Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Etapa de identificare şi de evaluare a problemelor/aspectelor de mediu a fost esenţială pentru

fundamentarea planului de acţiune. Stabilirea priorităţilor de mediu a condus la stabilirea
priorităţilor pentru acţiune, a obiectivelor generale şi specifice ale planului de acţiune, la stabilirea
ţintelor necesar a fi atinse, precum şi la stabilirea indicatorilor pentru monitorizarea PLAM.

Obiectivele procesului de evaluare au fost:

• Furnizarea unei analize şi caracterizări clare a problemelor/aspectelor de mediu cele
mai importante pentru comunitate.
• Furnizarea informaţiilor privind cauzele generatoare ale problemelor/aspectelor de
mediu şi nivelul impactului.
• Stabilirea condiţiilor iniţiale faţă de care s-a raportat eficienţa măsurilor din planul de
acţiune.
• Conştientizarea publicului în raport cu problemele/aspectele de mediu.
• Facilitarea stabilirii de relaţii şi parteneriate între participanţi.

Elementele – cheie pentru această etapă au fost:

• Identificarea surselor de date (instituţii/unităţi/organizaţii).
• Colectarea datelor şi completarea lipsurilor: elaborarea şi transmiterea de
chestionare, colectarea şi procesarea datelor, corelarea datelor din acelaşi domeniu
obţinute de la mai multe surse, efectuarea de studii suplimentare (după caz şi după
posibilităţile financiare) etc..
• Selectarea metodologiei de evaluare: metode expert (de exemplu: analiza de risc)
şi/sau metode participative (de exemplu: informaţii culese de la public, analize
calitative). Selectarea metodologiei s-a făcut în funcţie de datele disponibile, de timpul
şi de fondurile avute la dispoziţie etc..
• Clasificarea, evaluarea şi caracterizarea problemelor/aspectelor de mediu.
Multitudinea de probleme identificate a fost structurată pe categorii de probleme.
Evaluarea şi caracterizarea acestora s-a efectuat în raport cu criteriile metodologice
stabilite.
• Ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu (stabilirea de criterii şi proceduri,
aplicarea acestora şi stabilirea priorităţilor).
• Elaborarea raportului privind starea mediului din municipiul Bucureşti, elaborarea listei
exhaustive de probleme/aspecte de mediu şi a listelor cu probleme/aspecte prioritare.

178
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A

PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU

Activităţile de identificare, evaluare şi caracterizare a problemelor/aspectelor de mediu au fost

efectuate de Grupul de Lucru, cu sprijinul Comitetului de Analiză Tehnică şi al altor instituţii
implicate prin decizia coordonatorului PLAM.

Atribuţiile cele mai importante ale coordonatorului PLAM, ale Comitetului de Coordonare şi ale
Comitetului de Analiză Tehnică PLAM în această etapă au fost:
• Facilitarea contactului cu sursele de date şi a accesului la datele necesare.
• Revizuirea raportului privind starea mediului.
• Participarea la identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu,
precum şi la stabilirea priorităţilor de mediu.

Întrucât întregul proces al elaborării PLAM a fost un proces participativ, care a presupus asumarea
responsabilităţii tuturor factorilor implicaţi, a fost necesar ca toţi membrii Comitetului de Analiză
Tehnică şi ai Grupului de Lucru să se implice în activităţile de identificare şi de evaluare a
problemelor de mediu, de ierarhizare şi de stabilire a priorităţilor de mediu, în funcţie de domeniul
de specializare al fiecăruia.

Sursele de date cele mai importante pentru identificarea problemelor/aspectelor de mediu pe care
Grupul de Lucru al PLAM le-a contactat au fost:
• Instituţii desconcentrate ale statului: Administraţia Naţională "Apele Române",
Administraţia Naţională de Meteorologie, structurile Institutului Naţional de Statistică,
Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului
Transporturilor etc..
• Autorităţile administraţiei publice locale: Primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de
sector, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Prefectura Municipiului Bucureşti.
• Unităţi industriale: Sucursala Electrocentrale Bucureşti, S.N.P. Petrom, Regia Autonomă
de Transport Bucureşti, S.C. Iridex Import Export S.R.L..
• Instituţii de cercetare şi învăţământ superior: Inspectoratul Şcolar Bucureşti, Institutul
Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Institutul de Cercetări
Pedologice şi Agrochimice, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism
şi Amenajarea Teritoriului (Urban Proiect), Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti,
Universitatea din Bucureşti.
• Alte autorităţi/instituţii: S.C. Apa Nova Bucureşti S.A..

179
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Experţi consultanţi: Societatea Ornitologică Română, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore
Antipa".

Contactarea surselor de date s-a efectuat pe baza unor adrese transmise de către coordonatorul
PLAM. În cazul în care sursa de date nu a făcut parte din structurile organizatorice ale PLAM (ex.:
Societatea Ornitologică Română, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" etc.), adresa
a fost însoţită de o copie a actului normativ pentru instituţionalizarea PLAM.

Colectarea datelor s-a efectuat în principal pe bază de chestionare. Chestionarele pentru

colectarea datelor şi informaţiilor au fost distribuite către toţi reprezentanţii Grupului de Lucru.
Împreună cu răspunsurile la acest chestionar au fost solicitate şi anexate şi alte documente prin
care au fost detaliate şi justificate răspunsurile.

Datele colectate au vizat în principal:

• Calitatea mediului şi a componentelor sale (aer, sol, apă subterană şi de suprafaţă, nivelul
de zgomot, date privind flora şi fauna etc.).
• Sursele de poluare şi impactul lor asupra mediului (unităţi industriale poluatoare, spaţii de
depozitare a deşeurilor, inclusiv depozite ilegale de deşeuri etc.).
• Accesul populaţiei la resursele naturale de o calitate corespunzătoare (apă potabilă,
oportunităţi de recreere).
• Managementul şi folosirea raţională a resurselor locale (inclusiv utilizarea terenurilor).
• Starea sănătăţii populaţiei.

Printre datele şi informaţiile necesare Grupului de Lucru s-au aflat şi rapoartele privind starea
mediului elaborate anual de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti. S-au utilizat
rapoartele pentru anii anteriori în vederea evaluării tendinţelor în calitatea şi starea mediului,
precum şi în structura surselor de poluare.

Procesarea datelor şi informaţiilor de mediu a condus la:

• Identificarea problemelor/aspectelor de mediu individuale din municipiul Bucureşti.
• Gruparea problemelor individuale în categorii de probleme şi elaborarea listei de
probleme/aspecte de mediu.
• Caracterizarea (descrierea) problemelor/aspectelor de mediu.

În identificarea problemelor de mediu s-au avut în vedere:

• Probleme de mediu existente care au fost generate de activităţi trecute.
• Probleme de mediu generate de activităţi prezente.
• Probleme de mediu potenţiale, generate de activităţi viitoare.

180
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Problemele viitoare cu care se vor confrunta comunităţile din municipiul Bucureşti au fost
identificate prin luarea în considerare a prevederilor planurilor de dezvoltare economică şi socială
elaborate la nivelul Capitalei. Din aceste planuri au fost identificate acele prevederi care au generat
presiuni asupra mediului şi au fost efectuate predicţii privind impactul potenţial.

Identificarea corectă a problemelor de mediu a condus în final la stabilirea acţiunilor care vor
determina diminuarea presiunilor dezvoltării economico-sociale asupra mediului.

După identificare, problemele de mediu au fost grupate în 15 categorii de probleme. Aceasta

grupare a facilitat, pe de o parte, înţelegerea de către toate persoanele implicate/interesate de
elaborarea documentului PLAM a ansamblului problematicii de mediu din municipiul Bucureşti, iar
pe de altă parte, elaborarea şi prezentarea planului de acţiune propriu-zis.

Pasul următor a constat în evaluarea tuturor problemelor/aspectelor de mediu în vederea elaborării

listei finale de probleme de mediu şi a caracterizării (descrierii) acestora.

Identificarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediu pentru PLAM au reprezentat etape ce

au fost abordate prin combinarea a două tipuri de metode:
• Metoda de tip participativ.
• Metoda de tip expert.

Metodele de tip participativ presupun, în principal, identificarea şi evaluarea calitativă a

problemelor de mediu.

Metodele de tip expert pentru evaluare reprezintă instrumentele folosite pentru măsurarea sau
modelarea manifestării unui impact negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului, precum şi asupra
calităţii vieţii. Acest tip de abordare necesită evaluări cantitative, bazate pe metodologii ştiinţifice,
inclusiv evaluarea riscului – analiza probabilităţii producerii unui impact negativ asupra mediului,
sănătăţii umane, sistemelor ecologice, clădirilor, calităţii vieţii etc.

Pe lângă evaluarea problemelor existente la sursă/componente de mediu/receptori au fost

analizate problemele legate de conformarea cu directivele sectoriale ale UE pentru domeniile: apă,
deşeuri, aer, poluare industrială, biodiversitate, zgomot etc. şi cu cele ale legislaţiei orizontale
privind: Evaluarea Impactului de Mediu, Accesul la Informaţii, Evaluarea Mediului pentru Planuri şi
Programe, transpuse/implementate în legislaţia naţională.

Pe baza rezultatelor evaluării a fost elaborată lista finală de probleme de mediu, prin consensul
participanţilor la acest proces. De asemenea, a fost realizată şi caracterizarea problemelor de
mediu.

181
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

3.2. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE

MEDIU

În cadrul şedinţelor Grupului de Lucru al PLAM a fost identificat un număr de 100 de probleme de
mediu individuale, grupate în 15 categorii de probleme, iar fiecărei probleme individuale i s-a
asociat un cod.

Problema Cod
Problemă
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PĂDURI, SPAŢII VERZI) ŞI CONSTRUIT PM 1
(MONUMENTE ISTORICE)
Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu circa 50 % (perioada 1990-2004) având drept PM 1 – 1
consecinţă scăderea suprafeţei de spaţiu verde care revine unui bucureştean la sub
10 m2 pe cap de locuitor
Diminuarea suprafeţelor bazelor de producţie a materialului dendrologic PM 1 – 2
Creşterea numărului de suprafeţe construite, terenuri private etc. în perimetrul PM 1 – 3
parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureşti
Creşterea numărului de arbori cu perioada de vegetaţie depăşită sau care nu s-au PM 1 – 4
adaptat condiţiilor climatice din mediul urban
Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor PM 1 – 5
Nevalorificarea Grădinii Botanice (în suprafaţă totală de 17,5 ha) la valoarea reală PM 1 – 6
(suprafaţa deteriorată ca urmare a unei avarii la aducţiunea cu apă fierbinte a RADET)
Lipsa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale PM 1 – 7
Diminuarea suprafeţei fondului forestier PM 1 – 8
Educaţia deficitară a cetăţenilor, în respectarea codului bunelor practici silvice PM 1 – 9
Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural urbanistice (cca. 30% din numărul PM 1 – 10
total) datorită folosinţei neadecvate, intervenţiilor, transformărilor, absenţei activităţilor
de întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru reabilitare/conservare
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM 2
Poluarea apelor de suprafaţă (râul Dâmboviţa) cauzată de evacuarea apelor uzate PM 2 – 1
neepurate provenite din canalizarea Municipiului Bucureşti (nefinalizarea staţiei de
epurare Glina)
Poluarea râului Colentina (salba de lacuri) cauzată de evacuări necontrolate de ape PM 2 – 2
uzate menajere şi pluviale de către riverani în zonele:
SECTOR 1: Lacul Griviţa – Cartier Vatra Nouă şi extinderi; Lacul Băneasa – zona
Străzilor Madrigal,
Gârlei;
SECTOR 2: Lacul Plumbuita – Cartier Petricani; Lacul Fundeni – Insula Pescarilor;

182
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Lacul Pantelimon I – malul drept

Evacuarea printr-un prea-plin în Lacurile Fundeni şi Herăstrău a apelor uzate PM 2 – 3
provenite din canalizarea orăşenească (staţia de pompare Colentina şi staţia de
pompare Herăstrău) în cazul ploilor abundente
Lipsa unei educaţii civice a populaţiei riverane care aruncă deşeuri în cursurile de PM 2 – 4
apă, inclusiv în zona de protecţie
Insuficienta dotare cu coşuri de gunoi a zonelor din preajma lacurilor şi cursurilor de PM 2 – 5
apă
REŢEAUA DE APĂ ŞI CANALIZARE PM 3
Nereactualizarea bilanţului apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare PM 3 – 1
Ineficienţa/subdimensionarea/inexistenţa instalaţiilor de preepurare a apelor uzate PM 3 – 2
deversate în reţeaua de canalizare de către abonaţii socio-economici
Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic PM 3 – 3
Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator şi care produc efecte PM 3 – 4
dezagreabile locuitorilor din zonele respective în gropile istorice ale Bucureştiului
(Cuţarida – zona 1 Mai - sector 1, Cocioc etc.)
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (număr de PM 3 – 5
străzi fără reţele de apă şi canalizare 1014, reprezentând 19% din totalul de străzi din
Bucureşti - 5340)
CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM 4
Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protecţie pentru sursele de apă, PM 4 – 1
inclusiv pentru aducţiunile de apă potabilă
Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie a apei PM 4 – 2
potabile cu importante pierderi de apă
Sursa alternativă de alimentare cu apă a Bucureştiului (fronturile subterane – în PM 4 – 3
special pentru puţurile de mare adâncime) este slab exploatată şi riscă să se
deterioreze
Neasigurarea în totalitate a surselor alternative de alimentare cu apă potabilă pentru PM 4 – 4
spitale, institute de decizie locală şi regională, unităţi de învăţământ, obiective cu rol
decisiv în cazul unor calamităţi naturale sau sociale, pentru tratarea şi adăpostirea
sinistraţilor şi/sau a victimelor
Calitatea apei de fântână este necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi PM 4 – 5
bacteriologic în zonele periferice ale Capitalei

183
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

POLUAREA APELOR SUBTERANE PM 5

Poluarea stratului freatic (în zonele lipsite de sistem centralizat de canalizare) cauzată PM 5 – 1
de: WC-uri de tip uscat, coteţe, grajduri etc.
Lipsa unui studiu la nivelul Municipiului Bucureşti privind efectul poluării solului asupra PM 5 – 2
apelor subterane
POLUAREA ATMOSFEREI PM 6
Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din arderea combustibililor lichizi, gazoşi PM 6 – 1
şi a combustibililor alternativi la centralele termice nemodernizate
Insuficienţa unei strategii proprii a agenţilor economici industriali care să includă şi PM 6 – 2
costul investiţiilor de mediu în vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai
bune tehnici disponibile (BAT-uri)
Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili datorită insuficienţei echipamentelor PM 6 – 3
de reţinere a poluanţilor emişi din activităţi de depozitare, transport şi distribuţie a
carburanţilor
Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaţi din instalaţiile şi activităţile PM 6 – 4
care utilizează solvenţi organici
Poluarea periodică a atmosferei datorită arderii ilegale a deşeurilor menajere şi PM 6 – 5
industriale
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile datorită activităţilor din PM 6 – 6
industrie
Poluarea atmosferei generată de staţiile de preparare a mixturilor asfaltice PM 6 – 7
Fondul natural care favorizează existenţa pulberilor în suspensie şi sedimentabile PM 6 – 8
(rocile sedimentare, regimul eolian etc.) şi datorită ineficienţei salubrităţii stradale
Absenţa unui sistem de prognoză şi alertare la scară locală în condiţiile creşterii PM 6 – 9
nivelului de poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile
Insuficienta mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sănătate a populaţiei şi a PM 6 – 10
calităţii mediului din municipiul Bucureşti
Extinderea ''insulei de căldură'' a municipiului Bucureşti datorită diminuării suprafeţelor PM 6 – 11
verzi şi creşterii suprafeţelor construite
Absenţa unui sistem unitar de măsurători meteorologice în puncte cheie ale PM 6 – 12
municipiului Bucureşti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari
aglomerări urbane, parcuri) în vederea realizării de studii pentru cuantificarea
impactului activităţii antropice asupra climatului local
POLUAREA SOLULUI PM 7
Poluarea solului în zone ''sensibile'' din Capitală (parcuri, unităţi de învăţământ în PM 7 – 1
apropierea obiectivelor economice, a arterelor de circulaţie) (exemplu: perimetrul
delimitat de Drumul Carierei, Drumul Poiana Trestiei, Drumul Poiana Fagului, linia de
centură, Şoseaua Chitilei, Str. Vălenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Lămâiului, Halta

184
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Griviţa, Calea Giuleşti, zona de proximitate a căii ferate pe tronsonul Gara de Nord -
staţia Chitila, Str. Jandarmeriei, Drumul Nisipoasa, Str. Madrigalului, Str. Gârlei, B-dul
Preciziei - în zona haldei de zgură aparţinând fostei societăţi URBIS, incinta S.C.
FAUR S.A., platforma industrială I.M.G.B, platforma REMAT SUD S.A., depoul CFR
Bucureşti Călători
Absenţa unui studiu privind gradul de încărcare a solului cu poluanţi PM 7 – 2
Existenţa unei poluări potenţial semnificative cu plumb şi hidrocarburi a solului în zona PM 7 – 3
arterelor de circulaţie şi cu reziduuri petroliere în zona staţiilor de alimentare cu
carburanţi
Poluarea solului şi a pânzei de apă freatică datorată formării depozitelor necontrolate PM 7 – 4
de deşeuri
Necesitatea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului naţional şi local de PM 7 – 5
monitorizare sol – teren pentru agricultură, precum şi sol – vegetaţie forestieră pentru
silvicultură, conform O.U.G. nr. 38/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr.
444/2002
Necesitatea realizării şi actualizării studiilor pedologice şi agrochimice PM 7 – 6
Necesitatea elaborării unui studiu care să cuprindă evaluarea stării solului şi a PM 7 – 7
vegetaţiei forestiere
GESTIONAREA DEŞEURILOR PM 8
a) Gestionarea deşeurilor menajere (colectare, transport,
depozitare/eliminare/valorificare)
Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere; existenţa depozitelor de deşeuri PM 8 – 1
menajere (exemple: Sector 1 - Calea Griviţei, Str. Slt. Teodor Neagoe, Str. Cricovului,
Bd. Laminorului, Bd. Dinicu Golescu, Str. M. Vulcănescu X Str. Horaţiu, Str. M.
Vulcănescu X Str. Berzei, Piaţa Floreasca, Str. Nicolae Caramfil, Şoseaua Străuleşti,
Str. Fabrica de Cărămidă, Bd. Schitu Măgureanu, Str. Petru Rareş, Str. Sagna, Str.
Buzeşti, Str. Cameliei, Str. Cameliei X Str. Gării de Nord, Str. Constantin Noica, Str.
Vasile Pârvan, Bd. Dinicu Golescu (gara Basarab), Str. Fluviului, Str. Afluentului, Str.
Barierei, Str. Despina Doamna, Calea Plevnei X Str. Domniţa Ancuţa, Str. Bihor, Str.
Constantin Bălăcescu, Str. Witting, Str. Theodor Aman X Str. M. Vulcănescu X Calea
Griviţei, Str. Iulia Haşdeu, Str. Vălenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Marginei, Str.
Raiciu Mihalache, Str. Tarafului, Drumul Carierei, Str. Lămâiului, Str. Chitila Triaj, Str.
Volumului, zona sălii polivalente Rapid, Calea Giuleşti nr. 62, Str. Perfecţionării, toată
porţiunea de rambleu a căii ferate (zona Chitila Triaj), Str. Mamaia, Str. Feroviarilor,
Str. Berzei, Str. Fagului, Str. Smochinului, Str. Poiana Codrului, Str. Insulei, Str.
Copşa Mică, Str. Haltei, Str. Alion, Str. Topraisar, Parc Energy-club, Str. Aninului, Str.
Pinului, Str. Madrigalului, Str. Gârlei; Sector 4 - Drumul Jilavei, Str. Moşoaia, Drumul
Binelui, Str. Călţunaşi, Str. Panselelor, Str. Anton Bacalbaşa, Str. Gârniţei, Str. Tulnici,

185
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Str. Frumuşani, Str. Şoldanului, Str. Moldoviţa, Aleea Moldoviţa, Aleea Emil Racoviţă,
Str. Democraţiei, Aleea Tomeşti, Str. George Georgescu, Str. Poiana Florilor, Piaţa
Filaret, Bd. Regina Maria X Str. Tismana, Bd. Regina Maria X Str. C-tin Silvestri, Piaţa
Concordiei, Bd. Mărăşeşti X Str. Candiano Popescu, Calea Şerban Vodă X Str.
Valeriana Prescurea, Piaţa Bucur, Splaiul Unirii X Str. Între Gârle, Splaiul Unirii X Str.
Avalanşei, Calea Văcăreşti nr. 86, Str. Maria Tănase X Bd. Gheorghe Şincai, Str.
Mocăncuţei, Bd. Tineretului X Str. Livada cu Duzi, Calea Văcăreşti X Str Mărţişor,
Str.Grâului, Str. Radului, Drumul Găzarului-spălătorie, Şos. Olteniţei X Str. Huşi,
Calea Şerban Vodă X Str. Hans Cristian Andersen, Şos. Giurgiului nr. 33, Şos.
Gurgiului X Str. Acţiunii, Str. Acţiunii nr. 85, Str. Cercetătorilor; Sector 5 - zona
Prelungirea Ferentari (N.D. Cocea – Zeţari) şi zona Prelungirea Ghencea; Sector 6 –
Malul Lacul Morii; suprafeţe agricole degradate 54,3 ha (sectorul 1 - 8,36 ha,
sectorul 2 - 1,30 ha, sectorul 3 - 10,88 ha, sectorul 4 - 13,22 ha, sectorul 5 - 9,46 ha,
sectorul 6 - 11,08 ha); puncte de depozitare necontrolate pe terenuri virane sau
spaţii verzi
Lipsa/numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile PM 8 – 2
aglomerate cât şi la periferia capitalei
Inexistenţa unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (ex.: PM 8 – 3
balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologică) sau de colectare
selectivă a deşeurilor de la populaţie (case sau blocuri)
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor care să fie eficient din punct de PM 8 – 4
vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului
Deficienţe în colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje provenite de la PM 8 - 5
unităţile/societăţile comerciale
Degradarea solurilor şi a pânzei de apă freatică în zona depozitărilor necontrolate de PM 8 - 6
deşeuri
Existenţa autovehiculelor abandonate şi absenţa unui sistem eficient de PM 8 - 7
colectare/valorificare a acestora
Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări PM 8 - 8
Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării PM 8 - 9
şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri
Insuficienţa implementării colectării selective a deşeurilor de la populaţie în vederea PM 8 - 10
valorificării; Insuficienta dezvoltare a pieţei deşeurilor reciclabile care să rezolve
problema valorificării lor
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei privind: colectarea selectivă PM 8 - 11
a deşeurilor şi a unor programe de informare a populaţiei privind beneficiile sistemului
de colectare selectivă
Slaba dotare a agenţilor de salubritate cu utilaje specifice şi recipienţi de precolectare PM 8 - 12

186
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

(containere, pubele, utilaje de transport etc.)

Absenţa unor mijloace de reducere a cantităţii de deşeuri generate în municipiul PM 8 - 13
Bucureşti, diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri eliminată la depozitele de
deşeuri
b) Gestionarea deşeurilor periculoase (colectare, transport,
depozitare/eliminare/valorificare)
Tratarea/eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor periculoase PM 8 - 14
Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeurile periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi PM 8 - 15
mici, becuri cu vapori de mercur, altele)
Managementul incorect al deşeurilor periculoase spitaliceşti (arderea în crematorii) şi PM 8 - 16
a deşeurilor de medicamente
Număr insuficient de societăţi comerciale implicate în gestionarea deşeurilor de PM 8 - 17
uleiuri, anvelope, baterii şi acumulatori
c) Gestionarea deşeurilor industriale (colectare, transport,
depozitare/eliminare/valorificare), cu precădere a celor "istorice"
Insuficienta preocupare a agenţilor economici de a gestiona deşeurile din activităţile PM 8 - 18
proprii
PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE PM 9
Existenţa clădirilor degradate, cu pericol de prăbuşire la solicitări seismice/pericole PM 9 - 1
deosebite generate de catastrofe:
- zona ultracentrală (unde se află majoritatea construcţiilor antebelice) - pentru
pericolul reprezentat de seisme;
- zonele de margine ale sectoarelor (unde se află multe construcţii executate din
materiale neignifuge) – pentru pericolul reprezentat de incendii;
- zonele nesalubrizate corespunzător – pentru pericolele reprezentate de epidemii,
epizootii şi dezvoltarea germenilor patogeni şi a potenţialului infecţios;
- zona oraşului Bucureşti cu clădiri vechi de peste 50 de ani şi zonele cu construcţii
care nu respectă normele seismice
TURISM ŞI AGREMENT PM 10
Insuficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico- PM 10 - 1
sanitar, al gestiunii deşeurilor şi al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber;
capacitatea redusă a ştrandurilor
Practicarea turismului de agrement neorganizat (în special în păduri; degradarea PM 10 - 2
peisajului prin folosirea focului la prepararea hranei, resturi menajere)
Slaba preocupare privind valorificarea potenţialului turistic al Capitalei PM 10 - 3
URBANISM ŞI MEDIU PM 11
Suprafaţa deficitară a zonelor verzi PM 11 - 1
Insuficienţa arterelor rutiere ocolitoare PM 11 - 2

187
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Locuri de parcare insuficiente pentru autovehicule, fapt care conduce la parcarea PM 11 - 3

acestora pe spaţiile verzi şi/sau pe trotuare
Deficienţe privind zonarea urbanistică (ex.: delimitarea zonelor rezidenţiale de cele PM 11 - 4
industriale şi/sau comerciale)
Amenajarea necorespunzătoare a amplasamentelor de colectare a deşeurilor PM 11 - 5
menajere în containere sau pubele (fără împrejmuire, fără posibilitatea supravegherii,
fără conectare la canalizarea menajeră, fără surse de apă)
Lipsa izolaţiei fonice a unor construcţii rezidenţiale în zonele urbane PM 11 - 6
Lipsa traseelor special amenajate pentru biciclişti PM 11 - 7
Absenţa studiilor referitoare la efectul radiaţiilor electromagnetice generate de staţiile PM 11 - 8
fixe de emisie-recepţie (antenele aparţinând operatorilor de telefonie mobilă) asupra
mediului
Urbanizarea accelerată în neconcordanţă cu posibilităţile susţinerii acesteia (mai ales PM 11 - 9
sub aspectul reţelelor edilitare) pentru toate “spaţiile libere” din sectoarele capitalei
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI PM 12
Insuficienţe privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calităţii mediului şi PM 12 - 1
evoluţia sănătăţii umane
Insuficienţa studiilor privind impactul zgomotului urban asupra stării de sănătate a PM 12 - 2
populaţiei
Insuficienţa studiilor specifice relaţiei mediu-sănătate umană, cu utilizarea ambelor PM 12 - 3
tipuri de informaţii, în vederea cuantificării efectelor poluării asupra populaţiei
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM 13
Informare şi educaţie deficitară a populaţiei privind protecţia mediului/problemele de PM 13 - 1
mediu din Capitală
Nivelul scăzut al reacţiei comunităţii la agresarea factorilor de mediu PM 13 - 2
Insuficienţa implicării tuturor factorilor interesaţi din: învăţământ, administraţie, ONG- PM 13 - 3
uri, în educarea ecologică a populaţiei
Insuficienţa unor programe extinse de educare/informare în masă a populaţiei privind PM 13 - 4
efectele poluării asupra sănătăţii
FONDURI INSUFICIENTE PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE PM 14
MEDIU/ASPECTE LEGISLATIVE/NECONFORMITĂŢI
Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de preaderare de către administraţia PM 14 - 1
publică locală şi agenţii economici
Lipsa unui sistem informatic integrat pentru managementul problemelor de mediu PM 14 - 2
Slaba capacitate de implementare a Agendei Locale 21 la nivelul oraşului Bucureşti PM 14 - 3
Absenţa unei pregătiri continue a specialiştilor în domeniul protecţiei mediului şi a PM 14 - 4
funcţionarilor publici, direct proporţional cu solicitările reale de abordare a obiectivelor
de mediu la nivel comunitar

188
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Capacitate redusă pentru realizarea şi difuzarea materialelor informative şi de PM 14 - 5

conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte aspectele de protecţie a mediului
TRANSPORTUL RUTIER PM 15
Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama stradală este subdimensionată PM 15 - 1
Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu PM 15 - 2
pentru arterele urbane
Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşului PM 15 - 3
Lipsa spaţiilor Park & Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona centrală PM 15 - 4
Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin parcări parazitare PM 15 - 5
Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor PM 15 - 6
de transport
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele PM 15 - 7
de eşapament datorită existenţei unui parc auto cu uzură morală şi uzură fizică
înaintată, menţinut în circulaţie)
Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să PM 15 - 8
prioritizeze transportul public
Depăşirea pragurilor CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic înregistrate de staţiile PM 15 - 9
de monitorizare a calităţii aerului aparţinând A.R.P.M. Bucureşti – Cercul Militar şi
Mihai Bravu
Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor străzilor din municipiul PM 15 -
Bucureşti 10
Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut PM 15 -
de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţii 11

Nr. Categorii de probleme de mediu Cod

Crt. problemă
1. DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PĂDURI, SPAŢII VERZI) ŞI PM - 1
CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE)
2. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM - 2
3. RETEAUA DE APĂ ŞI CANALIZARE PM - 3
4. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM - 4
5. POLUAREA APELOR SUBTERANE PM - 5
6. POLUAREA ATMOSFEREI PM - 6
7. POLUAREA SOLULUI PM - 7
8. GESTIONAREA DEŞEURILOR PM - 8
9. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE PM - 9
10. TURISM ŞI AGREMENT PM - 10

189
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

11. URBANISM ŞI MEDIU PM - 11

12. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI PM - 12
13. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM - 13
14. FONDURI INSUFICIENTE PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR PM - 14
DE MEDIU/ASPECTE LEGISLATIVE/NECONFORMITĂŢI
15. TRANSPORTUL RUTIER PM - 15

190
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

3.3. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA

PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE

Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor a reprezentat etapa ulterioară evaluării

problemelor/aspectelor de mediu. Ierarhizarea a reprezentat faza preliminară a procesului de
stabilire a priorităţilor de mediu, iar aceasta a constat în clasificarea problemelor identificate în
ordinea descrescândă a importanţei.

Criteriile de ierarhizare au ţinut cont de elementele cele mai importante utilizate în evaluarea
impactului/riscului, inclusiv de evaluarea conformării cu cerinţele legale.
Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum şi problemele/aspectele individuale din cadrul
fiecărei categorii au fost evaluate, ierarhizate şi prioritizate în conformitate cu metodologia de
evaluare şi implementare a PLAM, utilizând metoda analizei multicriteriale descrisă mai jos.

CRITERII PENTRU IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

1. În ce măsură problema afectează sănătatea umană?

A. Fundamentare: pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil. Sănătatea
publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea
disconfortului trebuie să aibă prioritate.

2. În ce măsură problema afectează mediul?

B. Fundamentare: necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu

natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea
vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale?

C. Fundamentare: necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în perspectivă.

CRITERII PENTRU STABILIREA PRIORITĂŢILOR PENTRU ACŢIUNE

4. Care sunt costurile asociate soluţionării problemei?

D. Fundamentare: prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării
problemei.

5. În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului?

191
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

E. Fundamentare: prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării
problemei. Prioritate au problemele a căror soluţionare are asociate costuri mici şi beneficii mari.

Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă:

• mare
• mediu
• redus

Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă:

• Criterii ierarhizare (1, 2, 3)
- mare = 3
- mediu = 2
- redus = 1

• Criterii de stabilire a priorităţilor:

Criteriul 4 Criteriul 5
mare = 1 mare = 3
mediu = 2 mediu = 2
redus = 3 redus = 1

Fiecărui criteriu i s-a asociat o pondere:

criteriul 1 – pondere 5
criteriul 2 – pondere 4
criteriul 3 – pondere 3

Criteriilor pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune nu li s-au asociat ponderi. În caz contrar, un
criteriu ar putea determina priorităţile în detrimentul celuilalt criteriu.

Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea unor matrici, completate mai jos,
cu un exemplu teoretic:

Matrice etapa I
Criteriul EI – XX –YY – ZZ ......
Criteriul 1 Mare
Criteriul 2 Mare
Criteriul 3 Redus

192
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Matrice etapa II
Criteriul EI – XX –YY – ZZ …..
Criteriul 1 3
Criteriul 2 3
Criteriul 3 1

Matrice etapa III

Criteriul EI – XX –YY – ZZ …..
Criteriul 1 (pondere 5) 5 x 3 = 15
Criteriul 2 (pondere 4) 4 x 3 = 12
Criteriul 3 (pondere 3) 3x1= 3
Total 30

Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorul pe criterii a fost calculat
înmulţind scara cantitativă cu ponderea criteriului.
Ponderea a fost aplicată fiecărei probleme individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme.

Stabilirea priorităţilor de mediu pentru acţiune s-a efectuat pe baza următoarei matrici,
completate cu un exemplu teoretic:

Matrice etapa IV
Criteriul EI – XX –YY – ZZ …..
Criteriul 4 Mare
Criteriul 5 Mediu

Matrice etapa V
Criteriul EI – XX –YY – ZZ …..
Criteriul 4 1
Criteriul 5 2

Matrice etapa VI
Criteriul EI – XX –YY – ZZ …..
Criteriul 4 1 x 30 = 30
Criteriul 5 2 x 30 = 60

193
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Total 90

Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorul pe categorii de probleme
reprezintă media aritmetică a scorurilor problemelor individuale din cadrul fiecărei categorii de
probleme.

Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativă a criteriului şi scorul problemei
rezultat din matricea III pentru ierarhizare.

Procedura s-a aplicat fiecărei probleme individuale de mediu din cadrul categoriei de probleme
respectiv.

194
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

Problema Cod Ierarhizarea

problemă
Pondere 5 4 3
SU SM L Total
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PĂDURI, SPAŢII PM 1 21,9
VERZI) ŞI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE)
Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu circa 50 % (perioada PM 1 - 1 3 3 3 36
1990-2004) având drept consecinţă scăderea suprafeţei de
spaţiu verde care revine unui bucureştean la sub 10 m2 pe cap
de locuitor
Diminuarea suprafeţelor bazelor de producţie a materialului PM 1 - 2 1 2 1 16
dendrologic
Creşterea numărului de suprafeţe construite, terenuri private PM 1 - 3 1 2 3 22
etc. în perimetrul parcurilor/zonelor verzi din municipiul
Bucureşti
Creşterea numărului de arbori cu perioada de vegetaţie PM 1 - 4 1 1 2 15
depăşită sau care nu s-au adaptat condiţiilor climatice din
mediul urban
Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a PM 1 - 5 1 1 1 12
arborilor
Nevalorificarea Grădinii Botanice (în suprafaţă totală de 17,5 PM 1 - 6 1 2 1 16
ha) la valoarea reală (suprafaţa deteriorată ca urmare a unei
avarii la aducţiunea cu apă fierbinte a RADET)
Lipsa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor PM 1 - 7 3 3 3 36
rezidenţiale
Diminuarea suprafeţei fondului forestier PM 1 - 8 3 3 3 36
Educaţia deficitară a cetăţenilor, în respectarea codului PM 1 - 9 1 1 2 15
bunelor practici silvice
Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural urbanistice PM 1 - 10 1 1 2 15
(cca. 30% din numărul total) datorită folosinţei neadecvate,
intervenţiilor, transformărilor, absenţei activităţilor de
întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru
reabilitare/conservare
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM 2 21,6
Poluarea apelor de suprafaţă (râul Dâmboviţa) cauzată de PM 2 - 1 3 3 3 36
evacuarea apelor uzate neepurate provenite din canalizarea

195
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

municipiului Bucureşti (nefinalizarea staţiei de epurare Glina)

Poluarea râului Colentina (salba de lacuri) cauzată de PM 2-2 3 3 3 36
evacuări necontrolate de ape uzate menajere şi pluviale de
către riverani în zonele:
SECTOR 1: Lacul Griviţa – Cartier Vatra Nouă şi extinderi;
Lacul Băneasa – zona
Străzilor Madrigal, Gârlei
SECTOR 2: Lacul Plumbuita – Cartier Petricani; Lacul
Fundeni – Insula Pescarilor; Lacul Pantelimon I – malul drept
Evacuarea printr-un prea-plin în Lacurile Fundeni şi Herăstrău PM 2 - 3 1 1 1 12
a apelor uzate provenite din canalizarea orăşenească (staţia
de pompare Colentina şi staţia de pompare Herăstrău) în
cazul ploilor abundente
Lipsa unei educaţii civice a populaţiei riverane care aruncă PM 2 - 4 1 1 1 12
deşeuri în cursurile de apă, inclusiv în zona de protecţie
Insuficienta dotare cu coşuri de gunoi a zonelor din preajma PM 2 - 5 1 1 1 12
lacurilor şi cursurilor de apă
REŢEAUA DE APĂ ŞI CANALIZARE PM 3 21,6
Nereactualizarea bilanţului apelor uzate evacuate în reţeaua PM 3 - 1 1 1 1 12
de canalizare
Ineficienţa/subdimensionarea/inexistenţa instalaţiilor de PM 3 - 2 2 2 2 24
preepurare a apelor uzate deversate în reţeaua de canalizare
de către abonaţii socio-economici
Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz PM 3 - 3 1 1 1 12
industrial sau casnic
Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un PM 3 - 4 2 2 2 24
operator şi care produc efecte dezagreabile locuitorilor din
zonele respective în gropile istorice ale Bucureştiului (Cuţarida
– zona 1 Mai – sector 1, Cocioc etc.)
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem PM 3 - 5 3 3 3 36
centralizat (număr de străzi fără reţele de apă şi canalizare
1014, reprezentând 19% din totalul de străzi din Bucureşti -
5340)
CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM 4 24,6
Nerespectarea prevederilor legale privind zonele de protecţie PM 4 - 1 2 2 3 27
pentru sursele de apă, inclusiv pentru aducţiunile de apă
potabilă
Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de aducţiune şi PM 4 - 2 2 2 1 21

196
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

de distribuţie a apei potabile cu importante pierderi de apă

Sursa alternativă de alimentare cu apă a Bucureştiului PM 4 - 3 1 1 3 18
(fronturile subterane – în special pentru puţurile de mare
adâncime) este slab exploatată şi riscă să se deterioreze
Neasigurarea în totalitate a surselor alternative de alimentare PM 4 - 4 2 2 1 21
cu apă potabilă pentru spitale, institute de decizie locală şi
regională, unităţi de învăţământ, obiective cu rol decisiv în
cazul unor calamităţi naturale sau sociale, pentru tratarea şi
adăpostirea sinistraţilor şi/sau a victimelor
Calitatea apei de fântână este necorespunzătoare din punct PM 4 - 5 3 3 3 36
de vedere chimic şi bacteriologic în zonele periferice ale
Capitalei
POLUAREA APELOR SUBTERANE PM 5 29
Poluarea stratului freatic (în zonele lipsite de sistem centralizat PM 5 - 1 3 3 3 36
de canalizare) cauzată de: WC-uri de tip uscat, coteţe, grajduri
etc.
Lipsa unui studiu la nivelul municipiului Bucureşti privind PM 5 - 2 1 2 3 22
efectul poluării solului asupra apelor subterane
POLUAREA ATMOSFEREI PM 6 18,25
Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din arderea PM 6 - 1 3 3 1 30
combustibililor lichizi, gazoşi şi a combustibililor alternativi la
centralele termice nemodernizate
Insuficienţa unei strategii proprii a agenţilor economici PM 6 - 2 1 1 1 12
industriali care să includă şi costul investiţiilor de mediu în
vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune
tehnici disponibile (BAT-uri)
Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili datorită PM 6 - 3 1 1 1 12
insuficienţei echipamentelor de reţinere a poluanţilor emişi din
activităţi de depozitare, transport şi distribuţie a carburanţilor
Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaţi din PM 6 - 4 1 1 1 12
instalaţiile şi activităţile care utilizează solvenţi organici
Poluarea periodică a atmosferei datorită arderii ilegale a PM 6 - 5 2 2 3 27
deşeurilor menajere şi industriale
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile PM 6 - 6 1 1 1 12
datorită activităţilor din industrie
Poluarea atmosferei generată de staţiile de preparare a PM 6 - 7 1 1 1 12
mixturilor asfaltice
Fondul natural care favorizează existenţa pulberilor în PM 6 - 8 2 2 1 21

197
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

suspensie şi sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian

etc.) şi datorită ineficienţei salubrităţii stradale
Absenţa unui sistem de prognoză şi alertare la scară locală în PM 6 - 9 2 3 2 28
condiţiile creşterii nivelului de poluare asociat condiţiilor
meteorologice nefavorabile
Insuficienta mediatizare a efectelor poluării asupra stării de PM 6 - 10 2 2 1 21
sănătate a populaţiei şi a calităţii mediului din municipiul
Bucureşti
Extinderea ''insulei de căldură'' a municipiului Bucureşti PM 6 - 11 1 1 1 12
datorită diminuării suprafeţelor verzi şi creşterii suprafeţelor
construite
Absenţa unui sistem unitar de măsurători meteorologice în PM 6 - 12 1 3 1 20
puncte cheie ale Municipiului Bucureşti (zone intens poluate,
zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerari urbane,
parcuri) în vederea realizării de studii pentru cuantificarea
impactului activităţii antropice asupra climatului local
POLUAREA SOLULUI PM 7 20,14
Poluarea solului în zone ''sensibile'' din Capitală (parcuri, PM 7 - 1 3 2 1 26
unităţi de învăţământ, în apropierea obiectivelor economice, a
arterelor de circulaţie) (ex.: perimetrul delimitat de Drumul
Carierei, Drumul Poiana Trestiei, Drumul Poiana Fagului, linia
de centură, Şoseaua Chitilei, Str. Vălenii de Munte, Str.
Mimozei, Str. Lămâiului, Halta Griviţa, Calea Giuleşti, zona de
proximitate a căii ferate pe tronsonul Gara de Nord - staţia
Chitila, Str. Jandarmeriei, Drumul Nisipoasa, Str. Madrigalului,
Str. Gârlei, B-dul Preciziei - în zona haldei de zgură aparţinând
fostei societăţi URBIS, incinta S.C. FAUR S.A., platforma
industrială I.M.G.B, platforma REMAT SUD S.A., depoul CFR
Bucureşti Călători
Absenţa unui studiu privind gradul de încărcare a solului cu PM 7 - 2 2 2 2 24
poluanţi
Existenţa unei poluări potenţial semnificative cu plumb şi PM 7 - 3 3 3 1 30
hidrocarburi a solului în zona arterelor de circulaţie şi cu
reziduuri petroliere în zona staţiilor de alimentare cu carburanţi
Poluarea solului şi a pânzei de apă freatică datorată formării PM 7 - 4 2 2 1 21
depozitelor necontrolate de deşeuri
Necesitatea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului PM 7 - 5 1 1 1 12
naţional şi local de monitorizare sol – teren pentru agricultură

198
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

precum şi sol – vegetaţie forestieră pentru silvicultură, conform

OUG nr. 38/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr.
444/2002
Necesitatea realizării şi actualizării studiilor pedologice şi PM 7 - 6 1 1 1 12
agrochimice
Necesitatea elaborării unui studiu care să cuprindă evaluarea PM 7 - 7 1 2 1 16
stării solului şi a vegetaţiei forestiere
GESTIONAREA DEŞEURILOR PM 8 22,33
a) Gestionarea deşeurilor menajere (colectare, transport,
depozitare/eliminare/valorificare) 22,15
Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere; existenţa PM 8 - 1 3 3 1 30
depozitelor de deşeuri menajere (exemple: Sector 1 - Calea
Griviţei, Str. Slt. Teodor Neagoe, Str. Cricovului, Bd.
Laminorului, Bd. Dinicu Golescu, Str. M. Vulcănescu X Str.
Horaţiu, Str. M. Vulcănescu X Str. Berzei, Piaţa Floreasca, Str.
Nicolae Caramfil, Şoseaua Străuleşti, Str. Fabrica de
Cărămidă, Bd. Schitu Măgureanu, Str. Petru Rareş, Str.
Sagna, Str. Buzeşti, Str. Cameliei, Str. Cameliei X Str. Gării de
Nord, Str. Constantin Noica, Str. Vasile Pârvan, Bd. Dinicu
Golescu (gara Basarab), Str. Fluviului, Str. Afluentului, Str.
Barierei, Str. Despina Doamna, Calea Plevnei X Str. Domniţa
Ancuţa, Str. Bihor, Str. Constantin Bălăcescu, Str. Witting, Str.
Theodor Aman X Str. M. Vulcănescu X Calea Griviţei, Str. Iulia
Haşdeu, Str. Vălenii de Munte, Str. Mimozei, Str. Marginei, Str.
Raiciu Mihalache, Str. Tarafului, Drumul Carierei, Str.
Lămâiului, Str. Chitila Triaj, Str. Volumului, zona sălii
polivalente Rapid, Calea Giuleşti nr. 62, Str. Perfecţionării,
toată porţiunea de rambleu a căii ferate (zona Chitila Triaj),
Str. Mamaia, Str. Feroviarilor, Str. Berzei, Str. Fagului, Str.
Smochinului, Str. Poiana Codrului, Str. Insulei, Str. Copşa
Mică, Str. Haltei, Str. Alion, Str. Topraisar, Parc Energy-club,
Str. Aninului, Str. Pinului, Str. Madrigalului, Str. Gârlei; Sector
4 - Drumul Jilavei, Str. Moşoaia, Drumul Binelui, Str.
Călţunaşi, Str. Panselelor, Str. Anton Bacalbaşa, Str. Gârniţei,
Str. Tulnici, Str. Frumuşani, Str. Şoldanului, Str. Moldoviţa,
Aleea Moldoviţa, Aleea Emil Racoviţă, Str. Democraţiei, Aleea
Tomeşti, Str. George Georgescu, Str. Poiana Florilor, Piaţa
Filaret, Bd. Regina Maria X Str. Tismana, Bd. Regina Maria X
Str. C-tin Silvestri, Piaţa Concordiei, Bd. Mărăşeşti X Str.

199
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Candiano Popescu, Calea Şerban Vodă X Str. Valeriana

Prescurea, Piaţa Bucur, Splaiul Unirii X Str. Între Gârle, Splaiul
Unirii X Str. Avalanşei, Calea Văcăreşti nr. 86, Str. Maria
Tănase X Bd. Gheorghe Şincai, Str. Mocăncuţei, Bd.
Tineretului X Str. Livada cu Duzi, Calea Văcăreşti X Str
Mărţişor, Str.Grâului, Str. Radului, Drumul Găzarului-
spălătorie, Şos. Olteniţei X Str. Huşi, Calea Şerban Vodă X
Str. Hans Cristian Andersen, Şos. Giurgiului nr. 33, Şos.
Gurgiului X Str. Acţiunii, Str. Acţiunii nr. 85, Str. Cercetătorilor;
Sector 5 - zona Prelungirea Ferentari (N.D. Cocea – Zeţari) şi
zona Prelungirea Ghencea; Sector 6 – Malul Lacul Morii;
suprafeţe agricole degradate 54,3 ha (sectorul 1 - 8,36 ha,
sectorul 2 - 1,30 ha, sectorul 3 - 10,88 ha, sectorul 4 - 13,22
ha, sectorul 5 - 9,46 ha, sectorul 6 - 11,08 ha); puncte de
depozitare necontrolate pe terenuri virane sau spaţii verzi
Lipsa/numărul insuficient de recipiente şi de coşuri de gunoi PM 8 - 2 1 3 1 20
stradal, atât în locurile aglomerate cât şi la periferia Capitalei
Inexistenţa unui proces de tratare prealabilă eliminării finale PM 8 - 3 1 3 1 20
prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului,
tratare mecano - biologică) sau de colectare selectivă a
deşeurilor de la populaţie (case sau blocuri)
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor care să PM 8 - 4 3 3 3 36
fie eficient din punct de vedere economic şi care să asigure
protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului
Deficienţe în colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje PM 8 - 5 1 3 1 20
provenite de la unităţile/societăţile comerciale
Degradarea solurilor şi a pânzei de apă freatică în zona PM 8 - 6 3 3 1 30
depozitărilor necontrolate de deşeuri
Existenţa caroseriilor de autovehicule abandonate şi absenţa PM 8 - 7 1 3 3 26
unui sistem eficient de colectare/valorificare a acestora
Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii PM 8 - 8 3 3 1 30
si demolări
Campanii reduse de informare a publicului cu privire la PM 8 - 9 1 3 1 20
beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de
deşeuri
Insuficienţa implementării colectării selective a deşeurilor de la PM 8 - 10 1 2 1 16
populaţie în vederea valorificării; Insuficienta dezvoltare a
pieţei deşeurilor reciclabile care să rezolve problema

200
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

valorificării lor
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei PM 8 - 11 1 1 1 12
privind: colectarea selectivă a deşeurilor şi a unor programe
de informare a populaţiei privind beneficiile sistemului de
colectare selectivă
Slabă dotare a agenţilor de salubritate cu utilaje specifice şi PM 8 - 12 1 1 1 12
recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de
transport etc.)
Absenţa unor mijloace de reducere a cantităţii de deşeuri PM 8 - 13 1 2 1 16
generate în municipiul Bucureşti, diminuând în acest fel
cantitatea de deşeuri eliminată la depozitele de deşeuri
b) Gestionarea deşeurilor periculoase (colectare, 24,5
transport, depozitare/eliminare/valorificare)
Tratarea/eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor PM 8 - 14 3 3 2 33
periculoase
Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeurile periculoase PM 8 - 15 1 3 2 23
(baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mercur,
altele)
Managementul incorect al deşeurilor periculoase spitaliceşti PM 8 - 16 3 3 1 30
(arderea în crematorii) şi a deşeurilor de medicamente
Număr insuficient de societăţi comerciale implicate în PM 8 - 17 1 1 1 12
gestionarea deşeurilor de uleiuri, anvelope, baterii şi
acumulatori
c) Gestionarea deşeurilor industriale (colectare, transport, 16
depozitare/eliminare/valorificare), cu precădere a celor
"istorice"
Insuficienta preocupare a agenţilor economici de a gestiona PM 8 - 18 1 2 1 16
deşeurile din activităţile proprii
PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE PM 9 26
NATURALE
Existenţa clădirilor degradate, cu pericol de prăbuşire la PM 9 - 1 3 2 1 26
solicitări seismice/pericole deosebite generate de catastrofe:
- zona ultracentrală (unde se află majoritatea construcţiilor
antebelice) - pentru pericolul reprezentat de seisme;
- zonele de margine ale sectoarelor (unde se află multe
construcţii executate din materiale neignifuge) – pentru
pericolul reprezentat de incendii;
- zonele nesalubrizate corespunzător – pentru pericolele

201
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

reprezentate de epidemii, epizootii şi dezvoltarea germenilor

patogeni şi a potenţialului infecţios;
- zona oraşului Bucureşti cu clădiri vechi de peste 50 de ani şi
zonele cu construcţii care nu respectă normele seismice
TURISM ŞI AGREMENT PM 10 18,66
Insuficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din punct PM 10 - 1 3 1 1 22
de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor şi al locurilor
speciale de preparare a hranei în aer liber; capacitatea redusă
a ştrandurilor
Practicarea turismului de agrement neorganizat (în special în PM 10 - 2 1 2 1 16
păduri; degradarea peisajului prin folosirea focului la
prepararea hranei, resturi menajere)
Slaba preocupare privind valorificarea potenţialului turistic al PM 10 - 3 1 1 3 18
Capitalei
URBANISM ŞI MEDIU PM 11 27
Suprafaţa deficitară a zonelor verzi PM 11 - 1 2 3 1 25
Insuficienţa arterelor rutiere ocolitoare PM 11 - 2 2 3 3 31
Locuri de parcare insuficiente pentru autovehicule, fapt care PM 11 - 3 1 3 2 23
conduce la parcarea acestora pe spaţiile verzi şi/sau pe
trotuare
Deficienţe privind zonarea urbanistică (ex.: delimitarea zonelor PM 11 - 4 3 2 1 26
rezidenţiale de cele industriale şi/sau comerciale)
Amenajarea necorespunzătoare a amplasamentelor de PM 11 - 5 2 2 1 21
colectare a deşeurilor menajere în containere sau pubele (fără
împrejmuire, fără posibilitatea supravegherii, fără conectare la
canalizarea menajeră, fără surse de apă)
Lipsa izolaţiei fonice a unor construcţii rezidenţiale în zonele PM 11 - 6 3 2 1 26
urbane
Lipsa traseelor special amenajate pentru biciclişti PM 11 - 7 2 2 3 27
Absenţa studiilor referitoare la efectul radiaţiilor PM 11 - 8 3 3 3 36
electromagnetice generate de staţiile fixe de emisie-recepţie
(antenele aparţinând operatorilor de telefonie mobilă) asupra
mediului
Urbanizarea accelerată în neconcordanţă cu posibilităţile PM 11 - 9 2 3 2 28
susţinerii acesteia (mai ales sub aspectul reţelelor edilitare)
pentru toate “spaţiile libere” din sectoarele Capitalei
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI PM 12 31,66
Insuficienţe privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a PM 12 - 1 3 3 1 30

202
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

calităţii mediului şi evoluţia sănătăţii umane

Insuficienţa studiilor privind impactul zgomotului urban asupra PM 12 - 2 3 3 3 36
stării de sănătate a populaţiei
Insuficienţa studiilor specifice relaţiei mediu-sănătate umană, PM 12 - 3 3 2 2 29
cu utilizarea ambelor tipuri de informaţii, în vederea
cuantificării efectelor poluării asupra populaţiei
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM 13 21,75
Informare şi educaţie deficitară a populaţiei privind protecţia PM 13 - 1 1 1 1 12
mediului/problemele de mediu din Capitală
Nivelul scăzut al reacţiei comunităţii la agresarea factorilor de PM 13 - 2 3 3 1 30
mediu
Insuficienţa implicării tuturor factorilor interesaţi din: PM 13 - 3 2 2 2 24
învăţământ, administraţie, ONG-uri, în educarea ecologică a
populaţiei
Insuficienţa unor programe extinse de educare/informare în PM 13 - 4 2 2 1 21
masă a populaţiei privind efectele poluării asupra sănătăţii
FONDURI INSUFICIENTE PENTRU SOLUŢIONAREA PM 14 24,4
PROBLEMELOR DE MEDIU/ASPECTE
LEGISLATIVE/NECONFORMITĂŢI
Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de preaderare de PM 14 - 1 3 2 1 26
către administraţia publică locală şi agenţii economici
Lipsa unui sistem informatic integrat pentru managementul PM 14 - 2 3 3 2 33
problemelor de mediu
Slaba capacitate de implementare a Agendei Locale 21 la PM 14 - 3 1 1 1 12
nivelul oraşului Bucureşti
Absenţa unei pregătiri continue a specialiştilor în domeniul PM 14 - 4 3 3 1 30
protecţiei mediului şi a funcţionarilor publici, direct proporţional
cu solicitările reale de abordare a obiectivelor de mediu la
nivel comunitar
Capacitate redusă pentru realizarea şi difuzarea materialelor PM 14 - 5 2 2 1 21
informative şi de conştientizare a populaţiei în ceea ce
priveşte aspectele de protecţie a mediului
TRANSPORTUL RUTIER PM 15 25,81
Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama PM 15 - 1 3 3 3 36
stradală este subdimensionată
Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a PM 15 - 2 3 3 2 33
traficului rutier în timp şi spaţiu pentru arterele urbane
Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşului PM 15 - 3 2 2 1 21

203
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Lipsa spaţiilor Park & Ride pentru a limita accesul vehiculelor PM 15 - 4 2 2 2 24

în zona centrală
Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin PM 15 - 5 2 3 3 31
parcări parazitare
Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore PM 15 - 6 1 2 2 19
de penetrare a arterelor de transport
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe PM 15 - 7 3 3 1 30
provenite de la gazele de eşapament datorită existenţei unui
parc auto cu uzură morală şi uzură fizică înaintată, menţinut în
circulaţie)
Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze PM 15 - 8 2 2 2 24
fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public
Depăşirea CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic PM 15 - 9 3 3 2 33
înregistrate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului
aparţinând A.R.P.M. Bucureşti – Cercul Militar şi Mihai Bravu
Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor PM 15 - 1 1 1 12
străzilor din municipiul Bucureşti 10
Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de PM 15 - 2 2 1 21
eşapament cu conţinut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, 11
pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţii

REZULTATELE IERARHIZĂRII PROBLEMELOR DE MEDIU

Nr. Categorii de probleme de mediu Cod Scor

Crt. problemă ierarhizare
1. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI PM - 12 31,66
2. POLUAREA APELOR SUBTERANE PM - 5 29
3. URBANISM ŞI MEDIU PM - 11 27
4. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE PM - 9 26
NATURALE
5. TRANSPORTUL RUTIER PM - 15 25,81
6. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM - 4 24,6
7. FONDURI INSUFICIENTE PENTRU SOLUŢIONAREA PM - 14 24,4
PROBLEMELOR DE MEDIU/ASPECTE
LEGISLATIVE/NECONFORMITĂŢI
8. GESTIONAREA DEŞEURILOR PM - 8 22,33
9. DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PĂDURI, SPAŢII PM - 1 21,9
VERZI) ŞI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE)

204
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

10. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM - 13 21,75

11. RETEAUA DE APĂ ŞI CANALIZARE PM - 3 21,6
12. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM - 2 21,6
13. POLUAREA SOLULUI PM - 7 20,14
14. TURISM ŞI AGREMENT PM - 10 18,66
15. POLUAREA ATMOSFEREI PM - 6 18,25

PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

Problema Cod Prioritizare Scor

problemă priorităţi
Criteriul Criteriul 5
4 (Cost) (Beneficiu)
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL PM 1 104,1
(PĂDURI, SPAŢII VERZI) ŞI CONSTRUIT
(MONUMENTE ISTORICE)
Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu circa 50 PM 1 - 1 3 3 216
% (perioada 1990-2004) având drept consecinţă
scăderea suprafeţei de spaţiu verde care revine
unui bucureştean la sub 10 m2 pe cap de
locuitor
Diminuarea suprafeţelor bazelor de producţie a PM 1 - 2 3 1 64
materialului dendrologic
Creşterea numărului de suprafeţe construite, PM 1 - 3 3 1 88
terenuri private etc. în perimetrul
parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureşti
Creşterea numărului de arbori cu perioada de PM 1 - 4 3 1 60
vegetaţie depăşită sau care nu s-au adaptat
condiţiilor climatice din mediul urban
Absenţa unui sistem de reinventariere şi de PM 1 - 5 3 1 48
marcare a arborilor
Nevalorificarea Grădinii Botanice (în suprafaţă PM 1 - 6 3 1 64
totală de 17,5 ha) la valoarea reală (suprafaţa
deteriorată ca urmare a unei avarii la aducţiunea
cu apă fierbinte a RADET)
Lipsa perdelelor verzi de protecţie în PM 1 - 7 3 2 180
proximitatea zonelor rezidenţiale

205
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Diminuarea suprafeţei fondului forestier PM 1 - 8 3 3 216

Educaţia deficitară a cetăţenilor, în respectarea PM 1 - 9 3 1 60
codului bunelor practici silvice
Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural PM 1 - 10 2 1 45
urbanistice (cca. 30% din numărul total) datorită
folosinţei neadecvate, intervenţiilor,
transformărilor, absenţei activităţilor de
întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru
reabilitare/conservare
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM 2 96
Poluarea apelor de suprafaţă (râul Dâmboviţa) PM 2 - 1 1 3 144
cauzată de evacuarea apelor uzate neepurate
provenite din canalizarea municipiului Bucureşti
(nefinalizarea staţiei de epurare Glina)
Poluarea râului Colentina (salba de lacuri) PM 2-2 2 3 180
cauzată de evacuări necontrolate de ape uzate
menajere şi pluviale de către riverani în zonele:
SECTOR 1: Lacul Griviţa – Cartier Vatra Nouă şi
extinderi; Lacul Baneasa – zona
Străzilor Madrigal, Gârlei
SECTOR 2: Lacul Plumbuita – Cartier Petricani;
Lacul Fundeni – Insula Pescarilor; Lacul
Pantelimon I – malul drept
Evacuarea printr-un prea-plin în Lacurile PM 2 - 3 2 2 48
Fundeni şi Herăstrău a apelor uzate provenite
din canalizarea orăşenească (staţia de pompare
Colentina şi staţia de pompare Herăstrău) în
cazul ploilor abundente
Lipsa unei educaţii civice a populaţiei riverane PM 2 - 4 3 2 60
care aruncă deşeuri în cursurile de apă, inclusiv
în zona de protecţie
Insuficienta dotare cu coşuri de gunoi a zonelor PM 2 - 5 3 1 48
din preajma lacurilor şi cursurilor de apă
REŢEAUA DE APĂ ŞI CANALIZARE PM 3 86,4
Nereactualizarea bilanţului apelor uzate PM 3 - 1 3 1 48
evacuate în reţeaua de canalizare
Ineficienţa/subdimensionarea/inexistenţa PM 3 - 2 2 2 96
instalaţiilor de preepurare a apelor uzate

206
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

deversate în reţeaua de canalizare de către

abonaţii socio-economici
Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a PM 3 - 3 3 1 48
apei pentru uz industrial sau casnic
Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de PM 3 - 4 3 1 96
nici un operator şi care produc efecte
dezagreabile locuitorilor din zonele respective în
gropile istorice ale Bucureştiului (Cuţarida –
zona 1 Mai - sector 1, Cocioc etc.)
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile PM 3 - 5 2 2 144
prin sistem centralizat (număr de străzi fără
reţele de apă şi canalizare 1014, reprezentând
19% din totalul de străzi din Bucureşti - 5340)
CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM 4 123,6
Nerespectarea prevederilor legale privind zonele PM 4 - 1 3 3 162
de protecţie pentru sursele de apă inclusiv
pentru aducţiunile de apă potabilă
Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de PM 4 - 2 1 3 84
aducţiune şi de distribuţie a apei potabile cu
importante pierderi de apă
Sursa alternativă de alimentare cu apă a PM 4 - 3 3 3 108
Bucureştiului (fronturile subterane – în special
pentru puţurile de mare adâncime) este slab
exploatată şi riscă să se deterioreze
Neasigurarea în totalitate a surselor alternative PM 4 - 4 2 2 84
de alimentare cu apă potabilă pentru spitale,
institute de decizie locală şi regională, unităţi de
învăţământ, obiective cu rol decisiv în cazul unor
calamităţi naturale sau sociale, pentru tratarea şi
adăpostirea sinistraţilor şi/sau a victimelor
Calitatea apei de fântână este PM 4 - 5 3 2 180
necorespunzătoare din punct de vedere chimic
şi bacteriologic în zonele periferice ale Capitalei

207
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

POLUAREA APELOR SUBTERANE PM 5 134

Poluarea stratului freatic (în zonele lipsite de PM 5 - 1 3 2 180
sistem centralizat de canalizare) cauzată de:
WC-uri de tip uscat, coteţe, grajduri etc.
Lipsa unui studiu la nivelul municipiului PM 5 - 2 3 1 88
Bucureşti privind efectul poluării solului asupra
apelor subterane
POLUAREA ATMOSFEREI PM 6 82,08
Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din PM 6 - 1 1 3 120
arderea combustibililor lichizi, gazoşi şi a
combustibililor alternativi la centralele termice
nemodernizate
Insuficienţa unei strategii proprii a agenţilor PM 6 - 2 3 1 48
economici industriali care să includă şi costul
investiţiilor de mediu în vederea reducerii
imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici
disponibile (BAT-uri)
Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili PM 6 - 3 2 2 48
datorită insuficienţei echipamentelor de reţinere
a poluanţilor emişi din activităţi de depozitare,
transport şi distribuţie a carburanţilor
Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV PM 6 - 4 2 2 48
rezultaţi din instalaţiile şi activităţile care
utilizează solvenţi organici
Poluarea periodică a atmosferei datorită arderii PM 6 - 5 3 2 135
ilegale a deşeurilor menajere şi industriale
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi PM 6 - 6 2 2 48
sedimentabile datorită activităţilor din industrie
Poluarea atmosferei generată de staţiile de PM 6 - 7 2 2 48
preparare a mixturilor asfaltice
Fondul natural care favorizează existenţa PM 6 - 8 2 2 84
pulberilor în suspensie şi sedimentabile (rocile
sedimentare, regimul eolian etc.) şi datorită
ineficienţei salubrităţii stradale
Absenţa unui sistem de prognoză şi alertare la PM 6 - 9 2 3 140
scara locală în condiţiile creşterii nivelului de
poluare asociat condiţiilor meteorologice
nefavorabile

208
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Insuficienta mediatizare a efectelor poluării PM 6 - 10 3 3 126

asupra stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii
mediului din municipiul Bucureşti
Extinderea ''insulei de căldură'' a municipiului PM 6 - 11 3 2 60
Bucureşti datorită diminuării suprafeţelor verzi şi
creşterii suprafeţelor construite
Absenţa unui sistem unitar de măsurători PM 6 - 12 2 2 80
meteorologice în puncte cheie ale municipiului
Bucureşti (zone intens poluate, zone cu trafic
intens, zone cu mari aglomerări urbane, parcuri)
în vederea realizării de studii pentru
cuantificarea impactului activităţii antropice
asupra climatului local
POLUAREA SOLULUI PM 7 89
Poluarea solului în zone ''sensibile'' din Capitală PM 7 - 1 1 3 104
(parcuri, unităţi de învăţământ, în apropierea
obiectivelor economice, a arterelor de circulaţie)
(ex.: perimetrul delimitat de Drumul Carierei,
Drumul Poiana Trestiei, Drumul Poiana Fagului,
linia de centură, Şoseaua Chitilei, Str. Vălenii de
Munte, Str. Mimozei, Str. Lămâiului, Halta
Griviţa, Calea Giuleşti, zona de proximitate a căii
ferate pe tronsonul Gara de Nord - staţia Chitila,
Str. Jandarmeriei, Drumul Nisipoasa, Str.
Madrigalului, Str. Gârlei, B-dul Preciziei - în zona
haldei de zgură aparţinând fostei societăţi
URBIS, incinta S.C. FAUR S.A., platforma
industrială I.M.G.B, platforma REMAT SUD S.A.,
depoul CFR Bucureşti Călători
Absenţa unui studiu privind gradul de încărcare PM 7 - 2 2 3 120
a solului cu poluanţi
Existenţa unei poluări potenţial semnificative cu PM 7 - 3 2 3 150
plumb şi hidrocarburi a solului în zona arterelor
de circulaţie şi cu reziduuri petroliere în zona
staţiilor de alimentare cu carburanţi
Poluarea solului şi a pânzei de apă freatică PM 7 - 4 2 3 105
datorată formării depozitelor necontrolate de
deşeuri

209
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Necesitatea realizării şi reactualizării periodice a PM 7 - 5 3 1 48

Sistemului naţional şi local de monitorizare sol –
teren pentru agricultură precum şi sol –
vegetaţie forestieră pentru silvicultură, conform
OUG nr. 38/2002, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 444/2002
Necesitatea realizării şi actualizării studiilor PM 7 - 6 3 1 48
pedologice şi agrochimice
Necesitatea elaborării unui studiu care să PM 7 - 7 2 1 48
cuprindă evaluarea stării solului şi a vegetaţiei
forestiere
GESTIONAREA DEŞEURILOR PM 8 95,22
a) Gestionarea deşeurilor menajere
(colectare, transport,
depozitare/eliminare/valorificare)
Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere; PM 8 - 1 2 3 150
existenţa depozitelor de deşeuri menajere
(exemple: Sector 1 - Calea Griviţei, Str. Slt.
Teodor Neagoe, Str. Cricovului, Bd. Laminorului,
Bd. Dinicu Golescu, Str. M. Vulcănescu X Str.
Horaţiu, Str. M. Vulcănescu X Str. Berzei, Piaţa
Floreasca, Str. Nicolae Caramfil, Şoseaua
Străuleşti, Str. Fabrica de Cărămidă, Bd. Schitu
Măgureanu, Str. Petru Rareş, Str. Sagna, Str.
Buzeşti, Str. Cameliei, Str. Cameliei X Str. Gării
de Nord, Str. Constantin Noica, Str. Vasile
Pârvan, Bd. Dinicu Golescu (gara Basarab), Str.
Fluviului, Str. Afluentului, Str. Barierei, Str.
Despina Doamna, Calea Plevnei X Str. Domniţa
Ancuţa, Str. Bihor, Str. Constantin Bălăcescu,
Str. Witting, Str. Theodor Aman X Str. M.
Vulcănescu X Calea Griviţei, Str. Iulia Haşdeu,
Str. Vălenii de Munte, Str. Mimozei, Str.
Marginei, Str. Raiciu Mihalache, Str. Tarafului,
Drumul Carierei, Str. Lămâiului, Str. Chitila Triaj,
Str. Volumului, zona sălii polivalente Rapid,
Calea Giuleşti nr. 62, Str. Perfecţionării, toată
porţiunea de rambleu a căii ferate (zona Chitila
Triaj), Str. Mamaia, Str. Feroviarilor, Str. Berzei,

210
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Str. Fagului, Str. Smochinului, Str. Poiana

Codrului, Str. Insulei, Str. Copşa Mică, Str.
Haltei, Str. Alion, Str. Topraisar, Parc Energy-
club, Str. Aninului, Str. Pinului, Str. Madrigalului,
Str. Gârlei; Sector 4 - Drumul Jilavei, Str.
Moşoaia, Drumul Binelui, Str. Călţunaşi, Str.
Panselelor, Str. Anton Bacalbaşa, Str. Gârniţei,
Str. Tulnici, Str. Frumuşani, Str. Şoldanului, Str.
Moldoviţa, Aleea Moldoviţa, Aleea Emil
Racoviţă, Str. Democraţiei, Aleea Tomeşti, Str.
George Georgescu, Str. Poiana Florilor, Piaţa
Filaret, Bd. Regina Maria X Str. Tismana, Bd.
Regina Maria X Str. C-tin Silvestri, Piaţa
Concordiei, Bd. Mărăşeşti X Str. Candiano
Popescu, Calea Şerban Vodă X Str. Valeriana
Prescurea, Piaţa Bucur, Splaiul Unirii X Str. Între
Gârle, Splaiul Unirii X Str. Avalanşei, Calea
Văcăreşti nr. 86, Str. Maria Tănase X Bd.
Gheorghe Şincai, Str. Mocăncuţei, Bd.
Tineretului X Str. Livada cu Duzi, Calea
Văcăreşti X Str Mărţişor, Str.Grâului, Str.
Radului, Drumul Găzarului-spălătorie, Şos.
Olteniţei X Str. Huşi, Calea Şerban Vodă X Str.
Hans Cristian Andersen, Şos. Giurgiului nr. 33,
Şos. Gurgiului X Str. Acţiunii, Str. Acţiunii nr. 85,
Str. Cercetătorilor; Sector 5 - zona Prelungirea
Ferentari (N.D. Cocea – Zeţari) şi zona
Prelungirea Ghencea; Sector 6 – Malul Lacul
Morii; suprafeţe agricole degradate 54,3 ha
(sectorul 1 - 8,36 ha, sectorul 2 - 1,30 ha,
sectorul 3 - 10,88 ha, sectorul 4 - 13,22 ha,
sectorul 5 - 9,46 ha, sectorul 6 - 11,08 ha);
puncte de depozitare necontrolate pe terenuri
virane sau spaţii verzi
Lipsa/numărul insuficient de recipiente şi de PM 8 - 2 3 1 80
coşuri de gunoi stradal, atât în locurile
aglomerate cât şi la periferia Capitalei
Inexistenţa unui proces de tratare prealabilă PM 8 - 3 1 3 80
eliminării finale prin depozitare (de ex. balotare

211
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

în vederea reducerii volumului, tratare mecano -

biologică) sau de colectare selectivă a deşeurilor
de la populaţie (case sau blocuri)
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a PM 8 - 4 1 3 144
deşeurilor care să fie eficient din punct de
vedere economic şi care să asigure protecţia
sănătăţii populaţiei şi a mediului
Deficienţe în colectarea selectivă a deşeurilor PM 8 - 5 2 2 80
din ambalaje provenite de la unităţile/societăţile
comerciale
Degradarea solurilor şi a pânzei de apă freatică PM 8 - 6 2 3 150
în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri
Existenţa autovehiculelor abandonate şi absenţa PM 8 - 7 2 1 78
unui sistem eficient de colectare/valorificare a
acestora
Managementul defectuos al deşeurilor rezultate PM 8 - 8 3 1 120
din construcţii si demolări
Campanii reduse de informare a publicului cu PM 8 - 9 2 2 80
privire la beneficiile recuperării, reciclării şi
valorificării anumitor tipuri de deşeuri
Insuficienţa implementării colectării selective a PM 8 - 10 2 3 80
deşeurilor de la populaţie în vederea valorificării;
Insuficienta dezvoltare a pieţei deşeurilor
reciclabile care să rezolve problema valorificării
lor
Lipsa unor programe specifice pentru educarea PM 8 - 11 3 2 60
populaţiei privind: colectarea selectivă a
deşeurilor şi a unor programe de informare a
populaţiei privind beneficiile sistemului de
colectare selectivă
Slaba dotare a agenţilor de salubritate cu utilaje PM 8 - 12 3 2 60
specifice şi recipiente de precolectare
(containere, pubele, utilaje de transport etc.)
Absenţa unor mijloace de reducere a cantităţii PM 8 - 13 2 3 80
de deşeuri generate în municipiul Bucureşti,
diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri
eliminată la depozitele de deşeuri
b) Gestionarea deşeurilor periculoase

212
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

(colectare, transport,
depozitare/eliminare/valorificare)
Tratarea/eliminarea necorespunzătoare a PM 8 - 14 1 3 132
deşeurilor periculoase
Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeurile PM 8 - 15 3 1 92
periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi mici,
becuri cu vapori de mercur, altele)
Managementul incorect al deşeurilor periculoase PM 8 - 16 1 3 120
spitaliceşti (arderea în crematorii) şi a deşeurilor
de medicamente
Număr insuficient de societăţi comerciale PM 8 - 17 3 1 48
implicate în gestionarea deşeurilor de uleiuri,
anvelope, baterii şi acumulatori
c) Gestionarea deşeurilor industriale
(colectare, transport,
depozitare/eliminare/valorificare), cu
precădere a celor "istorice"
Insuficienta preocupare a agenţilor economici de PM 8 - 18 3 2 80
a gestiona deşeurile din activităţile proprii
PERICOLE GENERATE DE PM 9 104
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE
Existenţa clădirilor degradate, cu pericol de PM 9 - 1 1 3 104
prăbuşire la solicitări seismice/pericole
deosebite generate de catastrofe:
- zona ultracentrală (unde se află majoritatea
construcţiilor antebelice) – pentru pericolul
reprezentat de seisme;
- zonele de margine ale sectoarelor (unde se
află multe construcţii executate din materiale
neignifuge) – pentru pericolul reprezentat de
incendii;
- zonele nesalubrizate corespunzător – pentru
pericolele reprezentate de epidemii, epizootii şi
dezvoltarea germenilor patogeni şi a
potenţialului infecţios;
- zona oraşului Bucureşti cu clădiri vechi de
peste 50 de ani şi zonele cu construcţii care nu
respectă normele seismice

213
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

TURISM ŞI AGREMENT PM 10 68,66

Insuficienţe privind amenajarea zonelor de PM 10 - 1 3 1 88
agrement din punct de vedere igienico-sanitar,
al gestiunii deşeurilor şi al locurilor speciale de
preparare a hranei în aer liber; capacitatea
redusă a ştrandurilor
Practicarea turismului de agrement neorganizat PM 10 - 2 3 1 64
(în special în păduri; degradarea peisajului prin
folosirea focului la prepararea hranei, resturi
menajere)
Slaba preocupare privind valorificarea PM 10 - 3 2 1 54
potenţialului turistic al Capitalei
URBANISM ŞI MEDIU PM 11 108,11
Suprafaţa deficitară a zonelor verzi PM 11 - 1 1 3 100
Insuficienţa arterelor rutiere ocolitoare PM 11 - 2 2 2 124
Locuri de parcare insuficiente pentru PM 11 - 3 1 3 92
autovehicule, fapt care conduce la parcarea
acestora pe spaţiile verzi şi/sau pe trotuare
Deficienţe privind zonarea urbanistică (ex.: PM 11 - 4 3 1 104
delimitarea zonelor rezidenţiale de cele
industriale şi/sau comerciale)
Amenajarea necorespunzătoare a PM 11 - 5 3 1 84
amplasamentelor de colectare a deşeurilor
menajere în containere sau pubele (fără
împrejmuire, fără posibilitatea supravegherii,
fără conectare la canalizarea menajeră, fără
surse de apă)
Lipsa izolaţiei fonice a unor construcţii PM 11 - 6 1 2 78
rezidenţiale în zonele urbane
Lipsa traseelor special amenajate pentru PM 11 - 7 2 3 135
biciclişti
Absenta studiilor referitoare la efectul radiaţiilor PM 11 - 8 2 2 144
electromagnetice generate de staţiile fixe de
emisie-recepţie (antenele aparţinând operatorilor
de telefonie mobilă) asupra mediului
Urbanizarea accelerata în neconcordanţă cu PM 11 - 9 3 1 112
posibilităţile susţinerii acesteia (mai ales sub
aspectul reţelelor edilitare) pentru toate “spaţiile

214
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

libere” din sectoarele Capitalei

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI PM 12 146,33
Insuficienţe privind corelarea dintre sistemul de PM 12 - 1 2 3 150
monitorizare a calităţii mediului şi evoluţia
sănătăţii umane
Insuficienţa studiilor privind impactul zgomotului PM 12 - 2 2 2 144
urban asupra stării de sănătate a populaţiei
Insuficienţa studiilor specifice relaţiei mediu- PM 12 - 3 2 3 145
sănătate umană, cu utilizarea ambelor tipuri de
informaţii, în vederea cuantificării efectelor
poluării asupra populaţiei
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM 13 99
Informare şi educaţie deficitară a populaţiei PM 13 - 1 2 2 48
privind protecţia mediului/problemele de mediu
din Capitală
Nivelul scăzut al reacţiei comunităţii la PM 13 - 2 3 1 120
agresarea factorilor de mediu
Insuficienţa implicării tuturor factorilor interesaţi PM 13 - 3 3 3 144
din: învăţământ, administraţie, ONG-uri, în
educarea ecologică a populaţiei
Insuficienţa unor programe extinse de PM 13 - 4 2 2 84
educare/informare în masă a populaţiei privind
efectele poluării asupra sănătăţii
FONDURI INSUFICIENTE PENTRU PM 14 102,8
SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE
MEDIU/ASPECTE
LEGISLATIVE/NECONFORMITĂŢI
Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de PM 14 - 1 2 3 130
preaderare de către administraţia publică locală
şi agenţii economici
Lipsa unui sistem informatic integrat pentru PM 14 - 2 2 2 132
managementul problemelor de mediu
Slaba capacitate de implementare a Agendei PM 14 - 3 3 1 48
Locale 21 la nivelul oraşului Bucureşti
Absenţa unei pregătiri continue a specialiştilor în PM 14 - 4 2 2 120
domeniul protecţiei mediului şi a funcţionarilor
publici, direct proporţional cu solicitările reale de
abordare a obiectivelor de mediu la nivel

215
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

comunitar
Capacitate redusă pentru realizarea şi difuzarea PM 14 - 5 2 2 84
materialelor informative şi de conştientizare a
populaţiei în ceea ce priveşte aspectele de
protecţie a mediului
TRANSPORTUL RUTIER PM 15 109,72
Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care PM 15 - 1 1 3 144
trama stradală este subdimensionată
Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de PM 15 - 2 2 2 132
fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu
pentru arterele urbane
Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale PM 15 - 3 3 2 105
oraşului
Lipsa spaţiilor Park&Ride pentru a limita accesul PM 15 - 4 1 3 96
vehiculelor în zona centrală
Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a PM 15 - 5 2 2 124
carosabilului prin parcări parazitare
Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în PM 15 - 6 1 2 57
punctele majore de penetrare a arterelor de
transport
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier PM 15 - 7 3 3 180
(emisii de noxe provenite de la gazele de
eşapament datorită existenţei unui parc auto cu
uzură morală şi uzură fizică înaintată, menţinut
în circulaţie)
Absenţa sistemelor de management de trafic PM 15 - 8 2 2 96
care să regleze fluxurile de trafic şi să
prioritizeze transportul public
Depăşirea CMA la poluanţi specifici proveniţi din PM 15 - 9 3 1 132
trafic înregistrate de staţiile de monitorizare a
calităţii aerului aparţinând A.R.P.M.B. – Cercul
Militar şi Mihai Bravu
Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a PM 15 - 2 1 36
tuturor străzilor din municipiul Bucureşti 10
Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, PM 15 - 3 2 105
subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut de 11
CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate;
poluare sonoră şi/sau prin vibraţii

216
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

REZULTATELE PRIORITIZĂRII PROBLEMELOR DE MEDIU

Nr. COD SCOR

CATEGORII DE PROBLEME DE MEDIU
crt. PROBLEMĂ PRIORITIZARE
1. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI PM - 12 146,33
2. POLUAREA APELOR SUBTERANE PM - 5 134
3. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM - 4 123,6
4. TRANSPORTUL RUTIER PM - 15 109,72
5. URBANISM ŞI MEDIU PM - 11 108,11
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PĂDURI,
6. SPAŢII VERZI) ŞI CONSTRUIT (MONUMENTE PM - 1 104,1
ISTORICE)
PERICOLE GENERATE DE
7. PM - 9 104
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE
FONDURI INSUFICIENTE PENTRU SOLUŢIONAREA
8. PROBLEMELOR DE MEDIU/ASPECTE PM - 14 102,8
LEGISLATIVE/NECONFORMITĂŢI
9. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM - 13 99
10. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM - 2 96
11. GESTIONAREA DEŞEURILOR PM - 8 95,22
12. POLUAREA SOLULUI PM - 7 89
13. RETEAUA DE APĂ ŞI CANALIZARE PM - 3 86,4
14. POLUAREA ATMOSFEREI PM - 6 82,08
15. TURISM ŞI AGREMENT PM - 10 68,66

217
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

178
Bucureşti Planul Local de Acţiune pentru Mediu

178