înă solitudineă apar ină uneiaă
sauăalteiaădintreăgrup rileăBonetelorăRoşii,ăcumăarăfiăceaăaăluiăKarmapa,
a lui Sakyapa sau a lui Dzogchenpa.ă Membriiă grup riiă Gelugspaă careă
dorescă s ă tr iasc ă retraşiă seă mul umescă înă generală s ă ocupeă unaă dintreă
colibeleă denumiteă tscimsă khangă (locuin eă pentruă medita ie),ă construiteă
separat,ă dară nuă departeă deă oă m n stire,ă dac ă nuă cumvaă seă al tur ă uneiă
colonii de ritddpa-şi (ermi i) aleăc rorălocuin eăindividuale sunt grupate
în locuri pusti. Membriiămaiăboga iăaiăgrup rii Gelugspaăauălocuin eăînă
locuri liniştite,ăundeăpotăs ăseăretrag ăatunciăcândădorescăs ăseăizoleze.
Medita iileălorăsunt deăregul ămaiăpu inăciudateăşi complicate decât
celeăaleămisticilorănaljorpa.ăTotuşi,ănuătrebuie s ăneăimaginamăc ăeiăseă
limiteaz doară laă medita iaă intelectual . Dimpotriv , mul iă dintreă ceiă
“roşii”ărecunoscăfaptulăc ădiferiteleăexerci iiăpeăcareăleăpractic ăsunt doar
“cârje”ăpentruăaăajutaăinfirmitateaălorămental ăs ăprogresezeăde-a lungul
c iă spiritualeă pân ă cândă toateă riturileă suntă l sateă laă oă parte,ă înă timpă
majoritatea celoră“galbeni''ăparăs ăpriveasc ăritualismulăcaăfiindăesen ială
şiăfacădovadaăuneiămaiămariăezit riăînăa-1 repudia.
Ceiă maiă avansa iă înă preg tireaă psihic ă insist ă asupraă importan eiă
p str riiăautocontrolului,ăchiarăşiăînătimpulăsomnului.ăÎnăaceast ăprivin ,
eiă îlă urmeaz ă peă Tsongă Khapa, careă dedic ă acestuiă subiectă maiă multeă
paginiăaleăremarcabileiăsaleălucr ri,ăLamrim.
 Voi reda acum elementele principale ale acestei practici. Tsong
Khapaăafirm ăc ăesteăimportantăcaătimpulăsacrificatăsomnuluiăs ănuăfieă
irosit,ădevenindăinertăcaăoăpiatr ,ăsauăpermi ândămin iiăs ăseăscufundeăînă
viseăincoerente,ăabsurdeăsauăd un toare.
Manifest rileădezordonateăaleăactivit iiămentaleăc roraăoăpersoan ăliă
seă abandoneaz ă înă visă cauzeaz ă oă irosireă deă energieă careă ară fiă putută fiă
utilizat ă într-un scop folositor. În plus, ac iunileă şiă gândurileă persoaneiă
careăviseaz ăsuntăidentice,ăînăceeaăceăpriveşteărezultateleălor,ăcuăac iunileă
şiă gândurileă dină stareaă deă veghe.ă Deă aceeaă esteă bineă s ă nuă ac ion mă
greşităniciăcândădormim.
Amăar tatădejaăc ălamaiştiiăîmp rt şescăacesteăconcepte,ăiarăaiciăvomă
afla cum unul dintre cei maiă iluştriă lamaiştiă pledeaz ă în favoarea lor.
Acestă lucruă vaă surprindeă peă mul iă occidentali.ă Cumă poateă oă ac iuneă
imaginar ă s ă aib ă acelaşiă rezultată caă unaă real ,ă voră întreba ei? Trebuie
oareă caă ună omă s ă fieă b gată înă închisoareă pentruă c ă aă visată c ă aă furat
portmoneulăunuiăc l tor?
Compara iaănuăesteăbun ,ăea nu corespunde cu punctul de vedere al
lamaiştilor.ăLaăeiănuăesteăoăchestiuneădeă“închisoare”ăăsauădeă“judec tor”ă
care condamn ăho ul.ăCredin aăînăr splata faptelorăbuneăsauăreleădeăc treă
o Putereă personal ă şiă conştient nuă exist ă laă tibetani.ă Chiară şiă înă
concep iileă religioaseă populare,ă ă rolulă luiă Shinje,ă Judec torulă mor ilor,ă
const ădoarăîn aplicarea legilor inflexibile, stabilite nu deăelăşiăpeăcareănuă
le poate modifica în nici un fel. Mai mult, TsongăKhapaăşiădiscipoliiăluiă
nuă seă ocup ă deă masaă obişnuit ă deă credincioşi.ă Conformă înv turiiă lor,ă
celeămaiăserioaseăconsecin eăaleăunuiăgând sau ale uneiăac iuniăconstauă
în modific rileăpsihice pe care le produc în persoana care este autoarea
lor.
Actul material atrage asupraă f ptuitoruluiă consecin e materiale
vizibile,ăcareăsuntămaiămultăsauămaiăpu inăpl cute,ădarăăactulămentalăcarcă
l-aăprecedată(adic ăvoin aădeăaăîndepliniiăactulămaterial)ăperverteşteăsauă
îmbun t eşteă autorulă actuluiă într-ună Rinodă invizibil,ă creeaz ă înă elă
afinit iă şiă tendin eă oculte care sunt, pentru el, încânt toareă sauă
dezastruoase,ă iară aceast ă schimbareă tainic ă aă caracteruluiă persoaneiă
poate,ălaărândulăei,ăs ădetermineărezultate materiale.
Tibetaniiă acord ă oă importan ă considerabil ă domeniului
subconştientului,ădeşiăînămodăobişnuităeiănuăîiădauăaceast ,ădenumire.ăEiă
afirm ă c ă manifest rileă naturiiă noastreă profundeă suntă împiedicateă s ă
apar ă deă constrângerileă subă careă neă afl mă cand suntem treji. Cauza
acestoră constrângeriă provineă dină faptulă c ă atunciă cândă suntemă trejiă
suntem conştien iădeăcondi iaănoastr ăsocial ,ădeămediulăînăcareătr im,ădeă
înv turileăşiăexempleleăpeăcareămemoriaăniăleăaduceăînăfa ,ăprecumăşiă
deă nenum rateă alteă lucruri.ă Secretulă acesteiă naturiă realeă seă g seşteă înă
impulsurileăcareănuăseănascădinăconsidera iiăconştienteăbazateăpeăacesteă
date.ăSomnul,ădesfin ândăînămareăm sur ăacesteăconstângeri, elibereaz ă
minteaă deă lan urileă înă careă esteă inut ă înă timpulă st riloră deă vegheă şiă
permiteăimpulsurilorănaturaleăs ăaib ăoăraz ămaiămareădeăac iune.
De aceea, cel care ac ioneaz ă înă viseă esteă adev rataă persoan ,ă iară
ac iunileăsale,ădeşiăimaginareădinăpunctădeăvedereăalăunuiăomăcareăesteă
treaz,ă pentruă ceiă careă sesizeaz ă suntă foarteă realeă caă voin ă şiă implic ă
toateăconsecin eleălegateădeăaceasta.ăBazându-se pe aceste idei,ămaeştriiă
misticismuluiărecomand ăobservareaăatent ăaăcomport riiăavuteăînăstareaă
deă visă pentruă persoaneleă careă voră s ă ajung ă laă cunoaştereaă deă sine.ă
Totuşi,ă eiă sf tuiescă discipolulă s ă afleă înă ceă m sur ă stareaă deă vegheă
influen eaz ăconştiin aădinăvis.
Într-ună cuvânt,ă opiniaă misticiloră tibetaniă esteă aceeaă c ă inten iaă esteă
echivalent ă cuă fapta.ă Criminalulă devineă criminală chiară înă momentulă înă
care s-aăhot râtăs ăcomit ăcrima.ăDeşiăulteriorăs-ar putea întâmpla ceva
careă s ă îlă împiediceă s ă oă s vârşeasc ,ă acestă lucruă nuă schimb ă cuă multă
stareaăpsihic ăaăcriminalului.
Dac ăarăfiăs ărecunoaştemăvalabilitateaăacesteiăteorii,ăînseamn ăc ăoă
crim ă comis ă într-ună visă denot ă tendin eă criminale,ă peă careă doară
st pânireaădiferitelorăinfluen eăcareăac ioneaz ăasupraăceluiăcareăviseaz ,ă
leă ineăsubăcontrolăcândăacestaăesteătreaz.ăŞi,ăcumăs-a spus anterior, toate
consecin eleă formeiă mentaleă (duje105)ă careă esteă voin aă deă “aă ucide”,ă
rezult ăautomatădeăaici.
Tibetaniiăcunoscăfaptulăc ăviseleăpotăfiăproduseădeăcircumstan eărealeă
care determin ă înă celă careă doarmeă senza iiă peă careă elă leă transpune,ă înă
timpăceăviseaz ,ăînăviziuniăfantasmagorice.ăDeăexemplu,ăunăomăc ruiaăîiă
esteă frigă cândă adoarmeă poateă s ă visezeă c ă aă ridicată cortulă înă z pad ,ă
împreun ă cuă tovar şiiă s i.ă Dar,ă dac ă înă timpulă aceluiaşiă visă elă fur ă oă
cuvertur ă oriă oă manta,ă fieă prină viclenie,ă fieă prină for ă deă laă unulă dină
tovar şiiăs iăşiăseăînveleşteăînăeaăpentruăaăseăînc lzi,ăatunciăcuăsiguran ă
omulărespectivăareătendin eăegoiste.
ÎnăTibet,ăcaăşiăînăalteă ri,ăsuntăfiin eăcareăcred în visele premonitorii,
deşiăc lug riiălamaăînv a iănuăîncurajeaz ăsupersti iaăînăaceast ădirec ie.ă
Eiă spună c ă viseleă mariiă majorit iă aă oameniloră apară dintr-oă imagina ieă
necontrolat ă înă timpulă somnului.ă Singureleă indica iiă peă care le pot
deduce din aceste viseăsunt,ădup ăcumăs-aăafirmat,ăceleăcareăseărefer ălaă
tendin eleăsecreteăaleăcaracterului.
Unănum răfoarteămicădeănaljorpa,ăcareăauădobândităcapacit iăpsihiceă
speciale,ăauăuneoriăviseăpremonitorii,ăsauăafl ăînăstareădeăvis,ălucruriăcareă
au loc la distan eămari.ăDarăacesteăinforma iiămisterioaseăsuntăprimite,ădeă
mareaă majoritateă aă lor,ă înă timpulă unuiă felă specială deă trans ă cândă
subiectulă nuă esteă niciă adormit,ă niciă neap rată cufundată înă medita ie.ă
Câteodat ăavertismentulăiaăformaăunorăapari iiăsimbolice subiective.
Modulăînăcareăoăpersoan ăseăstr duieşteăs ădevin ă“unănaljorpaăcareă
nuădoarme”ăesteăprezentatădup ăcumăurmeaz :ă“Cândăaăvenităvremeaăs ă
dormi,ă ieşiă afar ,ă spal - iă picioareleă şiă întinde-te în postura leului pe
parteaădreapt ,ăcuăpicioareleăîntinseăşiăcuăpiciorulăstângăpeăcelădrept.
Apoiă însuşeşte- iă percep iaă luminii,ă sesizândă laă perfec ieă toateă
caracteristicileă clarit ii.ă Dac ă naljorpaă seă umpleă deă aceast ă claritateă
cândă adoarme,ă minteaă saă nuă vaă fiă înv luit ă înă întunerică înă timpulă
somnului.
Readu- iă înă memorieă înv turaă luiă Buddha.ă Mediteaz ă asupraă eiă
pân ăînămomentulăînăcareăteăvaăcuprindeăsomnul;ăaiămareăgrij ăs ăalungiă
105
Scris hdu byed
oriceă ideeă vicioas ă careă s-ară puteaă iviă înă interiorulă t u.ă Ac ionândă înă
acest mod, timpul petrecut în somn; nuădifer ădeăcel petrecut în stare de
veghe.ăMinteaătaăvaăcontinua,ăinconştient,ăproceseleămentale spre care ai
direc ionată oă înă stareă deă vegheă şi,ă deşiă eştiă adormit,ă veiă continuaă s ă
practiciăvirtutea.”
Esteă bine,ă deă asemeneaă s ă p str mă activ ă “conştiin aă trezirii”.ă
Corpulăfiindăcopleşitădeăsomn,ăminteaăarătrebuiătotuşiăs ăr mân ălucid ăşiă
vigilent .ă“Somnulăt uăarătrebuiăs ăfieălaăfelădeăuşorăcaăcelăalăunuiăanimală
s lbatic.ă Atunciă veiă fiă capabilă s ă teă trezeştiă exactă înă momentulă asupraă
c ruiaăte-aiăhot rât.”
 Capitolul X

CONTEMPLAREAăSOARELUIăŞIăAăCERULUI

ontemplareaă soareluiă şiă aă ceruluiă potă s ă formezeă oă parteă dină

C exerci iileă spiritualeă zilniceă aleă unuiă sihastru.ă Diminea aă

devreme, la r s rit,ă sauă seara,ă laă apus,ă practicantulă îşiă fixeaz ă
ochiiăasupraăsoarelui,ăstr duindu-seăs ănuăclipeasc .ăLaăînceputăvedeăună
num ră deă puncteă careă joac ,ă cauzateă deă luminaă orbitoare,ă dară dup ă oă
vremeă r mâneă doară ună singur punct întunecat. Când acesta devine
perfectănemişcat,ăelăşiăconsider ăminteaăcaăfiindăfocalizat ăşiăcapabil ăs ă
intre în medita ieă adev rat .ă Întreă stadiulă ini ială deă lumin ă orbitoareă şiă
momentul în care este fixat unicul punct, se poate revela o întreag ă
viziuneă deă basm.ă Fireă fineă formeaz ă nenum rateă deseneă apară diverseă
personaje.ă Fiecareă dintreă acesteă apari iiă esteă explicat ă şiă descris ă înă
tratateăilustrateăcareăseăocup ăcuăacestăfelăcontempla ie.
Altoră discipoliă liă seă recomand ă s ă contempleă cerul, uneori se
limitezeălaăaceast ăunic ăpractic ăpân ălaăexcludereaăcelorlalte. În acest
ultimăcaz,ăeiăarătrebuiăs ăîşiăaşezeăsih striaăîntr-unălocăcareăs ădomineăoă
întindereă deă inută nelocuită şiă sterp,ă la orizontulă c ruiaă nuă apareă nimică
careă s ă tulbureă uniformitatea, uniiă stauă culca iă peă spateă şiă contempl ă
bolta cerului, împiedicândă astfelă mun iiă sauă alteă lucruriă s ă p trund ă înă
câmpulăvizual.ăAceast ăpractic ătrebuieăs ăduc ălaăprimulădintreăextazele
“f r ă form ” aflateă înă leg tur ă cuă percep iaă nem rginiriiă spa iului”.ă Seă
presupuneăc ăaceast ăpostur ăîntins ăşiăcontemplareaăceruluiăprilejuiescă
oăindescriptibil ăstareădeăspirit,ădeăuniuneăcuăuniversul.
Odat ,ăunălamaămi-aăspus:ă“Aşaăcumăavemănevoieădeăoglind ăcaăs ă
neăvedemăfa a,ătotăaşaăputemăfolosiăcerulăpentru a vedea în el reflectarea
min iiă noastre”.ă Ună altă pustnică s-a exprimat în termeni întrucâtva
similari acestora. El mi-aăexplicatăc ăcerulăesteăfolosităcaăoăoglind .ăÎn ea
apareă imagineaă luiă Buddha,ă reflec iaă Cunoaşteriiă şiă aă În elepciuniiă
ascunse în noi.ă Deoareceă noiă nuă suntemă conştien iă deă existen aă lor,ă
cerul-oglind ăajut ălaărevelareaălor.ăMaiăîntâiăîncep torulăcredeăc ăareăoă
viziuneă şiă c ă priveşteă oă revela ieă extern ,ă dară în elegeă ulterioră c ă elă
contemplaseăoăproiec ieăaăproprieiăsaleămin i.ăApoi elăpoateăs ăîncetezeă
s ă maiă priveasc ă cerul,ă deoareceă vedeă cerulă şiă universulă întregă înă
interiorulăs u,ăcaăfiindăoăcrea ieărepetat ălaănesfârşităaăproprieiăsaleămin i.
Oă practic ă stranieă - care nu are nimic de-a face cu actualul meu
subiect,ădeşiăoămen ionezădinăcauzaăparticularit iiăsaleă- const ăînăcitireaă
peă boltaă cereasc ă aă predic iiloră referitoareă laă stareaă s n t iiă uneiă
persoaneăsauălaăapropiereaămor ii.ăAcestălucruăesteămen ionatăînăunaădin
lucr rileă luiă Lamaă Yangă Tig,ă intitulat ă Theă Death-proving Mirror
(“Oglindaă careă arat ă moartea”)ă şiă mi-aă fostă descrisă orală dup ă cumă
urmeaz :ă Foarteă devremeă diminea aă sauă înă jurulă serii,ă cândă cerulă esteă
foarteă senin,ă discipolulă trebuieă s ă steaă afar ,ă înă picioare,ă completă
dezbr cat,ăcuăbra eleăşiăpicioareleăîntinse,ă inândăînămân ăunătoiagăsauăună
rozar. Înă aceast ă pozi ie,ă elă priveşteă “cuă ochiiă şiă cuă mintea”ă înă inimaă
umbreiă sale.ă Privindă laă eaă cuă aten ieă maxim ă elă vaă distingeă oă lumin ă
albastr ăpal .ăCândăaceast ălumin ăesteăperceput ăclar,ăelăîşiăridic ăochiiă
şiă priveşteă cerul.ă Dac ă îşiă vedeă distinct,ă caă într-oă oglind ,ă imagineaă
întreag ă proiectat ă peă cer.ă cuă celeă patruă membreă şiă cuă toiagulă sauă
rozariulăînămân ,ăatunciăelăareăoăs n tateăperfect .ăOăimagineăneclar ăsauă
cuă lipsuriă indic ă oă s n tateă precar .ă Dac ă discipolulă nuă îşiă vedeă delocă
imaginea pe cer, atunci el se apropie de moarte.
 Capitolul XI

CONDUC TORIIăDALAIăLAMA

robabilă c ă mul iă cititoriă seă întreab ă deă ceă nuă aă fostă înc ă

P men ionată Dalai-Lamaă înă prezentaă carte.ă Cumă eaă trateaz ă

exclusivăini ierileălamaiste,ăseăpareăc ăDalai-Lama ar trebui
s ă ocupeă celă maiă importantă locă înă ea,ă caă mareă maestruă ală
in ia ilor.ăVomăexaminaăacumăaceast ăproblem .
Deşiă Tibetulă începeă s ă fieă maiă bineă cunoscută şiă deşiă auă fostă
publicateă câtevaă c r iă serioaseă despreă aceast ă ar ,ă str iniiă suntă
foarteăpu inăinforma iăînăleg tur ăcuăDalai-Lamaăşiăcuărolulăpeăreăîlă
are.ăCeiămaiăbineăinforma iăautori - înăgeneralăoficialit iăbritanice
careă fieă c ă auă venită înă contactă directă cuă Dalai-Lama, fie au
între inută rela iiă diplomaticeă cuă delega iiă s iă - n-au descris mai
multă decâtă personalitateaă politic ă aă conduc toruluiă Tibetului,
aceasta fiind tot ce i-a interesat pe cititorii lor. Înăafar ădeăaceşti,ă
scriitori,ăpersoaneăcareănuănumaiăc ănuăauăpusăniciodat ăpiciorulăpeă
p mântă tibetan,ă dară niciă nuă posedauă forma iiă demneă deă încredereă
referitoare la locuitorii acestei ri,ă seă las ă înă voiaă unoră fabula iiă
care nuăauăabsolutăniciăoăbaz . Unii l-au reprezentat pe Dalai-Lama
caăpeăoăfiin ăcareăîn elegeăvorbeşteătoateălimbileăp mântului.ăAl iiă
au afirmat, în mod dogmatic,ăc ăesteă“papa”ăbuddhiştilor.ăIarăal iiă
au vorbit despre el, ca despre un magician angajat de obicei în
îndeplinirea unor miracoleădeăceaămaiăfantastic ănatur ,ăînătimpăceă
uniiăşi-au imaginatăc ăpalatulăs u,ăPotala,ăarăfiăunăfelădeă“sanctuară
accesibilăprofanilorăşiăpopulatădeăsuper-oameni,ăhierofan i,ăpaznici
ai temutelor secrete.
Toate acestea sunt pure închipuiri, Dalai-Lama este mai întâi
de toate un suveran temporal: monarhul autocrat al Tibetului.
 Înăcarteaă“CuămisticiăşiămagicieniăînăTibet”ăamăf cutăoăschi ăaă
lui Dalai-Lamaă înă rolulă s uă deă avatară (tulku)ă ală luiă Chenrezigs.ă
Aici voi completa detaliileă dateă dejaă pentruă aă evitaă oă în elegereă
greşit ă înă ceeaă ceă priveşteă acestă foarteă nobilă personajă ală lumiiă
lamaiste.
Ceiăcareăpoart ăacestătitluăsuntăsuccesoriiăprimilorăMariăLamaă
aiă grup riiă Boneteloră Galbene.ă Pentruă aă neă familiarizaă cuă istoriaă
lor, trebuieă s ă neă întoarcemă laă momentulă fond riiă acesteiă grup riă
deă c treă Tsongă Khapa,ă adic ă înă secolulă ală XV-lea.ă Leag nulă
acestoră conduc toriă esteă m n stireaă Gahlden,ă laă aproximativă
doisprezeceă mileă distan ă deă Lhassa.ă Aă fostă construit ă deă Tsongă
Khapa într-ună locă careă contrasteaz ă cuă aşez rile,ă aleseă înă modă
obişnuită pentruă ridicareaă gompa-uriloră (m n stirilor).ă Acestea,ă înă
solitudineaă loră mândr ă şiă oarecumă auster ,ă suntă deă obiceiă aşezateă
peă în l imi,ă înă timpă ceă Gahldenă esteă aşezat ă într-oă c ldareă
muntoas .ă Dou ă alteă m n stiri,ă datândă dină aceeaşiă perioad ă şiă
fondate de discipoli ai lui Tsong Khapa, privesc de la egal
piscurileă mun iloră şiă domin ă câmpiaă deă laă bazaă lor,ă dară acesteaă
suntădestulădeăvizibileăpentruătrec tori,ăînătimpăceăGahldenăesteăatâtă
de bine ascuns ăîntr-oăcavitateălarg ăînăform ădeăpâlnie,ăîncâtăesteă
întru-totulă posibilă pentruă c l torulă careă str bateă potecileă
învecinate,ăs ănuăaib ăniciăceaămaiăvag ăb nuial ăc ăînăapropiereăseă
afl ăunămareăedificiuămonastic.
Tradi iaăspuneăc ăTsongăKhapaăaăprev zutăsosireaăunorăvremuriă
cândăînv turaăsaăvaăfiăatacat ăşiăr sturnat ăînăTibetăşiăastfelăelăaă
dorită s ă asigureă c lug rilor,ă discilopiloră s i,ă ună locă liniştită pentruă
refugiuă şiă pentruă p strareaă înv turiloră dateă deă el, în folosul
genera iilorăviitoare.
Tsongă Khapaă aă fostă primulă stare ă ală m n stiriiă Gahldenă şiă totă
acoloă şi-aă sfârşită via a.ă Ună mausoleuă splendidă dină aură şiă argintă
solid,ăîmpodobităcuăpietreăpre ioaseăşiăînconjuratădeăunăfelăde cort,
a fost ridicat pentru el într-un templu mare construit în mijlocul
m n stirii.ăNumeroşiăpeleriniă- printreăcareăamăfostăşiăeu, viziteaz ă
mormântulăînăfataăc ruiaăardăf r ăcontenireămiiăde lampi.
Tsongă Khapaă aă fostă pură şi simplu un maestru religios, a
continuată muncaă început ă cuă temeritateă deă Atisa şiă discipolulă
Domtön (scris Bromston),ăşiăaăf cutătotăceăaăpututăpentruăaăreforma
disciplinaămonastic ăfoarteăneclar ăaăcleruluiătibetan.ă Pentru acest
motiv,ădiscipoliiăs iăerauănumi iăgelugspaă(dgelugspa),ă“cei care au
obiceiuri virtuoase”.ă Auă primită numeleă deă “boneteă galbene”ă dină
cauz ă c ă Tsongă Khapaă aă stabilită caă eiă s ă poart ă acopereminteă
galbeneăpeăcap,ăspreăaăfiădeosebi iădeăceilal iăc lug riăcareăpurtauă
roşu.ă Totuşiă aceast ă explica ieă simpl ă nuă aă fostă suficient ă pentruă
ceiăfermeca iădeăextraordinar.
Seăspuneăc ăoăzeitateăfeminin ănumit ăDordjeăNaldjormaăiăs-a
înf işată luiă Tsongă Khapaă şiă l-aă sf tuită s ă schimbeă culoareaă şiă
formaă boneteloră discipoliloră s iă asigurându-1ă c ,ă dac ă eiă ară purtaă
bonete galbene, ar triumfa asupra rivalilor lor “boneteleăroşii”.
Prescurtând binecunoscuteleă denumiriă deă Boneteă Galbeneă şiă
Boneteă Roşiiă laă formaă maiă scurt ă deă grupareaă “galben ”ă şiă
grupareaă “roşie”,ă anumi iă str iniă îşiă imagineaz ă c ă uniiă dintreă
c lug riiă lamaiştiă poart ă robeă galbene,ă iară al iiă roşii.ă Costumulă
monastic este de culoare rubinie,ă iară formaă esteă aceeaşiă pentruă
toateăgrup rileăşiăambeleăsexe.ăDeăasemeneaăşiăc lug riiăceleiămaiă
importante ramuri a religiei antice a tibetanilor indigeni, albii Bon,
auăadoptatăaceeaşiăîmbr c minte.ăDoarăformaăbonetei,ăculoareaăeiă
şiăceaăaămantiei - unăfelădeăhain ănumit ădagamă(zlagam)ăpeăcareă
lamaiştiiă oă poart ă înă timpulă slujbelor religioase facă posibil ă
recunoaştereaăgrup riiăc roraăapar inăceiăcareăo poart .
 Neă înşel mă dac ă neă închipuimă c ă Tsongă Khapaă urm reaă s ă
aduc ă lamaismulă înapoiă laă înv turaă buddhismuluiă primară prină
eliminareaă acumul riloră deă origineă hindus ă şiă Bon-şamanist .ă Elă
era totă atâtă deă “ritualist” caă şiă fosteleă Boneteă Roşiiă şiă aă aderată laă
ceaă maiă mareă parteă aă supersti iiloră lor.ă Puncteleă esen ialeă aleă
reformei sale se refereauă laă disciplinaă monastic .ă În timp ce
BoneteleăRoşiiăîng duieăconsumulădeăb uturiăfermentateăşiăpretindă
celibatulădoarădeălaăc lug riiăcareăauăprimităhirotonisireaăceaămareă
(gelong106),ăTsongăKhapaăaăinterzisăc s toriaăşiăfolosireaăb uturiloră
fermentate tuturorămembrilorăclerului,ăf r ădistinc ie107.
Maestruă religiosă venerată deă ună mareă num ră deă discipoli,ă Tsongă
Khapaănuăaăfostăniciodat ăoăautoritateăinfailibil ăaăBisericii.ăNiciănepotulă
s uă Khasdubă Djeă (Khasgrubă je),ă careă l-aă urmat,ă niciă ceilal iă c lug riă
lama,ă despreă careă seă presupuneaă c ă suntă reîncarn riă aleă acestuiaă dină
urm ă şiă auă fostă rândă peă rândă stare iă aiă m n stiriiă Gahlden,ă nuă auă fostă
investi iă cuă putereaă deă aă impuneă credincioşiloră convingeriă sauă deă a-i
excomunicaăpeăceiăaleăc rorăpuncteădeăvedereădifereau de ale lor. Acesta
esteăunăprerogativăcareănuăaăfostăacordatănim nui,ăniciodat ălaăbuddhişti.
F r ă aă ineă seamaă deă declinulă intelectuală ală unoră buddhiştiă careă auă
c zută înapoiă înă supersti ie,ă spiritulă înv turiiă primareă esteă înc ă viuă şiă
este îndeajuns deă puternică pentruă aă împiedicaă clerulă s ă renun eă laă
libertateaă cercet rii,ă atâtă deă insistentă prescris ă deă Buddhaă discipoliloră
s i.ă Atitudineaă intransigent ă adoptat ă deă buddhiştiiă deă alt dat ă asupraă
acestuiăpunctăpoateăfiăobservat ăînănumeroaseăpasajeădinăscripturile Pâli.
Voi cita una din Kalâma suttra.
Nişteătineriăi-auăadusălaăcunoştin ăluiăBuddhaăc ămaeştriiădiverseloră
şcoliăfilozoficeădină araălorăpredicauăatâtădeămulteădoctrineădiferiteăîncâtă
nuămaiăştiauăînăcareăs ăcread ăşiăi-au cerut sfatul. Buddhaăaăr spuns:
“Nuăda iăcrezareăcredin eiătradi iilor,ăchiarădac ăeleăauăfostă inuteălaă
mareăonoareătimpădeămaiămulteăgenera iiăînălocuriădiferite.ăNuătrebuieăs ă
106
Scris dgeslong,ăliterală“c lug răcerşetorăvirtuos”.
107
Esteăcunoscutăfaptulăc ăbuddhismulăinterziceăfolosireaăb uturilorăfermentateătuturorăaderen ilorăs i,ăatâtămireniăcâtăşiăclerici. Lamaismul este foarte neclar
asupra acestui punct.
da iă crezareă niciă unuiă lucruă numaiă pentruă c ă mul iă oameniă vorbescă
despreă el.ă Nuă da iă crezareă credin eiă în elep iloră dină trecut.ă Nuă da iă
crezareă laă ceeaă ceă voiă înşiv ă v-a iă imaginat,ă nutrindă convingereaă c ă v ă
inspir ăvreunăzeu.ăNuăda iăcrezareăniciăunuiălucruădoarădatorit ăautorit iiă
exclusiveăaămaeştrilorăsauăpreo ilorăvoştri.ăCiăcerceta iăcuăinima deschis ă
şiăcrede iăceeaăceăvoi înşiv ăa iădescoperităşiăa iăverificatăc ăesteăîn elept.ă
Ghida i-v ăcomportamentulădup ăaceasta.”
Oricareă ară fiă modific rileă peă careă ceiă dină şcoalaă Mahâyânaă le-au
introdusăulteriorăînăînv turileăluiăBuddha,ăeiănuăauăf cutăcompromisuri
asupraă acestuiă punct.ă Aproapeă c ă poateă fiă spusă c ă auă accentuată
necesitateaăindependen eiăspirituale.
Pu ineleăpasajeădinăritualulăini ierilorămisticeăcitateăînăaceast ălucrareă
demonstreaz ăimportan aăpeăcareăoăacord ălâmaiştiiălibert iiăinterioare.
Seăpoateăvedeaăfoarteăclarăc ăadev rataă“ini iere”ăesteăceaăpeăcareăminteaă
şi-oă confer ă eiă înşişiă şiă c ă toateă celelalteă suntă doară mijloaceă pentruă aă
realiza aceasta.
Şiă astfel,ădeşiă stare iiă m n stiriiăGahlden,ăcaăsuccesoriăaiăluiă Tsongă
Khapa, s-au bucuratădeăoăoarecareăsuperioritateăprintreămembriiăgrup riiă
gelugspa,ăaceast ăsuperioritateăaăr masăîntotdeaunaănumaiăonorific ăşiăeiă
nuă auă exercitată niciă ună felă deă constrângereă spiritual ă efectiv ă asupraă
c lug rilorăşiămirenilorăcareăapar ineauăacesteiăgrup ri.
Titlulă deă “conduc tor”ă ală grup riiă Boneteloră Galbeneă - uneori
atribuită loră deă scriitoriiă str iniă şiă folosită deă mineă pentruă c ă esteă oă
denumireăcuăcareăvesticiiăsuntăfamiliariza iă- de fapt nu corespunde nici
unuiăfelădeăfunc ieăoficial .ăStare iiăm n stiriiăGahldenănuăauăfostăînămodă
specialămen iona iăniciăcaămaeştriiămisticiăcareăde inăvreoătradi ieăoral ă
special ă (damnag)ă referitoareă laă vreoă metod ă deă preg tireă psihic .ă
Monopolul asupra damnag-uriloră şiă implicită asupraă ini ieriloră asociateă
lor, pare aăfiăde inutădeăgrup rileăBonetelorăRoşiiăaleăc rorăr d ciniăsuntă
îngropate în trecut, într-oăvremeăcândălumeaăreligioas ăaăTibetuluiăînc ă
maiăcomunicaăcuăbuddhiştiiăIndiei.
MaiămulteăsecoleăînainteădeănaştereaăluiăTsongăKhapa,ădoiămariălamaă
remarcabili, cel al Karmapa-şiloră şiă maiă alesă celă ală Sakyapa-şiloră şi-au
însuşită putereaă cleruluiă înă problemeleă laiceă prină înl turareaă nobililoră
feudaliă careă împ r eauă araă deă laă stingereaă ultimeiă dinastiiă regale.ă Într-
adev răMareleăLamaăalăşcoliiăSakyaăaădevenitărege, datorit ăîmp ratuluiă
Khubalai'ă Khană (primulă împ rată chineză al dinastiei mongole, sec. al
XIII-lea) care, ca suveran al Tibetului, l-a numit la conducere.
Cuă toateă acestea,ă reformaă luiă Tsongă Khapa,ă deşiă introduceaă oă
disciplin ămaiăstrict ăînăceeaăceăpriveşte o parte a clerului lamaist, nu a
reuşită delocă s ă in ă înă frâuă seteaă loră pentruă posesiuniă lumeştiă şiă titluri.ă
Putereaă exercitat ă deă c treă Mareleă Lamaă ală grup riiă Sakyaă aă stârnită
invidiaăstare ilorădeălaăGahlden.
Lobzang Gyatso, al cincilea dintre ei în ordineaă succesiunii,ă şi-a
atinsă scopurileă ob inândă sprijinulă unuiă prin ă mongolă careă puseseă
st pânireăpeăTibet.ăAcestăprin ăaădistrusăinfluen aăgrup riloră“roşii”.ăUnă
mareă num ră ală m n stiriloră loră auă fostă şterseă deă peă fa aă p mântului,ă
altele au fost confiscate în folosul Bonetelor Galbene, iar membrii
acestorăm n stiriăauăfostăintegra iăcuăfor aăînăordinulăacestoraădinăurm .ă
Suveranitateaăpolitic ăaăTibetuluiăaăfostăîncredin at ăluiăLobzangăGyatsoă
deăc treăprotectorulăs uămongol,ăaşaăcumăaăfostăîncredin at ăcu aproape
patruă secoleă înă urm ă deă altă mongol,ă Khubalaîă Khan,ă Mareluiă Preotă ală
grup riiăSakya.
Dup ăînnobilareaăsaăregal ,ăLobzangăGyatsoăs-a proclamat ca fiind
un avatar al lui Bodhisattva Chenrezigs, protectorul Tibetului, iar pe
propriulăs uămaestruăcaăun avatar al misticului Buddha Opagmed.
M n stireaăGahlden,ăacuns ăîntreămun iăîntr-o regiune pustie, nu mai
puteaă oferiă ad postă pentruă c lug rulă careă eraă acumă rege,ă deşiă elă eraă
obligată s ă p strezeă peă tronă oă ambian ă religioas ă şiă chiară s ă poarteă
îmbr c minteămonastic .
În sec. al XVII-lea, marele rege Srongbsten Gampo, a construit un
palat-fort rea ,ăacumăînăruine,ăpeămunteleăPotaleiălaăLhassa.ăNiciăoăalt ă
aşezareănuăs-arăfiăpututăg siămaiăpotrivit ăpentruănoulăsuveran.ăTradi iaă
consacrase acest loc, asociindu-1ă cuă amintireaă celoră maiă faimoşiă regiă
tibetani, iar aspectul curios al dealului, ridicându-se izolat în mijlocul
uneiă v iă imense,ă îlă f ceaă înă celă maiă înaltă gradă corespunz toră pentruă aă
serviă caă piedestală ală locuin eiă unuiă suverană divin.ă Lobzangă Gyatso a
începută construc iaă extraordinaruluiă edificiuă care,ă cuă ad ugirileă
succesiveă dină vremeă înă vreme,ă aă fostă menită s ă devin ă Potalaă
contemporan .
Adev rulă esteă foarteă departeă deă sanctuarulă misteriosă construită înă
imagina iaă unora.ă F r ă îndoial ă c ă Potalaă cuprinde m n stireă ală c reiă
stare ăesteăDalai-Lama,ădarăesteăoăm n stireăcaătoateăcelelalteăînăceeaăceă
priveşteă ritualurileă oficiateă înă ea.ă Singuraă diferen ă careă seă manifest ă
const ă înă caracterulă distinctă aristocrat.ă Doară fiiă familiiloră nobileă şiă
înst riteă suntă accepta iă s ă fieă c lug ri.ă Pre ulă obligatoriuă pentruă aceştiaă
dinăurm ăesteămare.ăSeăcereădeălaăeiăs ăacopereăunănum rădeăcheltuieliă
necesareă între ineriiă m n stiriiă şiă aă oaspe iloră s i,ă pl tindă astfelă pentruă
onoarea de a fi un trapa108 alăm n stiriiăprivate a lui Dalai-Lama.
Esteă potrivită s ă adaugă c ă şiă meritulă candida iloră esteă luată înă [ă
considerareă şiă devineă esen ială atunciă cândă ceră intrareaă înă acestă grupă ală
celorăaleşi.ăAvereaăşiăstr moşiiănobiliănuăsuntădeăajuns;ădespreăc lug riiă
Potaleiă seă spuneă c ă suntă erudi iă şiă deă regul ă esteă adev rat.ă Acestoră
descenden iă ai familiilor bogate, care sunt scuti iă deă oriceă grij ă
material ,ă leă suntă asigura iă ceiă maiă buniă profesoriă şi,ă cumă nuă auă nimică
altcevaădeăf cutădecâtăs ăstudieze,ăcelorăînzestra iăcuăcalit ileănecesareă
nuăleăesteăfoarteădificilăs ădobândeasc ăacelăgenădeăerudi ieăscolastic ăpeă
care Tibetulăoăonoreaz ăatâtădeămult.ă
Neăafl măînc ălaăoădistan ămareădeăculmileămisticismului,ăadev rulă
esteăc ănuătrebuieăs ăneăaştept măs ăleăg simălaăPotalaăîntr-o mai mare
m sur ădecâtăînăoricareădinămarileăm n stiri:ăSera,ăGahlden,ăDepungăşiă
anexele lor de lâng ă Lhassa.ă Înă acesteă istitu iiă lamaisteă grandioaseă seă
afl ă oameniă deă oă inteligen ă remarcabil ,ă savan iă erudi i,ă filosofi cu o
uşoar ăînclina ieăsceptic ăsauăepicurian ăşi,ădeăasemenea,ăunănum rămică
deă c lug riă lamaă careă suntă cuă adev rată evlavioşiă înă formaă special ă deă
pietateă buddhist ă careă iaă aspectulă compasiunii.ă Câtă despreă misticiiă

108
Trapa. “elev”,ăesteănumeleătuturorămembrilorăcleruluiăcareănuăauătitluri cleziastice.ăDoarăceiăcareăde inăastfelădeătitluriăauădreptulădeăaăfiănumi iăaşa.ăCuătoateăacesteaăseăobişnuieşteăca,ăatunci
cândăseăadreseaz ăunorăc lug riăînv a iăsauăb trâni,ăs ăliăseădeaădinăpolite eătitlulădeăLama.
tibetani,ă aceştia,ă caă şiă fra iiă loră hinduşi,ă prefer ă solitudineaă şiă alegă s ă
locuiasc ăînădeşert.
Adev rulăneăimpuneăs ădezbr c măPotalaăşiăsuveranulăeiădeăaureolaă
fantastic ă peă careă uniiă oameniă auă esut-oă gratuită înă jurulă lor;ă totuşi,ă
trecândă înă cealalt ă extrem ,ă nuă putemă concluzionaă dină acestă motivă c ă
Dalai-Lamaă şiă c lug riiă s iă erudi iă suntă lipsi iă deă înv turaă secret ă
refuzat ălorădeănişteămaeştriăaproapeăinaccesibili.
Credăc ăm-am exprimat în mod clar, cu câteva ocazii asupra acestui
punct. Nu este nimic ezotericăînăleg tur ăcuăbuddhismul, fie în forma sa
lamaist ,ăfieăprintreăgrup rileămaiăortodoxe.ăBuddhaăi-a spus acest lucru,
distinctă şiă categoric,ă discipoluluiă şiă v ruluiă s uă Ananda,ă peă careă uniiă
oameniă necunosc toriă aiă Scripturiloră buddhiste,ă l-au desemnat în mod
nechibzuităcaăfiindăp str torulăînv turiiăsecrete.
Cuăpu inătimpăînainteădeămoarteaăsa,ăBuddhaăîiăr spundeăv ruluiăs u,ă
când acesta l-aă întrebatădac ă nuă maiă areă nimică s -iă înve eă peă discipoliiă
s i:ă“Amădatăînv turaăf r ăniciăunăfelădeărestric ie,ăAnanda,ăf r ăs ăfacă
niciă oă distinc ieă întreă exoterică şiă ezoteric.ă Euă nuă suntă caă aceiă maeştriiă
careăîşiă inăpumniiăstrânşiăsauăcareăascundăanumiteălucruri”109.
De aici reieseă c ă nuă putemă aveaă vreoă îndoial ă înă ceeaă ceă priveşteă
faptulăc ăpurt toriiătitluluiădeăDalai-Lamaăauăavutătoateăcondi iileăpentruă
aă primiă oă instruireă deplin ă înă celeă maiă nobileă înv turiă misticeă şiă
filosoficeăaleălamaismului.ăînăceeaăceăm ăpriveşte,ăm ăafluăînăsitua iaădeă
aă afirmaă c ă actualulă Dalai-Lama este deosebit de priceput în aceste
înv turiăşiăarăfiăpeădeplinăcapabilăs ăleăexpun .
Lui Dalai-Lamaă iă seă confer ă angkur-uri caă oric ruiă altă adeptă ală
lamaismului. Tsong Khapa, marele lor predecesor spiritual, a solicitat
“ini ieri”ădeălaămaiămul iămaeştrii,ănuănumaiăînătinere e,ădarăşiăcândăeraă
dejaăfaimosăşiăaveaăunăgrupănumerosădeădiscipoli.
Aminti i-v ăc ăesen aăprimiriiăunuiăangkurănuăindic ăneap ratătotalaă
inferioritateăaăceluiăcareăîlăprimeşteăfa ădeăcelăcareăîlăacord .ăSuntăcazuri
cândă doiă c lug riă lamaă schimb ă angkur-uriă înă cadrulă uneiă ini ieriă

109
Mahaparinibbânasutta.
reciproce,ăsauă(pentruăaăr mâneăideiiăsensuluiăconceptuluiădeăangkur),ăeiă
îşiăcomunic ăunul diverseleăputeriăpeăcareăleăposed ăfiecareăînăparte.
Binen elesă c ă esteă imposibilă deă ştiută ceă angkur-uri mistice a primit
un Dalai-Lama, sau chiarădac ăs-aăîndreptatăvreodat ăspreăcaleaămistic .ă
Este la fel de imposibilădeăştiutăceăangkur-uri este capabil Dalai-Lamaăs ă
acorde. Acesta este un secret pe care fiecare maestruăîlăp streaz ăpentruă
sine. Ceea ce este posibil de constatatăesteăc ăniciăunăDalai-Lama nu a
pretinsă c ă ară fiă maestruă ală misticismuluiă sauă ghidă spirituală şiă c ă nuă laă
Potalaărecurgăceiăeăseăafl ăînăc utareaăilumin riiăspirituale.ăAngkur-urile
oferiteăcâtorvaăprivilegia iădeăc treăDalai-Lama sunt mai ales in ordinul
exoteric, cel mai frecvent atribuit este cel al lui Chenrezigs.
Doisprezece Dalai-Lama s-au succedat la Potala înainte de ivirea
actualuluiăc lug r-rege. Cea mai mare parte dintre ei au muritătineri,ăşiă
numai doi dintre ei - din motive foarte diferite - auădevenităfaimoşi.
Primulă dintreă aceştiaă esteă Lobzangă Gyatso,ă denumită frecvent
“Mareleă ală Cincilea”.ă Elă aă fostă celă careă aă dobândită influen aă cleruluiă
asupraă vie ii laice; ca suveran, el a avut reputa iaă unuiă omă capabil,ă
energic,ă careă nuă refuzaă s ă etalezeă pompaă şiă ceremoniaă atâtă deă pl cuteă
tibetanilor.
Celebritateaăsuccesoruluiăs u,ăalăşaseleaădintreăDalai-Lama o origine
maiăpu inăonorabil ,ădeşiămerit ăoămen ionareămaiăspecial ădatorit ăunei
tradi iiăcareăafecteaz subiectul nostru.
Destinul nefast al acestui copil l-aăf cutăs ăfieăconsideratăîncarnareaă
lui Lobzang GyatsoăşiăavatarăalăluiăChenrezigs, remarcabil de inteligent,
arăfiăfostăf r ăîndoial ,ăatâtăunăregeăstr lucităcâtăşiăunăpoetădeosebitădac ă
purt toriiăacestuiătitlu,ădeşiăautocra i,ănuăarăfiăfostăobliga iăs ărespecteăoă
disciplin ămonastic ăceăimpuneăunăcelibatăstrict.ăAceastaăs-a dovedit a fi
ruinarea lui Tsong Yang Gyatso.
Titlul de avatar (tulku) nu poate fi repudiat; un Dalai-Lama nu
abdic .ă Tân rulă aă c ruiă ambi ieă nuă aă putută ineă subă controlă atrac iaă
sim uriloră aă r spunsă dezaprob riiă cuă sfidareă şiă aă dată frâuă liberă
înclina iiloră saleă fireşti.ă Tsongă Yangă Gyatsoă aă scrisă multeă poemeă careă
înc ă maiăsuntă extremădeăpopulareăînăTibet.ăEleădauăglasăsuferin eloră şi
luptelor Marelui Lama. Iat ăoătraducereăliber ăaăunoraădintreăele:
Aşaăcumăcinevaăpriveşteălungălaăpiersicaăispititoareă
De neatins în vârful unui piersic,
Totăaşaăamăprivităşiăeuălaăfecioaraădeăvi ănobil ă
Fermec toareăşiăplin deătinereasc ăvigoare.
Umblândăcuăgrij ăpeăaămeaăcale
Peădragaămeaăminuneăînmiresmat ăamăîntâlnit,
Turcoazul nestemat eu l-amăg sit,
Darăvaiăîndat ăs -l arunc a trebuit.

Fecioar ăspreăcareăinimaămeaătresare,
A mea de s-arăputeaăs ăfi,
Aşăştiăc ăînădarăamăcâştigată
AăOceanuluiăm rea ăperl .

T cere,ăguriăbatjocoritoare,
Djolmo110 s ăcânteăînăp dureaădeăr chiteă
Teribili de-arăfiădemoniiăşiăzeiiă
Ceăm ăpândescădinăalămeuăspate.
Voiăfaceăcaăs ăfiădulceleăm ră
Ceăchiarăaiciăînăfa aămeaăseăafl .ă

La cel mai minunat dintre Lama am mers

S ăîlăimplorăminteaăs ăîmiăîndrume.
Darăea,ăchiarăşiăînăprezen aălui,
S-aăeliberatăşiăaăfugitălaăiubitaămea.
În van evoc a maestrului meu chip
Eaănuăseăînf işeaz ămin iiămeleă
Dar,ăfar ăs ăîlăchem,ăalăpreaăiubitei chip
Înăminteăîmiăapareăcopleşitorăşiăîmb t tor.
110
Numele uneiăp s riăcânt toare.
 F r ăîncetareăaămeleăgânduriăm ăpoart -nădep rt ri,
Dac ăarăzburaătotăastfelăspreăsfântaăînv tur .
Chiarăînăaceast ăvia ,ăîntr-adev ră
UnăBuddhaădes vârşităaşădeveni.
Peăvârfulămuntelui,ălaăestăr sare,
Şiăstr luceăaăluniiăalb ăsplendoare.
Iar în gândurile mele
Fa aăiubitei,ăr sareăşiăstr luce.
Cuăminteaăr v şit ,
Nop ileăodihn ănu-mi aduc,
Iar zilele nu-miăîmplinescădorin aă
Şiăinimaămi-eăfrânt -năaştept riăsublime.

Urm toareleă dou ă versuriă careă dauă oă descriereă clar ă ală celuiă de-al
şaseleaăDalai-Lama,ăsuntăcunoscuteădeăto iătibetanii:

La Potala sunt nobilul Tsang Yang Gyatso,

Darăînăoraşăsuntăunălibertin,ăunăcraiănotoriu.

Ce au crezut tibetanii despre modul ciudat în care augustul

Cenrezigs le-aă ap rută înă acestă neobişnuită avatar?ă Credin aă d ă putere
omuluiă s ă vad ă toateă lucrurileă într-oă lumin ă aparte;ă f r ă s ă acuzeă
excentricit ileă luiă Tsangă Yangă Gyatso,ă majoritateaă tibetaniloră auă
continuatăs ăcread ăînăel.
Dar chinezii,ă careă laă vremeaă respectiv ă exercitauă oă domina ieă
efectiv ă asupraă Tibetului,ă s-auă dovedită maiă pu ină îng duitori.ă Eiă l-au
detronatăpeăînfl c ratulăDalai-Lamaăşiăînăfinalăl-au condamnat la moarte,
spre marea indignare a tibetanilor. Degeaba le-au prezentat unăaltătân ră
peăcareăîlăaleseser ,ăafirmândăc ăTsangăYangăGyatsoănuăeraăadev ratulă
avatară şiă c ă aă fostă numită dină greşeal .ă Ceiă credincioşiă auă refuzată s ă îlă
recunoasc ăcaăfiindăDalai-Lamaăşiăauăaşteptatăcuăner bdare reîncarnarea
nefericitului Tsang Yang Gyatso.
 Despreă acestă lucru,ă seă spuneă c ă Tsangă Yangă Gyatsoă ară fiă l sată
prezicereaăurm toare,ăcareăcaăşiăversurileăanterioare,ăesteăfoarteăpopular ă
în Tibet:

Pas reăalb ,ăd -mi aripile tale,

C ciănuăvoiămergeăînădep rt ri;
Şiădup ăceăvoiăocoliăLintangul
M ăvoi întoarce repede aici.

În realitate a fost descoperit în provincia Lintang (Tibetul de est), un

copilă careă îndeplineaă condi iileă necesareă pentruă recunoaştereaă saă caă
reîncarnare a lui Dalai-Lama.
Evenimentele redate anterior sunt evenimente istorice. Motivul
pentruăcareăamăst ruităîndelungăasupraălorăesteăpentruăaăfaceăcunoscut ă
neobişnuitaăpersonalitateăaăluiăTsangăYangăGyatso.
S-ară p reaă c ă elă aă fostă ini iată înă anumiteă metodeă careă permit sau
poateă chiară încurajeaz ă - ceeaă ceă nou ă niă s-ară p reaă depravare. Într-
adev r,ăaşaăarăstaălucrurileăînăcazulăoricuiăaltcuivaădecâtăalăunuiă“ini iat”ă
înă aceaă instruireă unic ă despreă careă esteă greuă s ă vorbimă înă afaraă unuiă
tratat medical.
Ceeaă ceă neă faceă s ă credemă c ă Tsangă Yangă Gyatsoă aă fostă adeptulă
acestor practici este,ă peă lâng ă alteă argumente,ă oă povestireă evidentă
fatastic ,ăchiarădac ăsimbolismulăeiăesteăperfectălimpedeăpentruăoricineă
careăcunoaşteăinstruireaărespectiv ,ăiat ăpovestea:
TsangăYangăGyatsoăseăaflaăodat ăpeăterasaăceaămaiăînalt ăaăpalatuluiă
s uădeălaăPotala,ăînso itădeăceiăcareăerauăscandaliza iădeăcomportamentulă
s uăimoral.
“Da,ăamăamante,ădarăşiăvoiăceiăcareăm ăînvinov i iăave i.ăDarăcrede iă
voiă c ă rela iaă cuă oă femeieă esteă acelaşiă lucruă pentruă voiă caă şiă pentruă
mine?”
Apoi se apropie de marginea terasei şiă urin ă pesteă balustrad .ă
Lichidulăcoborîăspreăp mânt,ăiarăapoiă“ascension ”ăînapoiăspreăterasaădeă
susă şiă seă întoarseă înă corpulă Mareluiă Lamaă prină acelaşiă canală prină careă
ieşise.
AcumăMareleăLamaăseăadres ăcelorădinăjurulăs u:
“Face iă şiă voiă laă fel,ă iară dac ă nuă pute i,ă atunciă în elege iă odat ă c ă
rela iileămeleăcuăfemeileăsuntădiferiteădeărela iileăvoastreăcuăfemeile.”
Redat ăînăacestămod,ăpovestireaăapareăpurăşiăsimpluăcaăoăfars ,ădară
putemă foarteă bineă s ă credemă c ă esteă versiuneaă denaturat ă aă unuiă
eveniment real.
Oăcategorieădeăocultiştiătibetaniăpredauăoămodalitateădeăantrenament
peăjum tateăfizicăşiăpeăjum tateăpsihic,ăceăcuprindeăpracticiăneobişnuite,ă
cumăarăfiădeterminareaălichiduluiăseminalăseăîntoarc ăînăcorpăatunciăcândă
esteă peă caleă s ă fieă irosită înă timpulă uniuniiă sexualeă sauă s ă îlă reabsoarb ă
dup ăceăaăfost ejaculat.
Pentruăjustificareaăutilit iiăacestorăexerci iiăsuntădateămotive bizare.
Înăprimulărând,ănuăesteăvorbaădoarădeăaăre ineăînăinterioră energia în
care, conform tibetanilor,ăseăafl ăcon inut ăînăs mân aăvie iiă(asce iiăcareă
practic ăînămodăstrictăcelibatulăfacăacestălucruădeălaăsine),ăciăesteăvorbaă
deătrezireaăacesteiăenergiiălatenteăşiăapoiăab inereaădeăla irosirea ei. În al
doileaărând,ăseăspuneăc ăenergiaăinerent ăspermeiăpoateăfiăîmbog it ăînă
timpul actului sexual cu ună elementă deă energieă feminin ă peă careă şi-l
însuşeşteăşiăîlăiaăcuăsineăatunciăcândăareălocăresorb ia.
Uniiăîşiăimagineaz ăc ăastfelăpotăpracticaăunăsoiădeăvampirismăsubtilă
prinăabsorb iaăfor eiăpsihiceăaăunorăfemeiădeosebite,ăpeăcareăleăconsider ă
zâne încarnate.
Semnul distinctiv pe care-lăadopt ăceiăcapabiliădeăastfelădeăfapteăesteă
p rulă lung,ă legată într-oă singur ă pleat ă careă atârn ă peă spate.ă Cuă toateă
acestea,ăînăzileleănoastre,ăunănum răconsiderabil de naljorpa au adoptat
aceast ă coafur ă “far ă s ă aibeă dreptulă s ă fac ă astfel”- m-a informat un
“ini iat”.
Seă spuneă c ă noviciiă seă antreneaz ă înă aceast ă practic ă exersândă
tragereaăunuiălichidă(ap ăsauălapte)ăde-a lungul canalului uretrei.
Se pot face multeă cosidera iiă despreă acestă aspectă extraordinară ală
ştiin eiăsecreteăaăTibetului.ăPutemăîns ăfiăsiguriăc ,ăoricâtădeăridicoleăsauă
resping toareă ne-ară p reaă acesteă practici,ă nuă exist ă nimică obscenă sauă
defrânatălaăceiăcareăleăpractic ,ăşiăniciănuăauăcaăscopăfinalăob inereaădeă
pl ceriăsenzuale.
Hinduşiiă cunoscă şiă eiă tehnicaă special ă tocmaiă men ionat .ă Eaă esteă
descris ă înă diferiteă lucr riă deă Hathaă yoga. Au împrumutat-o oare
tibetanii deălaăhinduşiăprinănepaleziiăcuăcareăauămen inutărela iiăconstanteă
de-a lungul secolelorăceăauăurmatăintroduceriiăbuddhismuluiăînă araălor?ă
Esteă foarteă posibil;ă totuşi,ă origineaă acestoră practiciă (caă şiă aă întreguluiă
sistemătantricăcuăcareăsuntăînrudite)ăesteăînc ăunămisterăpentruănoi.
Atâtă înă Indiaă câtă şiă înă Tibetă exist ă oameniă careă sus ină - şiă nuă far ă
temei - c ă termeniiă folosi iă înă descriereaă acestoră practiciă realeă nuă auă
leg tur ăcuăobiecteleăpeăcareăînămodăobişnuităleăindic .
Într-adev r.ă tibetaniiă auă ună limbajă mistică numită “limbajulă Dakînî-
lor”,ă cuvinteă împrumutateă dină limbaă popular ă careă auă ună anumită sensă
pentruăoameniiăobişnui i,ădarăauăunăaltăsensăpentruăini ia i.
Astfel,ă neă putemă întrebaă dac ă ceiă careă afirm ă c ă interpretarea
metaforic ă ară fiă singuraă autentic ,ă deă faptă nuă “purific ”ă uneoriă înă modă
arbitrară oăînv tur ă careă aă fost la origineă foarteă material ă sauă dac ă nuă
cumvaăpartizaniiăpracticilorămaterialeănuăauăpâng rităoăînv tur ăcareăaă
fostăini ialăspiritual .
Probabilă c ăniciă oăalt ăalternativ ănuăseă vaăoferiă min iiăunuiă vestic,ă
dar acesta nu este cazul orientalilor care nu construiesc intre lucrurile
min iiă şiă celeă aleă corpuluiă barajulă etanşă peă careă secolele noastre de
cultur ăneăincit ăs -l punem.
Ună “ini iat”ă înă c utareaă experien eloră supremeă sauă ună sclavă al
sim urilorăexacerbateăsauăpoate,ăambeleăînăacelaşiătimp,ăcelă5-alăşaseleaă
Dalai-Lamaăaăl satăoăamintireăceăstârneşteăsimpatia.
“Lumeaă bun ”ă dină Lhssaă îiă dedic ă ună felă deă cultă neoficială peă
jum tateă secret.ă Înă acestă oraş,ă ună misteriosă semnă roşuă marcheaz ă
anumiteăcaseăînăcareătradi iaăspuneăc ăTsangăYangăGyatso se întâlnea cu
frumoasele sale prietene. Din când în când,ă oameniiă obişnui iă ating
aceste semne cu fruntea ca un omagiuăadusătân ruluiălibertinăcareăaăfostă
un avatar (reîncarnare) al Domnului Mistic al Compasiunii Infinite.
 Deoareceă Tsangă Yangă Gyatsoă îmiă ofer ă ocazia, voi relata acum o
povestire pe care am auzit-oăşiăcareăareăleg tur ăcuăsubiectulăînădiscu ie.
Eroul acestei povestiri este Sri Sankarâcharya (maestrul Sankara),
c ruiaă brahmaniiă îiă suntă îndatora iă pentruă c ă le-aă redată condi iaă
privilegiat ,ă compromis ă deă predicareaă înv turiiă ra ionaleă şiă anti-
rituale a lui Buddha.
Personalitateaă aproapeă înă întregimeă legendar ă acestuiă maestru,ă aşaă
cumăneăapareădinăbiografii,ătrebuieăs ăfiăfostăremarcabil .ăDinănefericire,ă
unăsoiădeăpolitic ădeăcast ăs-arăp reaăc ăa umbrit subtilitatea intelectului
s u,ăf cândădinăSankaraăap r torulăunorăteoriiăsocialeăînvechite,ăcompletă
opuse panteismului elevat pe care îl predica.
Povesteaăcareăvaăurmaăesteăfoarteăcunoscut ăînăIndia,ăundeăaăcirculată
timpădeămulteăsecoleăf r ăcaădiscipoliiămareluiăfilosofăs ăfieăcapabiliăs -
şiădeaăseamaădeăridicolulăpeăcareăîlăarunc ăasupraămaestrului.ăÎn anii din
urm ,ăuniiăintelectualiăhinduşi,ăinfluen a iăprobabilădeăideileăoccidentaleă
adoptateă înă perioadaă studiiloră loră laă facult ileă dină Anglia,ă au devenit
conştien iă deă caracterulă grotescă ală experien eiă atribuiteă luiă Sankaraă şiă
acumă oă neag .ă Cuă toateă acestea,ă unii adep iă aiă Tantrismuluiă hindusă îi
ap r ăautenticitateaăşiăîiădauăoăsemnifica ieăcareăfaceărefeririălaăgenulădeă
instruire în care se pare c ă aă fostă ini iată şiă Tsangă Yangă Gyatso.ă M ă
gr bescăs ăspunăc ăaceast ăopinieăesteăsus inut ădoarădeăcâ ivaăTantrika.
Eiă bine,ă înă timpă ceă Sankaraă c l toreaă prină Indiaă c utândă adversariă
remarcabiliăcuăcareăs ăseăpoat ăduelaăînădiscu iiăcontradictoriiăînăcadrul
unorăturniruriăfilosofice,ădup ăobiceiulăacelorăvremuri,ăelăl-a provocat pe
un maestru numit Mandana, discipol al vestitului Batta. Acesta predica
înv turaă ritual ă Karma-mimansa,ă conformă c reiaă eliberareaă poateă fiă
ob inut ă doară prină slujbeă religioase,ă jur minte,ă sacrificiiă f cuteă zeilor,ă
etc.,ăiarăSankaraăafirmaăc ădimpotriv ,ăeliberareaăesteărodulăCunoaşterii.
Auăc zutădeăacordăasupraăfaptuluiăc ,ăcelăcareăvaăfiăînvinsăînăcursulă
discu iei,ă s ă devin ă discipolulă înving toruluiă şiă s -i adopte modul de
via .ă Prină urmare,ă deoareceă Mandanaă eraă laic, Sankarâcharya ascet
(sannyâsin),ădac ăargumenteleăprimuluiăar fiătriumfat,ăacestaădinăurm ăară
fiătrebuităs ărenun eălaă(veşmântulăreligiosăşiăs ăîşiăiaăoăso ie,ăînăvremeă
ce, în caz contrar, Mandana ar fi fost nevoită s ă îşiă p r seasc ă so iaă şiă
casaăşiăs ăîmbrace roba portocalie de bumbacăpurtat ăînăIndiaădeăto iăceiă
care s-auădedicatămariiărenun ri111.
Disputa a avut loc în public. Dup ăoăpledoarieăîndelungat ,ăMandana
seătreziăf r ăalteăargumenteăşiăSankaraăseăafla pe cale le a-l reclama ca
discipol, cândăso iaămireanuluiăînfrânt,ăoăfemeieăfoarteăînv at ăpeănumeă
Bharati, interveni:
“Înă Sfinteleă Scripturi”,ă spuseă eaă luiă Sankara,ă “seă afirm ă c ă so ulă şiă
so iaăformeaz oăsingur ăpersoan .ăDeăaceea,ăîvingându-l peăso ulămeu,ă
aiătriumfatădoarăasupraăuneiăjum t i a fiin eiănoastre.ăVictoriaătaăpoateăfiă
considerat ăcomplet ădoarăşiăeuăvoiăfiăbiruit ădeătine”.ăFilozofulănuăputuă
s ă maiă spun ă nimic, deoarece cererea lui Bharati se baza pe texte
tradi ionale.
El începuă oă nou ă discu ieă cuă ea.ă Femeiaă descoperiă repedeă c
înv turaă şiă m iestriaă eiă înă ceeaă ceă priveşteă controversaă nuă puteauă
rivalizaă cuă celeă aleă oponentuluiă s u,ă astfelă c ă aă salvată situa iaă printr-o
stratagem ,ăcuăm iestriaăspecific ăfemeilor.
Scripturile Sfinteă aleă hinduşiloră includă printreă ştiin eă şiă dragosteaă
senzual .ă Bharatiă îlă întreb ă peă interlocutorulă s uă ascetă uneleă lucruriă
asupraăacestuiăsubiect.ăElăseăruşin ăşiăseătulbur .ăElăîiăexplic ăînv ateiăşiă
abileiăfemeiăc ădinăfraged ătinere e,ăfilosofiaăîi ocupase toate gândurile
şi,ăcaăsannyâsinăcareăf cuseăjur mântulăcastit ii,ăfemeileăşiătotăceeaăceă
aveaă leg tur ă cuă eleă îiă erauă cuă totulă str ine.ă Totuşiă elă nuă credeaă c ă
ignoran aăsaăeraăireparabil ;ăelăseăconsideraăsuficientădeăcapabilăpentruăaă
dobândi cunoaştereaăcareăîiălipsea.ăEraădoarăoăproblem ădeătimp.ăRidic ă
atunciăîntrebarea:ăîmiăvaăacordaăBharatiăoălun ăpentruăaăm ăautoinstrui?ă
Laăsfârşitulăacesteiăluni,ăvomăreluaădiscu ia.
Acumă Bharatiă seă dovediă aă fiă imprudent .ă Eaă subestimaă puterileă
oponentului ei;ă sauă poateă seă gândiă c ă ună timpă atâtă deă scurtă vaă fiă

111
Sannyâsinulăhindusăesteămortănuănuămaiăpentruăaceast ălume,ăciăşiăpentruătoateăcelelalte.ăElăşi-aăcelebratăpropriaăslujb ăfunerar ăşiăpentruăaăar taăc ănimicănu-1ămaiăleag ădeăsocietate,ăşi-a
arsăCing toareaăpurtat ădeăhinduşiăcaăsemn distinctiv al castei lor. Înăziuaăhirotonosiriiăsale,ăelărosteşteăformulaătripleiărenun ri:ăAumăbhuăsayastanămăaydăAumăbhuvaăsanyastanămayâ.ăAumă
svaăsanyastanămayâ.ăPrinăaceastaăelăafirm ăc ărenun ălaălumeaănoastr ăşiălaăcelelalteădou ăcareăîiăurmeaz ăpeăscaraăcelorăşapte regiuniăsuprapuseăcare,ăconformăhinduşilor,ăseăridic ădeasupraă
p mâtului.ă Acestă lucruă esteă adeseaă explicată caă renun areaă laă lucrurileă acesteiă lumi,ă laă celeă aleă lumiiă str moşiloră (adic ă via aă deă dup ă moarteă permis ă deă persisten aă amintiriiă personalit iiă
noastreăînămemoriaă(genera iilorăviitoare)ăşiălaăceaăaălumiiăzeiloră(adic ăaătuturorăparadisurilor).Niciăunăhindus,ăcuăexcep iaăunuiăsannyasin,ănuăîndr zneşteăs ărosteasc ăaceast ăformul ăsacr ăşiă
terifiant .ăCelăcareăarărosti-o ar deveni automat sannyasin, deoareceătoateăleg turileăsaleăfamiliale,ăsocialeăşiăspiritualeăsarărupe.
insuficient pentru a-iă daă posibilitateaă s ă st pâneasc ă ştiin aă cerut .ă Deă
aceeaăeaăconsim i,ăiarăSankarâcharyaăporniăînăc utareădeămaeştrii.
Cumă laă aceaă dat ă seă întâmpl ă caă ună rajahă peă numeă Amarukaă s ă
moar ,ă Sankara,ă careă nuă puteaă s ă îşiă înceap ă studiileă înă persoanaă
filosofuluiă ascetă dejaă atâtă deă cunoscut,ă priviă aceast ă moarteă caă peă oă
posibilitateăextraordinar ăpeăcareăarăputea-o folosi.
Elăspuseădiscipolilorăs iăs ăîiă in ăcorpulăcuăgrij ,ăîntr-un loc izolat,
apoi, folosindu-şiăfor aăşiăcapacit ileăyoghine,ăp r siăcorpulăs uăfizicăşiă
intr ă înă celă ală prin uluiă careă eraă dusă spreă rugulă funerar.ă Corpulă luiă
Amarukaă învieă şiă fuă condusă înapoiă laă palată spreă marea bucurie a
multelor sale rani-iă (so iileă oficiale)ă şiă aă unuiă num ră considerabilă deă
amante frumoase.
Sankara s-a dovedităaăfiăunăînv celăplinădeăzel, surprinzându-le în
modăpl cutăpeăfemeileăceăfuseser ăoarecumăneglijateădeărajahulădefunct,ă
careăeraăînaintatăînăvârst .ăMiniştriiăşiămembriiăConsiliuluiăau remarcat
şiăeiăc ăinteligen aăprin ului lor devenise cu mult mai mare de la învierea
sa.ă Actualulă suverană p reaă cuă totulă diferită fa ă deă rajahulă m rginită laă
minteăpeăcareăîlăştiauădeăatâ iaăani.ăUrmareaăaăfostăc atât femeile de la
palat,ă câtă şiă membriiă Consiliuluiă deă Stată auă ajunsă s ă cread ă c ă spiritulă
unui puternic siddha112 seă foloseaă deă corpulă r posatuluiă Amaruka.ă
Temându-seă c ă i-ară puteaă p r siă pentruă a-şiă reluaă propriulă s uă corp,ă
miniştriiăauăordonatăcaăînătoat ă araăs ăfieăorganizat ăoăcercetareăpentruăaă
seă g siă ună corpă neînsufle ită ascunsă înă vreună locă îndep rtată şiă c ,ă deă
îndat ăceăvaăfiăg sit,ăs ăfieăars.
Sankara devenise atât de absorbit de studiile sale încât pierduse
oriceăamintireăaăadev rateiăsaleăpersonalit iăşiănuăaveaăniciăcelămaiămică
gând de a re-intra în corpul filosofului-ascetăcareăz ceaăundevaăînăpazaă
câtorvaădiscipoli.ăCuătoateăacestea,ăcândăziuaăfixat ăpentruăîntoarcereaăsaă
trecu,ăv zândăc ămaestrulălorănuăaăvenităînapoi,ăaceştiaăauăînceputăs se
nelinişteasc .ăAjungândăs ăafleădeăcercetareaăordonat ,ănelinişteaălorăseă
transform ăînăgroaz ăpur .ăCâ ivaădintreăeiăauăplecatăînăgrab ăla palatul

112
Unăomăcareăde ineăoăputereăsupranatural .
luiăAmaruka,ăauăreuşităs ăintreăşi,ăsubăferestreleărajahului,ăauăcântatăună
imn filosofic compus de Sankarâcharyaăînsuşi.
Acestăcântecăaătrezitămemoriaămaestruluiălor.ăŞiăsufletulăs uăaăp r sită
instantaneuăcorpulăluiăAmarukaăşiăs-aăreîntorsăînăpropriulăs uăcorpăcareă
tocmaiăfuseseădescoperităşiădejaăseăaflaăînăacelămomentăpeărugulăfunerar.
Filosoful nostru, acum pe deplin competent, se întoarse la Bharati, o
uluiăcuăvastaăsaăînv tur ăşiăfemeiaăfuănevoit ăs ăseărecunoasc ăînvins .
Evenimenteleărealeăauăfostădenaturate,ăspunăceiăcareăsuntăhot râ iăs ă
considereăceleăpovestiteăaiciăcaălucruriăniciăm carăinten ionate.ăAdev rulă
esteăc ăSankara,ăîntr-unăanumitămomentăalăexisten eiăsale,ătrebuieăs ăfiă
dobândităoăfor ăpsihic ăceăîiălipsea,ăcuăajutorulăpracticilorăcareănecesit ă
raporturiă intimeă şi dragostea unei femei. Las responsabilitatea acestei
opinii pe seama celorăcareăoăprofeseaz .
Oricum ar fi stat lucrurile cu marele filosof hindus,ă esteă sigură c ă
Milarepa, ună celibatară foarteă virtuosă şiă neînduplecat,ă i-a ordonat
discipoluluiăs uă Restchungpaăs ăconvie uiasc ăoăvremeăcuăoăfemeieăpeă
care i-a indicat-o.ăTradi iaăspuneăc ăperecheaăaăalesă s ălocuiasc ăîntr-o
peşter ă retras ă dină mun i,ă ună am nuntă menită aă demonstraă c ă adep iiă
acestoră practiciă nuă suntă libertiniă şiă c ă auă înă vedereă alteă lucruriă decâtă
satisfacereaăsim urilor113.
Într-adev r,ă oricareă ară fiă scopul avut în vedere, buddhismul nu
recunoaşteăniciăoăpractic ădeăacestăfel,ăiarăînăTibetăacesteăpracticiănuăsuntă
incluse în lamaismul oficial.
Rolul lui Tashi-Lamaă esteă asem n toră cuă celă al lui Dalai-Lama.
Unicaă diferen ă dintreă eiă esteă c ă acestaă dină urm ,ă caă avatar,ă esteă
conduc torulă temporală ală Tibetului,ă înă timpă ceă Tashi-Lama nu este.
Rezultateleăconcreteăaleăacesteiădiferen eăsuntăconsiderabile.ăAcestălucruă
a fost constatat când actualul Tashi-Lamaă aă fostă constrânsă s ă fug ă dină
Tibetăpentruăaăsc paădeăputerniculăs uăcoleg.
Deoareceă purt toriiă titlului de Tashi-Lamaă nuă seă ocup ă oficială deă
politic ăşiătr iescăînăsih strieălaăpropriet ileălorădinăprovinciaăTsang,ăeiă
113
O alt ătradi ieăspuneăspuneăc ănuăRestchungpaăaveaănevoieădeăoătovar ş ,ăciămaiădegrab ăfemeia,ăeaăîns şiădiscipol ăaăluiăMilarepa, a fost cea care s-a bucurat de un
privilegiuăspecialădatorit ăcompanieiăluiăRestchungpa.ăUlterior,ăcuplulăs-aădesf cut,ăiarătemporarulăcupluăso -so ieăauătr ităîmpreun ăizola iădeălumeăprecumăpustnicii.
suntă considera iă pioşiă şiă preocupa iă cuă aspecteleă religioaseă într-o mai
mareă m sur ă decâtă Dalai-Lama,ă deşiă înă aceast ă privin ,ă mareaă
majoritate a tibetanilor nu fac nici o distinc ieăîntreăei.
Tashi-Lama este considerat înă aceeaşiă m sur ă caă şiă Dalai-Lama
reprezentantăalăuneiăliniiădeămaeştriiăcareătransmite,ădeălaăunădiscipolălaă
altul,ă oă înv tur ă tradi ional ă oral .ă Titlulă loră oficială esteă Tsangă
Penchenărimpoche.ăPenchenăesteăadaptareaătibetan ăaăcuvântuluiăsanscrită
pandit, însemnând erudit, mai ales unul priceput în filosofie. Acest titlu
atribuieădeciăcelorăcareăsuntănumi iăTashi-Lama,ăreputa iaădeăfilosofiămai
degrab ădecâtăceaădeămisticiăcontemplativi.
Tsangă Penchenă esteă Mareleă Lamaă ală m n stiriiă Tashilhumpoă
(prosperitateă nesfârşit )ă deă laă Shigaze.ă Deă aiciă auă primită numele de
Tashi-Lama, cumăîiădenumescăstr inii,ăc ciăacestănumeănuăesteăr spândită
în Tibet.
Indiferent ce s-ară credeă despreă teoriaă popular ă careă îiă consider ă peă
aceştiă c lug riă lamaă caă reîncarn riă aleă unuiaă şiă aceluiaşiă individ,ă pareă
evidentă c ă to iă ceiă careă poart ă titlulă deă Tashi-Lamaă suntă vesti iă pentruă
fireaă loră pl cut ă şiă pentruă mareaă loră bun voin .ă Deă acestă lucruă s-au
convins pelerinii care i-au vizitat în secolele trecute, iar primirea ce mi-a
fostăf cut ămieăîmiăîng duieăs ăadaugăşiăpropriaămeaăm rturie.
Imediatădup ăDalai-LamaăşiăTashi-Lama,ăînăaceast ăierarhieăseăafl ă
un alt mare avatar, cel al lui Dorje Phagmo114 careă seă manifest ă subă
formaă uneiă femeiă şiă ală c ruiă tulkuă esteă Doamnaă Lama,ă stare aă uneiă
m n stiriăsituat ălâng ălaculăYamdokăînăTibetulădeăSud.
Tibetaniiă nuă îşiă închipuieă c ă aceast ă personalitateă elevat ă aă lumiiă
lamaiste este în mod specialămaiăerudit ăînăceeaăceăpriveşteămisticismul,ă
decâtă suntă ceiă doiă eminen iă tulku-şi aiă luiă Chenrezigsă şiă Opagmed,ă
Dalai-LamaăşiăTashi-Lama.ăDeăfapt,ăniciăunătibetanănuăseăaşteapt ăs ăîiă
vad ă peă aceştiă Avatariă aiă Mariloră Lamaă devenindă capiă aiă unoră şcoliă
filosofice, conducând discipoli de-aă lungulă C iiă Cunoaşteriiă oriă
conferindă ini ieriă mistice.ă Emana iiă aleă unoră fiin eă superioareă zeilor,ă eiă

114
Zei ădinăpanteonulătantric.
sunt, mai presus de toate, protectori115.ăTibetaniiăconsider ăc ăprotec iaă
loră asupraă Tibetuluiă asigur ă prosperitateă şiă fericireă universal ,ă iară
binecuvânt rileă careă suntă solicitateă bun t iiă acestoră Lama pream ri iă
vorăfiăreg siteăînăavantajeăconcreteăînăaceast ăvia ăsauăînăalta.

115
"Kyabon rimpoche (skyabs mgon rinpoche) „"protectorăvaloros‟ăesteătitlulăcuăcareăDalai-Lamaăesteăcunoscutăsupuşilorăs i.ăTitlulăDalai-Lamaăesteăfolositădoarădeăc treăstr ini.ă
Tashi-Lamaăareăşiăelădreptulălaătitlulădeă“protectorăvaloros”,ădarănuăîiăesteăatribuităatâtădeăfrecvent,ăcuăexcep iaăregiuniiăShigaze.ăDiscipoliiăcâtorvaăMariăLamaăcareătr iescădeparteădeă
centrulăTibetului,ăseăadreseaz ămaestruluiălorăcuănumeleădeă“protector”. Oăastfelădeăm gulireănuăpoateăfiăîng duit ăniciălaăLhassaăniciălaăShigaze. Oăamend ămareăarăfiăceaămaiămic ă
pedeaps ăceăs-ar abate asupra celor care ar face acest lucru sau asupra lui Lama care s-arăîng duiăoăastfelădeănumire,ăceăesteărezervat ăîncarn rilorădivineă“tulku”.
 Capitolul XII

MICULăŞIăMARELEăVEHICUL

inayânaăşiăMahâyânaăsuntătermeniăfamiliariăcelorăcareăauăcitită

H lucr riă despreă buddhism;ă deă aceeaă ară p reaă deă prisosă s ă fieă
explica i.ăCuătoateăacestea,ădeoareceăsensulăatribuitălorădeăc treă
buddhişti,ăînăspecialădeălamaiştiiăini ia i,ădifer ăîntr-oămareăm sur ăde cel
folosit în vest, este bine înă acestă stadiuă s ă neă ocup mă deă semnifica iaă
acestor termeni.
Înălimbajulăorientaliştilor,ăexpresiileăhinayânaă(înătibetan ăthegămeri)ă
şiă mahâyânaă (înă tibetan ă thegpaă chenpo),ă seă refer ă laă oă împ r ireă aă
buddhismuluiă înă înv turaă primitiv ă şiă înv turiă maiă recente,ă
prezentândăfieădezvolt ri,ăfieăoădenaturareăaăînv turiiăantice.
Scopulă meuă nuă esteă s ă înf işeză concep iileă filosoficeă ceă
caracterizeaz ă celeă dou ă “vehicule”.ă Înă plus,ă aceast ă diviziuneă aă lumiiă
buddhisteăînădou ăfrac iuniăevidentădistincteăesteăîntruătotulăteoretic ăşiă
doarăpeădeparteălegat ădeărealitatea în sine.
Înă primulă rândă numeleă deă hinayâna,ă “miculă vehicul”,ă dată odinioar ă
deă tradi ionaliştiă oponen iloră lor,ă nuă esteă acceptată deă c treă aceştiaă dină
urm .ăBuddhiştiiădinăBirmania,ăThailandaăşiăto iăceilal iăpeăcareăstr iniiă
îi includ printre hinayânişti,ă nuă seă consider ă - şiă peă bun ă dreptateă -
inferiori co-religionariloră loră dină China,ă Japoniaă şiă Tibetă înă problemeă
referitoareă laă filosofiaă buddhist .ă Dimpotriv ,ă eiă declar ă c ă seă afl ă înă
posesiaăsingureiădoctrineăautentice,ăceaăaăTheraşilor:ăaăcelorăAntici.
Buddhiştiiă dină Asiaă deă Nord,ă peă careă str iniiă îiă denumescă
mahâyâniştiă f r ă deosebire,ă suntă deă regul ă maiă re inu iă înă acceptareaă
acestui titlu.
Aiciăm ăvoiăocupaădoarădeătibetani,ămaiăalesădeămaeştriiămisticiăcareă
instruiescăunădamnagăşiăacord ăini ieriămisticeăşiăezoterice.
S-aă spusă c ă expresiaă “mareleă vehicul”,ă înă sensulă deă vehicolă
înc p tor,ă indic ă oă înv tur ă maiă largă acceptat ă deă majoritateaă
buddhiştiloră decâtă ceaă aă Anticilor,ă îmbr işat ă doară deă pu ini,ă caă fiindă
maiăînăm sur ădeăaăconduceăcredincioşiiălaăeliberare.
Aceast ăinterpretareă- pe care într-adev rănuăamăg sit-oăr spândit ăînă
Asia - este necunoscut ălamaiştilor.ăDup ăp rereaălor, mahâyâna trebuie
în eleas ăcaăunăvehiculă“mare”ăînăsensulădeăelevat.
Dac ă liă seă spuneă c ă elaborareaă doctrinelor mahâyâna trebuie
atribuit ăluiăAsvagocha.ăluiăNâgârjuna,ăoriăvreunuiăaltăfilosofăbuddhist,ă
eiăprotesteaz ăvehementăîmpotrivaăacesteiăopinii.ăArgumentulălorăesteăc ă
aceştiă maeştriiă auă predicată înv turiă apar inândă “mareluiă vehicul”,ă dară
c ă nuă eiăl-au inventat.ăAceast ăînv tur ă aă“mareluiă vehicul”ă aă existată
dintotdeauna;ă eaă esteă constituit ă dină înv turiă elevateă peă careă min ileă
obişnuiteănuăleăpotăîn elege.ăConformălamaiştilor,ădeăaiciăreieseăc ,ăînălocă
s ă fieă ună vehiculă larg,ă uşoră accesibilă maselor,ă mahâyâna este mai
degrab ăunăvehiculăelevatăşiăputernic,ăaccesibilădoarăelitei.
Misticiiă lamaiştiă nuă consider ă c ă scripturileă loră canoniceă apar ină înă
întregimeămahâyânei.ăEiăincludăînăcadrulăînv turiiăvehicululuiăinferioră
lucr riăcareătrateaz ămoralitatea cotidian ,ăregulileădisciplineiămonasticeă
şiătotăceăareăleg tur ăcuăacestea.ăEiănuăînceteaz ăs ărepeteăc ăeliberareaă
esteă oă chestiuneă pură spiritual :ă esteă posedareaă “cunoaşterii”,ă eliberareaă
(tharpa sau tohva116)ă dină iluzie,ă iară toateă acesteă precepteă şiă reguli
contribuieă laă aceastaă doară caă oă preg tireă preliminar ă careă rafineaz ă
mintea.
Lamaiştiiănuărecunoscăexisten aăaădoarădou ăvehicule.ăEiăvorbescădeă
multeă“vehicule”,ăfiecareădinăsistemeleăfilosoficeăpeăcareăleăincludemăînă
mahâyânaăîncercândăs ăîşiăsubliniezeăpropriaăimportan .
Cuătoateăacestea,ă“vehiculele” deăobiceiămen ionateăpotăfiărezumateă
laăceleăcareăurmeaz :
1.Micul vehicul (theg men).
2.Vehiculul rang-sangyai-şilor,ă adic ă"ală Buddha-şiloră prinăeiă înşişiă
şiăpentruăeiăînşişi”,ăcareănuăpredic ăînv tura.

116
Scris grolwa.
 3.VehicululăluiăChangchubăsemspa,ăcareădedic ăîntreagaălorăenergieă
practiciiă compasiuniiă nem rginiteă şiă lucreaz ă pentruă fericireaă şiă
iluminarea omenirii.
4.Vehicululăminunatăfar ăegală(blanaămedăpaăthegpa).ă
Micul vehicul, denumit mai frecvent vehicululă celoră “careă ascult ”ă
(nien thös kyi thegpa), corespunde hinayânei. Acesta duce în Nirvâna
min ileă incapabileă s ă în eleag ă înv turileă subtileă aleă mahâyâneiă peă oă
caleă foarteă lung .ă Înă plus,ă tibetaniiă spună c ă adep iiă acestuiă vehiculă
urm rescă s ă seă eliberezeă doară peă eiă dină durereă şiă suferin ,ă f r ă s ă
lucrezeă şiă pentruă eliberareaă celorlal i,ă iară dină acestă motivă eiă suntă dină
punctădeăvedereăspiritualăinferioriăaltruiştilorăbodhisattva-şiă(Changchubă
semspa).
Judecataăastfelăexprimat ădeătibetaniăreferitoareălaăceiă“careăascult ”ă
esteă eronat ă şiă pleac ă deă laă oă total ă lips ă deă în elegereă nuă numaiă aă
doctrineiă buddhisteă originare,ă dară şiă aă dezvolt riloră eiă misticeă şiă
filozoficeăînăcadrulămahâyânei,ădup ăcumăvomăconstataăulterior.
Vehiculul rang sangya-şilor,ăasaăcumăesteăconceputădeălamaişti,ăesteă
al intelectului pur. Rang sangyai-ul este un autentic Buddha. El a
dobândită cunoaştereaă prină experimentare,ă introspec ieă şiă contempla ie,ă
iară acumă seă bucur ă deă fructulă ilumin riiă saleă spirituale.ă Elă nuă predic ă
niciă oă doctrin ă şiă niciă nuă faceă vreoă munc ă ceă areă caă scopă bineleă
celorlal i.ă Portretulă peă careă i-1ă facă lamaiştiiă îlă prezint ă caă peă ună
superintelectual,ă oă fiin ă extremă deă mental ă înă tumulă s uă deă fildeş.ă
Numeleăcareăîiăesteădatăuneoriăesteă“celăcareăîn elegeăo singur ăcauz ”,ă
semnificândă c ă în elegeă Vidul,ă dară nuă şiă compasiunea.ă Acestă personajă
important nu este simpatizat în Tibet. Acolo este acuzat de egoism, iar
acuzatoriiăs iănuăparăs ăîşiădeaăseamaădeămareaăluiăasem nareăcuăeroulă
atâtădeăpream rităînă“înv turaăminunat ăînăcelămaiăînaltăgrad”ă(blana-
medpa)ăcareăseăridic ălaăstareaădeănon-activitateăabsolut .
Vehiculul Changchub semspa-iloră (sanscrit :ă bodhisattva) este
“Mareleă vehicul”,ă adic ă strictă aşa-numita mahâyâna. Acesta este
caracterizat de scopul adep iloră s i,ă careă nuă esteă Nirvâna,ă ciă stareaă deă
Bodhisattva,ăceăcaracterizeaz ăoăfiin ăaăc ruiăinim ăseărevars ăplin ădeă
compasiuneăpentruăsuferin eleăşiămâhnirileăcelorlal iăşiăcareăareăfor aădeă
a-i ajuta. Oricum, aceasta este caracteristica sa cea mai remarcabil .ă
Totuşi,ăpentruăcaăaceast ăcompasiuneăs ăfieărecunoscut ăînăTibetăcaăfiindă
mahâyânic ă trebuieă s ă fieă înso it ă deă în elegereaă “Vidului”.ă Lipsaă
acesteiă în elegeriă ară coborîă compasiuneaă laă nivelulă inferioră ală mileiă
obişnuite.
Tong gnid Nyingdje zung jug117,ă “Vidulă şiă Compasiuneaă
combinate”,ă esteă motto-ulă adep iloră tibetaniă aiă acestuiă vehicul.ă
Bodhisattvaă îşiă exercit ă înă modă practică compasiuneaă înă momentulă înă
care s-aă eliberată dină iluziaă realit iiă lumiiă aşaă cumă oă percepem.ă
Atitudineaăsaămental ,ăgreuădeăîn elesădeăc treăceiăcareănuăauăajunsălaăeaă
eiăînşişi,ăesteădescris ăcuălimpezimeăînălucrareaăintitulat ă“T ietorulădeă
diamant”ă(TheăDiamondăCutter).ăAcoloăcitimăc ă“vremeaăcaăBodhisattvaă
s ăofereădaruriăaăvenitădoarăatunciăcândăelănuămaiăesteălegatădeănimic”.ă
Seă maiă spuneă acoloă c ă “atunciă cândă Bodhisattvaă aă adusă laă stareaă deă
Nirvânaăunănum rămaiămareădeăfiin eădecâtăfireleădeănisipădeăpeămalurileă
Gangelui,ă elă trebuieă s ă în eleag ă c ă nuă aă salvată peă nimeni”.ă Deă ceă
aceasta?ă Pentruă c ă dac ă elă credeă c ă aă eliberată ună num ră oarecareă deă
fiin e,ăelăp streaz ăînc ăideeaădeă“sine”ăseparat,ăiarăînăacestăcazănuăarăfiă
un Bodhisattva.
Acesteaă suntă înv turiă confuze,ă aleă c roră termeniă suniă traduşiă înă
limbileă occidentaleă cuă dificultateă şiă necesit ,ă înă acelaşiă timp,ă lungi
comentarii.
Celădeăalăpatruleaăvehiculăesteăblanaămedăpaăthegpa,ăliterală“nuă
exist ăunăaltulăsuperior”.ăAdep iiăacestuiaăsus in,ăprintreăalteăînv turi,ă
faptulă c ă Nirvânaă şiă lumeaă fenomenal ă (nangsi118)ă suntă înă esen ă
identice,ă dou ă aspecteă aleă unuiaă şiă aceluiaşiă lucru,ă sauă maiă degrab ,ă
dou ămoduriălaăfelădeăiluzoriiădeăaăvedeaăRealitatea.
Separatădeăacesteăpatruăvehicule,ămaiăexist ăvehicululămistică(snagsă
kyiăthegpa).ătantricăsauămagică(rgyudkyiăthegpa)ăşiăaltele.

117
Scris stong nidsning rdje zoung hjug.
118
Scris snang srid.
 Rolulăşiăpersonalitateaăunuiăbodhisattvaăsuntăîn eleseăînămodădiferită
în cadrul acestor numeroase vehicule, dar toate îi atribuie un loc
importantăşiăesteăunălucruăobişnuităcaăun aspirantăs ăprimeasc ăangkur-ul
bodhisattva-şilorăînainteădeăaăfiăadmisălaă“ini ierile”ămistice.
Este incert dac ă bodhisattva-şiiă auă constituită sauă nuă ună subiectă ală
predicilorăluiăBuddha.ăPoveştileăvie ilorăsaleăanterioareă- Jakata - în care
elă apareă caă ună bodhisattva,ă suntă înă modă evidentă inven iaă unuiă ordină
inferiorădeădiscipoliăcareăauăremodelatărelat rileăhinduse sau au inventat
alteleă deă acelaşiă fel.ă În plus, comportamenul lui Buddha istoric a fost
scutită deă excentricit ileă prină careă seă distingă mul iă bodhisattva.ă Niciă
înv turaă luiă nuă îiă încurajeaz .ă Modelulă peă careă îlă aşeaz ă înă fa aă
discipolului este figura în eleptuluiă careă aă aruncată definitivă celeă zeceă
lan uri119,ă careă aă atinsă senin tateaă neclintit ă aă min iiă şiă careă tr ieşteă înă
Nirvâna.
Prină urmare,ă aceiă buddhiştiă aă c roră minteă nuă s-a putut ridica la
în l imeaă acestuiăgenădeăperfec iuneăspiritual ăauăf cutădin bodhisattva
ună erouă fantastică aă c ruiă compasiuneă excesiv ă seă exprim ă adeseoriă înă
ac iuniă neverosimile,ă uneoriă chiară înă fapteă sup r toareă pentruă bunulă
sim ,ăde-a dreptul crude sau imorale.
Ceaă maiă cunoscut ă povesteă aă unuiă bodhisattva,ă ceaă careă stoarceă
lacrimiă deă laă miiă deă simpliă credincioşiă dină celă maiă îndep rtată cap tă ală
tropicaluluiăCeylonăpân ăînăstepeleănordiceăaleăMongoliei,ăesteăceaăaăluiă
Vessantara.
Vessantaraăaăf cutăunăjur mântăs ănuărefuzeăniciodat ăs ădeaăoriceăiă
s-ar cere, pentru ca prin aceast ăacumulareădeăsacrificiiăşiăfapteăbuneăs ă
ajung ăvrednicădeăaădeveniăunăBuddha.
Fiindă prin ă şiă moştenitoră ală tronului,ă elă d ruiă unuiă regeă duşmană
nestemataă magic ă ceă asiguraă prosperitateaă şiă victoriaă înă regatulă tat luiă
s u120.ă Aflată înă posesiaă talismanului,ă duşmanulă invadeaz ă araă şiă îiă
masacreaz ă locuitorii.ă Linişteaă eroulă nostruă nuă aă fostă înă niciă ună felă

119
Celeăzeceălac teăcareăîmpiedic ăfiin aăs ăating ăeliberareaăfinal ăsunt:ă(1)ăCredin aăînă“sine”;ă(2)ăîndoiala:ă(3)ăCredin aăînăeficacitateaăritualurilorăşiăa ceremoniilor;ă(4)ăDorin eleă
carnale;ă(5)ăMânia;ă(6)ăDorin aădeăaătr iăîntr-o lumeămaiăpu inămaterial ădecâtăaănoastr ă(lumeaăformeiăpure);ă(7)ăDorin aădeăaătr iăîntr-oălumeămaiăsubtil ă(lumeaăf r ăform );ă(8)ă
Mândria;ă(9)ăNeliniştea;ă(10)ăIgnoran a. (6)ăşiă(7)ăpotăfiăinterpretateăcaăataşamenteăpentruăexisten aăînăformeămaiăelevateăşiătotuşiăs ăcontinueăs ătr iasc ăvia aăpersonal .ăAcest ădorin ă
este legat ădeăcredin aăîntr-ună"eu”ăseparat.
Într-oăalt ăversiuneăpiatraăpre ioas ăesteăînlocuit ăcuăunăelefant alb.
120
tulburat ă deă acestă dezastru.ă Elă r m neă credinciosă jur mântuluiă s uă -
acestaă esteă singurulă lucruă important.ă Miniştriiă tat luiă s uă arat ă foarteă
pu in ă pre uireă pentru o astfelă deă virtuteă transcedental ă şiă îlă exileaz .ă
So iaăsaăcredincioas ăinsist ăs ăîiăîmp rt şeasc ăsoarta,ăîmpreun ăcuăceiă
doi copii ai lor, şiăastfelăajungăs ătr iasc ăînăp dure,ăîntr-oăcolib ămic ăşiă
s r c cioas , într-oăziăîşiăfaceăapari iaăunăbrahmanăb trân,ăcareănuăaveaă
peănimeniăs ăîlăslujeasc ăşiăcereăcopiiiăluiăVessantaraăcaăslujitoriăaiăs i.ă
Acestaăîiăd ăbrahmanuluiădeăîndat ăşiăcuădrag ăinim .ăFeti aăşiăfrateleăeiă
îşiăimplor ă tat lăs ă îiă in ălaăelă deoareceăbrahmanulă celăcrudăîiătrateaz ă
brutal,ădarăprin ulănuăvreaăs ăîşiăcalceăjur mântul.ăChiarăseăfelicit ăpentruă
c ăaăavutăunăprilejăatâtădeăminunatădeăaămanifestaăperfec iuneaăcarit iiă
sale.ăCurândăiăseăofer ăunăaltăprilej:ădeăaceast ădat ăelăoăd ăpeăso ia sa.
Pân ălaăurm .ăelăaccept ăs ăîiăfieăscoşiăochiiăpentruăaăfiăda iăunuiăorbăcareă
“i-arăputeaăfolosiăs ăînlocuindu-şiăpropriiăs iăochiăşiăastfelăs ăîşiărecapeteă
vederea”.
Autoriiă acestoră povestiriă aveauă oă cuă totulă alt ă concep ieă despreă
drepturile capului familiei. Pentru ei, acestaă eraă de in torulă legiuită ală
so ieiă şiă ală copiiloră s i.ă Prină faptulă c ă i-aă dată brahmanului,ă elă pură şiă
simpluă aă dispusă deă ceeaă ceă îiă apar inea.ă Prină urmare,ă acestă actă ală luiă
bodhisattvaă nuă îiă sup r ;ă eiă consider ă maiă degrab ă c ă este un act de
renun areă laă cevaă foarteă dragă - deă aiciă m re iaă sacrificiului.ă Acesteă
no iuniă necivilizateă fiindă înă prezentă schimbateă considerabil,ă chiară şiă laă
no iunileă strânsă legateă deă culturaă veche,ă admiratoriiă luiă Vessantaraă
afirm ăfrecventăc ăso iaăşiăcopiiiăs iăauăconsim itălaăacelăsacrificiu.
Bineîn elesăc ăpovesteaăseătermin ăcuăbine;ăbrahmanulăcelăb trânăeraă
ună zeuă careă şi-aă luată aceaă înf işareă deoareceă doreaă s ă îlă pun ă laă
încercareăpeăVessantara.ăElăîiăred ăso iaăşiăcopiii,ăunăaltăzeuă“îiăînapoiaz
ochii,ăcareăacumăsuntămaiăfrumoşiăcaăniciodat ”121,ăiarăregeleăduşmanăîiă
restituie nestemata.
Suntemă tenta iă s ă neă întreb mă dac ă nuă cumvaă conştiin aă autoriloră
acestoră povestiriă nuă aă protestată înă modă involuntară şiă nuă aă dorită s ă

121
Oăalt ăpovesteărepet ăacelaşiămiracol.ăPrin uluiăKulanaăiăs-auăscosăochiiădinăordinulăreginei,ăsoacraăluiătr d toare,ăalăc ruiăamantăaărefuzatăs ădevin . Virtutea lui a fost în
finalărecompensat ,ăiarăochiiăîiăsuntăînapoia i.
împiedice ca victimele prea-milostivuluiă loră erouă s ă sufere.ă Totuşi,ă euă
credă c ă tolerareaă acesteiă opiniiă ară fiă oă greşeal ,ă deoareceă pentruă autoriă
doară prin ulă prezint ă interes,ă doară peă elă nuă auă vrută s ă îlă laseă înă voiaă
adversit iloră soartei.ă Ceilal iă erauă numaiă figuran iă careă nuă prezentau
nici un fel de interes.
Astfelă deă lucruriă seă petrecă frecvent,ă nuă numaiă înă poveşti,ă dară şiă înă
realitate.ă Caritateaă excesiv ă peă careă ună bodhisattvaă oă priveşteă caă peă oă
îndatorireă aă saă seă transform ă uneoriă înă nimică altcevaă decâtă într-un
egoism monstruos.
Uniiă lamaă misticiă refuz ă s ă recunoasc ă aceast ă istorisire ca fiind
legat ădeămahâyâna, oricâtăarăfiădeărenumit ăpeăteritoriulă riiălor.ăMi-au
spusăc ăareătoateăcaracteristicileă“miculuiăvehicul”.ăEroulăeiădoreşteăcaăelă
s ăseăbucureădeăextazulădeăaăr spândi fericireăşiăiluminareăînălume;ăelănuă
s-arădesf taălaăfelădeămultădac ăaceeaşiăfericireăşiăiluminareăarăfiăd ruiteă
lumiiă deă c treă ună altă Buddha.ă Elă esteă plină deă credin ă înă realitateaă
“sinelui”ăşi,ădeăasemenea, îlăpriveşteăpeăBuddhaăcaăpeăoăpersoan .ăElănu
aăînte esănaturaăluiăreal ăcaăfiindăceaăaă“în elepciunii”ăuniversale.ăPeădeă
alt ăparte,ăaceiaşiălamaăaccept ăfaptulăc ăexist ăastfelădeăpovestiriădespreă
bodhisattvaă careă reprezint ă spiritulă mahâyânic.ă Ceaă careă urmeaz ă esteă
foarteăcunoscut ăînă rileăbuddhiste:
Ună tân ră prin ă r t ceaă printr-oă p dureă (seă spuneă c ă ară fiă Buddhaă
istoric într-unaă dină vie ileă saleă anterioare).ă Oă secet ă neobişnuit ăsecaseă
toateă izvoarele,ă albiileă râuriloră nuă erauă decâtă nisipă şiă prundiş,ă frunzeleă
copaciloră erauă pref cuteă înă prafă de arşi aă cotropitoareă aă soarelui,ă iară
toateă animaleleă fugiser ă înă alteă p r i.ă Înă mijloculă acesteiă singur t i,ă
prin ulă v zuă într-ună h işă dină apropiereă oă tigroaic ă slab ă careă eraă peă
moarte, cu puii în jurul ei.ă S lb ticiuneaă îlă vedeă şiă ea. În ochii ei se
poateăcitiădorin aăarz toareădeăaăseăaruncaăasupraăpr ziiăatâtădeăapropiateă
şiă astfelă s ă îşiă hr neasc ă puiiă peă careă nu-iă maiă poateă al ptaă şiă careă voră
muriăînăcurândădeăfoameăcaăşiăea.ăDarăîiălipseşteăfor aăcaăs ăseăridiceăşiăs ă
fac ă saltul.ă R maseă întins ,ă o fiin ă vrednic ă deă mil ă înă suferin aă eiă
matern ăşiăînădorulăeiădeăvia .
 V zândă aceasta,ă tân rulă prin ă cuprinsă deă oă compasiuneă plin ă deă
iubire,ăieseădeăpeăc rare,ăînainteaz ăspreătigroaicaăceănu-lăpoateăatacaăşiă
îiăofer ăpropriulăcorpăcaăhran .
Cea mai frumoas ă parteă aă acesteiă poveşti,ă esteă c ă desconsider ă
obişnuitulă miracolă dină final.ă Nuă intervineă niciă oă divinitate,ă prin ulă esteă
devorat de viu, iar peste misterul ce ar putea urma cade cortina.
Dup ătoateăprobabilit ile,ăaceastaăesteădoarăoălegend ,ăşiătotuşiăcredă
- nu întru totul neîntemeiat - c ă oă ac iuneă deă acestă felă ară puteaă într-
adev ră s ă seă petreac .ă Esteă dificilă s ă p trundemă în elesulă adâncimiloră
compasiuniiă şiă aleă renun riiă deă sineă laă careă auă ajunsă uniiă misticiă
buddhişti.
Fapt ă esen ialmenteă mahâyânic ,ă ceă stârneşteă venera iaă maseloră
lamaisteă fa ă deă bodhisattva-şiiă misticiă cumă esteă Chenrezigs,ă esteă
renun areaălaăNirvâna.
Într-adev r,ă câştigândă datorit ă virtu iiă loră dreptulă deă aă intraă înă
Nirvâna,ăaltruismulălorăarz tor,ăviuăşiăputernicăîiăfaceăs renun eălaăacestă
dreptă pentruă aă continuaă s ă îşiă ajuteă semeniiă muritoriă - lucru pe care
Buddha-şiiăcareăauăajunsăînăNirvânaănuăîlămaiăpotăface.
Succesulă acesteiă elucubra iiă sentimentaleă aă fostă enormă înă Tibet.ă
Întâlnim un ecou al lui în numeroasele rituri înă timpulă c roraă sfin iiă
Lamaăşiăal iăeroiăsuntăimplora iăs ănuăintreăînăNirvânaăpentruăaăcontinuaă
s -şiă protejezeă semenii.ă Nuă poateă fiă imaginată nimică careă s ă fieă maiă înă
dezacordăcuăînv turaădat ădeăbuddhismădecâtăideeaăc ăNirvânaăpoateăfiă
respins .
Este posibilăs ăseărenun eălaăintrareaăîntr-un paradis care este un loc
stabilit,ă dară Nirvânaă este,ă înă esen ,ă stareaă produs ă deă laă sineă prină
dispari iaă ignoran ei,ă iară celă careă aă ajunsă laă Cunoaştere,ă nuă seă poateă
împiedica,ăoricâtădeămultăarădori,ăs ăfieăceeaăce este122.
Maeştriiă misticiă nuă auă oă în elegereă greşit ă asupraă acestuiă punctă şiă
far ăs ă in ăseamaădeăpopularitateaălor,ăacesteăno iuniăeronateăreferitoareă

Cuătoateăacesteaăniciăideeaădeăaărenun aălaănirvâna nu este întru-totulăeronat .ăContradic iileăcareăseăivescăşiăcareăsuntădeănedep şităpentruăoăminteăobişnuit ,ădisparăînămomentulă

122

atingeriiăunuiăaltănivelădeăconştiin .ă(N.t.)
la componenteleăunuiăbodhisatthvaănuăîşiăafl ăloculăînăînv turileădateă
unui discipol care a fost admisălaăini ieriălaăniveleleămaiăînalte.
Dorin aădeăaădeveniăunăBuddhaăindic ăpentruăeiăoăneîn elegereătotal ă
aăceeaăceăeiănumescă“minteaăunuiăBuddha”.ăBuddhaăumaniăsauăceiăcareă
suntă înă stareă s ă apar ă subă diferiteă alteă formeă înă alteă lumiă suntă doară
manifest ri (tulku) ale acestei “min i”ăpeăcareătrebuieăs ăneăferimăs ăne-o
imagin măcaăpeăoă“persoan ”.
Uniiă lamaă seă folosescă deă paraboleă neobişnuiteă pentruă a-şiă exprimaă
p rereaăreferitoareălaăeforturileălegendarilorăbodhisattvaăşiăaleăcelorăcareă
şi-arădoriăs ăîiăimite.
Imagineaz - i,ă mi-aă spusă unulă dintreă ei,ă c ă înă timpă ceă soareleă
str luceşte,ăunăomăesteăhot râtăpân ălaăînd r tnicieăs ăaprind ăoălamp ,ă
lampaălui,ăpentruăaăasiguraălumin ăpentruăelăsauăpentruăaltcineva.ăÎn van
iă seă atrageă aten iaă c ă esteă ziuaă înă amiazaă mare,ă c ă soareleă îşiă revars ă
str lucireaă asupraă tuturoră lucrurilor.ă Elă refuz ă s ă beneficiezeă deă acest ă
str lucire,ăceeaăceăelăvreaăesteăoălumin ăprodus ădeăelăînsuşi.ăEsteăfoarteă
posibilă caă nebuniaă acestuiă omă s ă seă datorezeă faptuluiă c ă elă nuă percepeă
luminaă soarelui;ă pentruă elă aceastaă nuă exist ,ă deoareceă ună ecrană opacă îlă
împiedic ă s ă oă perceap .ă Ceă esteă acestă paravan?ă Esteă dragosteaă preaă
mare pentru eu-lă propriu,ă pentruă personalitateaă şiă pentruă propriileă
îndeletniciri,ă pentruă ra ionamentulă (rtogpas)ă celă diferită în elegereaă
adev rat ă(rtogpa).
Aiciăavemăîntregulămisticimătibetan,ăînv turaăsaăfundamental ăeste:ă
nuăesteănimicădeă“f cut”ăciădeă“desf cut”.ăAmăspusăşiăînăaltălocăc ălamaă
dinăordinulăcontemplativăcompar ăpreg tireaăspiritual ăcuăunăprocesădeă
cur ireăsauădeă plivire.ă În timp ce o elit ăpu inănumeroas ădeăgânditoriă
profeseaz ă acesteă ideiă şiă alteleă similare,ă credin eleă populareă referitoareă
laă bodhisattvaă seă zbată înă mlaştinaă absurdit iiă şiă dauă naştereă multoră
incidente comice.
În prezent ele îi înzestreaz ăpeăuniiălamaăcuămijloaceleăprinăcareăs ă
justificeă nepotrivirileă deă comportamentă meniteă s ă îiă supereă peă
credincioşiă şiă prină careă s ă leă trasformeă înă fapteă l udabile,ă plineă deă
abnega ieăşiăd ruire.ăVomăvedeaăcumăseăpetreceăacestălucru.
 Lama-conduc torul uneiă grup ri,ă ală uneiă liniiă deă maeştriiă sauă doară
stare ulăuneiăm n stiri,ădarăînăoriceăcazăunătulku123 - r spândeşteăînămodă
inteligentăzvonulăc ,ădup ăceăaăocupatăacelaşiăscaunădeăabateăsauăoriceă
altăpostăînătimpulăreîncarn rilorăsaleăsuccesive,ăaăajunsăacum la cea din
urm .ăPerfec iuneaăsaăspiritual ăaăatinsăstadiulăfinal;ădup ămoarteăelăvaă
intra în Nirvâna.
Careă vaă fiă soartaă credincioşiloră peă careă i-a protejat în ultimele
secole,ă acumă c ă sfântulă lamaă sauă mareleă magiciană careă îlă întrupa va
încetaăs ăseămaiănasc ăîn aceast ălume?ăCeăseăvaăalegeădeăaceştiăorfaniă
acumăabandona iăşiăl sa iăînăvoiaănenum ratelorăfeluriădeăspiriteărele pe
care prea-puterniculă şiă binef c torulă lamaă fuseseă înă stareă s ă leă in ă laă
distan ?ă Turmaă deă credincioşiă vaă fiă deă acumă decimat ă de molime,
grindinaăleăvaădistrugeătrupurileăşiămul imiăîntregiădeămor iănuăvorăputeaă
ajunge în Paradisul Marii Beatitudini,ă deoareaceă pân ă atunciă lamaă
înlesnea aceasta îndeplinind ritualurile necesare pentru cei ale or familii
puteauăs ăîiăr spl teasc ăcu generozitate serviciile.
Mareleă Lamaă nuă poateă s ă prevad ă toateă acesteă calamit iă far ă
strângereădeăinima.ăPentruăaănuăîng duiăcaămireniiăşiăc lug riiăs ăsufereă
deăpeăurmaăfericiteiăsaleăeliber ri,ăelăseăvaăsacrificaăpeăsine.ăVaărenun aă
laă Nirvânaă şiă vaă continuaă s ă seă renasc .ă Dară cumă potă fiă opriteă efecteleă
nobileiăsaleăperfec iuniăs -şiăurmezeăcursulăşiăs ăîlăiaădinăaceast ălume?ă
Exist ăoăsingur ăşiăfoarteădureroas ăcale:ăs ăseăabat ădeăpeăcaleaăvirtu iiă
şiăs ăcomit ,ăplinădeăresemnare,ăunăp cat.
Atunci cândălamaăaădepusăjur mântulăcelibatului,ăadeseaăp catulăalesă
pentruăaăfiăcomisăconst ăînăluareaăuneiăso ii,ăînămodăoficialăsauăaltfel.
C s toriaă Mareluiă Lamaă ală grup riiă Karmapa,ă aiă c ruiă predecesori,ă
începând din secolul al doisprezecelea au fost celibatari,ă esteă atribuit ă
uneiăastfelădeămanifest riădeăcompasiune.ăAşăad ugaăfaptulăc ătibetanii,ă
oameniă mucali iă dină n scareă înă ciudaă aspectuluiă loră rustică şiă ală
supersti iilor,ă îiă accept ăpeă aceştiă prea-compasivi lama într-un spirit de
zeflemea.

C lug riălamaăpeăcareăstr inii îi numesc incorect Buddha-şiăînăvia .ăVeziăcarteaăCuămisticiăşiămagicieniăînăTibet.

123
 Amăjucatăodat , f r ăvoie,ăunărolăînăunaădinăacesteăcomedii.ăTrebuieă
s -miă fieă scuzată faptulă c ă nuă men ioneză numeleă protagonistului,ă ună
b rbată dr gu ă şiă foarteă inteligent,ă ună prietenă ală progresuluiă şiă careă areă
cunoştin eăprintreăeuropeniiăstabili iălaăgrani aăcuăChina.ăDeoarece este
posibilă caă eiă s ă citeasc ă acesteă rânduriă şiă s ă leă traduc ,ă consideră c ă
discre iaăesteăindispensabil .
Laă aceaă vreme,ă m ă aflamă laă m n stireaă Kumă Bum.ă Într-o zi, mi-a
fostă adusă laă cunoştiin ă faptulă c ă oă doamn ă dină Lhassaă c l toreaă prină
p r ileă aceleaă şiă doreaă s ă m ă vad .ă Amă primit-oă cuă inimaă deschis .ă În
timpulă discu iei,ă amă aflată c ă eraă so iaă “morganatic ”ă aă unuiă tulku,ă
stare ulă uneiă m n stiriă bogateă aă grup riiă Boneteloră Galbene,ă aă c ruiă
compasiune l-aă f cută s ă aleag ă mariajulă caă mijlocă deă aă renun aă laă
Nirvâna.ăDoamnaăeraăluxosăîmbr cat ăşiăfoarteăfermec toare.ăOăexpresieă
particular ăaăfe eiăeiămi-aăatrasăaten ia.
Dup ăceăaăplecat,ăi-am spus servitorului care mi-o prezentase:
“Femeiaăaceeaăaveaăcevaăneobişnuit.ăEsteăoăIhamoă(zei )ăcareăşi-a
luatăform ăomeneasc .”
Amăf cutăacest ăremarc ăînăglum ăşiăamăfostăuimit ăs ăv dăc ăaăfostă
primit ăcuăceaămaiămareăseriozitate.
B rbatulă c ruiaă îiă vorbisemă eraă originară dină Lhassaă şiă îlă cunoşteaă
foarteă bineă peă so ulă frumoaseiă meleă vizitatoare,ă fiindă omulă luiă de
încredereăcuămul iăaniăînăurm .ăM ăîntreb ăplinădeăner bdare.
“Esteă într-adev ră aşa,ă venerabil ă doamn ă c ă a iă observată semneă
deosebiteălaăea?”
“Bineîn eles”,ă amă r spunsă eu,ă continuândă gluma;ă “esteă oă Ihamoă
încarnat .ăFa aăeiăareăoănuan ăalb strie.”
Pieleaăunorăfemeiătibetaneăcareăsuntămaiăbruneăareăuneoriăoănuan ă
uşoră alb struieă sauă liliachie124.ă Seă presupuneă c ă acestă faptă arat ă c ă
femeiaăcareăprezint ăaceast ăparticularitateăesteăoăzei ăîncarnat .
“Înseamn ă c ă Lamaă aă avută dreptateă înă ceeaă ceă aă v zut laă Lhassa”,ă
spuse servitorul.

124
Nuătrebuieăs ăneăînchipuimăc ătoateăfemeileătibetaneăauăpieleaăînchis ălaăculoare.ăMulteăfemeiădinăproviciileăcentraleăauăpie leaăalb ăşiădifer ădeăfemeileăchinezeădeoareceăauăobrajiiăroşii.
 Laă cerereaă mea,ă îmiă spuseă povesteaă fostuluiă s uă st pân.ă Acestaă eraă
într-una din casele sale din Lhassa. Într-o zi, când se plimba pe terasa
casei125 sale,ă elă observ ă oă tân r ă femeieă careă coseaă peă unulă dină
acoperişurileăcaseiăvecine.
Lama,ăunăb rbatărobust,ăînăvârst ădeăaproximativătreizeciădeăani,ăf r ă
s ă aib ă nimică deă f cută înă oraşulă sfânt,ă probabilă c ă treceaă prină unulă dină
celeă momenteă deă singur tateă ap s toareă cândă nuă seă puteaă ab ineă s ă nuă
visezeălaăoăzei ănecunoscut .ăAtâtăa douaăzi,ăcâtăşiăînăziuaăurm toareăoă
v zuădinănouăînăacelaşiăloc.ăF r ăs ăsteaămultăpeăgânduri,ăelăîşiătrimiseă
omul de încredere - cel care îmi spunea povestea - laăp rin iiăfeteiăpentruă
a-iă cereă mâna.ă Elă îşiă justic ă cerereaă explicându-leă c ă elă aă descoperit,
datorit ă clarvederiiă saleă paranormale,ă semneă careă ar tauă c ă fata era o
zei ăîncarnat .ăÎnăplus, elăaăîn elesăînătimpulămedita iilorăsaleăprofundeă
c ătrebuieăs ăseăc s toreasc ăcuăeaăcaăs ănuăintreăînăNirvâna,ăspreăfolosulă
celor din jur.
Astfel de declara iiăveniteădeălaăunăMareăLamaăşiăsus inuteădeădaruriă
substan iale,ănuăputeauăs ănu-iăconvig ăpeăoameniiăumiliăaăc rorăfiic ăeraă
“zân ”ăînăaceast ălume.ăEiăşi-auădatădeăîndat ăconsim mântul.
În acest fel, s-aă întâmplată caă vorbeleă meleă s ă seă dovedeasc o
confirmareă valoroas ă aă afirma iiloră luiă Lama.ă Euă observasemă peă fa aă
so ieiăsaleăfaimoaseleă“semne”ădeăcareăpân ăatunciăprobabilăc ănumaiăelă
îşiăd duseăseama.ăNuăamăpututăs -mi iau cuvintele înapoi... doamna era
oăzei ăexilat .
Nuăaăduratămultăpân ăcândăp rereaăc reiaăîiăd dusemăglasăs ăajung ă
laăurechileăeiăşiăpân ălaăurm ,ăaăfostăadus ălaăcunoştin aăluiăLamaăînsuşi.ă
Acestaă aă fostă înă modă clară încântat,ă dup ă cumă amă descoperită foarteă
curând din valoarea cadoului pe care mi l-a trimis, în schimbul celor
câteva daruri mici pe care le-amăd ruităso ieiăsale.
Doiăaniămaiătârziuăamăfostăoaspeteleăluiăînămijloculăsingur t ilorădină
TibetulădeăNordăundeăseăridic ăm n stireaălui,ăpeăunulădinăversan iiăcareă
înconjoar ăoăvaleăpustieăşiăcareăeăplin ădeăcomoriădeăart ăacumulate timp
de secole.
CaseleădinăTibetăauăacoperişurileăplate;ăclimatulăpl cutăală riiăfaceăposibil ăfolosireaălorăpermanent ăpentruămunc ăsauăpen truăconversa ii.
125
 Eroinaă acesteiă întâmpl riă tr iaă într-oă cas ă deă var ă încojurat ă deă
gr dini,ă înă apropiereaă m n stirii.ă Indiferentă dac ă eraă zei ă sauă nu,ă
disciplinaă monastic ă interziceaă caă locuin aă eiă s ă seă afleă înă incintaă
m n stirii..
Ea mi-aăar tatăbijuteriile,ăhaineleădinăbrocartăscumpăşiăstofeleă esuteă
cuă firă deă aur...ă oă prosperitateă nesigur ă c reiaă i-ară puteaă puneă cap tă
oricândămoarteaăso uluiăeiăsauăsfârşitulăcapriciuluiăs uăpentruăea.
Comitereaă oă dat ă aă p catuluiă careă l-a privat de Nirvâna este
suficient ăpentruăaăasiguraăreîncarnareaăMareluiăLamaăspreăbineleăceloră
careăîlăurmeaz .ăRepetareaăacestuiăp catăarăfiădeăprisosăşiăaliataăluiăLamaă
înăaceast ăactivitateăcaritabil ăarădeveniăastfelăinutil .ăC lug riiăcareănuă
auăîndr znităs ăprotestezeăîmpotrivaăvoin eiăstare uluiălor,ăarăfiăprimiăcuă
bucurieă vesteaă îndep rt riiă tinereiă so ii,ă aă c reiă prezen ă înă imediataă
apropiereăaăm n stiriiăesteăoăînc lcareăaădisciplineiăgrup riiălor.
Masaă impun toareă aă vasteiă m n stiri,ă cuă templele,ă cuă venerabileleă
palate,ăcuălocuin eleăsaleăizolateăconstruiteăseme ăpeăculmileăînvecinateă
eclipsauă s r c cioasaă reşedin ă deă var ă careă seă ascundeaă înă umbraă
m n stiri.ăS rmanaăzei !
Deşiătibetaniiăîiăridiculizeaz ăînămodădiscretăpeăLamaăcareăfolosescă
c s toriaă caă peă ună mijlocă deă aă evadaă dină Nirvâna,ă totuşiă dovedescă oă
indulgen ăconsiderabil ăînăjudecareaăcomportamentuluiălor.ăIndulgen aă
loră seă datoreaz ă înă parteă faptuluiă c ă principiileă moraleă tibetaneă nuă
dramatizeaz ă iubirea.ă Poateă dină cauz ă c ă tibetaniiă seă supun,ă chiară
incoştient,ă influen eloră înv turiloră religioaseă careă acord ă min iiă oă
importan ă maiă presusă deă oriceă altceva,ă eiă consider ă manifest rileă
pasiuniiăsenzualeăatâtăcaăfiindăbanaleăcâtăşiăcaăprezentândădoarăunăslabă
interes .
Cuă toateă acesteă indulgen aă ar tat ă tulku-şilor care într-un fel sau
altulăvioleaz ăregulileămonastice,ăizvor şteădinăteamaănedesluşit ăpeăcareă
aceştiaă oă inspir ă aproapeă întotdeauna,ă chiară şiă tibetaniloră pu ină
supersti ioşi.ă Seă presupuneă c ă eiă posed ă puteriă supranaturaleă şiă magiceă
care le dau posibilitateaă s ă descopereă ceă seă spuneă despreă eiă şiă s ă seă
r zbuneăînămodăcorespunz tor.ăEiămaiăcredăc ăcelăcareăîlăcritic ăpeăLamaă
- protectorulăs uă- rupeăleg turileăpsihiceăceăîiăleag ăşiăastfelăseăpriveaz ă
automatădeăprotec iaălui.
Maiăpoateăfiăad ugatăfaptul c ămaseleădeăcredincioşiăînăgeneralănuăseă
aşteapt ăcaăMariiăLamaăs ăfieăsfin iăsauăs ăduc ăoăs.ăvia ăascetic .ăAcestă
lucruăesteăcerutădoarăanumitorăsihaştri.ăStatutul înalt acordat tulku-şilor
esteăbazat,ădup ăcumăamăafirmatădeja,ăpeăcredin aăc ăaceştiaăposed ăfor aă
de a-iă protejaă înă modă efectivă peă ceiă careă îiă urmeaz ,ă sauă înă cazulă luiă
Dalai-Lama, al lui Tashi-Lamaă şiă ală altoră câtorvaă personalit iă
venerabile,ă deă aă protejaă întregulă Tibet,ă oameni,ă animaleă şiă restul.ă Deă
aceea,ă liă seă cereă s ă exerciteă acestă rol protector cât de bine le este cu
putin ;ă mijloaceleă şiă metodeleă suntă l sateă laă alegereaă lor,ă deoareceă
maseleănuăseăconsider ăcapabileădeăaăleăîn elegeăgândurile.
 Capitolul XIII

ADEVARATAăINI IERE

Ceea ce s-aă spusă pân ă acumă cuă privireă laă “ini ierile”ă lamaisteă şiă laă
exerci iileălegateădeăacesteaăpoateădeterminaăcititorulăs ăîşiăimaginezeăc ă
termenulă “ini iat”(cuă sensulă atribuită luiă înă alteă riă deă c treă autoriiă
occidentali)ă nuă seă aplic ă fiec ruiaă dintreă numeroşiiă tibetaniă careă auă
primit unulsau altul din angkur-ur eăritualeăconferiteăînă araălor.
Men ioneză înc ă oă dat 126 c ă angkur-ul înă sineă nuă esteă menită s ă
comuniceăcunoaşterea,ăciămaiăexactăs ătransmit ăputereaădeăaăîndepliniă
vreoăac iuneăpsihic ăsauămental .ăÎn angkur-urileămistice,ăacest ăputereă
poateă fiă interpretat ă caă punereaă cuă inteligen ă înă practic ă aă exerci iiloră
potriviteă pentruă dezvoltareaă facult iloră necesareă atingeriiă ilumin riiă
spirituale.ăIluminareaăspiritual ,ăexprimat ădeătibetaniăfolosind termenii
tharwar gyounva (a deveniă liber),ă esteă rodulă uneiă experien eă misticeă
individualeăcareănuăpoateăfiătransmis ,ăşiănuărodulăunuiăritual.
ÎnăbiografiaăluiăMilarepaăg simădovadaăc ăaceast ăinterpretareăesteăşiă
ceaă aă c lug riloră lamaă dină secoleleă trecute.ă Citeză acestaă lucrareă şiă oă
preferămultorăaltorălucr riăcapabileădeăaăoferiăaceeaşiădovad ,ădeoareceăaă
fostătradus ăînălimbileăenglez ăşiăfrancez ,ăşiăastfelăcititoriiăvorăputeaăs ă
o consulte.
Marpa,ă mareleă lamaă tantrică careă respectaă atâtă deă multă ritualurileă şiă
care era guru-l lui Milarepa, nuă desconsider ă niciă angkur-urileă şiă niciă
instruireaăezoteric .ăCuătoateăacestea,ădup ăfiecareăceremonie,ăelănuăuit ă
s -şiătrimit ădiscipoliiăînapoiăînăpeşteraăsauăcolibaălor,ăundeăs ămeditezeă
înă singur tate.ă Apoiă cândă îiă recheam ă s ă vad ă rezultateleă medita iiloră

126
M ărepetădeoareceăacumăesteăvorbaădespreăcelămaiăcaracteristicăaspectă“alăini ierilo r”ălamaiste.
lor,ălamaăseăbazeaz ădoarăpeărezultateăacestoraăpentruăaădescoperiădac ă
discipoliiă s iă auă reuşită într-adev ră “s ă afle”,ă indiferentă deă ini iereaă peă
care au primit-o.
Oricâtă deă heterortodocşiă ară puteaă fiă înă multeă alteă privin e,ă lamaiştiiă
auăp stratăviiăcâtevaăprincipiiăesen ialeăaleăbuddhismului,ăînăspecialăcelă
exprimatădeăurm toareleăcuvinteăaleăIuiăBuddha:ă“Fiiăpropiulăt uăghidăşiă
propiaă taă tor ”,ă al c ruiă ecouă fidelă îlă g simă înă Tibet:ă "Oameniiă caut ă
protectoriăşiăghiziăînăafaraălorăşiăastfelăcadăînădurereăşiăsuferin ‟‟127.
Acesteă principiiă pară s ă aib ă oă şiă maiă mareă influen ă printreă asce iiă
contemplativi din Tibet decât printre coreligionarii lor din inuturileă
sudice.ă Deă exemplu,ă înă timpă ceă aceştiaă dină urm ă afirm ă c ă înă absen aă
unuiă Buddhaă peă p mânt,ă nimeniă nuă poateă s ă ating ă stareaă deă arahan,ă
fiin ăpeădeplinăiluminat ăşiăcareăintr ăînc ădinătimpulăvie iiăînăNirvâna,ă
misticiiă lamaiştiă credă c ă prezen aă material ă aă unuiă Buddhaă
propov duitorănuăesteăînăniciăunăcazăindispensabil ăob ineriiăCunoaşterii.ă
Dup ăp rereaălor,ăînv turaăexist ,ăiarăfiin aăcareăesteăpreg tit ăpoateăs ă
oădescopereăprinămedita ie.ăEaăesteăcapabil ăs ărepete,ăînăinteriorulăs u,
experien eleă spiritualeă aleă luiă Buddha,ă chiară înă absen aă c r iloră înă careă
esteăscris ăînv turaăşiăaăc lug rilorălamaăcare de in.
Într-ună cuvânt,ă aiciă avemă adev rataă “ini iere''ă aşaă cumă esteă
conceput ădeămaeştriiămisticismuluiătibetan.ăCuătoateăacesteaăavând sau
nuă motiveă întemeiate,ă eiă îşiă p streaz ă cuă grij ,ă doară pentruă ei.ă ideileă
asupraăacestuiă subiect.ăAceast ăconcep ieădespreăini iereăconstitueăunulă
dintreăsecreteleăprofundeăaleăînv turiiălorăezoterice.
Dar,ă dup ă cumă mi-aă spusă ună lamaă cuă multă spirit:ă “Esoterismul
începeă doară acoloă undeă în elegereaă nuă maiă poateă ajunge;ă esteă ună altă
numeăpentruăignoran .ăOăminteăp trunz toareăşiăcercet toareădescoper ă
toateălucrurile.”
Lec iileă dateă prină intermediulă numeroaseloră povestiriă despreă
autoini iereă suntă uşoră deă în eles,ă chiară f r ă aă fiă înzestrată cuă oă
perspicacitateăexcep ional .ăVoiămen ionaăoăastfelădeăpovestireăaleăc reiă

127
Text al ritualului liturgic.
detalii,ă suntă revelatoareă chiară luateă separată deă problemaă înă discu ieă
pentruăc ănuăeălipsit ădeăinteresăînăceeaăceăpriveşteăobiceiurileătibetane.
Nu l-amăcunoscutăpeăTashiăDadul,ădarăamătoateămotiveleăs ăcredăc ă
povesteaăluiăesteăabsolutăautentic ăpentruăc ăpoart ăpeceteaămentalit iiă
tibetaneă şiă pentruă c ă mi-aă fostă relatat ă deă oameniă deă încredere.ă Totuşi,ă
deşiăesteăposibilăcaăuneleădetaliiăs ăfiăfostădenaturate,ăeaăesteăvaloroas ă
maiă alesă prină aceeaă c ă neă ofer ă informa iiă asupraă moduluiă înă careă
tibetaniiăprivescă“ini ierea”.
Tashi Dadul era un Gyarong-pa128;ă elă apar ineaă claseiă mijlociiă aă
popula ieiălaiceătibetaneăaiăc reiămembrii,ăcuăcâtevaăexcep ii,ăseăocupauă
deă comer .ă Tân ră şiă ar tos,ă c s torită cuă oă so ieă iubitoareă şiă deă familieă
bun ,ătat lăunuiăb ie elădeătreiăaniăşiăconduc torulăuneiăafaceriăprospere,ă
Dadulăavea,ăcumăseăspune,ătotulăpentruăaăfiăfericit.ăŞi,ăîntr-adev r,ăaăfostă
foarte fericit pân ă într-oă ziă cândă aă descoperită peă puterniculă s uă corpă
primeleăsemneădeălepr .
Nimeniădinăfamiliaăluiăsauădinăaăso ieiăsaleănuăfuseseăatinsăvreodat ă
deăaceast ăboal ăîngrozitoare.ăElăaştept ,ăobservândăcuănelinişteăsemneleă
fatale, dar curând fu imposibil s ă maiă aib ă vreoă îndoial .ă Consult ă
doctoriiădinăcartier,ăapoiăpeăceiădinăalteădistricte,ăceiăaăc rorăreputa ieăşiă
m iestrieăauăajunsălaăurechileăluiăşiăînăfinalăaăîntreprinsăoăc l torieălung ă
pentruă aă c utaă ajutoră laă doctorulă unuiă spitală misionară deă laă grani aă cuă
China.ă Elă seăgândiă c ă poateămediculăalbăcunoaşteăremediiă necunoscuteă
tibetanilorăşiăchinezilor.
Totuşiăalbulăs-a declarat la fel de neajutoratăcaăşiăcolegiiăs iăasiatici.
A examinat el oare pacientul? - Bineîn elesă c ă celă careă mi-a spus
povestea nuă ştiaă aceasta,ă dară mi-amă amintită ună cază tragic,ă asem n toră
acestuia,ăunăb rbatăînc ătân răcareăveniseăs ăm ăvad ălaăm n stireaăKumă
Bum.ă Şiă elă fuseseă laă spitalulă europeanuluiă dină China,ă dară elă aă începută
prină aă întreba,ă far ă tact:”Ave iă vreună medicamentă careă s ă vindeceă
lepra?”ăR spunsulăaăfostănegativăşiăt ios.ăOămul imeădeăpacien iăaşteptauă
înăhol,ăşiăastfelăaătrebuit s ăpleceăfar ăs ămaiăinsiste,ăi-amărecomandatăs ă
seăîntoarc ăşiăs ăseălaseăexaminatădeădoctor,ăf r ăs -iăspun ăc ăelăcredeă
128
Numeleădatămembrilorătriburilorătibetaneăstabiliteăînăv ileăchinezeădeălaăgrani aăcuăSzechuan.
c ăareălepr .ăPoateăc ăsimtomeleăpeăcareăleăprezentaăerauăceleăaleăuneiă
boli curabile.
Relatez acest incident personal pentru a preîntâmpina asocierea ideii
de miraculos cu povestea lui Dadul. Orice element miraculos pe care
aceastaăîlăcon ineăareăoănatur ăexclusivăspiritual .
Pierzându-şiăoriceăsperan ăînăştiin ,ăTashiăDadul,ăcaămul iăoameniă
dispera i,ăseăîntoarseăspreăreligie.ăTotuşi,ăspreădeosebireădeăal ii,ăelănuăseă
aşteptaă laă cevaă deă genulă uneiă minuni;ă considerândă c ă boalaă saă esteă
incurabil ,ă elă seă gândeaă doară s ă seă preg teasc ă pentruă moarte.ă Deă
asemenea,ăvoiaăs ădispar ăpentruăaănuăoferiăprivirilorăcelorădeăacas ă- şiă
înă specială tinereiă saleă so iiă - privelişteaă creaturiiă hidoaseă ceă urmaă s ă
devin .
Mergândă laă ună pustnic,ă elă îiă ceruă binecuvântareaă şiă oă metod ă deă
medita ie.ăPustniculăîlă inuălâng ăelăoăperioad ăapoiăîlăsf tuiăs ămeditezeă
asupraă luiă Jigsjiedă (Celă Teribil),ă Mareleă Yidamă ală grup riiă Boneteleă
Galbene.
Tr indă într-oă singur tateă absolut ,ă nuă ară fiă necesar ă niciă oă alt ă
practic ă devo ional ;ă ini iereaă înă aceastaă ar fi deajuns. Apoi lama îi
conferiă“pacientului”ăangkur-ul luiăJigssjied,ăîiăexplic ăpar ialăsimbolulă
formeiăşiăatitudiniiăYidam-uluiăşiăîlăl s ăs ăplece.
Dadulăpuseăordineăf r ăîntârziereăînăafacerileăcuăceiăviiăpeăcareăurmaă
s ăîiăp r seasc ăpentruăaămerge în mormânt. Îşiăl s ăbunurileăuneiărude,ă
i-l încredin ăpeăfiulăs uăşiăsarcinaădeăaăsatisfaceănevoileăso ieiăsaleăatâtaă
timpăcâtăr mâneaăv duv .ăÎnăplus,ăoăeliber ădeăoriceăobliga ieăfa ădeăel,ă
astfelăs ăseăpoat ărec s toriădac ădorea.
Povestea nu insist ă asupraă sentimenteloră nefericituluiă b rbat,ă
datorateă retrageriiă dină lumeă înă plin ă maturitate.ă Tibetaniiă nuă suntă
generoşiă înă detaliiă înă ceeaă ceă priveşteă emo iileă profundeă aleă uneiă
persoane.ăManifest rileăsentimentaleăaleăluiăMilarepaăsuntăneobişnuite în
araăsaăaspr ...ădarădeăfapt,ăJetsunăMilarepaăaăfostăpoet.
Dadulăîşiăconstruiăunărefugiuălaăoădistan ădeăcâtevaăzileădeămersădeă
satulă s u,ă ridicândă ună zidă deă piatr ă înă fa aă intr riiă uneiă peşteriă
înc p toare.ăElăaleseseăunălocălâng ăcoastaădealuluiăşiălâng ăunărâuăcareă
seărev rsaăînăvale.ăNuăi-aăfostăfoarteăgreuăs ădeviezeăoăpor iuneădinărâuăşiă
s ăoăfac ăs ăcurg ăpeălâng ălocaşulălui;ăapoiăaăastupatăcuăp mântăspa iileă
goaleă dintreă pietreleă careă alc tuiauă zidul.ă înă interiorulă locuin ei,ă elă aă
întins de-a lungulă ziduluiă oă învelitoareă f cut ă dină p ră deă iak,ă
asem n toareă cuă materialulă dină careă p storiiă nomaziă îşiă facă corturile.ă
Construiăunăalădoileaăzidăexteriorăînăspateleăc ruiaăceiăcareăvorăveniădeă
dou ,ătreiăoriăpeăanăpentruăa-iăaduceămâncareăs ăîşiăpoat ădepozita sacii
cuăproviziiăşiăcombustibilăf r ăs ăîlăvad ăpeălocuitorulăcolibei.ăApoi,ăînc ă
ajutat de cei care l-auă înso it,ă adun ă înă peşter ă proviziileă aduse:ă
învelitori, covoare, perneăşiăarticoleădeăîmbr c minte129.
Dadul nu se afla în pustietate pentru a duceăoăvia ăauster ,ăciădoară
s ă moar ă acolo;ă prină urmare,ă nuă aveaă niciă oă cauz ă s ă seă lipseasc ă înă
ultimele sale zile de confortul pe care i-1 oferea soarta.
Cândătotulăaăfostăaranjat,ăprieteniiăs iăs-au întors în sat. Din pragul
viitoruluiă s uă mormânt,ă îiă priviă plecândă şiă auziă clinchetulă clopo eiloră
lega iădeăgâturileăcailorăstingându-seătreptat.ăApoiăc l re iiădisp rur ăînă
dep rt riăşiăseăf cuălinişte
Eraăsingurăcuămoarteaăascuns ăînăel.ăSeăprostern ăînădirec iaăînăcareă
locuia lama care l-aăini iatăînăritualulăluiăJigsjred,ăapoiăintrândăînăpeşter ,ă
seăprostern ădinănouăînăfa aăuneiătankaă(oăpictur ăfar ăram ădesenat ăpeă
unăsulădeăpânz )ăceăoăreprezentaăpeăînfricoşitoareaăzeitateăşiăseăaşez ăpeă
divanulăundeăcorpulăs u distrusădeălepr ,ăurmaăs ăzac ăîntr-o bun ăziăfar ă
suflare,ăsimpl ămâncareăpentruăinsecteăşiăviermi.
Trecur ă zile, apoiă s pt mâni.ă Laă sfârşitulă celeiă deă aă patraă luni,ă doiă
oameni i-auăadusănişteăprovizii.ăDadulăîiăauziădesc rcându-şiăanimaleleă
şiăaşezândăsaciiăînăanticameraălocuin eiălui.ăErauă invizibili,ădeşiăatâtădeă
aproape de el.
AăavutăDadulăvreoădorin ădeăa-le vorbi, de a afla ce s-a ales de cei
dragiălui,ăso iaăşiăfiulăs u,ădeăaăîntrebaădac ăseăgândeaăcinevaălaăel,ăsauă
dac ănumeleăluiăaăfostărostităînăpropiaăsaăcas ,ăpovestireaănuăr spunde la
asemeneaăîntreb ri.

129
Aceast ăsih strieăaăfostăconstruit ăcaăoăcopieăaăcelorăfolositeădeăpustniciiăcareăpracticauăizolareaăcomplet .ăPentruădescrie reaălocuin elorălor,ăveziăcarteaăCuămisticiăşiămagicieniăină
Tibet.
 Înă Tibetă exist ă obiceiulăcaă ceiă careăaducă mâncareă sauă oriceă altcevaă
pustnicilorăretraşiădinălumeăs ănuăvorbeasc ăcuăei.ăB rba iiăv zur ăfumulă
ridicâdu-se deasupra zidului care închidea camera pustnicului; au
concluzionatăc ăeraăînăvia ăşiăauăplecatăfar ăoăvorb .
Aniiătrecur ,ăcincisprezece-dou zeciădeăani.ăDadulăînc ămaiătr ia,ăiară
boala nu-iăprovocaseăniciăunăfelădeăsuferin .ăEraăaproapeăuitatădeăceiădină
satulă s u,ă cuă excep iaă rudeiă saleă c reiaă îiă încredi aseă avereaă şiă careă îiă
trimiteaă cuă conştiinciozitateă oă cantitateă abundent ă deă alimenteă şiă
îmbr c minte.ă So iaă saă seă rec s torise.ă Fiulă s u,ă şiă elă c s torit,ă nuă maiă
p straăniciăoăamintireădespreătat lăs uădeăcareăs-aădesp r ităînăcopil rie.ă
Totăceăştiaăb iatulăeraăc ătat lăluiătr iaăînăermitajulăs u,ăf r ăîndoial ăoă
fantom ă însp imânt toare,ă careă aveaă carneaă mâncat ă deă îngrozitoareaă
lepr .
Fiulă s uă veniseă deă câtevaă oriă cuă ună servitoră pentruă a-iă împrosp taă
proviziile,ădarăniciodat ănuăl-aăv zutăpeătat lăs u,ăniciănuăaăîncercatăs ăîiă
vorbeasc .ăDatinaă nuă permiteaă acestă lucru.ă Rotocoaleleă deăfumă careă seă
încol ceauăînăaerătransmiteauămesajul...ăsihastrulăeraăînc ăînăvia .
Absorbităînămedita ii,ătotăaşaăcumărudeleăşiăprieteniiăs iăerauăadânci iă
înăpreocup riămateriale, Dadulăîiăuitase,ăaşaăcumăşiăeiăîiăuitaser ăpeăel.
Jigsjiedă deveniseă pentruă Dadulă oă prezen ă continu .ă Maiă întâi,ă îlă
invocaseă înă fa aă imaginiiă pictat ă peă pânz ,ă rostindă cuvinteleă ritualeă
înv ateă înătimpulă “ini ierii”ăsale.ăApoi, CelăTeribilăînsuşiăîiăap ruăşiăîiă
vorbi.ă Maiă târziu,ă viziuneaă formeiă disp ruă şiă Dadulă întrez riă înă loculă
zeit iiă simbolice,ă peă careă oă priviseă adev rurileă peă careă leă personificaă
aceast ă zeitate:ă dorin a,ă seteaă deă sim ire,ă ac iunea,ă moarteaă careă
inevitabil ă îiă urmeaz ă şiă dorin aă supravie uindă distrugerii,ă careă renaşteă
apoiă dup ă ceă precedentaă crea ieă aă fostă nimicit ă şiă dândă naştereă laă noiă
formeămeniteăs ămoar ălaărândulălor.
Jigsjiedăşiăextraordinaraăsaăso ieăce-1ăîmbr işeaz ănuăerau o pereche
deăiubi iăînsp imânt tori,ăciălumeaăformelorăşiăceaăaăideilorăîmbr işândă
Vidulăşiăz mislindăapari iiăzadarnice,ăcareăerauăapoiăpermanentăînghi iteă
de Vid.
 Dadulă percepeaă fream tulă înfiorată aă nenum rateă fiin e,ă victimeă aleă
diferitelorăfeluriădeăexisten ăpersonal ,ăaleălupteiădeăaăp straăacelă“eu”ă
inexistentă peă careă Jigsjiedă distrug torulă îlă r peşteă deă laă eleă pentruă a-şiă
faceă dină elă coliereă deă cranii,ă acelă “eu”ă peă careă l-a înapoiat lor cu
complicitateaă so ieiă sale:ă dorin ,ă pentruă a-1 lua înapoi de la ei, în
eternitateăiarăşiăiar.
Întregul universăintraseăînăsih striaăluiăDadul,ă“Roata”ămor ilorăşiăaă
renaşterilor,ăaăvie iiăcareăseăhr neşteăcuămoarteăşiăaămor iiăcareăabsoarbeă
via a,ăpeăaceastaăoăcontemplaăelăcuăfiecareăînghi itur ăpeăcareăoămânca,ă
înăfiecareăideeăcareăseăridicaăînăinteriorulăs uăpentruăaăfiădat ălaăoăparte,ă
laărândulăei,ădeăoăaltaăabiaăz mislit .
Într-oăziăseăîntâmpl ăcaăunăuşorăşocăseismică(sauăchiarăoăcauz ămaiă
simpl )ă s ă d râmeă câtevaă pietreă dină zidulă careă înconjuraă locuin aă
pustnicului. În zilele avântuluiăs uăcopil resc,ăarăfi astupat foarte repede
deschiz tura,ăacumăîns ăîiăeraăindiferent.ăDinăzidăc zur ăşiăalteăpietreăşiă
sp rturaăseăl rgi.ăîntr-oădiminea ,ăoăalt ăbucat ădinăzidăseăn rui,ăluândă
cuăelăunăcol ădinăzidulăexterior.
Razeleă soareluiă intrar ă înă peşter ,ă c lduraă loră mângâietoare
cuprinzându-l pe Dadul, care fusese lipsit de ele timp de 20 de ani. De
peădivanulăs uăelăpriviăvaleaăînverzit ,ădarăspectacolulăceăseădesf şuraăînă
fa aăochilorăluiănuăaveaăniciăoăasem nareăcuăcelăpeăcareăîlăcontemplaseăînă
vremurile trecute: Copaciiă şiă vântul,ă apaă învolburat ă aă râului,ă p s rileă
despicândă aerul,ă toateă acesteaă îiă ap reauă caă totă atâteaă formeă aleă
universaluluiă“Teribil”,ăpermanentulădistrug torăşiăcreator.
Dadulă nuă maiă aveaă nevoieă s -l invoce pe Jigsjied în întunericul
peşteriiădeoareceăacumăîlăvedeaăpretutindeni.ăElăînaint ăspreărâuăs ăbeaă
ap .ăMaiăîncolo,ăad postitădeăunăz gazănaturalădeăstânci,ăseăîntindeaăună
ochiădeăap .ăDadulăseăapropieăşiăpeăm sur ăceăseăaplecaăspreăsuprafa aă
apei,ăvedeaăcumăapareăoăimagine.ăVedeaăoăfa ăpeăcareănuăoăcunoştea,ăşiă
în timp ce o priveaăîşiăamintiăceăuitaseăpeătoat ăperioadaăextazuluiăs u:ă
era Dadul-leprosul.ă Şiă totuşi,ă b rbatulă care-l privea cu gravitate din
adâncimileăoglinziiăclareănuăaveaăniciăunăsemnădeălepr .
 Înm rmurit,ă pustniculă îşiă scoaseă hainele.ă Dezbr cată laă luminaă
soarelui,ăelăseăexamin ăcuăaten ie.ăNuăseăvedeaăurm ădeăran ,ăpieleaăeraă
s n toas .ă Seă sim iă puternică şiă plină deă via .ă Simptomeleă careă îlă
alarmaser ăatâtădeămultăfuseser ăaleăuneiăalteăboliăceăseăvindecaseădeălaă
sine. Nu fusese niciodat ălepros.
Ceăs ăfac ăacum?ăS ăseăîntoarc ăacas ăşiăs ăreiaăvia aădeănegustor?ă
Gândulăîlăfacuăs ăzâmbeasc ;ădejaăluaseăoăalt ăhot râre.
Dup ă ceă seă prostern ă înă direc iaă sih strieiă înă careă cuă 20ă deă aniă înă
urm ăfuseseăini iatăînăritualurileăluiăJigsjied,ăelăseăîndep rt ădeăpeşter ăşiă
pomi încet prin vasta întindere pustie.
TashiăDadulăplec ăînăc utareaămaestruluiăcareăs ăîlăîndrumeăpeăcaleaă
ini ieriiă finale,ă ceaă careă duceă laă ieşireaă dină imperiulă “celuiă Teribil”,ă
dincoloădeăvia ăşiădeămoarte,ăînăinexprimabila Nirvâna.
 Capitolul XIV

DIFERITELEăFELURIăDEăETIC ă/ăMORAL
Înă Tibet,ă putereaă deă autoconstrângereă elogiat ă deă c treă maeştriiă
religioşiă obişnui iă nuă esteă deă felă l udat ă deă misticiiă ini ia i.ă Aceştiaă
consider ă c ă singureleă elementeă demneă deă pre uireă înă c utareaă
perfec iuniiă spiritualeă suntă valoareaă proprieă aă fiin eiă respectiveă şiă
volumulădeăcunoştin eăpeăcareăeaăîlăposed .
Deşiădinăpunctădeăvedereăsocialăesteăadmirabilăcaăomulăs ăîşiăreprimeă
toateă aceleă manifest ri careă suntă incompatibileă cuă fericireaă majorit iiă
omenirii,ă aceast ă impunereă îns ă poateă s ă nuă aib ă niciă oă leg tur ă cuă
eliberareaăspiritual .ăOricâtădeăbuneăarăfiăac iunileăpeăcareăleăîndeplineşteă
ună omă cândă îşiă înfrângeă tendin eleă spreă cruzime,ă ur ,ă imoralitate sau
egoism,ă deşiă acesteă tendin eă suntă momentană în buşite,ă totuşiă r mână
latenteă înă interior,ă gataă s ă ias ă laă suprafa ă cuă primaă ocazieă şiă s ă seă
concretizezeă înă ac iuni.ă For aă tendin eloră releă creşteă uneoriă caă oă
consecin ă aă aten ieiă concentrateă asupra lor, fie chiar numai spre a
determina reprimarea lor.
Înăplus,ămisticiiătibetaniăcredăc ăfor eleăîmpinseăînătaini eleăceleămaiă
adânciăaleămin iiăsuntădeparteădeăaăr mâneăacoloăinactive.ăEiăspunăc ,ăînă
uneleă cazuri,ă eleă eman ă influen eă deă natur ă ocult ă care sunt mult mai
d un toareădecâtăarăfiăfostărezultateleăac iunilorăgenerateădeăsupunereălaă
înclina iileănaturale.
Maeştriiă misticismuluiă nuă neag ă efecteleă constrângeriiă sauă silirii.ă
Deşiă nuă folosescă termeniă vesticiă pentruă aă exprimaă acesteă fapte,ă eiă suntă
conştien iă c ă lipsaă exerci iuluiă duceă laă atrofiereaă unuiă organă şiă c ă oă
tendin ăesteăsl bit ădeăreprimareaăeiăperseverent .ăDeăexemplu,ăunăomă
careăîşiăst pâneşteăfuriaăşiăîiăsuprim ămanifest rile,ăînăceleădinăurm ăseă
înfurie din ce în ce mai rar sau chiar poateăs ădevin ăcuătotulăincapabilă
s ăaib ăacestăsentiment.
Darăaceast ăincapacitateăesteăprivit ădeămaeştriătibetaniăcaăunălucruă
regretabil.ă Eiă consider ă c ă ună omă incapabilă s ă comit ă oă crim ă esteă ună
infirm.ăAăfiăvirtuos,ăspunăei,ănuăînseamn ăaănuăfaceăac iuniăreleăpentruăc ă
eştiă incapabilă s ă leă realizezi,ă ciă deoareceă eştiă influen ată deă ra iuniă
superioare.
ÎnăChinaăşiăînăIndiaăamăauzităexprimateăaceleaşiăteorii.ăÎn India este
r spândit ăoăanecdoct ădespreăcareăseăspuneăc ăarăfiăautentic .ăUnăb rbată
ner bd tor s ă duc ă oă via ă religioas ,ă plec ă înă c utareaă unuiă sannyasină
renumităşiăîlăimplor ăs ăîiădevin ăghidăspiritual.ăSannyasin-ul îl privi cu
fermitateă ună moment,ă dup ă careă îlă întreb ă brusc:ă “Ştiiă cumă s ă min i?”;ă
“Nu”,ă r spunseă cinstitulă s uă interlocutor,ă “Nuă aşă îndr zniă niciodat ă s ă
spunăunăneadev r.”ă“Atunciămergiăşiăînva ”ăîiăr spunseăsfântul.ă“Cândă
veiăfiăînăstareăs ăspuiăoăminciun ,ăîntoarce-te. Atunci voi vedea ce este
potrivită s ă teă înv ă referitoră laă via aă spiritual ”.ă Acestă lucruă nuă aă fostă
spus în glum .
Incapacitatea este într-adev răoăsl biciuneăşiănuăoăvirtute.ăDinăacestă
motiv,ă metodaă prină careă seă atenueaz ă sauă seă suprim ă oriceă felă deă
manifestareăconcret ă(aătendin elorănaturaleănocive),ădarănuădiminueaz ă
cauzeleă careă leă genereaz ,ă esteă considerat ă nefolositoare, chiar
d un toareădezvolt riiăspirituale.
Ceeaă ceă se,ă apreciaz ă caă fiindă necesară esteă ună soiă deătransmutareăaă
substan eiă dină careă esteă alc tuită discipolul.ă For eleă existenteă înă elă nuă
trebuieă înă niciă ună cază distruse,ă ciă direc ionateă sistematic de-a lungul
canaleloră corespunz toare.ă Încep torulă naljorpaă trebuieă s ă înve eă s ă
controlezeăsauăs ăcombineătendin eleăantagonisteăpeăcareăleădescoper ăînă
interiorulă s u.ă avândă înă vedereă ob inereaă rezultateloră dorite.ă Aceast ă
“combina ie”ă deă for eă opuseă esteă practicat ă deă adeptulă inteligentă ală
înv turiiăC iiă Scurte,ăchiară şiă atunciăcândăcedeaz ăpasiunilorăsale,ăfieă
pentru a face un experiment psihic fie doar pentru a-şiăîng duiăunăfelădeă
pl cereăinferioar ,ăcumăarăfiăr zbunareaăsauăsenzualitatea.ăÎn acest ultim
caz,ă scopulă luiă naljorpaă esteă deă aă evita,ă par ială sauă înă întregime,ă
rezultatele negative ale faptelor sale rele.
Esteă imposibilă caă ună asemeneaă modă abilă deă aă p c tuiă s ă nuă par ă
bizar, jignitor chiar, multora dintre cititori, dar nu este cazul oamenilor
care,ăînălocăs ăvad ăînainteaălorăporuncileăunuiăDumnezeuăimaginatăcaăoă
fiin ăasemeniălor,ăiauăînăconsiderareădoarălegeaăcauzeiăşiăaăefectului,ăcuă
numeroaseleăsaleăcombina ii.
Probabilă c ă filozofiiă tibetaniă auă concepută eiă înşişiă acesteă ideiă sauă
poate le-auă împrumutată deă laă misticiiă indieni.ă Oricumă ară fi,ă înv a iiă
Indieiă aveauă opiniiă similareă asupraă acestuiă punct,ă dup ă cumă seă poateă
vedeaădinăfaimoasaălucrareăîntreb rileăregeluiăMilinda.
Pasajulăînăcauz ăesteăcelăcareăurmeaz :
Regeleăîlăîntreb ăpeăNâgasena,ăunărenumităfilozofăbuddhist:ă“ăAăcuiă
greşeal ă esteă maiă mare:ă aă celuiă careă p c tuieşteă conştientă sauă aă celuiă
careăp c tuieşteădinăneaten ie?ă”
"Aă celuiă careă p c tuieşteă dină neaten ie,ă o,ă Rege,ă esteă greşealaă maiă
mare.ă”
"În acest caz, venerabile Domn, va trebuiă s ă d mă oă pedeaps ă deă
dou ăoriămaiămareăoricuiădinăfamiliaăsauăsuitaădumneavoastr ăpentruăoă
fapt ăreaăneinten ionat ă.ă”
“Darăceăcrede i,ăoăRege?ăDac ăunăomăareăînămân ăînămodăconştientăoă
bucat ădinămetalăîncins ,ăiarăaltulăarăfaceăacelaşiălucruăînămodăincoştientă
care s-arăardeămaiătare?ă”
“Celăcareănuăştiaăceăface.ă”
"Eiă bine,ă esteă exactă laă felă cuă celă careă faceă oă fapt ă rea."ă Trebuieă înă
acestăcazăs ăatribuimătermenuluiă“p cat”ăsemnifica iaăluiăbuddhist .ăNuă
esteă vorbaă deă nesupunereaă fa ă deă ună Creatoră divină careă judec ă avândă
sentimenteă similareă celoră omeneşti.ă Bineîn elesă c ă el,ă caă şiă regele,ă vaă
avea tot felul de motive bune pentru a fiă indulgentă fa ă deă fiin aă care,
greşeşteăf r ăvoie,ădarăexemplulădatădeăregeănuăseăpotriveşteăîntreb rii,ă
de aceea Nâgasenaăriposteaz ăcuăaltăexemplu.
Omulă careă ştieă c ă urmeaz ă s ă ating ă oă bucat ă deă metală încinsă vaă
puteaă s ă iaă m surileă deă precau ieă necesareă pentruă aă diminuaă efectulă
firescă ală unuiă contactă întreă pieleă şiă fierulă arz tor,ă îşiă vaă b ga mâna în
ap ,ă oă vaă înveli în pânze ude sau va folosi vreun alt artificiu. Omul
ignorantă vaă puneă mânaă peă metală f r ă s -şiă iaă niciă ună felă deă precau ieă
prealabil ăşiăastfelăvaătr iăcruntaăsuferin .
Deciăexist ăpentruăuneleăviciiădeăordinămaterialăsauămoralăantidoturiă
care permit diminuareaă consecin eloră nefaste.ă Ini iatulă careă aă fostă
avertizatăpoateăs ăseăfoloseasc ădeăele.
Recunoscândăacesteăteorii,ătibetaniiădezv luieăcredin aălorăprofund ă
înăm iestriaădiscern mântuluiăcareăaădatănaştereăunuiăproverbăîncânt toră
şiă foarteă caracteristică lor:ă “Celă careă ştieă cumă s ă mearg ă peă caleaă ceaă
bun ,ă vaă tr iă fericită chiară şiă înă iad”130.ă Deă aceea,ă elă vaă reuşiă multă maiă
uşorăs ăseăapereădeădefecteleăfiriiăsale.
Filosofiiă tibetaniă spună c ă orbă şiă smintită esteă omulă obişnuit131 care,
purtat de patimileă sale,ă minimalizeaz ă valoareaă legiloră moraleă stabiliteă
deăîn elep iăpentruăaăc l uziămaseleădeăoameni.ăElăvaădobândiăoăpl cereă
efemer ăcuăpre ulăuneiăsuferin eăîndelungi.
Darămoralitateaăunuiăini iatănuăesteăaceeaşiăcuăaămaselor.
Conformă asce iloră tibetani, deşiă regulileă rigideă aplicateă f r ă
discriminareăînătoateăîmprejur rileăprovoac ăsuferin ,ăoăabsen ădeplin ă
aă acestoră reguliă probabilă c ă ară cauzaă ună r uă maiă mare.ă Prină urmare,ă
min ileăslabeănuătrebuieăab tuteădeălaărespectareaăperceptelorămorale.
Cuătoateăacestea,ăfiin aăiluminat ănuăareănimicădeăaăfaceăcuăaceasta;ă
moralitateaă luiă const ă înă alegereaă în eleapt ă peă careă esteă capabilă s ă oă
fac ăîntreăceeaăceăesteăutilăşiăceeaăceăesteăd un tor,ăconformăsitua ieiăînă
care este pus.
Înv turileăC iiăMisticeăfacălocăno iunilorădeăBineăşiăR u.ăGradulăînă
careă oă ac iuneă esteă folositoareă indic ă loculă ocupată deă aceastaă peă scaraă
valoriloră morale.ă “Caracterulă folositor”ă ală uneiă ac iuniă semnific ă
aproapeă întotdeaunaă laă aceast ă categorieă deă naljorpaă bun tate,ă
compasiune,ă ajutorareaă celoră careă sufer ă sauă distrugereaă cauzeloră
suferin ei.

130
Prostulăsufer ăşiăînărai,ăpeăcândăîn eleptulăoăduceăbineăşiăîn iad.
131
Obişnuităînăsensulădeăprost,ăignorant.ăînăleg turaăcuăaceasta,ătermenulă“copil resc”ăesteăadeseaăfolosităînălucr rileătibetan e.
 Aă min iă devineă astfelă oă îndatorieă sacr ă dac ă esteă vorbaă deă salvareaă
vie iiăunuiăomăurm ritădeăasasini.ăAăjefuiăunăavarăînst rităpentruăa-iăhr niă
pe cei care mor de foame nu este de fel ună lucruă preaă r u, şiă dac ă
naljorpa prevede c ă vaă fiă închisă sauă b tută caă urmareă aă ac iuniiă saleă şiă
totuşiăfar ăs ă in ăseamaădeăaceastaăîsiăasum ărisculăşiăcomiteăfurtulădină
compasiune pentru cei care sufer ,ăatunciăelăesteăunăomăsfânt.
Esteăinteresantăs ăobserviăfaptulăc ăacestămodădeăaăpriviălucrurileăşiă
careăvaăfiăcontestatăvehementădeămul i,ăconstituieăbazaămultorăpovestiriă
buddhisteă dină vechime,ă aiă c roră eroiă dauă deă poman ă lucruriă careă nuă leă
apar in.
Lamaiştiiăafirm ăc ăpân ăşiăcrimaăpoateăconstituiăoăac iuneăbun ,ădară
celă careă oă comiteă trebuieă s ă fieă impulsionată deă motiveă lipsiteă deă oriceă
interes personal. Înă elă nuă trebuieă s ă seă afleă niciă ceaă maiă mic ă urm ă deă
ur ăpentruăfiin aăpeăcareăvreaăs ăoăomoareăbaăchiarămaiămultătrebuieăs ă
fieă capabilă s ă trasmute într-oă for ă binef c toareă energiaă negativ ă careă
anim ă adversarul.ă Dac ă nuă poateă faceă acestă lucru,ă atunciă trebuieă s ă seă
aliezeăcuăcineva,ăînămomentulăcomiteriiăfaptei,ăcareăareăaceast ăputere.ă
Aceast ătransmutareăesteădescris ,ăexotericăşiăpopular,ădreptă“trimitereaă
spiritului”ăfiin eiăuciseăîntr-unălocaşăalăfericirii.
Laudeleă careă seă revars ă dină vechileă legendeă asupraă unoră Lamaă sauă
eroi ca Gesar, ucigaşiăaiăuriaşilorădemoni132,ăseăbazeaz ăpeăacesteăteorii.
Exist ăunăfaptăistoricăcareăindic ăînămod limpede punctul de vedere
lamaistăasupraăacesteiăchestiuni,ăşiăanumeăucidereaădinămotiveăpoliticeăaă
luiăLaugdharmaădeăc treăunăLamaăînăsec.ăalăXlX-lea.
Regeleă aă impusă religiaă vecheă aă Tibetului;ă elă îiă protejaă peă adep iiă
acesteiăreligiiăşiăurm reaăs ăextirpeăbuddhismul din statele sale.
Cronicileă lammaiste,ă singureleă surseă deă informa iiă referitoareă laă
acestăsuveran,ăîlădescriuăsubăaspectulăamenin torăalăunuiăprigonitor,ădară
esteăposibilăcaăpreo imeaălamaist , careădeveniseălacom ăşiăambi ioas ,ă
s ă fiă avută caă principal ă plângereă împotrivaă luiă Laugdharmaă opozi iaă
acestuiaă şiă constrângerileă impuseă c lug riloră deă putereaă politic ă aă
regelui.
132
Seăpoateăcredeăc ăceiădespreăcareălegendeleăspunăc ăsuntădemoniăs ăfiăfost, caăînăcazulăluiăGesar,ăşefiăaiăunorătriburiăduşmane.
 Oricum ar fi, uciderea acestui Julian Apostatul al Tibetului este chiar
şiăînăzileleănoastreăglorificat ,ăiarăasasinulăesteăun personaj important în
pieseleă deă teatruă (denumiteă “mistere”),ă careă suntă mimateă şiă dansateă înă
m n stiri.ăLamaănuăaărecursălaămijloaceăoculteăpentru a-şiăucideăvictima,ă
aşaăcumăseăîntâmpl ăadeseaăcuăeroiiălegendelor.ăElăs-a deghizat într-un
clovn dansator şiăaăieşităînăcurteaăpalatuluiăs ădeaăunăspectacol,ăpentruăa-
lăfaceăpeăregeăs ăias ăpeăbalcon.ăDeăîndat ăceăregeleăaăap rut,ăpretinsulă
dansatorătrimiseăspreăelăoăs geat ăpeăcareăoăascunseăînămânecileălargiăaleă
hainei.ăApoiăînc lecândăpeăunăcalăpreg titădeăcompliciiăs i,ăfugi.
Într-o astfel de împrejurare - caăînăoricareăaltaăînăcareăoăcrim ăpoateă
s ă oă aduc ă cuă sineă uşurareaă suferin eloră sauă chiară salvareaă unoră fiin eă
oprimate - unăomăcuăadev ratăplinădeăcompasiuneătrebuieăs ădevin ăună
criminal,ăchiarădac ăac iuneaăsaăîlăvaăfaceăs ăîndureăceleămaiăîngrozitoareă
chinuri timp de milioane de ani în unul sau altul dintre purgatorii.
“Compasiuneă şiă ajutoră maiă presusă deă toate”ă esteă motto-ulă ini iatuluiă laă
acestăstadiuăalăc l torieiăsaleăspirituale.
Modul în care o ac iuneăconsiderat ăbun ăpoate,ăpeădeăalt ăparte,ăs ă
determineăoărenaştereănefericit ,ăvaăp reaăf r ăîndoial ăuimitorăşiăilogic.ă
Lamaiştiiăauămulteăexplica iiăpentruăunăastfelădeălucru.ăDreptateaăbazat ă
peăpedeaps ,ăaşaăcumăesteăaplicat ăînă rileănoastre,ăeste în acest caz de
neaplicat.ă Cazulă unuiă “criminală dină compasiune”ă ară puteaă fiă comparată
maiădegrab ăcuăcelăalăunuiămedicăceăcontacteaz ăoăboal ăinfec ioas ădină
cauzaă d ruiriiă pentruă pacientulă s u.ă Seă spuneă c ă omulă careă comiteă
ac iuneaă extremă deă cumplit ă aă lu riiă uneiă vie iă esteă amenin ată deă oă
contaminareădeănatur ămaiăsubtil .ăPrinăfaptaăsa,ăelăcreeaz ăînăinteriorulă
s uă leg turiăoculteăcapabileăs ă determineăoărenaştereănefericit .ăTotuşi,ă
spreă deosebireă deă criminalulă obişnuită al turiă deă careă esteă posibilă s ă îşiă
duc ă via aă viitoare,ă “ucigaşulă dină compasiune”ă vaă fiă încontinuareă
însufle ită deă sentimenteă nobile,ă şiă capabil,ă chiară şiă înă purgatoriu,ă deă
d ruireăşiăaltruism,ătotăaşaăcumăunămedicăsuferindădeălepr ăsauăcancer,ă
vaăcontinuaăs ăr mân ăinteligentăşiăapt de a-şiăduceămaiădeparteăstudiileă
ştiin ifice.ă Aceast ă compara ieă cuă ună medică esteă vag ă şiă for at ,ă cumă
suntă deă altfelă toateă compara iile.ă Ceeaă ceă trebuieă s ă neă amintim,ă spună
ini ia iiăesteăc ăac iunileăcriminaleăcaăşiăbolileăcontagioaseăscotălaăiveal ă
otrava.ă Totuşi,ă eiă afirm ă c ă exist ă antisepticeă psihiceă precumă şiă alteă
antisepticeăcareăofer ăprotec ieăîmpotrivaăinfec iei.
Amă auzită aceeaşiă ideeă exprimat ă deă adep iiă grup riiă japonezeă
Nichiren.ăUnulădintreăei,ăcareăapa ineaăordinuluiăreligios,ămi-aăspus:ă“Nu
esteăsuficientăs ăneăab inemădeălaăaăfaceăr u.ătrebuieăs ălupt măîmpotrivaă
lui,ăiarăfiin eleămaleficeătrebuieădistruse”.ăEsteăbineăs ăobserv măc ,ăînă
concep iaăbuddhist ,ăfiin aăreaăcareăesteăucis ănuăesteăcondamnat ă“laăună
iadăveşnic”.ăSeăpreaăpoateăca accidentulăcareăareălocăs ăac ionezeăcaăună
imbold binevenit, determinându-lăs ăapuceăpeăoăcaleămaiăbun .
În orice caz, lamaiştiiăîntre inăaceast ăsperan ăşiădiscut ăcuăpolite eă
despre numeroasele efecte minunate ale acestui gen particular de
compasiune. Eiă spună c ă acesteă ac iuniă nuă numaiă c ă salveaz ă victimeă
nevinovate,ădarăoprindăcursulăf r delegilorăcriminalului,ăîlăîmpiedic ăs ă
seăafundeămaiămultăînăcrim .ăProbabilăc ămomentulămor iiăvaăaduceăînă
minteaăsaăoăbinevenit ăpoc in ,ăoădorin ădeăisp şire,ăcareăîlăvaăfaceăs ă
renasc ă înarmată cuă tendin eă maiă nobile.ă Dac ă minteaă luiă pervers ă esteă
incapabil ă deă acestă efort,ă asasinulă plină deă compasiuneă iă seă poateă
substituiăpentruăîndeplinireaăacesteiăac iuni.
Ce minunat!... poate prea minunat, acest drum este periculos, îmi
imaginezăc ăuniiăînchizitoriăauămotivatăzelulăînăceeaăceăpriveşteăardereaă
ereticilor de vii cu opinii similare.
Astfelă deă p reriă nuă suntă aprobateă deă buddhismulă primitiv.ă Celă careă
încalc ălegeaămoral ăobişnuit ătrebuieăs ăfieăpeădeplinădezinteresatăşiăs ă
nuăob in ăniciăunăbeneficiuăpersonalădinăaceast ănerespectareăaălegii,ăşiă
totuşi,ă înă teorieă seă spuneă c ă ceiă careă auă atinsă în l imileă laă careă duceă
c rareaă mistic ă suntă elibera iă deă aceast ă restric ie.ă Orientareaă
comportamentuluiălorăesteăl sat ăînăîntregimeăînăseamaăîn elepciuniiălor.ă
Ceeaă ceă liă seă cereă esteă oă impar ialitateă deplin ,ă careă îiă vaă faceă s -şiă
priveasc ă propriileă nevoiă cuă aceeaşiă detaşareă cuă careă privescă nevoileă
altora.ă Nuă leă esteă cuă totulă interzisă s ă seă bucureă deă ună folosă personală
deoarece,ă înă cazulă unoră anumiteă fiin eă superioare,ă acestă folosă poateă s ă
îndeplineasc ăunăscopădeăinteresăgeneral.
 Un astfel exemplu care poate fi de folos vesticilor ar putea fi dat
citândă cazulă omuluiă deă ştiin ă careă înă condi iiă prielniceă deă linişteă şiă
bun stare,ăpoateăs ăofereăîntregiiălumiădescopeririăsauăinven iiăpeăcareănuă
arăfiăpututăs ăleărealizezeădac ăarăfiăfostăs rac.
Aceast ăparteăaăC r riiădevineădinăceăînăceămaiălunecoas ăşiămaeştriiă
nuăezit ăs ăîiăavertizezeăpeăaspiran iiănaljorpaăasupraăpericolelor la care
seă supună ceiă careă nuă auă dep şită suficientă dorin eleă generateă deă
ataşamentulăpentruă“eu”.ăînămodăobişnuit,ăcândăintr ăpeăaceast ăcaleăseă
spuneă c ă dac ă discipolulă nuă reuşeşteă s ă ating ă iluminareaă şiă oă stareă
mental ăcalm ăaămin ii,ăelădevineădemonădup ăp r sireaăcorpuluiăfizic.
Caăs ărezum m,ăexist ăoălegeăcareăpredomin ăasupraănumeroaseloră-
şiăuneoriăparadoxaleloră- formeăpeăcareăleăiaăBineleăînăochiiăini iatului:ăelă
trebuieă s ă lupteă împotrivaă suferin ei,ă s ă nuă fieă niciodat ă cauzaă eiă şiă
trebuieă s ă seă asigureă c ă ceiă peă careă esteă obligată s ă îiă r neasc ă voră
beneficiaăchiarădeăpeăurmaăacesteiăsuferin e.
Problemaăesteădificil :ăsimplaăbun tateăsauădragosteaăpentruădreptateă
bazat ă peă concep iiă greşiteă esteă incapabil ă s ă oă rezolve.ă Ini ia iiă
Tibetului sunt convinşiă deă acestă lucruă şiă afirm ă c ă esteă necesar ă
inteligen aă amplificat ă deă oă preg tireă spiritual ă îndelungat ă dac ă fiin aă
vreaă s ă realizezeă perfec iuneaă Bodhisattva-şilor133,ă înă aleă c roră gânduriă
şiăfapteănuăseăafl ăabsolutănimicăd un torăaltorăfiin e.
Şi totuşiă moralitatea,ă subă oriceă aspectă - chiar atunci când este
interpretat ă caă în elepciuneă - apar ineă aceleiă p r iă inferioareă aă C iiă
misticeăundeăactivitateaăesteăînc ăprivit ăcaărealizareaăac iunilorămentaleă
şiă fizice.ă Acestă stadiuă esteă denumit în limbaj de specialitate chös kyi
töspa134,ă“activitateăvirtuoas ăsauăreligioas ”.
Peă m sur ă ceă discipolulă înainteaz ă înă practicaă introspec iei,ă elă
în elegeă maiă clară inutilitateaă activit iiă ceă încearc ,ă bazându-se pe
percep iiă m rginiteă şiă peă sentimenteă laă felă deă m rginite,ă s ă determineă
cursulăcauzelorăşiăalăefectelor.

133
Înătibetan :ăChangchubăSemspa.
134
Scris tchos kyi spros pa.
 Apoi este atins stadiul denumit tös tal135,ă “respingereaă activit ii”.ă
Misticulăîn elegeăc ăceeaăceăesteăcuăadev ratăimportantănuăesteăs ăfac ,ă
ciăs ăfie.
Urm toareaă compara ieă vaă duceă laă oă în elegereă maiă bun ă aă min iiă
maeştrilorămistici,ădecâtăoriceăalt ăexplica ie.
Soarele, mi-aă spusă unulă dintreă maeştri,ă nuă face nimic. El nu
gândeşte:ă“Acumăîmiăvoiătrimiteărazeleăasupraăacestuiăomăanume,ăasupraă
acestuiă câmpă înă specială pentruăcaă orzulă s uă s ă seă coac ,ă asupra acestei
riăanumeăpentruăcaălocuitoriiăeiăs ăseăbucureădeălumin ”.ăDarădeoareceă
esteă soare,ă prină esen aă sa,ă plină deă c ldur ă şiă d t toră deă lumin ,ă elă
lumineaz ăşiăd ăc ldur ăşiăvia ătuturorăfiin elor.
Lucrurile sunt exact la fel cu un Changchub Semspa, o personalitate
elevat ă careă esteă înă întregimeă inteligen ,ă în elepciuneă şiă bun tate.ă
Deoareceăesteăf cutădinăacest ăsubstan ăminunat ,ăenergiaăbinef c toareă
peă careă oă eman ă înv luieă şiă radiaz ă asupraă tuturoră fiin elor,ă deă laă zeiă
pân ălaăceiămaiănenoroci iălocuitoriăaiăpurgatoriului.
Cuă toateă acestea,ă acestă rolă m re ă nuă trebuieă dorită cuă înfocareă deă
discipolulă ceă înainteaz ă peă Caleaă Mistic .ă În timp ce buddhismul
Mahâyânicăconsider ăc ăceaămaiănobil ădintreăaspira iileăreligioaseăesteă
ceaă exprimat ă înă jur mântulă f cută pentruă aă deveniă ună puternică
ChangchubăSemspa,ăcapabilăs ălucrezeăpentruăfericireaătuturorăfiin elor,ă
aceast ădorin ăesteăaprobat ădoarăpeăniveleleăinferioareăaleăC iiăMistice.ă
Eaă esteă ulterioră respins ă caă fiindă legat ă deă ataşamentă fa ă de via aă
individual ăşiădeăcredin aăînă“eu”.
Dac ă discipolulă careă aă primită celeă maiă înalteă ini ieriă faceă vreună
jur mânt,ă atunciă elă îlă vaă formulaă într-ună modă impersonal:ă “Fieă caă ună
ChangchubăSemspa”ăsauăunăBuddhaăs ăseăiveasc ăpentruăbineleătuturoră
fiin elor!”ăşiănuă“Fieăcaăeuăs ădevinăunăChangchubăSemspa”.
Singuraă condi ieă esen ial ă pentruă aă atingeă niveleleă spiritualeă înalteă
esteărenun areaătotal ălaă“eu-l”ăpropriuăînătoateăaspectele.ăSeăprecizeaz :ă
“Nirvânaă nuă esteă pentruă ceiă careă oă doresc,ă deoareceă Nirvânaă const ă înă
135
Scris spros bral. Acest stadiu mai este denumit tos med. scris spros med.
îns şiăabsen aătot l ăaădorin ei”.Cuăsiguran ăcaleaănuăseăsfârşeşteăaici.ă
Totuşiă acumă seă presupuneă c ă naljorpaă aă ajunsă laă poaleleă culmiloră
mistice.ăReguli,ăpracticiăşiăritulaluri,ătoateăsuntăl sateăînăurm .ăR mâneă
doară medita ia,ă peă careă maeştriiă oă compar ă cuă oă şerpuireă liber ă peă
deasupraăpiscurilorăînv luiteăîntr-unăaerăîncânt torădeăpurăşiăproasp t.
Înăacesteăregiuniăînalte,ăspiritualeăşiăvasteăaăc rorăpalid ăreflectareăînă
materieă poateă fiă v zut ă înă singur t ileă plineă deă farmecă aleă Tibetului,ă
caleaă înceteaz ă s ă maiă fieă vizibil .ă Trebuieă s ă renun mă aă maiă c utaă
urmeleă misticuluiă eliberată careă aă cuprinsă libertateaă absolut ă aă Nirvâna-
ei.ă“Aceasteăurmeăsuntălaăfelădeăgreuădeăurm rit136 precum sunt urmele
l sateădeăzborulăp s rilorăprinăaer”.
Şiădac ăunulădintreămisticiăseăîntoarceăprintreănoi,ăconsim indăs ăneă
revelezeă secretulă contempla iiloră sale,ă elă vaă fiă oprită deă imposibilitateaă
relat riiă experien eloră mistice.ă Laă acesteă experien eă misticeă seă faceă
aluzieă înă expresiaă clasic ă dină Prajnâ pâramitâ137 mre sam djöd med138:
“Aşăvreaăs ăvorbesc...ădarănuăamăcuvinte”.

136
Dhammapada, 93.
137
TratatulăfilozoficăatribuităluiăNâgârjuna;ănumeleătibetanăalăacesteiălucr riăesteă Shes rab kyi pharol tu byin pa.
138
Scris smras bsam rjod med.
 APENDICE

Pentruă aă daă cititoriloră posibilitateaă s -şiă formezeă eiă singuriă oă ideeă

despreă înv turaă peă careă maeştriiă tibetaniă oă comunic ă discipoliloră lor,ă
voiăad ugaăaiciăun num rădeămaximeăatribuiteărenumituluiăLamaăDagpoă
LhaăDje.ăAcestaăaăfostăalătreileaămaestruăînăsuccesiuneaădirect ăaălinieiă
deă maeştriiă aiă grup riiă Kahgyud-pa,ă ceaă maiă important ă dintreă şcolileă
careă sus ină c ă de ină oă înv tur ă oral ă tradi ional .ă Termenul tibetan
Kahgyudăînseamn ă“linieădeăprecepte”.
FilosofulăTilopa,ădescrisăcaăunăfelădeăDiogeneăhindus,ăesteăstr moşulă
acesteiăliniiădeămaeştri.ăDiscipolulăs uăNaropa,ăcareăaăpredatălaăcelebraă
universitateă buddhist ă dină Nalandaă (înă sec.ă ală X- lea), l-a avut printre
studen iăpeătibetanulăMarpa.ăAcestaăaăintrodusăînă araăluiăînv turileăluiă
Tilopa pe care le-a primit de la Naropa. Pe acestea el le-a transmis
discipoluluiă s u,ă yoghinul,ă ascetulă şiă poetulă Milarepaă (secă ală Xl-lea),
care,ălaărândulăs u,ăle-a transmisăcelorădoiădiscipoliăeminen iăDagpoăLhaă
DjeăşiăReschungpa139.
Reschungpa, imitându-lăpeămaestrulăs u, aădusăoăvia ădeăpustnic,ăiară
Dagpoă Lhaă Djeă aă continuată descenden aă fiiloră spiritualiă aiă luiă Tilopa,ă
careă înc ă maiă exist .ă Aceastaă esteă reprezentat ă înă prezent de capii mai
multorăramifica iiăcareăauăap rutădeălaădiscipoliiăluiăDagpoăLhaăDje,ăală
c roră conduc toră esteă Mareleă Lamaă ală grup riiă spiritualeă Karma-
Kahgyud.ă Acestaă tr ieşteă înă m n stireaă Tolungă Cherpung,ă laă dou ă zileă
de mers de Lhassa.
Dagpoă Lhaă Djeă esteă autorulă unuiă num ră considerabilă deă lucr riă
misticeăşiăfilosofice.ăMaximeleăpeăcareăle-amătradusăparăs ăfiăfostăstrânseă
înăacesteălucr riăpentruăaăalc tuiăoăcolec ieăadresat ăini ialăcredincioşiloră
laiciăşiăc lug ri,ădiscipoliăaiăc lug rilor lama din gruparea Kahgyud-pa.
Eleăsuntăînămodăfrecventătransmiseăpeăcaleăoral ,ăiarădiscipolii,ăcareăle-
auămemorat,ăuneoriăleăscriuăpentruăaăşiăleăamintiămaiăbine.ăAcesteămiciă
139
CuăprivireălaăTilopaăşiălaădiscipoliiăs i,ăveziăCuămisticiăşiămagicieniăîn Tibet.
manuscriseă suntă apoiă transmiseă şiă altoră c lug riă sauă unoră mireniă pioşiă
care potă s ă le copiezeă şi,ă laă rândulă lor,ă s ă leă deaă maiă departe.ă Totuşiă
exist ăşiătexteătip riteăaleăacestorămaxime.ăEleădifer ăîntreăeleăînăceaăceă
priveşteădetaliile,ăîns ăconcep iilleădeăbaz ăaleăînv turiiănuăseăschimb .ă
Stilul acestui tratat este extrem de concis.ă Formaă precis ă aă maximeloră
esteă calculat ă pentruă aă consolidaă aten iaă şiă pentruă aă leă întip riă înă
memorie.ăDinănefericire,ăesteăimposibilăs ăseăîncerceăoătraducereăliteral ă
aă lor;ă aceastaă ară fiă deă neîn eles.ă Utilizareaă unoră frazeă explicatoriiă esteă
inevitabil ,ădeşiăacesteaăatenueaz ăsavoareaăspecific ăaătextuluiăoriginal.
***
Aici sunt expuse unele precepte ale maestrului Tagpo Lhadje, urmaşă
spirituală ală în elep iloră grup riiă Khagyud-pa, pentru uzul celor doritori
s ă scapeă dină roataă existen eloră succesive.ă S ă aducemă omagiileă noastreă
acesteiă liniiă deă înv toriă aă c roră glorieă esteă f r ă pat ,ă aleă c roră virtu iă
suntănesecateăcaăoceanulăşiăcareăîmbr işeaz ăînăinfinitaălorăcompasiuneă
toateăfiin eleădinătrecut,ăprezentăşiăviitor,ădeăpretutindeniădinăunivers.
***
Celă careă aspir ă s ă fieă eliberată deă moarte,ă s ă ajung ă la iluminarea
spiritual ,ă laă stareaă deă Buddha,ă trebuieă maiă întâiă s ă meditezeă asupraă
aspectelorăurm toare.
Venind pe lume într-ună corpă uman,ă ară fiă regretabilă s - iă iroseştiă
aceast ă via ă cuă fapteă rele sau nechibzuiteă şiă s ă moriă dup ă ceă aiă tr ită
mediocru.
Esteăregretabilăcaăînăaceast ăvia ,ăaăc reiădurat ăesteăatâtădeăscurt ,ă
s ă teă supuiă ambi iiloră zadarniceă şiă s ă îng duiă min iiă s ă seă scaldeă înă
noroiulăiluziilorădeşarteăaleăacesteiălumi.
Un maestru în eleptăfiindăunăghidăspreăeliberare,ăesteăregretabilăs ăteă
despar iădeăelăînainteădeăatingereaăilumin rii.
Regulileă buneă deă comportamentă şiă angajamenteleă moraleă fiindă
vehicululăceăduceălaăeliberare,ăarăfiăregretabilăcaădatorit ăpatimilorăs ăleă
încâlci pe primeleăşiăs ănuăleărespec iăpeăcelelalte.
Odat ăceăluminaăinterioar ăaăstr lucităînănoi,ăarăfiăregretabilăs o fac
s ălic reasc ăînămijloculăunorăpreocup riăf r ăvaloare.
 Dup ăceăaiăajunsăs ăcunoştiănepre uitaăînv tur ăaăîn elep ilor,ăarăfiă
regretabil s ă oă vinzi,ă celoră careă suntă incapabiliă s ă oă aprecieze,ă pentruă
propriulăt uătraiăsauăpentruăunăcâştigăjosnic.
Deoareceă to iă suntemă înrudi i,ă fiin eleă avândă uneleă fa ă deă alteleă
permanenteă responsabilit i,ă ară fiă regretabilă s ă sim imă antipatieă sauă
indiferen ăfa ădeăele.
Fiecareătrebuieăs ăîşiătrasezeăînămodăîn eleptăunăcomportamentădup ă
ceă îşiă analizeaz ă foarteă atentă şiă nep rtinitoră propriaă fire,ă propriileă
capacit iăşiăputeri.
Pentruă discipolă esteă absolută necesar ă deplinaă încredereă înă ghidulă
spiritual,ă al turiă deă perseveren ă şiă energie;ă deă aceea,ă fiindă foarteă
conştien iădeăcalit ileănecesareăunuiămaestruăşiădeăneajunsurileădeăcareă
trebuieă s ă fieă absolvit,ă esteă bineă s ă c ut mă ună ghidă spirituală demnă deă
încredere.
Suntăabsolutănecesareăunăintelectăp trunz tor,ăoăcredin ăferm ăşiăoă
perseveren ă constant ă înă direc ionareaă întregiiă aten iiă pentruă aă aflaă
inten iileăceleămaiăprofundeăşiăadev rateăaleăguru-lui.
O vigilen ă constant ă esteă necesar ă pentruă aă teă ineă departeă deă
greşelileă(p catele)ăceăpotăfiăcomiseăcu fapta (corpul) cu cuvântul sau cu
gândul.
Aăfiăf r ădorin eăesteănecesarădac ăvreiăs ăr mâiăindependent.
Celă careă nuă d ă nim nuiă ocaziaă s ă apuceă frânghiaă careă îiă ieseă dină
nas140, şiă s ă îlă conduc ă astfelă caă peă ună bivol,ă trebuieă s ă fieă eliberată deă
orice fel de leg tur .
O tendin ă natural ă spreă bun tateă şiă compasiuneă esteă necesar ă
pentruăaăfiădisponibil,ămaterialăsauăcuăgândul,ălaăfericireaăcelorlal i.
***
Caut ă ună maestruă peă deplină iluminată înă ceeaă ceă priveşteă
spiritualitatea,ăînv atăşiădebordândădeăbun tate.
Caut ă ună locă liniştită şiă pl cută careă s - iă fieă potrivită pentruă studiuă şiă
medita ieăşiăr mâiăacolo.
Caut ă prieteniă careă s - iă împ rt şeasc ă crezurileă şiă obiceiurileă şiă înă
careăpo iăs ăteăîncrezi.

140
Frânghiaăreprezint ădorin ele,ăleg turile.
 Gândeşte-teălaăconsecin eleănefasteăaleăl comieiăşiămul umeşte-te, în
sih striaă ta,ă cuă cantitateaă deă hran ă careă î iă esteă suficient ă pentruă aă teă
p straăîntr-oăstareăbun ădeăs n tate.
Urmeaz ăregimulădeăvia ămenităs ăteămen in ăs n tosăşiăputernic.
Practic ă aceleă exerci iiă mentaleă şiă religioaseă careă î iă dezvolt ă
facult ileăspirituale.
Studiaz ă cuă impar ialitateă toateă înv turileă careă î iă suntă accesibile,ă
oricareăarăfiăorient rileălor.
Men ineă cunosc torulă dină tineă întotdeaunaă treaz,ă oriceă aiă faceă şiă înă
orice stare te-ai afla.
***
Evit ă “maestrul”ă ambi ios,ă careă urm reşteă s ă devin ă faimosă sauă s ă
dobândeasc ăposesiuniămateriale,
Evit ă înso itorii,ă prietenii,ă rudeleă sauă discipoliiă aă c roră companieă
tulbur ăpaceaămin iiăsauădezvoltareaătaăspiritual .
Evit ăcaseleăşiălocalit ileăînăcareăoameniiăteăur scăsauăînăcareămintea
taăesteăneliniştit .
Evit ăs - iăcâştigiăexisten aăînşelând,ăjefuind,ăabuzândăsauăprofitândă
deăal ii.
Evit ătoateăac iunileămeniteăs - iătulbureămintea.
Evit ăimoralitateaăsauănep sareaăcareăteăcoboar ăînăochiiăcelorlal i.
Evit ăcomportamentulăşiăac iunileăceănuăauăînăvedereăniciăoămotiva ieă
folositoare.
Evit ă neglijareaă propriiloră defecteă şiă eviden iereaă defecteloră
celorlal i.
Evit ăgândurileăşiăac iunileăinspirateădeăl comie.

***
Trebuieă s ă ştiiă c ă oriceă niă s-ar petrece - fenomene sau fapte
neobişnuiteă- totulăesteăînăesen ătrec tor.
Deoareceă minteaă nuă areă existen ă independent ,ă nuă areă esen ă
proprie,ătrebuieăs ăştimăc ăeaăesteăcaăînsuşiăspa iul.
 Trebuieă s ă ştimă c ă ideileă (careă alc tuiescă mintea)ă izvor scă dintr-o
înl n uireădeăcauze,ăc ăvorbireaăşiăcorpulăformatădinăceleăpatruăelemente,ă
suntătrec toare.
Trebuieă s ă ştimă c ă efecteleă fapteloră trecuteă dină careă provină toateă
suferin eleăpshiceăsurvinăînămodăautomat.ăAcesteăsuferin eăpotăs ăfieăună
mijlocă deă aă convingeă minteaă deă utilitateaă înv turiiă careă prezint ă
metodaă deă aă seă eliberaă deă suferin ;ă prină urmare,ă suferin aă trebuieă
recunoscut ăcaăînv torăspiritual.
Dinăcauz ăc ăprosperitateaămaterial ăesteăfrecventăd un toareăvie iiă
spirituale,ătrebuieăs ăconsider măfaimaăşiăbog iaăcaăduşmaniădeăcareăs ă
neă p zim.ă Totuşi,ă cumă confortulă şiă bun stareaă potă fiă chiară apaă sauă
materiaă fertil ă careă favorizeaz ă dezvoltareaă spiritual ,ă nuă trebuieă s ă leă
evit măatunciăcândăniăseăofer ăînămodăspontan.
Deoareceă uneoriă nenorocirileă şiă primejdiileă îlă determin ă peă omul
careăleătr ieşteăs ăseăîntoarc ăspreăînv tur ,ăacesteaătrebuieărecunoscuteă
caămaeştriiăspirituali.
Înă realitate,ă nimică dină ceeaă ceă esteă nuă areă oă existen ă absolută
independent ,ă pentruă sine.ă Totă ceă exist ă înă univers:ă obiecteă aleă
cunoaşteriiă cuă sauă far ă form ,ă ideiă careă p trundă înă minteă caă urmareă aă
impresiilorăveniteăprinăintermediulăsim urilor,ăsitua iileădeăvia ăn scuteă
caă rezultateă aleă ac iuniloră anterioareă - toate aceste lucruri sunt
interdependenteăşiălegateăînămodăinexplicabil.
***
Cel care a devenit un om religios141 trebuieăs ăseăcomporteăcaăatareă
şiă aceastaă nuă numaiă pentruă a-şiă asumaă oă aparen ă deă spiritualitate.ă În
timpăceăcontinu ăs ăfie,ăs ăgândeasc ăşiăs ătr iasc ălaăfelăcaălaicii.ăElăară
trebuiă s ă îşiă p r seasc ă locurileă nataleă şiă s ă mearg ă s ă tr iasc ă într-un
locăînăcareănuăesteăcunoscut,ăpentruăaăseăeliberaădeătiraniaăobişnuin eloră
determinateă deă rela iileă cotidieneă obişnuite,ă atâtă cuă oameni,ă câtă şiă cuă
lucrurile.

141
Cuvinteleă religieă şiă religiosă folositeă înă aceast ă traducereă auă pentruă lamaiştiă ună sensă foarteă diferită fa ă deă celă peă careă îlă auă înă Vest.ă Eiă nuă seă refer ă numaiă laă daruriă f cuteă luiă
Dumnezeuăşiărug ciuniăpentruăaăprimiăgra ia,ăciămaiăalesălaăpracticareaăunorămetodeăpredateădeăîn elep iăcuăscopulădeăaăteăeliberaădinăiluzieăşiădeăaăatingeăiluminareaăspiritual ăprină
propriile eforturi.
 Dup ăceăşi-aăalesăcaămaestruăunăLamaăîn elept,ăelătrebuieăs ărenun eă
la orgoliu şiă egocentrism,ă ascultândă înv turileă maestruluiă s uă şiă
urmându-i sfaturile.
Omulă religiosă nuă trebuieă s ă p l vr geasc ă cuă toat ă lumeaă despreă
înv turileă peă careă le-aă asimilată sauă exerci iileă psihiceă înă careă aă fostă
ini iat,ăciătrebuieăs ăleăpracticeăînăvia aădeăziăcuăzi.
Cândă aă întrez rită luminaă interioar ,ă trebuieă s ă nuă seă laseă înă voiaă
indolen ei,ăciămaiădegrab ăbucurându-seădeăaceast ăprim ălic rireăs ănuă
îşiămaiăîntoarc ăniciodat ăochiiămin iiădeălaăea.
O dat ă ce aă ajunsă s ă gusteă dină binecuvântareaă medita ieiă
contemplative,ă elă trebuieă s ă cauteă linişteaă şiă solitudineaă pentruă aă oă
men ineăşiănuăs ăseăscufundeăînapoiăînăactivit iămaterialeăşiăpreocup riă
lumeşti.
Omulă religiosă trebuieă s ă fieă st pânulă absolută ală corpuluiă s u.ă ală
vorbiriiăşiăalăgândurilorăsale.ă intindălaăEliberare,ănuătrebuieăniciodat ăs ă
urm reasc ă propriileă intereseă (intereseă aleă “eu-lui”,ă peă careă îlă ştieă caă
fiind iluzoriu142),ă ciă întotdeaunaă s ă lucrezeă pentruă intereseleă celorlal i.ă
Nuă trebuieă s -şiă permit ă niciă m cară ună singură momentă s ă foloscasc ă
corpul, vorbirea, sau gândurile sale într-un mod vulgar.

***

De-a lungulă c iiă mistice,ă încep toriiă trebuieă s ă asculteă cuă

perseveren ăprelegerileăreferitoareălaăînv tur .
Odat ăceăaiăc p tatăîncredereăînăea,ăcontinu ăs ăfaciădinăeaăobiectulă
medita iilorătale.
St ruieşteăsolitarăpân ăcândăaiădobândităputereaăcontempl rii.
Dac ăgândurileătaleăr t cescăşiădevinăgreuădeăfocalizat,ăpersevereaz ă
înăeforturileădeăaădeveniăst pânulălor.
Dac ă teă cuprindeă toropeala,ă persevereaz ă înă stimulareaă şiă înt rireaă
min iiătale.
142
Discipolilorămaiăavansa iădecâtăceiăc roraăliăseăadreseaz ăacesteăprecepteăleăesteăexplicatăfaptulăc ă celăcareăaspir ălaăeliberareaăultim ănuătrebuieăsâăseăpreocupeădeăintereseleăsaleă
spirituale,ăniciăs ălucrezeăpentruăele.ăAcesteăreguliăsuntăbazateăpeăideiămisticeăcareăconsider ăEliberareaăcaătrecereaălaăoă stareăînăcareătoateăpreocup rileăînceteaz ăs ămai existe, fie
eleănobileăsauăbanale,ăspiritualeăsauămateriale,ăbazateăpeăconcep iaăexisten eiăunuiăeuăseparat,ăeiăfiindădeăfaptăunăprodusăa lăignoran ei.
 Persevereaz ă înă medita ieă pân ă cândă atingiă oă stareă deă senin tateă
netulburat .
Cândăaiăreuşităaceasta,ăst ruieşteăînăeforturileătale,ăpentruăaăprelungiă
aceast ăstareădeăsenin tateămental ăşiăpentruăaăreuşiăs ăoăcreeziălaăvoin ,ă
astfelăîncâtăeaăs ădeven ăoăstareăobişnuit .
Dac ăteăasalteaz ănecazurile,ăst ruieşteăînăîntreitaăr bdareăaăcorpului,ă
aăvorbiriăşiăaăgândului.
Dac ă înă tineă seă nască dorin eleă şiă leg turileă şiă suntă peă punctulă deă aă
puneăst pânireăpeătine,ăzdrobeşte-leădeăîndat ăceăseămanifest .
Dac ă sentimenteleă taleă deă bun voin ă şiă compasiuneă seă ofilesc,ă reă
integreaz -leăprinăîndeplinireaăconstant ăaăfaptelorăbuneăşiăcaritabile.

***

Reflecta iăasupraădificult iiădeăaăfiăn scutăîntr-unăcorpăumanăşi fie ca

aceastaăs ăv ăîndemneăs ăpractica iăînv turaădeăfiecareădat ăcândăave iă
ocazia.
Gândi i-v ă laă moarteă şiă laă nesiguran aă înă ceeaă ceă priveşteă durataă şiă
împrejur rileă vie iiă şiă fieă caă aceastaă s ă v ă îndemneă s ă tr i iă înă
concordan ăcuăînv tura.
Fie caă gândulă laă inflexibilitateaă înl n uiriiă deă cauzeă şiă efecteă s ă v ă
determineăs ăevita iăac iunileăcareăproducărezultateărele.
Gândi i-v ă laă deşert ciuneaă şiă neînsemn tateaă vie iiă înă ciclulă
existen eloră succesiveă şiă fieă caă acestă gândă s ă v ă îndemneă s ă lucra i
pentru a va elibera din ele.
Gândi i-v ă laă nenorocirileă deă toateă felurileă c roraă leă suntă supuseă
fiin eleă muritoareă şiă fieă caă acesteaă s ă v ă determineă s ă v ă str dui iă s ă
atinge iăiluminareaăspiritual .
Gândi i-v ălaătendin eleărele,ălaănedreptateaăşiăneloialitateaălatent ăînă
majoritateaă fiin elor.ă Gândi i-v ă laă greutateaă fiin eiă înă aă dezr d cinaă
acesteătendin eăşiăînăaădistrugeăimpresiileăeronateădinăcareăeleăapar.ăFieă
caăacesteăgânduriăs ăv ăîndemneăs ămedita iăastfelăîncâtăs ăpute iăajungeă
laăAdev r.
 Unireaăuneiăcredin eăslabeăcuăunăintelectădezvoltatăîmpingeăfiin aăs ă
cad ăînăeroareăşiăs ădevin ădoarăunăn scocitorădeăfraze.
O credin ăputernic ăcombinat ăcuăunăintelectăslabăfaceăcaăfiin aăs ă
cad ă înă greşeal ă şiă s ă devin ă ună sectantă limitată peă caleaă îngust ă aă
dogmatismului.
O mareăînfl c rareăf r ăînv turaăcorect ăfaceăcaăfiin aăs ăcad ăînă
eroareăşiăs ăadopteăconcep iiăextremisteăgreşite.
Practicaămedita ieiăseparat ădeăcunoaştereăfaceăcaăfiin aăs ăcad ăîntr-
oătoropeal ăstupid ăsauăîntr-o stare de inconştien .
Aănuăpracticaăceeaăceăfiin aăaăînv atăşiăaărecunoscutăcaăfiindăceaămaiă
bun ă înv tur ,ă expuneă laă pericolulă reprezentată de orgoliu, omul
imaginându-şiă astfelă c ă posed ă ştiin aă intuitiv ă şiă priveşteă oriceă
înv tur ăcuădispre .
Aă nuă sim iă oă compasiuneă considerabil ă pentruă to iă ceiă careă sufer ă
expuneă fiin aă laă pericolulă c deriiă înă intelectualismă pură şiă înă c utareaă
egoist ăaăproprieiământuiri.
A nu-şiă men ineă minteaă peă f gaşulă intelecuală expuneă fiin aă laă
pericolul urm riiăc ilorăobişnuiteăaleălumii.
Aănuăîn buşiăambi iaăexpuneăfiin aăînăaăseăl saăcondus ădeămotiva iiă
lumeşti.
Fiin aăc reiaăîiăfaceăpl cereăs ăfieăfrecventat ădeăceiăcareăîlăadmir ăşiă
credă înă elă seă expuneă pericoluluiă reprezentată deă orgoliulă meschină şiă
deplorabil.
***

Dorin aăpoate fiăconfundat ăcuăcredin a.

Unăataşamentăegoistăpoateăfiăconfundatăcuăiubireaăsauăcompasiunea.
Încetareaă activit iiă cerebraleă sauă oă stareă deă inconştien ă poateă fiă
confundat ăcuăextazulăsfereiămin iiăinfinite143.
Fenomeneă generateă deă sim uriă potă fiă confundateă cuă revela iileă
Cunoaşterii.

143
Unaădintreăcontempla iileăbuddhisteădenumit ătehnică"f r ăform ”.
 Oameniăceădauăfrâuăliberăpasiunilorălorăpotăfiăconfunda iăcuănaljorpaă
(mistici) care s-auăeliberatădeătoateălegileăconven ionale
Ac iuniă careă auă înă vedereă ună scopă egoistă potă fiă confundateă cuă
manifest riăaleăaltruismului.
Practiciă careă nuă corespundă adev ruluiă potă fiă confundateă cuă metodeă
în elepte.
Şarlataniiăpotăfiălua iădreptăîn elep i.

***

Aă teă rupeă deă toateă ataşamenteleă fa ă deă obiecteă şiă a- iă abandonaă

c minul,ă devotându-teă vie iiă r t citoareă deă ascet,ă nuă reprezint ă oă
greşeal .
A- iăveneraămaestrulănuăreprezint ăoăgreşeal .
Aă studiaă profundă înv tura,ă aă auziă înv mintele,ă aă reflectaă şiă aă
meditaăasupraăei,ănuăreprezint ăoăgreşeal .
Aă nutriă aspira iiă nobileă şiă elevateă înso iteă deă oă conduit ă smerit ă nuă
reprezint ăoăgreşeal .
Aă men ineă vederiă liberale,ă aă fiă fermă înă hot rârileă şiă angajamenteleă
taleănuăreprezint ăoăgreşeal .
Aă combinaă oă minteă p trunz toareă şiă alert ă cuă ună minimumă deă
demnitate,ănuăreprezint ăoăgreşeal .
Aă combinaă erudi iaă înă înv turileă filosoficeă cuă energia st ruitoareă
pentruăst pânireaălor,ăcuăintensitateaăexperien eiăspiritualeăşiăcuăabsen aă
orgoliului,ănuăreprezint ăoăgreşeal .
Aă combinaă abnega iaă şiă devotamentulă dezinteresată cuă metodeă
în elepteădeăaăfaceăbineăcelorlal i,ănuăreprezint ăoăgreşeal .

***

Dac ăfiin aănuăacord ăaten ieălucrurilorăspiritualeădup ăceăs-aăn scută

caăfiin ăuman ,ăeaăesteăcaăunăomăcareăseăîntoarceăcuămânaăgoal ădintr-
ună inutăbogatăînăpietreăpre ioase.ăAcestaăesteăunămareăeşec.
 Dac ădup ăceăaăintratăîntr-unăordinăreligios,ăfiin aăseăîntoarceălaăvia aă
lumeasc ă şiălaăpreocup rileămateriale,ăeaă seă aseam n ă cuăunăflutureădeă
noapteăceăîşiăardeăaripileăînăflac raăl mpii.ăAcestaăesteăunămareăeşec.
Celăcare,ădeşiăseăafl ăînăcompaniaăunuiăîn elept,ăr mâneăignorantăesteă
ca un om care moare de sete pe malul unui izvor. Acesta este un mare
eşec.
Celă careă cunoaşteă precepteleă moraleă şiă nuă leă foloseşteă pentruă aă
neutralizaă efecteleă patimiloră sale,ăseam n ă cuă ună bolnavă ceă areăoă cutieă
cuăremediiămedicale,ădarănuăoădeschideăniciodat .ăAcestaăesteăunămare
eşec.
Aăvorbiădespreăreligieăf r ăaăpuneăînăpractic ăceeaăceăspuiăînseamn ă
aăimitaăcaăunăpapagalăvorb re .ăAcestaăesteăunămareăeşec.
Aăfaceăacteădeăcaritateăsauăaădaădeăpoman ădinăceeaăceăaăfostăob inută
prină ho ie,ă furtişagă sauă înşel torieă esteă asemeni fulgerului lucind pe
suprafa aăapei:ăunămareăeşec.
Aă oferiă zeiloră carneaă ob inut ă prină ucidereaă unoră fiin eă însufle iteă
esteălaăfelăcuăaăoferiăuneiămameăcarneaăpropriuluiăs uăprunc.
Aă simulaă austeritateaă şiă evlavia,ă aă faceă lucuriă merituoaseă pentruă aă
atrageă considera iaă oameniloră şiă aă câştigaă celebritate,ă înseamn ă s ă faciă
trocăcuăoăvaloroas ănestemat ăcedând-oăpentruăoăgur ădeămâncare.
Aăfiăcapabilădeăpractic ăspiritual ăşiătotuşiăaănuăsim iăniciăoăatrac ieă
pentruă eaă înseamn ă aă fiă asemeneaă unuiă omă bogată care a pierdut cheia
camereiăînăcareăseăafl ăcomoaraăsa.
Încercareaădeăaăexplicaăaltoraăîn elesulăadev rurilorăspiritualeăsauăală
tratatelorăreferitoareălaăînv tur ăpeăcareăfiin aănuăleăîn elegeăeaăîns şiă
perfectăseam n ăcuămersulăunuiăorbăconducândăal iăorbi.
Celă careă consider ă deă oă importan ă esen ial ă senza iileă sauă oriceă
rezultateăproduseădeăpracticileăfiziceăşiăpierdeădinăvedereăt râmulămin ii,ă
esteăasemeniăunuiăomăcareăiaăoăbucat ădeăalam ălustruit ădreptăaurăcurat.
 ***

Chiară dac ă ună omă religios144 tr ieşteă înă ceaă maiă solitudine,ă esteă
regretabilă s -şiă laseă minteaă plin ă deă gânduriă lumeştiă şiă deă succesulă peă
careăarăputeaăs ăîlăob in ăînălume.
Cândăunăomăreligiosăesteărecunoscutăcaăfiindăconduc torulăunuiăgrupă
deăc lug riăsauămireni,ăesteăregretabilăpentruăelăs ăurm reasc ăpropriulă
s uăinteres.
Aă fiă lacomă sauă aă aveaă ceaă maiă mic ă dorin ă esteă regretabilă pentruă
omul religios.
Este regretabil pentru omul religios a face deosebire între ceea ce
placeăşiăceeaăceădisplaceăşiăaănuărespingeătoateăsentimenteleădeăatrac ieă
sau aversiune.
Dup ă ceă aă abandonată via aă lumeasc ,ă esteă regretabilă pentruă omulă
religiosăs ăfieăînc ădornicăs ădobândeasc ămerite145.
Esteăregretabilăpentruăomulăreligiosăs ănuăperseverezeăînămedita ie,ă
odat ăceăaăîntrez rităRealitatea.
Este regretabilă pentruă omuluiă religiosă s ă abandonezeă c utareaă
Adev ruluiăoădat ăceăaădepusăjur mântulăs ăîlădescopere.
Esteă regretabilă dac ă omulă religiosă nuă îndreapt ă oriceă atitudineă
condamnabil ăaăcomportamentuluiăs u.
A se da în spectacol folosindu-şiă puterileă oculte pentru a vindeca
boliăşiăaăpracticaăexorciz riăesteăregretabilăpentruăomulăreligios146.
Aă l udaă peă cinevaă cuă viclenieă şiă înă acelaşiă timpă a-iă blamaă peă al iiă
este regretabil pentru omul religios.
Aă vindeă adev rulă sacruă pentruă mijloaceă deă traiă şiă bun stare,ă este
regretabil pentru omul religios147.
Aă predicaă înv turiă spiritualeă dară aă ac ionaă contrară acestoră
înv turilor,ăesteăregretabilăpentruăomulăreligios.

144
Înăceleăceăurmeaz ,ăacestătermenănuăînseamn ăneap ratăunămembruăhirotonisităalăOrdinuluiămonastic,ăciăoricineăs -aăîntorsădeălaăvia aălumeasc ăavândăinten iaădeăaăavansaăpeă
“CaleaăEliber rii”ă(thar lam).
145
Aceastaăseărefer ălaămeriteleăşiăr splataăinerent ălaăcareăomulăobişnuităseăaşteapt caăpre ăalăfaptelorăsaleăbune.
146
AcestaăesteăunăprincipiuăstrictăbuddhistăaflatăînăceleămaiăvechiăScripturiăbuddhisteăşiăcareăaăfostăexpusădeăînsuşiăBuddha.ăE ste într-oămic ăm sur ărespectatădeălamaişti.
147
Seăspuneăc ăunămaestruăînăînv turileămisticeăar trebuiăs ărefuzeăs ădeaăînv turaăceluiăcareăesteăincapabilăs ăoăîn eleag ăsauănedemnăs ăoăafle,ăchiarădac ăacestaăi -ar oferi în
schimbătoateăcomorileălumii.ăPeădeăalt ăparte,ăelăarătrebuiăs ăoădeaăf r ăniciăoăplat ăşiăcuădrag ăinim ădiscipoluluiăcapabil s ăoăfoloseasc ăînămodăcorect.
 Aănuăfiăcapabilăs ătr iasc ăînăsolitudine,ăa-iălipsiăfermitateaănecesar ă
deă aă r mâneă nepervertită deă lene, a-iă lipsiă curajulă deă aă înduraă s r ciaă şiă
nevoia, este regretabil pentru omul religios.

***

Unăintelectăalertăşiăp trunz torăcapabilăs ăîn eleag ăfolosulăconcretăală

adev rurilorăpeăcareăle-a descoperit este indispensabil.
O aversiuneă sincer ă fa ă deă ciclulă neîntreruptă ală renaşteriloră şiă ală
mor iloră esteă absolută indispensabil ă caă punctă deă plecareă înă via aă
spiritual 148.
Ună maestruă capabilă s ă fieă ună ghidă sigură peă caleaă careă duceă laă
Eliberareăesteăindispensabilăceluiăcareăintr ăpeăaceast ăcale.
În elegereaă profund ,ă curajulă nem rginită şiă perseveren aă st ruitoareă
sunt indispensabile.
Ună discern mântă p trunz tor,ă capabilă deă aă în elegeă naturaă
“Cunosc torului”149 este indispensabil.
Puterea de a-şiă concentraă minteaă asupraă oric ruiă obiect,ă oriundeă şiă
oricând este indispensabil .
Artaă deă aă utilizaă oriceă ac iuneă pentruă aă încurajaă progresulă spirituală
esteăindispensabil .
***

Aănuăaveaămândrieăsauăinvidieăarat ăoăfireăcurat .
Aăaveaăpu ineădorin eăşiăaăfiăcuăuşurin ămul umităcuăobiecteădeămic ă
valoare,ă absen aă preten iiloră şiă aă ipocrizieiă suntă semneă aleă unuiă omă
superior.
A- iă adaptaă comportamentulă înă conformitateă cuă legeaă cauzeiă şiă
efectuluiădenot ăinteligen .
Aăpriviătoateăfiin eleănep rtinitorăarat ăoăminteăsuperioar .
Aădovediăcomp timireă(f r ăfurie)ăfa ădeăceiăcareăseălas ăpurta iăînă
ac iuniănegative,ădenot ăoăminteăsuperioar .ă
Aă l saă victoriaă celuiă ceă merit ă şiă aă acceptaă înfrângerea,ă denot o
minteăsuperioar .
148
Deoareceăvia aăspiritual ăareăcaăscopăEliberareaădinăciclulăexisten elorăsuccesiveă - spunăbuddhiştii.
149
Înătibetan ărnampar chespa, unulădintreăceleăcinciăagregateădinăaăc rorăcombina ie,ăconformăbuddhismului,ăesteăalc tu it ăpersonalitatea.
 Aăseăcomportaăcuăipocrizieăesteălaăfelăcuăaămâncaămâncareăotr vit ;ă
înseamn ăa- iăpreg tiăsuferin a.
Aă nuă luptaă pentruă fericireaă altuiaă şiă aă faceă peă altulă s ă munceasc ă
pentruăpropriaătaăfericireăînseamn ăaăfiăasemeniăunuiăorbăcareăr t ceşteă
prinădeşertăşiăîşiăprovoac ăsingurănecazuri.
Aă fiă diferită deă oameniiă obişnui i150 chiară şiă înă gândurileă celeă mai
neînsemnate,ădenot ăoăminteăsuperioar .
Unăb rbatăslabălaăminteăaflatălaăconducereaăuneiăm n stiriăesteăcaăoă
femeieăb trân ăcareămân ăcireziădeăvite;ăîşiăpreg teşteăsingurăsuferin ele.
Celă careă esteă incapabilă s ă aib ă grij ă cuă succesă deă propriileă
responsabilit iăşiătotuşiămaiăpreiaăalteăproblemeăimportante,ăesteăcaăună
omăpl pândăşiăobosităcareăîncearc ăs ăduc ăoăşiămaiăpovar ăgrea;ăelăîşiă
preg teşteăsingurănecazuri151.
Unăomăcarcăleneveşteăşiăneglijeaz ămedita iaăesteăcaăoăcapr ăneagr ă
careăcoboar ăînăvaleăînălocăs ăr mân ăînămun iăundeăeraăînăsiguran .
S ămunceştiănumaiăpentruădobândireaăbunurilorălumeştiăînălocăs ăî iă
dezvol iăminteaăînseamn ăs ăteăasemeniăunuiăvulturăcareănuăîşiăfoloseşteă
aripile.
Ună omă seă poateă felicitaă cândă esteă înă stareă s ă rup ă leg turile cu
formeleăobişnuiteădeăreligieăpentruăaăc utaăunămaestruăîn eleptăşiănobil.
Unăomăseăpoateăfelicitaăcândăesteăcapabilăs ărenun eălaătendin aădeăaă
dobândiăbun stare.
Unăomăseăpoateăfelicitaăcândăesteăcapabilăs ărenun eălaăvia aăsocial ă
şiăs ătr iasc ăsingur într-un loc izolat.
Unăomăseăpoateăfelicitaăcândăesteăeliberatădeădorin aăpentruăluxăşiădeă
ambi ie.
Ună omă seă poateă felicitaă cândă esteă hot râtă s ă nuă seă foloseasc ă deă
ceilal iă înă atingereaă unoră scopuriă egoisteă şiă cândă seă comport ă conformă
acesteiăhot râri.

150
Aceast ăexpresieătrebuieăîntotdeaunaăinterpretat ăînăsensulăs uăreligios;ăcelăpeăcareăîlăreg simăînăBiblieăcândălisusăspune:ă “Nuăm ărogăpentruălume”ăsauăcândăspuneădiscipoliloră
s i:ă “ă Eiă nuă suntă dină lumeă dup ă cumă niciă Euă nuă suntă dină lume.”ă (loan.ă 17.ă 9.16).ă Aici.ă lumeaă esteă loculă înă careă suntă unn riteă intereseleă materialeă şiă suntă ignorateă adev rurileă
spirituale.ăLumeaăesteăopus ădomeniuluiăspiritualăşiăalăefortuluiăf cut pentruăaflareaăAdev rului.ăOri, dup ăbrutalaăexprimareăaăhinduşilor Tantrika, lumeaăesteăt râmulălocuitădeă
pachu (animale).ăMaiăpoliticoşi.ătibetaniiăîiădenumescă“oameniiădinălume”,ă“copiii”,ăiarăcâteodat ,ădeşiămaiărar,ă“proşti”‟ăDistinc iaăîntreă“fiiălumii”ăşiă"ceiăcareăsuntăînăafaraălumii”ă
este foarte veche în buddhism.
151
Aceastaăseărefer ăIaăceiăcareănuăsuntăpreg ti iăs ăîn eleag ăînv turaăsauănuăsuntăcapabiliăs ăduc ăoăvia ăspiritual ,ădarăcareăîncepăs ăprediceăşiăs ăaduneădiscipoliăînăjurulălor.
 Un om se poate felicita când s-aă detaşată deă aparen e,ă (formaă
obiectelorăsim urilor)ăşiăesteăînclinatăspreăp trundereaănaturiiămin ii.
Credin aă înă legeaă cauzeiă şiă aă efectuluiă esteă celă maiă importantă lucruă
pentruăunăomăcuăunădiscern mântăinferior152.
A recunoaşteă înă toateă lucrurile,ă atâtă interioareă câtă şiă exterioareă
fiin ei,ă manifestareaă energieiă universaleă şiă aă min iiă conştienteă esteă celă
mai important lucru pentru un om cu o capacitate medie de
discern mânt.
Aă discerneă unitateaă fundamental ă aă Cunosc torului, obiectul
cunoaşteriiă şiă procesulă deă aă cunoaşte153 este cel mai important lucru
pentruăunăomăcuăoămaxim ăintui ieăspiritual .
Concentrareaă perfect ă asupraă unuiă singură obiectă esteă ceaă maiă bun ă
form ă deă practic ă spiritual ă pentruă ună omă cuă oă capacitateă intelectual ă
inferioar .
Reflectareaă continu ă asupraă energieiă universaleă şiă asupraă min iiă
conştienteăesteăceaămaiăbun ăform ădeăpractic ăspiritual ăpentruăunăomă
cuăcapacitateăintelectual ămedie.
Aăr mâneăîntr-oăstareămental ăliniştit ,ădinăcareălipseşteăoriceăproces
mental,ă ştiindă c ă “celă careă mediteaz ”,ă obiectulă medita ieiă şiă actulă
medita ieiăformeaz ăoăunitateăinseparabil ,ăesteăceaămaiăbun ăform ădeă
practic ăspiritual ăpentruăunăomăcuăoămaxim ăcapacitateăintelectual .
A-şiă ghidaă comportamentulă luândă înă considerareă legeaă cauzeiă şiă
efectuluiă esteă ceaă maiă bun ă atitudineă spiritual ă pentruă ună omă cu o
capacitateăintelectual ămediocr .
Detaşareaă complet ,ăprivireaătuturorălucrurilorăcaăimaginiă v zuteăînă
vis,ăcaăformeăirealeăaleăunuiămirajăşiătratareaălorăînăconsecin ăesteăceaă
maiă bun ă atitudineă spiritual ă pentruă ună om cu o capacitateă intelectual ă
medie.
Aărenun aăiaătoateădorin eleăşiăac iunileăesteăceaămaiăbun ăatitudineă
spiritual ăpentruăunăomăcuăoămaxim ăcapacitateăintelectual .

152
Contextulăindic ăfaptulăc ătermeniiă“inferior”şiă“mediocru”ătrebuie în eleşiăcaăavândăunăsensărelativ.ăAceast ănuăsemnific ăoălips ăaproapeătotal ăaăinteligen ei,ăciădoarăoă
inteligen ămaiăpu inăascu it ădecâtăceaăaăfiin elorălaăcareăseărefer ăurm toareleămaxime.
153
Înătibetan ăShespa-po. Shes cha (scrisăShesăbya),ăşiăShespa. Aceasta este una dintre teoriile fundamentale ale filosofiei lamaiste.
 Eliminareaăgradat ăaăegoismuluiăşiăaăignoran eiăesteăunulădintreăceleă
mai bune semne ale progresului spiritual la persoanele din toate cele trei
categorii de intelect.
***

Dac ăoăfiin ăurmeaz ăunăşarlatanăipocrităînăloculăunuiăîn eleptăcareă

practic ăînv turaăcuăsinceritate,ăelăfaceăoăgreşeal ăfatal .
Dac ăunăomăîşiăfaceăplanuriăpeătermenălungăaşteptându-seăs ătr iasc ă
aniămul i,ăînălocăs ăîşiăîndeplineasc ăîndatoririleăzilniceăcaăşiăcumăaceast ă
ziăarăfiăultimaăpeăcareăoăareădeătr it,ăelăfaceăoăgreşeal fatal .
Dac ă ună omă începeă s ă prediceă înv turiă religioaseă înă fa aă unui
num ră mareă deă ascult toriă înă locă s ă meditezeă înă sigur tateă asupraă
sensului acestor înv turiăelăfaceăoăgreşeal ăfatal .
Dac ă ună omă seă las ă înă voiaă uneiă vie iă depravateă înă locă s ă practiceă
puritateaăşiăcastitateaăelăfaceăoăgreşeal ăfatal .
Dac ăunăomăîşiăconsum ăvia aăm cinând-oăcuăfriciăvulgareăşiăsper ă
astfelăs ădevin ăconştientădeăAdev răelăfaceăoăgreşeal ăfatal .
Dac ăunăomăîncearc ăs ăîlătransformeăpeăaltulăînălocăs ăseătransformeă
peăsine,ăelăfaceăoăgreşeal ăfatal .
Dac ă ună omă încearc ă s ă ob in ă oă pozi ieă social ă înalt ă înă locă s ă
lucrezeăpentruădezvoltareaăCunoaşteriiălatenteăceăzaceăînăl untrulăs u,ăelă
faceăoăgreşeal ăfatal .
Dac ăunăomăîşiăpetreceăvia aălenevindăînălocăs ăcauteăiluminarea,ăelă
faceăoăgreşeal ăfatal .
***

Primulă dintreă lucrurileă necesareă esteă s ă sim iă oă aversiuneă puternic ă

pentruăsuccesiuneaăneîncetat ădeămor iăşiărenaşteriălaăcareăeştiăsupusăşiă
s ădoreştiăs ăscapiădinăînchisoareaăexisten elorărepetateătotăatâtădeăintensă
precumăoăc prioar ăînchis ăvreaăs ăscapeădinăcuşcaăsa.
Alădoileaălucruănecesarăesteăoăperseveren ăcutez toareăşiăneclintit ă
ce nu poate fi de nimic descurajat .
 Ală treileaă lucruă necesară esteă mul umirea,ă bucuriaă înă practicaă
spiritual .
Esteăextremădeăimportantăs ăî iădaiăseamaăc ătimpulăî iăesteăm surată
precumăcelăalăunuiăomăcareăaăfostăr nitămortal.
Apoiăesteănecesarăs ăseămeditezeăasupraăacestuiăaspect.
înăceleădinăurm ,ăesteănecesarăs ăîn elegemăc ănuăesteănimicădeăf cut.
Apoi,ăînăprimulărândătrebuieăs ăsim imăpentruăînv tur ăoăfoameălaă
felădeămareăcaăceaăaăunuiăomăfl mândăpentruăoămâncareăgustoas .
Înăaiădoileaărând,ăfiin aătrebuieăs ăîn eleag ănatura min iiăsale.
Înă ultimulă rând,ă fiin aă trebuieă s ă recunoasc ă eroareaă separ rii,ă
identitateaăfundamental ăaătuturorălucrurilor.
Recunoscândănaturaădeăvidăaămin ii154 nuămaiăesteănecesarăs ăasculteă
sauăs ămeditezeăasupraăprelegerilorăreligioase.
Recunoscând naturaăpur ăaă“intelectului”,ănuămaiăesteănecesarăs ăseă
cauteăiertareaăp catelor.
Pentruăcelăcareăintr ăpeăcaleaăcalmuluiăşiăp ciiăinterioareănuămaiăesteă
necesar ăiertarea.
Celăaăc ruiăminteăaăatinsăoăstareădeăpuritateădes vârşit 155 nu mai are
nevoieăs ă meditezeă asupraă“C ii”ăsauăasupraămoduriloră deăaăajungeăpeă
ea.
Celă careă aă l sată deoparteă toateă patimileă nuă maiă areă nevoieă s ă seă
opun ăînăcontinuareălor.
Celăcareăştieăc ătoateăfenomeneleăsuntăiluzoriiănuămaiăsimteănevoiaă
s ăleăresping ăsauăs ămaiăcauteăcevaăanume.

O SCRISOAREăPRIETENEASC ăDEăLAăNÂGÂRJUNA
Înă ceaă deaă douaă colec ieă aă scrieriloră lamaisteă canoniceă numit ă
Tengzură (bstană hgzur)ă “Comentariile”,ă seă afl ă faimoasaă epistol ă
atribuit ămareluiăfilosofăhindusăNâgârjuna,ăaăc ruiăînv tur ăfilosofic ă
exercit ăoămareăinfluen ăprintreălamaişti.

154
Aici avem de-aăfaceăcuăînv turaăcareăneag ăexisten aă“eului".ăMinteaăesteă“golit "ădeăesen .ăEaăesteăunăconglomeratăcomplexăşiăefemer.
155
Termenulă“puritate”ăesteăfolosităaiciăcuăsensulădeă“claritateăperfect ”ăcareăpermiteăviziuneaăRealit iiă(Adev rului),ăimagineăaltfelăestompat ădeăpreocup rile,ăpro cesele mentale,
dorin eleăcareăformeaz ăunăecranăopac.
 Vorăfiăacumăcitateăcâtevaăpasajeădinăaceast ăepistol .
Dac ă Nâgârjunaă aă fostă într-adev ră autorulă acesteiă scrisoriă sauă dac ă
aceastaăaă fostă scris ădeăunulă dintreădiscipoliiăs iă oriădeăoăalt ăpersoan ă
care a folosit numeleălui,ăesteăunăfaptăcareănuăesteănecesarăs ăîlădiscut mă
acum.ă Vomă observaă c ă scurtulă cursă deă moral ă dină careă esteă format ă
aceast ăscrisoare,ădeşiăMahâyânic ăşiărecomandat ădeămaeştriiătibetani,ă
seăaseam n ăîntr-oămareăm sur ăînv turilorăbuddhismului primitiv.

***

Ştiindă c ă bog iileă suntă perisabileă şiă trec toare,ă f daruri

m rinimoaseă s racilor,ă prieteniloră t iă careă suntă laă nevoieă şiă asce ilor.ă
Nimică nuă esteă laă felă deă bună caă m rinimia.ă Eaă esteă celă maiă bună dintreă
prieteniiănoştriăpentruătov r şiaăşiăsus inereaăînăvie ileăviitoare.
Respect - iă tat lă şiă mama,ă prieteniiă şiă maeştrii.ă Astfelă deă acteă deă
respectăî iăaducăoăfaim ănep tat ăşiăulteriorăoărenaştereăfericit .
ine- iă corpul,ă vorbaă şiă minteaă peă caleaă celoră zeceă ac iuniă
virtuoase156.ăAb ine-te de laăb uturiăcareăteăame escăşiăînva ăs ăteăbucuriă
de traiul dobândit prin mijloace cinstite157.
Pre uieşteă virtutea,ă nuă teă murd riă sauă degradaă prină ac iuniă vulgare.ă
Virtuteaămin iiăesteăfundamentulătuturorăvirtu ilor,ătotăaşaăcumăp mântulă
esteăsus in torulătuturorăfiin elorăşiăalălucrurilorăneînsufle ite.
Fieă caă oănem rginit ăgenerozitate,ăvirtute,ăvigilen ă şiă senin tateăs ă
fieăzestreaăta.ăŞiăad ugândăfor aăîn elepciuniiălaăele,ăfieăcaăeleăs ăteăajuteă
s ătraverseziăoceanulălumii,ăajungândămaiăaproapeădeăstarea de Buddha.
Aă faceă r u,ă aă r ni,ă aă jefui,ă aă min i,ă aă îndepliniă ac iuniă nes n toase:ă
be ia,ăl comiaăcareădetermin ăfiin aăs ăm nânceăînămomenteănepotrivite,ă
luxulăcareădetermin ăfiin aăs ăseăîntind ăpeăcanapeleămoi,ăcântul,ădansulă
şiăîmpodobirea,ătoateăacestea trebuie abandonate158.

156
Acesteăzeceăac iuniăvirtuoaseăsunt:ă1.ăS ănuăuciziăniciăoăfiin .ă2.ăS ănuă furi.ă3.S ănuăaiăleg turiăsexualeăîmpotrivaălegii.ă4.ăS ănuămin i.ă5.ăS ănuăbârfeşti.ă6.ăS ănuărosteştiăcuvinteă
urâteăsauărele.ă7.ăS ănuăteădedaiălaăconversa iiăfrivoleăsauăf r ărost.ă8.ăS ănuăfiălacomăsauăs ănuăcaziăinăzgârcenie.ă9.ăS ă nu fii crud în fapt ăsauăînăinten ie;ăs ănuănutreştiăinten iiă
rele.ă10.ăS ănuămen iiăopiniiăfalse.
157
Deoareceăaceast ăscrisoareăaăfostăadresat ăunuiăprin ădomnitor,ăelănuăaveaănevoieăs ăîşiăcâştigeăexisten a.ăTotuşi,ăelătrebui aăs ăştieăc ăimpunereaădeătaxeăîmpov r toareă pentru
a-şiăasiguraăobiecteădeăluxăarăfiăînc lcatălegeaăbuddhist ,ăaşaăcumăarăfiăfostăşiăîncepereaăunuiăr zboiăpentruăap rareaătronulu i.ăBuddhiştilorăleăesteăinterzisăs ăseăagajezeăînăcinciă
feluriădeăcomer ;ăvânzareaădeăarme,ăvânzareaădeăfiin eă(chiarăşiăanimale), vânzarea de carne,ăvânzareaădeăb uturiăfermentate,ăşiăvânzareaădeăsubstan eăotr vitoare.
158
Aămâncaăînăafaraăorelorăstabilite,ăadic ădup ăoraăamiezii,ăaăteăintindeăînăpaturiămoiăşiăînalte,ăcântatul,ădansul,ăîmpodobitreaăşiăparfumareaăsuntăinterzise membrilorăordinuluiăreligiosăbuddhist,ădarănuăşiă
credicioşilorălaici.ăÎnăceleăceăurmeaz ăautorulăacesteiăscrisoriăîiăîndeamn ăpeăcoresponden iiăs iăs ăprediceădes vârşireaăacestorădatiniăşiămirenilor.
 Niciăoăausteritateănuăechivaleaz ăr bdarea,ădeăaceeaăniciodat ăs ănu-
iăîng duiăs ăfiiăpurtatădeămânie.
Dină momentă ceă cuă ajutorulă acestoră datiniă fiin aă calc ă peă unueleă
Arha ilorăşiăîşiăpreg teşteăoănaştereăprintreăzei,ăeaătrebuieăs ăîiăînve eăşiă
peăprofani,ăatâtăb rba iăcâtăşiăfemeiăs ăfac ălaăfel.
Consider ă c ă duşmaniiă t iă sunt:ă avari ia,ă neă loialitatea,ă invidia,ă
arogan a,ă ura,ă mânia,ă mândriaă rangului,ă aă frumuse ii,ă aă bun st rii,ă aă
tinere iiă sauă aă cunoaşterii.ă Priveşteă putereaă asupraă celorlal iă caă peă ună
duşman.
Ceiă careă auă dusă oă via ă imoral ă şiă criminal ă şiă şi-au schimbat
comportamentulă prină recunoaştereaă greşeliloră lor,ă atragă asupraă lor o
frumuse eăasem n toareăcuăceaăaăluniiăieşindădinănori.
Înă timpă ceă noiă gândimă “Aceştiă oameniă m-au insultat, m-au
condamnat sau m-au doborât, aceia m-auă ruinat”ă înă noiă seă naşteă furia.ă
Deăaceea,ălas ălaăoăparteăacesteăresentimenteăşiăr mâiăînăpace.
S ă ştiiă c ă minteaă dină careă suntă extraseă imaginiă poateă fiă caă apa,ă caă
p mântulăsauăcaăoămagazie159. Când patimileăreleăteămacin ,ăesteăbineăcaă
eaă s ă fieă caă apa160.ă Pentruă omulă careă urmeaz ă adev rulă esteă bineă caă
minteaăs ăfieăcaăoămagazieăsigur .
Exist ă treiă feluriă deă cuvinte:ă celeă careă suntă pl cute,ă celeă careă suntă
adev rateă şiă celeă careă suntă false.ă Primeleă suntă ca mierea, cele care
urmeaz ăsuntăcaăflorile,ăiarăcelelalteăcaăimpurit ile.ăEvit -le pe acestea
dinăurm .
Uniiă oameniă mergă dină lumin ă înă lumin ,ă al iiă dină întunerică înă
întuneric.ăUniiătrecădeălaălumin ălaăîntuneric,ăiarăal iiădeălaăîntunericălaă
lumin .ăFieăcaătuăs ăfaciăparteădintreăprimii.
Afl ă c ă oameniiă suntă caă fructeleă unuiă mangotier.ă Uneleă pară coapteă
(în elep i),ădarănuăsunt.ăAltele,ădeşiăcoapte,ănuăparădelocăaăfiăaşa.ăAlteleă
care nu sunt defel coapte, par într-adev ră aă fiă necoapteă şiă înc ă altele,ă
coapte fiind, par într-adev răaăfiăcoapte,ăînva ăs ăfaciădistinc iaăîntreăei.

159
înătibetan ănectog pronun atădzdg, oriceălocăînăcareălucrurileăsuntă inuteălaăp strare:ăoăcomoar ,ădiferiteăobiecte,ăporumbădepozitatăîmpotrivaăfoametei,ăetc.ăTotalitateaălucrurilorădepozitateăesteănumit ă
mzod
160
Pentruăc ăacestăsentimentăs ănuăpoat ăpersista,ăs ăpoat ădisp reaăimediat,ăcaăunădesenăf cutăpeăap .
 Printre diferitele sisteme filozofice ale Tibetului, unul dintre cele
mai respectate este cel numit Chag gya chenpo161.ă Acestaă const ă înă
cunoaştereaădoctrineiăsuperioare,ăaăunit iiăînăesen ăaătuturorălucrurilor,ă
împreun ăcuăpracticileăinspirateădinăacesteăînv turi.ăSensulăezotericăală
cuvântuluiăchagă(phyag)ăesteăVidăsauăabsen aătuturorăcalit ilor,ăaătuturoră
condi ion riloră existen ei.ă Acesteaă fiindă reprezentateă înă minteă prină
cuvinteă şiă gânduri,ă cuvinteleă şiă gândurileă potă s ă exprimeă doară lucruriă
limitate,ă iară ceeaă ceă seă în elegeă prină Vidă esteă Absolutul.ă Cuvântulă gyaă
(rgya)ă înseamn ,ă ezoteric,ă eliberareaă dină sclaviaă lucruriloră lumeşti;ă laă
care discipolul ajunge printr-oă cunoaştereă a înv turii.ă în elesulă
termenului chenpo162 esteă aiciă deă uniuneaă cunoaşteriiă superioareă aă
unit iiă înă esen ă aă tuturoră lucruriloră cuă eliberareaă deă lucrurileă lumeşti.ă
Acesteaăsuntăexplica iileădateădeămaeştriiăcareăpredauăchagăgyaăchenpoă
şiăeleăsuntăconfirmateădeălucr rileăautorilorăanticiăcareăauăsus inutăacesteă
înv turiăînăsecoleleătrecute.
Subiectulămeuănuăcuprindeăşiărelatareaăoriginilorăistoriceăaleăacestuiă
sistemăfilozfic.ăM ăvoiămul umiăs ăspunăc ăorigineaăluiăesteăhindus ăşiă
legat ădeăfilozofiaădhuma163 predicat ădeămaestrulăNagârjuna;ăaceastaăaă
fostă introdus ă înă Tibetă deă Mareleă Lamaă ală m n stiriiă Sakya,ă Sakyaă
Pencheăprecumăşiădeăal iămaeştriiăreligioşi.
Sfaturile asupra metodei de a medita rezumate mai jos sunt date
discipolilor,ă dup ă ceă le-a fost conferită ună angkură potrivit,ă deă c treă
lamaiştiăcareăpractic ăînv turaăchagăgyaăchenpo.
Le redau consultând propriile mele note luate din cuvintele câtorva
dintreă aceştiă lama;ă amă consultat,ă deă asemenea,ă oă lucrareă foarteă
respectat ădeăei,ăintitulat ăChagăchen gyi zindi (phyag tchen gyizin bris).
Acestaă esteăunăghid,ă unăfelădeăcarteădeăreferin ăpentruăuzulăceloră careă
caut ăeliberareaăpeăcaleaăchagăgyaăchenpo
Dup ăceăfiin aăs-aăaşezaiăîntr-unălocăliniştităşiăsolitar,ăeaăvaăr mâneălaă
începută nemişcat ă şiă calm ,ă far ă s ăfac ă niciă celă maiă mică efortă mental;ă
far ăs -şiăpropun ăs ămediteze,ăşiăfar ăs ăseăpreg teasc ăs ăîndeplineasc ă
161
Scris phyag rg\>a chenpo, literal:ă“mareleăgest”ăsauă“mareleăsemn”.
162
Literal chenpo înseamn ă“mare”.
163
Denumireaăsanscrit ăoriginal ăesteămâdhyamika, “deămijloc”ă- înv tur ăcareărespingeăvederileăextremiste.
vreunăexerci iuăspiritualăgândindă“Amăvenităaiciăs ămeditez...ătrebuieăs ă
ducă laă bună sfârşită aceast ă medita ie.”ă Aceast ă senin tateă aă corpului, a
vorbiriiă şiă aă min iiă eliberateă deă oriceă efort,ă împreun ă cuă lipsaă oric ruiă
scopăînseamn ă“aăîng duiămin iiăs ăr mân ăînăpropriaăsaănatur ”.
Se spune164:
“Nuăteăgândiălaătrecut.
Nu te gândi la viitor165.
Nuăteăgândi:ă“euămeditez”.
Nuăî iăimaginaăVidulăcaăfiindăNimic.”
Oricareăarăfiăsenza iileădatorateăcelorăcinciăsim uri,ăfiin aănuătrebuieă
s ăcauteăs ăleăanalizezeăimediatăceăeleăapar;ădimpotriv ,ăminteaătrebuieă
s ăfieălasat ăînărepausătotal.
Se spune;
“Renun ândă laă formareaă deă no iuniă sauă deă ideiă referitoare Ia
obiectele percepute.
L sândăminteaăînăpropriaăeiănatur ,ăasemeneniăceleiăunuiăcopil166.
Urmând cu ardoare sfaturile date de ghidul spiritual.
Fiin aăvaăob ineăcuăsiguran ăîn elegereaăViduluiăşiăvaăfiăeliberat ădină
lucr rileălumeştiă- acesteădou ălucruriăcoincid.”167
Tilopa a spus:
“Nuăî iăimagina,ănuăra iona,ănuăanaliza;
Nu medita, nu reflecta,
P streazâ- iăminteaăînăpropriaăeiănatur .168
Maestrul Mannidze a spus:
"Absen aădistrac iiloră(aten iaăperfect )ăesteăcaleaăurmat ădeăto iăceiă
care au atins stareaădeăBuddha”.
Aceastaă esteă ceaă ceă numimă paceaă min ii,ă stabilitateaă min iiă ceă
r mâneăînăpropriaăeiănatur .
Nagârjuna a spus:

164
Autorulălucr riiăChaggya chenpo citeaz ăşiăalteălucr riăşiăprecepteăpeăcareătradi iaăoral ăleăatribuieăunorămaeştriiăfaimoşi.ăTotuşi,ăelăomiteăs ămen ionezeă numeleăacestorămaeştrii.
165
Acest precept este atribuit lui Tilopa.
166
Compara iaănuăpareăaăfiăunaăfericit .ăMinteaăunui copilăesteăînăgeneralăfoarteăactiv . (N.t.)ăNuăneap ratăinactivitateaămin iiăesteăimportant . Referindu-seălaăcopiiălisusăspune:ă“Aăceloră
caăeiăesteăîmp r iaăcerurilor.”
167
în elegereaăVidului şiăeliberareaăesteăunulăşiăacelaşiălucru.
168
Acesteăşaseăprecepteăauăfostădateădeăc treăTilopaădiscipoluluiăs uăNaropa.
 “Aminteşte- iă c ă esteă precizat:ă «aten iaă esteă singuraă caleă peă careă aă
p şită oriceă Buddha.»ă Observ - iă permanentă corpulă (adic ă ac iunileă
îndepliniteă deă corp.ă activitateaă celoră cinciă sim uri,ă cauzeleăac iuniloră şiă
rezultatele lor), pentru a-lăcunoaşte.
Neglijareaăacesteiăexamin riăfaceăoriceăexerci iuăspiritualeăineficient.
Aceast ăcontinu ăaten ieăesteănumit :ăEliberareaădinăstarea de “f r ă
minte”.”
În Abhidharma se spune:
“Memoriaă (impus ă discipolului)ă const ă înă aă nuă uitaă fiin eleă sauă
lucrurileăcuăcareăaăfostăînăcontact.”

***

Dup ă ceă aiă dobândită linişteaă mental ,ă esteă momentulă s ă î iă

concentrezi mintea asupra unui singur punct.
Metodele care duc la aceasta pot fi practicate cu ajutorul unui obiect
tangibilăsauăchiarăfar ăs ăfieăutilizatăniciăunăobiectămaterial.
Înăprimulăcaz,ăobiectulăpoateăfiăoămingeămic ăsauăunăb 169. În cel de-
alădoileaăcaz,ăfiin aăîşiăpoateăconcentraăminteaăasupra formei corporale,
asupraăcuvântuluiăsauăasupraămin iiăluiăBuddha.
Înăcazulăutiliz riiăunuiăobiectămaterialăseăprocedeaz ăcumăurmeaz :
Aşeaz ăînăfa aătaăoămic ămingeăsauăb ulăasupraăc ruiaăurmeaz ăs ăî iă
concentrezi gândurile.
Nuă îng duieă “cunosc torului170”ă s ă seă abat ă deă laă acestă obiect,ă s ă
r t ceasc ăsauăs ăintreăînăel171,ăciăpriveşte-1 fix, f r ăaăpenniteăgânduriloră
s ăseăabat ădeălaăel.
Apoi,ă dup ă ceă acestă exerci iuă esteă peă deplină st pânit,ă mediteaz ă laă
maestrulă spiritual,ă adic ă vizualizeaz ă mentală imagineaă luiă şiă p streaz ă
minteaăfixat ăasupraăacesteiăimagini.

169
Sgom ching men ionatăîn CuămisticiiăşiămagicieniiăinăTibet.
170
Acestăprincipiuăesteănumităuneoriăinătibetan ăShespa po, iar alteori vid kyi rnampar Shespa.
171
Aceastaăseărefer ălaăexperieo eleăpsihiceăînăcareăfiin aăseăidentific ăcuăunăobiect.
 Dac ă teă sim iă obosit,ă doborâtă dcă toropeal ă sauă somn, trebuieă s ă
continuiăşiăs ăpersevereziăînăvizualizare,ămeditândăîntr-unălocăliniştitădină
careăseăpoateăvedeaăoămareăîntindereădeăp mânt.
Pe de alt ăparte,ădac ăminteaăhoin reşteăaiurea,ătrebuieăs ăteăînchiziă
înă sih strieă şiă cuă ochiiă pleca iă s ă î iă p streziă minteaă liniştit ă încetândă
oriceăefort,ăaşaăcumăaăfostăexplicat.
Câijdă seă foloseşteă dreptă suportă ală concentr riiă formaă corporal ,ă
cuvântul sau minteaăluiăBuddha,ăseăprocedeaz ăastfel:
Pentruăcorpăseăfoloseşteăoăstatuieămic ăsauăoăimagineăpictat ăcareăs -
l reprezinte pe Buddha.
Pentruăcuvântăseăfoloseşteăoăsilab .
Pentruăminteăseăfoloseşteăunăpunct.
Concentrarea asupra formei corporale a lui Buddha se face pornind
deălaăimagineaăfizic ,ădarăapoiăBuddhaătrebuieăvizualizatăcaăîmbr catăînă
haineărituale,ăînconjuratădeălumin ăşiăpermanentăprezentăînăfa aăta.
Concentrarea asupra cuvântului se face prin vizualizarea unei
imaginiăcirculare.deăm rimeaăunei unghiiăpeăcareăesteăscris ăsilabaăhri172
cuăliniiăsub iriăcaăfirulădeăp r.
Concentrareaăasupraămin iiăseăfaceăvizualizândăunăpunctădeăm rimeaă
unuiă bobă deă maz reă situată înă regiuneaă frun ii,ă dină careă iesă razeă deă
lumin 173.
Unăexerci iuăinclusăînăceleăpredateănoviciloră(înv turileăpreliminareă
sauăelementare)ăconst ăînăînl turareaăoric ruiăgândăchiarăînămomentulăînă
careăacestaăseănaşte,ăşiăînăa-iăîng duiăs ăcontinueăf r ăîns ăa-iădaăform ă
(far ă caă discipolulă s ă seă opreasc ă pentruă aă faceă dină elă oă imagineă
mental ).
Cândăoăfiin ămediteaz ,ăeaăpercepeăfaptulăc ămulteăgânduriăseănască
unulă dup ă cel lalt,ă venindă înă manifestareă cuă oă rapiditateă extrem .ă Deă
aceea,ădeăîndat ăceăgândulăîncepeăs ăîncol easc ,ăelătrebuieăretezatădeălaă
r d cin ,ăapoiămedita iaătrebuieăcontinuat .

172
Termenămisticăcuănumeroaseăseniăfica iiăesoterice.ăPrintreăalteleădesemneaz ăuniversalaăşiănecreataănatur ăaătuturorălucrurilor.
173
Toateăacesteăreguliăaparentăciudateăsuntăînso iteădcăexemplific rileăşiăexplica iileăini iaticeăaleăunuiălama.
 Continuândă medita iaă şiă prelungindă gradată durataă perioadeloră cândă
esteăsuspendat ăformareaăideilor,ăfiin aăîşiăd ăseamaăînăfinală(ceeaăceănuă
s-aăobservatăpân ăatunci)ăc ăapari iaăinvoluntar ăaăgândurilorăformeaz ăoă
succesiuneănesfârşit ,ăeleămergândădin una în alta.
Acest ă descoperireă aă form riiă involuntareă aă gânduriloră echivaleaz ă
cuădescoperireaăduşmanilor.
Stareaălaăcareăseăajungeăesteăaceeaăaăunuiăomăcareăst ăpeămalulăunuiă
râuă şiă priveşteă impar ială curgereaă apei.ă Astfel,ă minteaă calm ă şiă atent ă
priveşteătrecereaăfluxuluiăneîntreruptădeăgânduriăasem n toareă- ca apele
unui râu - careăseăurmeaz ăunulăpeăaltul.
Dac ăminteaăatingeăacast ăstare,ăfieăşiănumaiăpentruăunămoment,ăeaă
în elegeă modul.deă apari ieă şiă dispari ieă aă formeloră mentale.ă Paradoxal,ă
deoareceăînainteăfiin aănuăîn elegeaămodulăînăcareăeleăaparăşiădispar,ăînă
momentulă atingeriiă acesteiă st ri,ă pareă c ă formeleă mentaleă devină maiă
numeroase,ădarănuăesteăaşa.
Ceeaă ceă seă afl ă dincoloă deă apari iaă formeloră mentaleă şiă undeă seă
opreşteădefinitivăformareaălor, este Realitatea.
Dup ă acestă exerci iuă seă realizeaz ă urm torulă careă const ă înă aă l saă
neformulate ideile care apar în minte.
Oricareăarăfiăgândulăcareăapare,ănuătrebuieăs ăapar ăimplicareăînăel;ă
trebuieăl satăînăvoiaălui,ăfar ăîns ăa-iăpermiteăs ăinfluen ezeăfiin a,ăfar ăcaă
eaăs ăseăgândeasc ălaăelăşiăf r ăs ăcauteăs ăîlădevieze.ăAstfel,ăminteaăseă
aseam n ă unuiă p storă care,ă oriceă ară faceă oileă lui,ă elă continu ă s ă
mediteze.
Perseverândă înă acestă mod,ă forma iunileă mentaleă nuă maiă apară şiă
mintea atinge starea deăpaceăşiădeăfocalizare.
Maestrul Gampopa (un nume al lui Dagpo Lha Dje) spunea:
“Cândăminteaăesteărelaxat ,ăeaădevineăliniştit
Cândănimicănuătulbur ăapa,ăeaădevineălimpede”.
 AscetulăMilarepa,ăDomnulăasce ilorăcontemplativi,ăaăspus:ă“L sândă
mintea în stareaăeiănatural far ăaăoăfaceăs ăiaăvreoăform 174, primii zori
aiăCunoaşteriiăîncepăs ăseăapar .
inândă minteaă relaxat ,ă curgândă caă apaă liniştit ă aă unuiă râu.ă
Realitateaăseăreflect ăînăea”.
În eleptulă Sarahaă aă rezumată acestă procesă deă medita ieă înă felulă
urm tor:
“Cândăminteaăesteăfor at ,ăeaăcaut ăs ăevadezeăînăzeceădirec ii.ăCândă
esteăl sat ăliber ,ăeaăr mâneănemişcat .ăEuăamăîn elesăc ăesteăunăanimală
greuădeăst pânităaşaăcumăesteăc mila”.

***

Practicileăavansateăincludămedita iaăasupraăaceluiăcevaăcare în minte

r mâneă nemişcată şiă asupraă aceluiă cevaă careă seă afl ă înă mişcareă
(spectactorulăşiăactorul).
(1)ă Minteaă trebuieă observat ă înă stareaă eiă deă repaus.ă (2)ă Trebuieă s ă
examin mănaturaăacestuiă“lucru”ămobil.ă(3)ăTrebuieăs ăneăexplic măcumă
ceea ce numim minteă r mâneă înă repausă şiă cum,ăieşindă dinăstareaăsaădeă
calm,ăseămişc .
Trebuieăs ăexamin m:ă(1)ădac ămişcareaăseăpetreceăînăminteăseparată
deă stareaă deă calm;ă (2)ă dac ă seă mişc ă chiară şiă înă repaus;ă (3)ă dac ă înă
mişcareaăeiăesteăsauănuăesteăcevaădiferitădeăimobilitate (stare de repaus).
Trebuieăs ăexamin măceăfelădeărealitateăesteăaceeaăaămişc riiăşiăapoiă
ceăcondi iiăfacăcaăaceast ămişcareăs ăînceteze.
Ajungemălaăconcluziaăc ăacelă cevaăcareăseă mişc ănuăesteădiferitădeă
acelăcevaăcareăr mâneănemişcat.
Ajungând în acestă punct,ă trebuieă s ă neă întreb mă dac ă minteaă careă
observ ăacelăcevaăcareăseămişc ăsauăcareăr mâneăimobil,ăesteădiferit ădeă
acestea,ă dac ă esteă “sinele”ă (esen a)ă celuiă ceă seă mişc ă sauă ală celuiă ceă
r mâneănemişcat.

174
Aceasta trebuie interpretat ca referindu-seălaăidei,ălaămodurileădeăgândireăşiăîn elegereăpeăcareădiverseăinfluen eăleăimpunămin ii,ărezultatulăfiindăc ăaceastaăîşiăa sum ăoăconforma ieă
artificial .ă Esteă caă ună râuă deviată deă laă cursulă s uă firesc,ă cuă matcaă l rgit ă sauă îngustat ă prină şan uriă şiă baraă je,ă sauă caă ună copacă careă esteă retezată sauă a re crengileă t iate,ă fiindă astfelă
deposedat deăformaăsaănatural ă(explica iiădateădateădeălama).
 Constat mă atunciă c ă observatorulă şiă obiectul observat sunt
inseparabile.ă Şi,ă deoareceă esteă imposibilă s ă clasific mă acesteă dou ă
realit iă(observatorulăşiăobiectulăobservat)ăcaăfiindădualitateăsauăunitate,ă
eleă suntă numiteă “motiva iaă deă dincoloă deă minte”ă şiă “motiva iaă ceă
transcendeătoateăteoriile”.
Se spune:
“Oricâtădeănobileăarăfiă elurileăşiămotiva iileămin ii,ăeleăsuntăefemere.
Ceeaăceăesteădincoloădeăminteăexist ăfar ămotivăsauăscop.”
Înăsutreleăintitulateă“întreb rileăluiăKashyapa”ăcitim:
“Prinăfrecareaăaădou ăbe eăseănaşteăfocul.
Iar prin focul ivitădinăele,ăambeleăbe eăsuntămistuite.
Înă acelaşiă mod,ă prină inteligen aă n scut ă dină el,ă cuplulă formată dină
“ceeaă ceă esteă imobil”ă şiă “ceeaă ceă seă mişc ”ă deă oă parteă şiă observatorulă
careă mediteaz ă laă dualitateaă lor,ă peă deă alt ă parte,ă esteă deă asemeneaă
mistuit”.
Acest ă medita ieă esteă denumit ă “medita iaă deă discernereă aă
eremitului”.ă Nuă trebuieă confundat ă cuă “medita iaă deă discernereă aă
savantului”,ă deoareceă aceastaă dină urm ă examineaz ă obiecteleă dină afaraă
lor.
Erudi iiăînăchggyaăchenpaiăpredauăşiămodalit iădeăutilizare în folosul
progresuluiăspiritualăpân ăşiăaăobstacolelorăcareăînămodăobişnuităîlăoprescă
pe discipol; în plus, ei predau multe moduri de a analiza mintea:
Este unălucruăalc tuitădinămaterie?
Dac ăesteămaterial ,ădinăceămaterieăesteăf cut ?
Dac ăesteăun lucru concret, care este forma, culoarea sa?
Dac ăesteăună“cunosc tor”,ăesteăoăideeăcareăseămanifest ăvremelnic?
Ceă esteă atunciă acestă lucruă imaterială careă seă manifest ă subă atâteaă
forme?
Ce este acel ceva care îl produce?
Dac ăminteaăarăfiăoăentitateăreal ,ăarăfiăposibilăs ăoăconsider măcaăună
felădeăsubstan ?
 Dup ămulteăalteăconsidera iiăasem n toare,ăseăajungeălaăconcluziaăc ă
minteaănuăesteăniciămaterial ,ăniciăimaterial ăşiăc ănuăintr ăînăcategoriaă
acelorălucruriădespreăcareăseăpoateăspuneăc ăsuntăsauănu sunt.
Întreb rileă continu ă înc ă şiă ajungemă laă întrebareaă referitoareă laă
caracterulăcompusăsauăsimpluăalămin ii.
Este mintea un lucru simplu?
Este un lucru compus?
Dac ăesteăsimpl ,ăcumădeăseămanifest ăînămoduriădiferite?
Dac ăesteăcompus ,ăcumădeăpoateăfi adus ălaăstareaădeăVidăînăcareănuă
maiăexist ănimicăaltcevaădecâtăunitate?
Continuîndu-neă investiga iile,ă ajungemă s ă recunoaştemă c ă minteaă
esteăliber ădeăambeleăextremeăaleăunit iiăşiăpluralit ii.
“Înă stareaă calm ă aă omuluiă careă aă ajunsă laă aceast ă în elegere, este
atinsăscopulămedita iei;ăceluiăcareămediteaz ,ătoateălucrurileăîiăaparălaăfelă
deăiluzoriiăcaăformeleăcauzateădeăunămiraj”.
Se spune:
“Înainteaămea,ăînăspateleămeu,ăînăceleăzeceădirec ii,
Oriundeăprivesc,ăv dă“îns şiăexisten a”175.
Azi, o maestre, iluziaăaăfostărisipit ;
Deăacumăînainteănuăvoiămaiăcereănimicădeălaănimeni”.
Aşăputeaăs ădauămulteăcitateăşiăsâăextindăacestăapendiceălaănesfârşit.ă
Lucr rileătibetaneăoriginaleănuălipsesc.ăCeleăpeăcareăle-amăadusăînăFran aă
ară ineă dejaă ocupa iă maiă mul iă traslatoriă peă parcursulă întregiiă loră vie i.ă
Dară ceă esteă aceast ă colec ieă s rac ă înă compara ieă cuă opereleă aflateă înă
marileăbiblioteciădinăTibet,ăundeănum rulădeăvolume,ăstrânseădeăsecoleă
de-a rândul poate fi estimat la sute de mii?
Scopul meu în suplimentarea acestui volum cu traducerea câtorva
texteă tibetaneă aă fostă doară s ă conducă cititoriiă înă pragulă comoriloră
inestimabileă aleă aceloră şcoliă ezotericeă dină Tibetă despreă careă auă fostă
r spânditeăatâteaăexpuneriăfabuloaseăşiăs ăprezintăo introducere la unele
dintre înv turiădateădeălamaiştiădiscipolilorălor.

175
Te jine ritd(se scrie de bchin nid) însuşiăacelaă- existen aăîns şi.
 Esteă inutilă s ă maiă spuneaă teoriileă expuseă înă fragmenteleă maiă susă
men ionateănuăsuntăsingureleăacceptateăînăacesteăşcoli.ăAcestălucruăpoateă
fiă dedusă dină explica iileă peă careă le-amă dată referitoareă laă “ini ieri”.ă Cu
toateăacestea,ăunitateaăînăvederiăaălamaiştilorăilumina iăesteăcuămultămaiă
mare decât s-arăputeaăcredeădinădiferiteleăînv turiăpredateăînăTibetădeă
misionariiădiverselorăgrup riă mahâyâniceăsauă tantrice.ăSecoleleăcareăauă
trecut au determinat o anume fuziuneă întreă toateă acesteă înv turiă şiă
mentalitateaă tibetan ă şi-a imprimat asupra lor cu putere propria sa
amprent .
Într-un cuvânt buddhismul, Lamaiştiloră eliberată deă formeleă saleă
populare,ăesteădominantădeăunăspiritătotăatâtădeăstr inăclasiceiăHinayânaă
ca şiă pioaseiă şiă sentimentaleiă Mahâyâna,ă despreăcareă uniiă auă pretinsă c ă
esteăsinguraăMahâyânaăveritabil ăaăluiăAsangaăşiăaăurmaşilorăs i.
Totă aşaă cumă laă patriarhiiă grup riiă Ts‟ană g simă principiileă
fundamentaleăaleăbuddhismului,ăv zuteăşiădezvoltateădeămin iăchinezeăşiă
impregnateădeăspiritulăchinez,ătotăastfelăg simălaămisticiiăşiăfilozofiiădină
Tibetă aceleaşiă principiiă fundamentaleă v zuteă şiă interpretateă dină
perspectivaăuneiăraseă dinăpunctădeăvedereămentalăfoarteădiferit ădeăceaă
hindus .
Care dintre discipolii lui Buddha au exprimat cel mai corect gândul
s u?ăAceastaăesteăoăproblem ădeălocăuşorădeărezolvatădeoareceăneălipsescă
elementeleă necesareă peă careă s ă neă baz mă ra ionamentul.ă Documenteleă
careă seă refer ă laă înv turaă Mareluiă în eleptă Siddhartaă Gautammaă
Buddha,ă suntă scriseă multă maiă târziuă dup ă moarteaă saă şiă suntemă
îndrept i iă s ă leă consider mă puternică nuan ateă deă p rerileă şiă tendin eleă
dominanteăprintreăc lug riiăbuddhiştiădeălaăaceaăvreme.
Ceiă careă îiă atribuieă luiă Buddhaă str moşiă apar inândă raseloră galbeneă
sau raselor non-ariene,ă oă facă probabilă pentruă aă consideraă c ă veriiă s iă
îndep rta iă dină Asiaă central ă sauă dină Estulă îndep rtată suntă multă maiă
potrivi iădecâtăal ii,ăprinăîns şiănaturaălor,ăs ăîn eleag ăpeădeplinăsensulă
înv turiiă sale.ă Solu iaă uneiă astfelă deă problemeă dac ă vaă fiă g sit ă
vreodat ,ănuăpoateăfiădat ăînăniciăunăcazăînăcâteva rânduri.ăDac ăîmiăvoră
îng duiă împrejur rile,ă oă voiă cercetaă intr-oă zi.ă Totuşi,ă oricareă ară fiă
concluziile la care am putea ajunge asupra acestei probleme, ele nu vor
avea niciodat ăunăcaracterădeăabsolut ăcertitudine.
Deă aceea,ă avândă grij ă s ă nuă neglij mă investiga iileă istoriceă şiă
filosoficeă interesante,ă credă c ă putemă urmaă sfatulă dată înă ini ierileă
“lamaiste” şiă s ă ajungem,ă prină mijloaceă asem n toareă celoră folositeă deă
însuşiăBuddha, laărealitateaăcontemplat ădeăelăşi,ăînălocăs ăceremăaltcuivaă
secreftilă naturiiă Maestruluiă s u,ă s ă ne-oă însuşimă personală fiecare,ă
devenindănoiăînşineăBuddha.