P. EMANUEL E. NECULA, & CONSULTING ENGINEERS 414 MAIN STREET, PORT JEFFERSON, NY 11777 Phon Email: eeneculapc@aol.com Miercuti, 1 august 2007 Catre: Curtea de Apel Craiova Sectia Contencios Administrativ si Fiscal In atentia: Domnului Presedinte Re: Dosarul nr, 10747/63/2007 Re: Suspendarea Lucriirilor de construire la Proiectul Cathedral Plaza Strada Berthelot nr. 11-15, Sectoral 1, Bucuresti, Romania Onorata Instanga: Citind presa romaneasci pe Intemet am aflat ci Tribunalul Dolj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a aprobat cererea Arhiepiscopiei Romano- Catolice Bucuresti de suspendare a autorizafiei de construire si de sistare a Iucritilor de construire la Proiectul Cathedral Plaza, pani la solutionarea pe fond a cauzei. in acelasi timp, imi exprim ingrijorarea fata de insecuritatea grava si nesiguranta cauzate de pericolul iminent, prezent si viitor, in caz de cutremur, atat pentru investitia in sine dar mai ales pentru proprietifile invecinate situate in_imediata apropiere, inclusiv Complexul Catedralei Romano Catolice Sfintul Iosif din Bucuresti, acest pericol perpetuandu-se inca de la inceputul lucririlor de construire, demarate in luna martie 2006. In condifiile in care activitatea de construire a proiectului de referinfa va continua, starea de lucruri existenta se va agrava devenind pe zi ce trece din ce in ce mai acuta, iar sansa unor pierderi imense materiale si de vieti omenesti in zona proprietarilor marginase, in cazul ynui cutremur major, similar cu cel din 4 martie, 1977, va deveni din ce in ce mai mare, Ing. Emanuel B, Necula, PE Pagina 1 1/8/2007 (631) 331-0526 @ Fax: (631) 331 2388A. Preambul: Activitatea de construire a imobilului Cathedral Plaza in|imediata vecinatate a Catedralei Romano Catolice din Bucuresti este contestatfi de ARCB inc& de la inceputul lucrarilor de construire din motive intemeiate| Situafia vecinatatilor turnului Cathedral Plaza dar mai ales a Catedralei Sfantul Iosif, monument istoric de clasi ,,A”, cu valoare local si universali si a Palatului Episcopal, monument istoric si de arhitecturi de clas ,B”, recunoscute protejate prin legea or. 422/2001 este foarte serioata si special a justitiei Roménesti din motivele enum anexati. Tribunalului Dolj, sectia Contencios Administrativ sj Fiscal are de acum privilegiul si audieze public acest si judec¢ in conformitate cu legislatia romaneasca existenta, pri meritele sale. Hotirarea acestei Curfi de suspend Ing. Emanuel E. Necula, PE Pagina 2 1/8/2007Acest pericol iminent, pentru proprietitile invecinate situate in imediata apropiere pe o raza de circa 60 de metri, inclusiv Complexul Catedralei Romano Catolice Sfintul Iosif din Bucuresti, este real si se perpetueazi agravant, inc& de la inceputul lucririlor de construire, sub privirile lipsite de interes ale Autorit&tilor Roméne abilitate pentra rezolvarea acestui caz, devenit notoriu atét pe plan intem cat si pe plan international. Fotografiile prezentate in Fig. 1, reprezinta structura zvelta a proiectului de referinta, aga cum arita acum céteva luni in urma, la poalele tumului, se poate observa clidirea Catedralei Sfintul Iosif vizuta din fata si din curtea complexului Catedralei. B, Cauzele Pericolului: Acest pericol imediat si permanent este cauzat de: 1. Multitudinea de modificari substanfiale aduse proiectului in special in infrastructura, documentate de mine in Anexa I; 2. Solutia tehnologica deosebit de periculoasa, unica de altfel, prin care sa ridicat scheletul de otel al turmului cu mult timp inante de betonarea nnucleului central, pericol admis acum chiar de expertul tehnic al Paratei, dar mai cu seama de catre actualul inginer proiectant, In practica internafionala, unde forfele laterale predominante sunt cele produse de vant ca urmare a unui Uragan, Ciclon sau Taifim, nucleul central din beton armat, in combinafie cu structura metalica, datorita Intérzicrilor mari si al costurilor exagerate de executie, se foloseste din ce in ce mai rat. In aceste conditi, de obicei, nucteul din beton armat fie ca se ridica inaintea scheletului metalic prin tehnologia de glisare, folosindu-se coffajele glisante, fie in tandem cu scheletul de otel, : ; diferenta dintre cele doua iahinmien tt sisteme find de maximum ; doua pana la patra etaje. In zonele cu seismicitate ridicata similare cu cele din Romania, cum ar fi tarile din zonele prezentate in poza alaturata, si cu terenuri de fundare dificile, nucteul central din beton armat, contestat de mine cu atat vehementa, a fost aproape climinat in totalitate el fiind Ing. Emanuel E. Necula, PE Pagina 3 1/8/2007inlocuit cu alte sisteme mult mai ugoare si integrala cu scheletul metalic al cladirilor, problemele descrise de mine in documentatia istente care fac parte leliminandu-se astfel constructiilor situate pe proprietatile invecinate Plaza, inclusiv al Complexului Catedralei Sfant determina impactul in caz de cutremur al Tosif, pentru a se stui proiect asupra 4422/2001, potrivit prevederilor Legii constructii, cu modifickrile ult notarial al vecinilor, in speta ARCB, do Certificatul de Urbanism cat si prin avizele Cultelor (MCC) din februarie 2006, si al Insp Constructii (SC) din Octombrie, 2005. , privind calitatea in si fara acordul ente cerute atét de inisterului Culturii si joratului de Stat in 4, Marirea greutatii clidirii pe masura ce proiecthl avanseaz& datorita sarcinilor gravitafionale care apar prin ist treptata 2 betonului armat in nucleul central al structurii incepand de 14 cota zero in sus; 5. Calitatea proasta a lucririlor executate, evidenfigta prin rapoartele de inspectie ale ISC; 6. Numeroase alte deficiente prezentate pe larg in Anexa I si in raportul ISC din 10 Mai, 2006. C. Reguli Fundamentale de Proiectare Antiselsmici in Practica International’: In zonele cu seismicitate ridicata si terenuri de fundare| dificile, din punct de vedere structural, exista sase (6) reguli fundamentale in|practica de Proiectare Antiseismica a structurilor inalte. Aceste reguli sunt: 1. Greutatea total a cladirii trebuie si fie, cat se|poate de mica, si in particular si nu depaseasci greutatea pimantultji excavat din incinta cladirii, in vederea instalarii infrastructurii si a sistemului de fundatii. Astfel tasirile totale provenite din incarcarile |gravitationale vor fi reduse la minimum, iar fenomenul de inclinare care apare ca urmare a unui cutremur major poate fi nesemnificativ. Dq asemenea, in timpul Ing. Emanuel E. Necula, PE Pagina 4 1/8/2007unui cutremur major, fenomenul de oscilare in plan orizontal al infrastructurii datorita momentului de rasturnare creat de fortele de inerfie orizontale care sunt direct proporfionale cu greutatea cladirii, va fi redus substantial, influenta asupra solului si fundafiilor structurilor din vecinatati fiind minim. 2. Rezisten{a structural la incirciri gravitationale si orizontale (vant sau cutremur) trebuie asigurat%, obligatoriu, atat prin proiect cd si prin tehnologia de executie in santier att in toate fazele de construire cat si pe perioada de existent functionali a cladirii; 3. Deplasatile relative de nivel precum si deplasarea la varf a structurii in situatia cea mai defavorabila nu trebuie sa depaseascd anumite valori bine definite de standardele si normativele in vigoare, atat in toate fazele de construire cat si pe perioada de existenfi functional a cladirii, pentru asigurarea atét a confortului dar mai ales a stabilitatii structurale si a asigurarii elementelor ne structurale (pereti interiori, instalatii, elementele de sticla tip cortina ale fatadelor); - incarcarile utile de calcul a elementelor de rezistenfa ale etajului curent inmulfite cu un coeficient numeric pentru impact, trebuie si fie cel putin egale squ mai mari decat greutatea total a etajului de deasupra, pentru a se evita prabusirea in lant si/sau colapsarea parfialé sau total a cladirii in cazul unui incendiu catastrofal la un etaj superior, pe intreaga durati de existent functionala a cladirii; - Elementele ne structurale cum ar fi, perefii cortina gi alte elemente de fafadi, echipamente mecanice etc. precum si elementele de prindere de structura de rezistenti ale acestora, trebuie dimensionate suficient de conservativ pentru a fine seama de toate forfele gi migcarile tridimensionale 1a care sunt expuse atat in timpul instalarii cat si pe durata de existent funofionala a cladirii. 2 . Impactul asupra constructiilor invecinate, atit in execufie cit si apof fn exploatare trebuie redus la maximum; Din cele destise in documentatia atasat, prin modul in care s-a autorizat constructia, prin modificdrile ficute proiectului precum si din revelatiile care au apirut in declaratiile ficute de experfii Paratei, rezult& c& nici una dintre Ing. Emanuel E. Necula, PE Pagina 5 1/8/2007aceste li fundamentale nu au fost Iuate in seam’, credndu-se astfel regul condifii imediate prin care siguranfa si protectin privata a persoanelor fizice si/sau juridice, protejate Legea Nr. 422/2001, si nu fie asigurate, potriyit nr,10/1995, privind calitatea in constructii, eu modif D. Consecinge: vila din proprietatea sau ne protejate de prevederilor Legii icdrile ulterioare. Fara a lua in discufie aspectele legate de tolerarea incalcsrilor prevederilor legislatiei roménesti in vigoare, precum si cele cu privire la legalitatea si Validitatea autorizatiei de construire, asi dori si rhai fac si urmitoarele observafii cu privire la urmatoarele aspecte reclamat dup cum urmeazi: de c&tre constructor, 1, Prin modificarile structurale ficute in infrastruptura proiectului initial de citre actuala echipa de proiectare (vezi Anexa I), impermeabilizarea cu succes a subsolurilor, dupa pirerea mea, hu se va putea realiza niciodata, datorité detaliilor ne corespunzitoard condifiilor create prin modificsrile ficute in infrastructura, pentru interfata dintre marginile planseelor si perefii mulafi, precum si pentru int erfaja dintre radierul general si pere{ii mulafi, drept pentru care abeste infiltratii se vor produce oricum, Continuarea lucrarilor de hidrot are in infrastructura pe baza unor detalii gresite, nu sunt justificaté, in condifiile in care tasirile diferenfiate dintre zona turnuiui care include si postamentul (infrastructura, cu cele 4 subsoluri), si pereffi mulati, nu au fost consumate; x . Consecinjele de naturt financiara au fost asumate clar de citre reprezentangii beneficiarului/proprietarului din shomentul in care s-au aventurat cu indarjire intr-o astfel de Jucrare cu fost continuate in pofida lucrurilor scoase Ia ive: autorizatie contestata att de Inspectia de in justifie incd din luna aprilie 2006. Timp de i un an lucrarile au Stat in Construcfii, prin raportul din 10 mai 2 6, cAt si de Comisia Speciali de Ancheti a Senatului Roméaniei. [La Paragraful 1 din premizele Concluziilor Hotararii Senatului Nr. 40/ noiembrie 2006, se evidentiazi faptul cd in autorizafia de construire nu s-a mentionat proiectantul si proiectul de structura, nu s-a obt{nut acordul vecinilor, nu s-a efectuat expertiza tehnicd asupra ne in! (Catedrala Sfantul Iosif, monument istoric si di wA”) in caz de cutremur iar decizia de clibel uentirii vecinatafilor arhitecturd de clasa re a autorizatici de construire s-a faicut pe baza unor informatii eronate furnizate de c&tre Ing, Emanuel E, Necula, PE Pagina 6 1/8/2007reprezentantii| beneficiarului/proprietarului, Primariei Sectorului 1, cum ar fi si Expertiza Tehnica-Studiu de Impact realizata de proiectantul SC Popp si Asociafii, lucrare tehnici contestata de tofi specialistii audiati de Comisia Senatului, si recunoscut’ ca ne fiind expertiza tehnica chiar de proiectant asa cum reiese din Raportul Inspectoratului de Stat din 10 mai 2006. Mai mult decat atta, considerim ci expunerea financiari a celor implicafi in construirea proiectului de referin{A ca rezultat a unor pagube inestimabile materiale si umane, produse ca urmare a unui cutremur de intensitate major, sunt exponential mai mari decat cele cuantificate cu exagerare acum. Anularea definitiva si irevocabila a autorizafiei de construire ar fi un act de binefacere pentru tofi, act in urma cituia toate partile ar avea de castigat; 2 . Consecinfele de natura social prezentate de constructor, sunt exagerate si ele in contextul in care forfa de munca in domeniul constructiilor, in special cea calificata, este cu mult sub ceringele si nevoile piefii datorita salariilor scizute si condiiilor necompetitive oferite de ciitre firmele de constructii din Romania. Dupa toate cele, constructorul gi-a asumat si el nigte riscuri end s-a angajat si realizeze si si continue luctirile de construire pe baza unei autorizafii de construire contestatd de peste un an si jumitate in justitie. E. Concluzii Argumentele exprimate de cAtre cei doi specialisti la cererea Paratei sunt extraordinare, admitand ca acum, in cazul unui cutremur major structura turnului va fi grav avariata, iar elementele ne structurale se vor prabusii. Argumentul este asemanator cu argumentul unui grup de militanfi sinucigasi care ar conduce o masgina indesata cu trotil pe Autostrada Soarelui pe linia mediana, in sens invers, cu 0 viteza cu mult peste limita maxima de viteza legala, care, sunt urmariti si somati de politia rutiera sa opreasca, iar prin radio comunica autoritatilor, la indicatiile celor care ii suporta, sa fie lasati sa-si duca misiunea pana Ia capt, pentru ca rezultatul in final va fi acelasi, dar localizat si fara prea multe daune colaterale. In acest caz, ce sa-r putea face? (a) Se va incerca un argument despre faptul ca viata este mai presus decat orice? (b) Vor fi opriti prin orice mijloace si fortati sa desamorseze fitilele infasurate in jurul gatului? (c) Vor fi lasati sa mearg& pana la capat, declarandu-se stare de alerta cod Rogu, sau (d) Se va ignora in mod voit situafia si se va astepta ca dezastrul sa se intémple in orice clipa ?!. Ing. Emanuel E. Necula, PE Pagina 7 8/2007Din motivele enumerate mai sus precum si cele care reies din documentafia anexata, lucririle de construire ale acestui imobil trebuie oprite pind la solufionarea pe fond a cauzei. Tot ceea ce reprezinti un pericol public iminent trebuie climinat imediat, pe cheltuiala | celor implicati in realizarea in acest mod deosebit de periculos al proiectului de referinta, imediate si viitoare deosebit de grave prin care siguranta si protectia civiki din proprietatea privata a persoanelor fizice si/sau juridice, protejate sau neprotejate de Legea Nr. 42/2001, si nu fie asigurate, potrivit prevederilor Legii nr.10/1995, privind calitatea tn constructii, cu modificarile ulterioare. Astfel, structura de rezistenti a scheletului de otel de deasupra etajului sapte trebuie si fie demontata, bolt cu bolt, grinda ¢u grinda si stalp eu stilp si pusa intr-o magazie pentru conservare, |impreund cu toate elementele ne structurale montate de la etajul sapte in sus, evitandu-se astfel orice pericol care ar putea apare in prezent sn viitorul apropiat, pericol creat prin iresponsabilitatea profesionali a celor implicati in modificarea si promovarea acestui proiect. fina la solutionarea pe fond a cauzei, tot ceea ce s-a construit pant la etajul 7, beton si ofel se poate pune sub conservare, prin invelire cu folii de plastic pe toate fatadele pan’ la etajul 7 inclusiv. Consider ci finalizarea structurii aga cum a fast promovata prin proiectul modificat, cu nucleul central betonat cu mare intarziere fati de structura metalich ajunsi la etajul 19, asa cum) solicit’ in prezent investitorul, va accentua pericolul fn caz de| cutremur asupra veciniititilor pe o raz de circa 60 de metrii in jurul noii constructii. Pe de alti parte continuarea Incrarilor in acest/moment agraveazi dificultitile ulterioare de demolare, daci o instanfi de judecata va constata ilegalitatea autorizafiei de construire si Implicit va dispune readucerea la situafia anterioari/initiali in conformitate cu legislatia romaneasca existenta. In condifiile in care nu s-a ficut nici-un efort de c&tre protagonistii acestui proiect, pentru eliminarea la maximum a pericolului declarat acum ca fiind iminent, precum si ignorarea totala a legislatiei Romangsti existente dar mai ales prevederile legilor, 10, 50 si 422, privind calitatea in constructii, conditiile necesare care trebuie indeplinite pentru eliberarea autorizatiei de Ing. Emanuel E, Necula, PE Pagina 8 1/8/2007construire precum si asigurarea siguranfei si a protectiei civile din proprietatea privata a persoanelor fizice si/sau juridice, consider ci este oportuni si-bineveniti o examinare publicé, am&nunfiti a condifiilor in care sea eliberat autorizatia de construire de catre Primarul Sectorului 1 sub incidenfa legilor existente, validitatea acesteia, pericolul public pe care il reprezinta proiectul de referinf&, acum $i in viitor, sa se revada, printr-un control cronologic, amnunfit si riguros, legalitatea si oportunitatea tuturor documentatiilor de specialitate referitoare la proiectarea, autorizarea si constituirea imobilului Cathedral Plaza, si daca se constata ilegalitatea actului de eliberare a autorizafiei de construire, si se dispund oprirea definitivi si irevocabild a realizarii constructiei, in conformitate si cu Hotirarea Senatului Romaniei, Nr. 40/2006, publicata in Monitorul Oficial Partea 1, Nr. 934 din 17/11/2006. Cu speranta c& cele prezentate mai sus, vor fi de folos in formularea unor opinii cu privire la starea existent de lucruri inchei, nu inainte de a VA ura mult succes in solufionarea acestui caz. Cu deosebita stima si consideratie, Ing. Emanuel E. Necula, PE Atasamente : & Anexa I- Raport Tehnic catre ISC, datat 29 Mai, 2006; '. Anexa II Nota tehnica referitoare la Autorizatia de Construire Nr.179/18/B/43074/24.02.2006, beneficior S.C. MILLENNIUM BUILDING DEVELOPMENT SRL ©. Date Personale Ce: Fenechiu & Asociatii Avocat Daniel Fenechiy ‘Avocat Gabriela Savu Ing. Emanuel E, Necula, PE Pagina 9 1/8/2007Luni, 29 Mai, 2006 Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) Strada Apolodor Nr. 17, Sector 5, Bucuresti, Romania In tenia D-nei: Prof.Univ. Dr. Ing. Dorina Nicolina Isopescu Inspector de Stat in Constructii Re: Proiectul Cathedral Plaza Strada Berthelot nr. 11-15 Sectorul 1, Bucuresti, Romania Onorata Doamna Inspector de Stat: Prin prezenta, in numele colectivului de specialisti pe care i] reprezint, va aduc la cunostiinta ca, incepand cu data de Miercuri, 10 Mai, 2006, ne-am retras si am sistat in mod unilateral contractul de parteneriat intre firma americana de consultanta in domeniul ingineriei structurale pe care o reprezint in calitate de Presedinte,“Emanuel E. Necula, Consulting Engineers PC” (EENCE), si firma romanesca de consultanta in domeniul ingineriei structurale SC Popp & Asociatii SRL (P&A), din motivele descriese in copia atasata, Totodata va informez urmatoarele: A. Date generale si introductive 1. Toata documentatia tehnica pentru care am fost co-autori cu responsabilitati limitate, bine definite (rapoarte tehnice si de calcul, Pproiect de infrastructura si suprastructura, conformarea geometriei structurii, detali tipice de executie, soluti structurale cu privire la proiectarea compozita (BAR) a intregii structuri, note de calcul, desene: RS-100...RS-113, RS-201...RS-206, si RS-301...RS-306, memorii tehnice, etc.), documentatie predata proiectantului general EMANUEL E. NECULA, PE Page 1 5/29"2006EMANUEL E, NECULA, PE Page 2 Westfourth Architecture PC/SA la New York si si reprezentantilor Investitorului/Proprietarului, la data de 15 noiembrie 2004, o retragem in mod unilateral si definitiv. Acest proiect a fost realizat la cererea proiectantului general Westfourth Architecture PC/SA pentru inlocuirea proiectului de structura original, predat pentru autorizatia de structie (PAC) in anul 2000-2001. Dupa cum se stie, printre motivele pentru care acest proiect a fost blocat la Primaria Generala a italei au fost si problemele legate de modul propus de executie| al infrastructurii si sistemul propus de protejare a structurilor situate pe proprietatile invecinate proiectului de referinta, in lumina ui produs la biserica Armeneasca. Noul proiect propus, a adus imbunatatiri substantiale atat partii de proiect pentru infrastructura cat si partii de proiect pentru suprastructura, echipa de proiectare fiind complet diferita, dupa cum reiese din cartusul de referinta al plansclor sus mentionate. . Contradictoriu contractului intitulat “Asociere profesionala pentru realizarea proiectului de structura al cladirii de réferinta” fostii nostri parteneri, P&A, dupa data predarii proiectului pentru faza PAC-PT din 15 noiembrie 2004, au continuat sa se implice in paralel si in afara cadrului contractului de referinta cu alte parti (proiectant general, proiectanti de specialitate, beneficiar, const yr, autoritati, etc.) implicate in realizarea proiectului de referinta, |luand decizii, dand sugestii si efectuand modificari radicale in projectul de rezistenta, daunatoare proiectului si proprietatilor invecinate, toatea acestea find facute fara stirea si/sau fara consimtamantul nostru ca parteneri si colaboratori. Ca urmare, consideram aceaste attiuni, constiente si unilaterale, ca incalcari categorice ale prevederilor contractuale de parteneriat, iar folosirea, insuirea si/sau modific neautorizata a proiectului, partiala sau totala, 0 consideram ca/o incalcare grava a prevederilor din Legea nr.8/1996 - Legea dreptulii de autor, cu toate modificarile ulterioare, rezervandu-ne drepturile de a actiona in instanta P&A, conform legii. Va atasam dovada folosirii proiectului de catre P&A pentru informare. Din cate stiu, nu exista o firma de consultanta numita SC Popp & Asociatii SRL, in Statul New York, dupa cum reiese din cartusul refolosit si modificat de firma SC Popp & Asociatii, SRL. 5/29/20063. Dupa predarea proiectului din 15 noiembrie 2004, pe data de 29 Mai, 2005, am adys la conostiinta Investitorului/Proprietarului cladirii de referinta, fazele care trebuiau urmate si care conditionau inceperea constructiei cladirii, faze care se pare ca au fost ignorate in totalitate de catre echipa de specialisti care il reprezinta in Romania. 4, In conformitate cu legea No.10 si legea No.50, antreprenorul general Willbrrook Construct SRL, infiintat adhoc cu cateva luni inainte de a incepe lucrarile de constructii, pe data de 12 ianuarie/2006, si act aditional #14 din 17 ianuarie/2006, mu indeplineste conditiile de calificare impuse de lege pentru a conduce Iucrarile unui astfel de proiect, ne avand calificarea si experienta necesara pentru a conduce si administra operatiunile de proiectare si de executie ale proiectului de referinta, |nici ca persoana juridica si nici ca personal. fizic, aducand in felul acesta un mare deserviciu tuturor celor care, cu mare bunavointa, au participat si inca mai participa la eforturie complexe de realizare a proiectului de referinta, (autoritati, proiectant general, proiectanti de specialitate, investitor/proprietar, constructor, etc.) . 5. Ca urmare a pozitiei noastre intransigente cu privire la cerintele impuse de reprezentantii din Romania ai Investitorului/Proprietarului privind, modul de abordare al proiectului, fazele de proiectare si coordonare, fazele si necesarul de avize pentru obtinerea autorizatiei de constructie, calitatea si termenii de execut i lucrarilor de constructie, necesitatea unor expertize obligatorii in conformitate cu Ordinului 777/2003, la categoriile Al, A2, Af, C, E, si B1, evitarea cu desavarsire a conflictului de influenta, mentinerea transparentei_in efectuarea ttanzactiilor de orice natura, etc., reprezentantii Investitorului/Proprietarului, au solicitat serviciile de consultanta ale altor firme printre care si ale firmei P&A, sa continue eforturile de proiectare ale cladirii de referinta in scopul de a accelera si inlesni procesul de aprobare, evitand pe cat se poate fazele impuse de noi. 6. Dintr-o examinare rapida si sumara a documentatiei proiectului modifieat de catre firma P&A, am constatat o serie intreaga de heajunsuri pe mai multe planuri (cercetare, tehnic si legislativ), pe care dorim sa vi le aducem la cunostiinta, dupa cum urmeaza : EMANUEL FE, NECULA, PE Page 3 5/2912006B. Modificari neautorizate facute in proiect de efectuate de catre reprezentantul beneficiarului: 1, Retragerea peretelui mulat de pe linia propri proprietatii cu complexul Catedralei Catolice Sf. tui dea lungul axei A; P&A si studii ne gtatii dinspre linia if, si pozitionarea 2. Rezemarea stalpilor no. 1, 5, 9, 13, 14 si 15 pe peretele mulat; 3. Introducerea de stalpi inclinati pe axa 5 intre cotele 4. Introducerea unor diafragnme de beton armat in nj cota +1.20 m pana la +74.15 m; 5. Contravantuirea turnului s-a facut cu mai multe fel +1.20 si +8.50; ucleul central, de la uri de contravantuiri, alegerea factorului de comportare maxim “q” fiind greu de stabilit; 6. Nu s-a facut un calcul riguros al tasarilor in incint proiectului de referinta; x '. Nu s-a facut o modelare tridimensionala a intregii calculul seismic si efectul infrastructurii, interactiunea acesteia cu terenul de fundare atat in i referinta cat si al cladirilor invecinate, punandu-: efectul presiunilor multidirectionale asupra teret timpul oscilatiilor bazei turnului (infrastructt multidirectional ale unui cutremul major; si in afara incintei .cturi Iuandu-se in lizandu-se astfel cinta proiectului de astfel in evidenta ui de fundare in ) sub actiunile 8. Nu s-a efectuat o analiza la vant in tunelul seroinanic pentru a se pune in evidenta efectele dinamice de flutter sau gal vant asupra structurii globale si/sau local, la niv precum si asupra cladirilor invecinate; 2 ). Nu s-a facut o analiza a acumularilor de zapada in} ale rafalelor de 31 de perete cortina, zona de influenta a turnului, pentru a se determina cantitatile de zapada suplimentare care se vor acumula pe acoperisurile cladirilor inveci EMANUEL E. NECULA, PE Page d ate, acoperisuri ca 5/29/2006care ar putea colapsa sub incarcarile data de acumulari de zapada neobisnuite; 10.Nu s-a facut un studiu seismic in situ pentru a se determina caracterizarea seismica a conditiilor de teren in amplasament in conformitate cu anexa A, paragraful A.3 din normativul P-100/1-2004 si NE 019-03; 1LNu s-a efectuat un studiu de impact al mediului, si un studiu de trafic punandu-se in evidenta impactul asupra mediului si traficului a 200 de autoturizme cate in orele de varf ale traficului din timpul diminetii si setii, vor incetca sa intre in, sau sa iasa din parcarea subterana prevazuta in subsolurile proiectului de referinta, in traficul cu un singur sens dinspre stfada Stirbei Voda dea lungul strazii General Berthelot. Suplimentar, ar trebui sa se mai ia in considerare, si impactul zilnic adus zonei de cei 4,000 de salariati, dintre care cel putin o patrime (1,000 de masini) vor veni sau vor pleca de la slujba in zonele de varf ale traficului pe strada General Berthelot, cu autoturismul personal, care va trebui parcat legal sau ilegal pe strazile sau trotuarele din imprejurimi, deja supra-aglomerate precum si al publicului, care va vizita facilitatile comerciale si functiunile cinematografice cu sali multiplex, prevazute in PUD-ul din 2004; 12.Nu s-a facut un studiu de impact privind pozitionarea centralei termice pe acoperisul principal la cota +/-70 m, alimentarea de combustibil realizandu-se pe fatada dinspre complexul catedralei Sf. Iosif, dintr-un rezervor de combustibil situat la subsol pe latura vecina cu complexul catedralei; C. Normative si Instructiuni tehnice ne respectate cu rigurozitate, ignorate partial sau in totalitate: . Normatiy C 150-99: Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel; . Normativ C 168-80: Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare; 3. Normativ P 100/1-2004 si NE 019-03: Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor; EMANUEL E. NECULA, PE Page 5 57292006 v4. Normativ P 106/85: Instructiuni tehnice pentru proi baretelor pentru fundarea constructiilor; 5. Normativ P 118/99 + NP 59-89: Normativ de constructiilor; 6. Normativ P 125-84: Indrumator tehnic pentru pamanturilor necoezive lichefiabile; ectarea si executarea Siguranta la foc a udiul proprietatilor 7. Normativ P 130/99: Normativ pentru comportarea in timp a constructor; . Normativ NP 24-97: Normativ pentru proi autoturisme in localitati urbane; 9. Normativ NP 033-99 Cod de proiectare pentru armat cu armatura rigida (BAR); 10.Normativ NP 041-00: Normativ de calcul pentru diafragme din tabla cutata; 1L.Normativ NP 042-00: Normativ privind prescr proiectare. Verificarea prin calcul a elementelor de si a imbinarilor acestora; * parcajelor pentru icturile din beton nstructii metalice si iptiile generale de constructii metalice 12.Normativ NP 045-00: Normativ privind incercarea in teren a pilotilor de proba si a pilotilor din fundatii; 13.Normativ NP 046-00: Normativ pentru verificarea, structurale ale constructiilor din otel; la foc a elementelor 14.Normativ NP 074-02: Normativ privind principle, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare; 15.Normativ NP 082-04: Cod de proiectare. Bazele asupra constructiilor. Actiunea vantului; 16.Normativ NP 102- cortina pentru satisfacerea cerintelor de calitate p1 10/1995; 17.STAS 2561/2-81: Fundatii pe piloti 18.STAS 2561/3-90: 19.STAS 2561/4-90: Piloti forati de diametru mare; 20.STAS 2745-90: Urmarirea tasarilor construc topografice; 21.STAS 3300/1-85: Teren de fundare-principii genet 22.STAS 3300/2-85: Calculul terenului de fundar directe; 23.STAS 10101/0-75: Actiuni in construc 24.STAS 10101/20-90: Incarcari date de vant; 25.STAS 10101/21-92: Incarcari date de zapada; EMANUEL E. NECULA, PE Page 6 roiectarii si actiuni : Normativ pentru proiectarea f jontajul peretilor fe de Legea No. iloti — Prescriptii generale de proiectare; iilor prin metode le de calcul; in cazul fundarii 572972006D. Legi nerespectate cu rigurozitate, ignorate partial sau in totalitate: 1. Legea nr. 8/1996 legea dreptului de autor, cu toate modificarile ultetioare (legea 285/2004). 2. Legea nr. 10) cu ultimile actualizari, privind calitatea tucrarilor in construtii 3. Legea nr. 50/1991 cu ultimile actualizari, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii 4. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; 5. Legea 422/2001 privind protectia monumentelor istorice; 6. Legea 481/2004 privind protectia civila; 7. HG Nr. 525/1996 privind aprobarea regulamentului General de Urbanism 8. HG 66 din 2006 privind asigurarea numarului minim de locuri de parcare; 9. Ordinul 77/2003; 10.Ordinul Nr. 1430 a Inspectoratului General de Stat, a Inspectoratului de Stat in Constructii; 11.Planul Urbanistic Genaral (PUG) al municipiului Bucurestiului si regulamentul local de urbanizm aprobat prin HCGMB Nr. 269/2000; 12,Planul Urbanistic Zonal (PUZ) ,, Zone construite protejate-municipiul Bucuresti” si Regulamentul de Urbanizm, ambele aprobate prin HCGMB Nr. 279/2000; 13.Ghidul-indicativ GM-010-2000, pri continutul cadru al Planului Urbanis Ordinul MLPTL nr. 176/N/2000; 14.Codul civil-reglementari privind amplasamentul constructiilor; 15.Legea Administratiei publice locale nr. 215/2001; 16.Ordinul Nr. 13/N/1999 al MLPTL privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUG; 17.Ordinul Nr. 176/N/2000 al MLPTL privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUZ; 18.Ordinul Nr. 37/N/2000 al MLPTL privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUD; 19.Ordinul Nr. 201/N/2000 al MLPTL privind elaborarea de analizelor de evaluare a impactului asupra mediului; 20.Ordinele Nr.34/N/1995, M.30/1995, 3422/1995, 4221/1995 ale MLPTL privind privind avizarea documentatiilor de urbanism si EMANUEL E, NECULA,PE Page 7 3/2912006 d metodologia de elaborare si ic Zonal (PUZ) aprobat prinamenajarea teritoriului precum si al documentatiilor tehnice pentru autorizarea executarii constructiilor; 21.Legea Nr. 213/198 privind proprietate publica $i regimul juridic al acesteia; 22.Legea Nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; 23.Legea Nr. 54/1998 privind circulatia juridica a tergnurilor; 24.Legea Nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; E. Constatari si observatii: a) Cu toate neajunsurile semnalate mai sus, in constructie pe santier se fac pe baza unei aut Romano-Catolica pentru Catedrala Sf. Iosif si situate in imediata vecinatate a proiectului de referis b) Procesul de instalare a peretilor mulati se face fara a avea la baza un proiect tehnologic de executie preparat de catre subantreprenorul specializat si dotat tehnic pentrun trasarea, excavarea si instalarea acestor pereti. Acest proiect tehnologic cu piesp scrise si desenate trebuia verificat, avizat si aprobat de catre specialisti atestati pe categoriile de lucrari impuse de proiect, conform Ordinului 77/2003, la categoriile corespunzatoare; proiect de organizare a executiei lucrarilor pe santier POE, in conformitate cu Anexa 1, capitolul C din les 50 care trebuia sa includa piese scrise, memoriu si piese desenate, pentru: ©) In prezent, lucarile de constructie pe santier se ea fara a avea un % Proiectul tehnologic de instalare a celor doua macarale prevazute in proiect; * Proiectul tehnologic de instalare temporara a utilitatilor pe santier; * Proiectul tehnologic de instalare a bdracamentelor si a imprejmuirilor pe santier; “ Proiectul tehnologic pentru asigurarea |securitatii, accesul vehicolclor si al traficului pe santier si pe domeniul public din afara santierului; EMANUEL E, NECULA, PE Page & 5/29/2006+ Proiectul tehnologic pentru protectia pietonilor pe domeniul public din zona santierului; + Proiectul tehnologic pentru asigurarea conditiilor de protectia muneii pe santier; + Proiectul tehnologic de instalare a peretilor mulati; + Projectul tehnologic de instalare a puturilor de epuizment si de monitorizarea a apelor freatice; * Proiectul tehnologice de testarea a baretelor in conformitate cu Normativul P 106/85 si STAS 2561/2-81; “ Autorizatia pentru instalarea macaraleor; * Proiectul tehnologic de monitorizarea a comportarii constructiilor existente in vecinatatile din zona de influenta a proiectului; + Expertizele tehnice cu privire la starea fizica si capacitatea portanta existenta, la incarcarile gravitationale si la cutremur, ale tuturor cladirilor din zona de influenta a proiectului, insotite de proiectele de consolidare cu valoarea totala de deviz a lucrarilor de reparare si/sau consolidare, semnate si aprobate de experti tehnici si de proprietarii cladirilor din vecinatatile zonei de influenta ale proiectului, cu definirea specifica a tuturor responsabilitatilor partilor semnatare; ‘ Alte cerinte cerute prin conditiile impuse de autorizatia de POE, in conformitate cu leagea nr. 50/1991 si legea nr. 422/2001 pentru autorizari in zona de protectie a monumentelor istorice; Aceste proiecte tehnologice si expertize tehnice cu piese scrise si desenate trebuiau verificate, avizate si aprobate de catre specialisti atestati pe categoriile de lucrari impuse de proiectele specifice, aprobate de catre proiectantul de specialitate, conform Ordinului Nr. 777/2003, la categoriile corespunzatoare, inainte de inceperea lucrarilor de constructie, si insusite si aprobate de catre reprezentantii Investitorului/Proprietarului. 4) Retragerea peretelui mulat de pe linia proprietatii dinspre catedrala si pozitionarea fui dea lungul axei A, nu va avea nici-o influenta imediata, pe fermen scurt sau pe termen indelungat asupra efectelor daunatoare de tasare induse in fundatiile si structurile de rezistenta ale cladirilor existente pe proprietatea bisericii catolice. Injectarea sugerata in afara peretilor mulati pe fasia propusa nu va avea decat un EMANUEL E. NECULA, PE Page 9 5/29/2006nt din imediata filtrarea apei printre lat in interiorul efect de colmatare a golurilor din straturile de vecinatate a peretelui mulat, impiedecand astfel i rosturile vericale dintre panourile peretelui subsolurilor adiacente, Solutia propusa este numai pentru ochii celor necunoscatori, pentru a demonstra o dorinta “s¢aca” de mitigare a unor efecte, implicit admise, ca fiind daunatoare, cauzate de ridcarea apelor freatice in amonte cauzate de tasarile diftrentiale in zona de influenta a proiectului de referinta. De altfel acelgs fenomen de tasare diferentiala se va intampla si in aval, in zona de influenta a proiectului de referinta, pe proprictatea bisericii calviniste, avand aceleasi rezultate, fara insa a se lua nici-o, asa zisa, “masura” de protectic. e) Datorita modificarii mentionate la punctul B1, stalpii no. 5, 13, 18, pe axul A, si similar, stalpii no. 1, 9, si 14 pe axul B, sunt rezemati prin intermediul unor grinzi de coronament pe peretele mulat, un experiment periculos in special in conditiile stalpjlor no. 1, 5, 9 si 13 care transfera la nivelul incastrarilor, incarcari foarte mari de compresiune (cca 42,000KN) si de intindere (cca 19,000 KN) in starea limita ultima din combinatia SLU. Acesti stalpi se|reazema pe peretele mulat care, la randului lui este incastrat in |straturile de argila impermeabila la cota 59.00. Dupa cum se stie, si tum de fapt reiese si din memoriul tehnic, peretele mulat a fost calculat| si proiectat pentru a prelua sarcini orizontale si nici decum sarcini verticale. Metodologiile de calcul, proiectare, si constructie atat a peretilor mulati, cat si a peretilor din piloti secanti, folositi fregvent pe santierele din Romania, din cate stiu, nu sunt acoperite de nici-un act |normativ romanesc cunoscut. Acesti pereti, prin natura lor sunt pergti discontinui find alcatuiti din panouri verticale de 3 metri latime pe latura dinspre catedrala. Aceste fasii din beton armat, fiind supuse unor sarcini orizontale semnificative, ne sprijinite intre etaje,| pot satisface foarte bine conditia de sprijinire laterala a sapaturilor pentru subsoluri adanci, dar in nici-un caz nu pot fi folosite a eee de fundatie, mai ales pentru sustinerea unor sarcini concentrate cu ordinul de marime mentionat mai sus. Sprijinirea stalpilor mentionati pe peretii mulati,|este un experiment care va avea rezultate grave, efectele solicitarilor, compuse induse de stalpii din suprastructura, combinate cu efectele |solicitarilor date de presiunile laterale, sunt greu de quantificat numetic drept pentru care EMANUEL E. NECULA, PE Page 10 5/29/2006astfel de experimente trebuiesc evitate cu orice pret, mai ales ca nu sunt cumoscute astfel de solutii in literatura de specialitate atat locala cat si straina, si nu sunt incurajate de nici un standard sau normativ romanesc in Vigoare. Argumentul ca 0 astfel de solutie s-ar fi folosit la structura de la Bancorex, nu este valabil deoarece acolo era vorba de niste pereti de beton, considerati infinit rigizi, care se rezemau pe peretele mulat, transmitand incarcari-uniforme verticale, iar aici este vorba de niste stalpi cu incarcari foarte mari, concentrate. Suplimentar, datorita dicontinuitatilor dintre peretele mulat si radierul general, tasarile diferentiale la interfata dintre radierul general si peretele mulat dea Iungul axei A si E sunt estimate a fi intre 8 si 10 cm. Aceste tasari diferentiale, vor induce solicitari secundare in suprastructura cat si in infrastructura, cu rezultate catastrofale in starea limita de exploatare, fara sa mai punem la socoteala efectele indus straturile de) fundare din proprictatea complexului catedralei, posibilitatea de inundare a subsolurilor submersate ale proiectului, fisurarea planseelor de beton din zona rampelor in subsolurile 1, 2, si 3 intre axele A & B si D&E, si denivelarea celor doua laturi ale celor 17 etaje ale tumului pe axa A si E, in conditiile in care nu s-au prevazut nici-p o masura de compensare pe verticala a acestor tasari. f) Introducerea de stalpi inclinati pe axa 5 intre cotele +8.50 si +1.20 este o solutie impusa prin tema de arhitectura, dupa predarea mentionata mai sus in paragraful A, alineatul 1, care din punct de vedere structural inrautateste comportarea structurii tumnului la baza intre cotele mentionate. Astfel, trei stalpi din suprastructura sunt transferati prin intermediul a sase stalpi inclinati, la patru stalpi din infrastructura, fara a se analiza in detaliu conectiunile si jontarile la transfer, atat la cota +8.50 cat si la cota +1.20, concentratiile de eforturi fiind foarte mari in nodurile respective. Astfel se fac treceri brusce de la stalpii sub forma de cruce malteza, proiectati compus “BAR” (unde eforturile sunt preluate partial de profilul metallic, partial de armatura si partial de beton) la profile de otel proiectate normal si din nou la stalpi sub forma de cruce malteza, proiectati compus “BAR”. Aceste transferuri bruste, facute la cotele sus mentionate, cuplate cu discontinuitatea nefavorabila a saibei rigide orizontale a planseului de Ia parter, pot avea urmari grave in timpul unui cutremur major, nodurile respective fiind complet sudate. EMANUEL E. NECULA, PE Page 11 5/29/2006EMANUEL E. NECULA, PE Page 12 Rigiditatile sporite la noduri vor atrage sarcini| suplimenare, care, datorita conformarilor geometrice ale nodurilor vor produce solicitari tridirectionale, greu de evaluat numeric si prin urthare greu de inteles, dificil de dimensionat, foarte greu de fabricat, sportat si montat. Aceste solicitari combinate cu eforturile de intindere remanente in noduri datorita sudurilor multiple, pot duce la fisuri inteme in noduri, greu de detectat si reparat, avand ca rezultat ruperi premature si o scadere nedeterminata a capacitatii portante a nodhrrilor si elementelor structurale convergente in nodurile respective. g) Introducerea unor diafragme de beton armat in) nucleul central, in scopul de a suplimenta rigiditatea lateral a turnului, de la cota +1.20 m pana la +74.15 m a marit greutatea cladirii ou aprpape 30%, depasind astfel sarcina geologica inlocuita de catre volumul infrastructurii de sub tur, cu aproximativ 9,000 de tone. Datorita radierului din afara tumului (1.80 m) cat si subsolurilor din afara tuului (de sub Piata) nu sunt suficient de groase pentru a putea prelua multitudinea de inearcari la care sunt supuse si a preintampina o deformare excesiva tridimensionala a cutiei rigide a subsolurilor. Aceste solicitayi sunt fortele de compresiune foarte mari provenite de a peretii mulati, presiunile laterale exercitate asupra peretilor mulati, incartarile gravitationale provenite din sarcinile de calcul, solicitari la noduti cauzate de tasarile diferentiale, presiunile hidrostatice, laterale si verticale, si in final, solicitari tridimensionale induse de actiunile mbltidirectionale care vor apare in timpul unui cutremur major. Deformarea excesiva si eventual fisurarea plansgelor si a radierului general in zona traveii din fata turnului intre 5 si 6, precum si deformarea excesiva si fisurarea planseelor de beton si a radierului general din zona rampelor in subsolurile 1, 2, 3 si 4, intre axele A & B si D&E, va avea ca rezultat deformarea si fisurz limensionala a infrastructurii avand ca rezultata colapsarea partiala sau totala a cutiei rigide formata de subsolurile tumului, punand astfel in pericol stabilitatea intregii structuri, toate aceste efecte fiind cauzate de tasarile diferentiale foarte mari, imediate, de scurfa durata si de lunga durata, ale infrastructurii proiectului de referinta, avand influente dezastruoase asupra terenului de fundare al cladirilor situate pe 5/29/2006terenurile invecinate, cu sau fara regim special, protejate sau ne protejate de Legea Nr. 42/2001. Deasemenea, datorita faptului bine cunoscut de geologi si foarte bine exprimat in raportul geotehnic Agisfor, stratul acvifer cantonat in zona nisipurilor de Mostistea, aflat sub o presiune foarte mare, nivelul sau liber fiind mai sus decat primul strat acvifer cantonat in zona nispurilor de Colentina, va exercita o presiune hidrostatica foarte mare asupra stratului de argila cu grosimea de cca 10m, avand cota superioara a excavatiei de cca 65.5m. In conditiile in care sarcina geologica superioara a fost climinata prin excavarea a 15 metri de pamant, fundul excavatiei, in aceste conditii, inainte de tumarea radierului general, va fi foarte instabil, datorita incapacitatii stratului de argila de a rezista presiunilor hidrostatice de cca 19 metri de coloana de apa, plus suprasarcina exercitata de zonele neexcavate din afara incintei, unde sunt situate cladirile bisericii Calvineum si complexul catedralei Sfantul Iosif. Se creaza astfel aceleasi conditii de cedare instantanee a fundului excavatiei datorita fenomenului de sifonare, conditii identice conditiilor in care biserica Armenaesca s-a scufundat, producandu-se astfel daune necalculabile structurilor din Proprietatile invecinate situate intr-o fasie perimetrala a proiectului de referinta cu latimea de minimum 60 de metri. Conditiile create prin modificarile mentionate in paragraful B, alineatul 1, 2, 3, 4, si 5, aduse proiectului de referinta, face ca siguranta si protectia civila din proprietatea privata a persoanelor fizice si/sau juridice, protejate sau neprotejate de Legea Nr. 4222001, sa nu fie asigurata, potrivit prevederilor Legii nr.10/1995, privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare. h) Metoda de calcul a tasarilor cladirii turnului si a proiectului de infrastructura este contestabila. Deasemenea, faptul ca nu s-a facut nici un efort pentru calcularea sau estimarea tasarilor cladirilor invecinate, este deplorabil. In conformitate cu cerintele STAS 3300/2- 85 tasarea totala a unei structuri este compusa din mai multe valori care nu au fost calculate. Astfel, considerandu-se ca deformatia EMANUEL E. NECULA, PE Page 13 5/29/2006suprafetei terenului de fundare coincide, in| fiecare punct, cu deformatia talpii de fundare, prin pastrarea p enta a contactului intre aceste doua elemente, tasarea unui strat se considera compusa din: 1, tasarea instantanee, datorita in principal, schimbarii instantanee de forma sub volum constant, precum si a deformatici bruste de volum (reducerii volumului de goluri) in |cazul pamanturilor nesaturate; 2. tasarea din consolidarea primara, datoritia reducerii progresive in timp a volumului de goluri si disiparii excesului presiunii apei din poris 3. tasarea din consolidarea secundara, datorita| deformarii lente a pamintului sub efort constant, dupa disiparea completa a presiunii in exces a apei din pori; Deformatiile terenului calculate conform STAS 3300/2-85 reprezinta deformatii finale si ele rezulta din suma tasarilor instantanee, tasarilor din consolidarea primara, si a tasarilor din consolidarea secundara, plus sau minus alte tasari sau umflari porare. Evaluarea independenta a acestor componente, precum|si a tasarilor din consolidarea secundara, se face cu metode de calcul corespunzatoare sinicidecum cu aproximatie. rinzator in cele trei i) paragraful 2.3 din ; (ii) Expertiza din 30/10/2004, pagina Tasarea de 4 cm mentionata este mentionata rapoarte care ne-au stat la dispozitie. Ea apare in: Expertiza Tehnica-Studiul de Impact, pagina 3/ julie, 2001, la pagina 2/6; (iii) memorial tehnic dit 8/21, cu toate ca de fiecare data proiectul a fost diferit, greutatea totala a cladirii si fortele rezultate din stare limita ultima din combinatia SLU, fiind radical diferite. Suplimentar, consideram aceasta tasare este eronata datorira urmatoarilor factori: + Sarcina totala din combinatiile SLU si SLEN ajfost subestimata; + Dimensiunile in plan luate in calcul tasarilor, pentru radieralui baretat sunt eronate; + Metoda de calcul este necorespunzatoare; EMANUEL E, NECULA, PE Page 14 5/29/2006Valoarea reala a acestor tasari immediate, de scurta durata si de lunga durata, dupa estimarile noastre, este de ordinal a 14-16 cm, cu tasari relative de cca 7-9 cm. Influenta acestor tasari asupra structurii proiectului de referinta si asupra proprietatilor din vecinatati, a fost prezentata mai sus la puctul g. Suplimentar, incinta protejata cu pereti mulati va functiona ca un baraj in calea nivelului apelor freatice in amonte, starea naturala a straturilor de prafuri argiloase cu treceri la nisipuri parfoase, detectate in forajul no. 3 din studiul Agisfor, va fi alterata. Aceste straturi sunt foarte instabile la inundare, coeficientii de tasare specifica fiind cuprinsi intre| 1.9-4.2 cm/m in stare naturala iar in stare inundata de cca 4.8-5.6 cm/m. Intrucat fundatiile cladirilor din vecinatatile proiectului, inclusiv complexul catedralei Sf. Iosif, sunt situate deasupra lentilelor argiloase prafose, posibilitatea aparitiei unor tasari mari neuniforme este mai mult ca sigura pereclitand astfel capaciatatea portanta a straturilor de fundare si a fundatiilor existente alterand ne favorabil capacitatea portanta la incarcari gravitationale si cutremur, a structurilor de rezistenta ale cladirilor din zona, in cazul catedralei Sfantul Iosif, fiind formate din zidarii nearmate, si arce din zidarie, cunoscute ca fiind foarte sensibile tasarilor terenului de fundare. Evaluarea cat se poate de exacta a tasarilor mentionate mai sus este foarte importanta pentru prevenirea unor efecte extrem de daunatoare atat structurii generale a turnului cat si asupra structurilor cladirilor invecinate situate in zona de influenta a proiectului, mentionata mai sus. De fapt prin elaborarea documentului intitulat “Expertiza Tehni Studiul de Impact”, se recunoaste implicit, pericolul aparitiei fenomenelor descise mai sus, incercandu-se o mediere si/sau o minimalizare, pentru moment, a starii de lucruri existente. Asadar, emitera acestui document, destul de riguros, de monitorizare a proiectului si a vecinatatilor pentru efectele de ordinal doi sau trei cauzate de fenomenele descrise mai sus, justificat, in parte, si de lipsa de date care ar fi putut fi puse la dispozitie de catre studiile ne effectuate de reprezentantii beneficiarului enumerate in paragraful B, se reuseste sa se faca un pas urias peste o ctevasa in adancul EMANUEL E, NECULA, PE Page 15 572972006careia stau ascunse © serie intreaga de neajunsuri cu privire la proiectul de structura cat si al procesului destul de laborious si bine definit de obtinere a autorizati¢i de constructie. Se trece astfel, cu foarte mare usurinta, peste faptul ca nu s-a predat proiectul de structura complet, se admite o declratie notarizata prin care se declara ca proiectul nou nu are modificari substaniale acesta fiind aproape identic cu proiectul PAC predate injanii 200-2001, si ca in final nu s-a luat nici-o masura preventiva de eyitare a fenomenelor descrise, in limita posibilitatilor si in conformitate cu respectarea riguroasa a celor 25 de normative si instructiuni enumerate in paragraful C mai sus, si pe fondul legislativ bine definit si conturat de cele 24 de legi enumerate in paragraful D, mai sus, i) Cao ultima observatie trebuie atragem atentia ca pozitia proiectului de referinta in conformitate cu PUZ este cu totyl speciala. In afara faptului ca proiectul se afla intr-o zona protejata [eu restrictii speciale cu privire 1a investitiile noi in conformitate cu Legea Nr. 42/2001, mai trebuie luate in considerare si conditiile speciale descrise in raportul geotehnic AGISFOR, in care se pune in evidenta existenta unor denivelari ale straturilor de pamant, destul de accentuate dinspre strada General Berthelot catre strada Stirbei Voda. ‘Astfel intregul proiect aflandu-se la margineal superioara a unei denivelari geologice naturale subterane cu stratificari ale solului oarecum instabile (doua acvivere, separate dé straturi de argile submersate, ambele acvifere avand gradiente curgere destul de pronuntate si active dinspre strada General Berthelot catre Strada Stirbei Voda), datorira perturbarilor aduse terenului de fundare de catre excavatiile pentru instalarea subsolurilor proiectului de referinta, a supraincarcarilor aduse terenului de fundare de structura turnului precum si a miscarilor multidirectionale amplificate de structura tumului in timpul unui cutremur substantial, | exista posibilitatea aparitiei fenomenului de licheficre a terenului de fundare atat sub tum cat si in zona de influenta in jurul tumnului, producandu-se astfel daune incomensurabile pe o arie destul de mare, ca urmare a unui cutremur major. F. Conclu: EMANUEL E. NECULA, PE. Page 16 5/29/2006La toate aceste constatari si observatii, daca se mai adauga si lipsa de control a calitatii lucrarilor mentionate la punctul E.b mai sus, lipsa unor masuratori de tasari si capacitati portante in situ, ca urmare a unor incercari specifice, cerute si impuse de standardele si normativele romanesti de referinta, putem spune cu certitudine ca prin aceasta modificare de procict s-a descoperit reteta cu ingredientele necesare pentru a obtine cu siguranta un dezastru, inainte de, sau ca urmare a unui cutremur major, si asta fara sa se mai dea vina pe natura (Act of God). Atitudinea iresponsabila a reprezentantului beneficiariului de a ignora si/sau incuraja ignorarea a 25 de acte normative in vigoare, si 24 de legi active este daunatoare, punand astfel in pericol siguranta publicului, protectia mediului, protectia la foc, securitatea la incendiu, precum si protectia civila din roprietatea privata a persoanelor fizice si/sau juridice, potrivit prevederilor Legii nr.10/1995, privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare. In conformitate cu cerintele legii Nr. 50/1991, Art. 29, si a legii Nr.10/1995, sectiune 9, art.30, Inspectoratul de Stat in Construetii poate dispune oprirea executarii Jucrarilor de constructie atunci cand se constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic or pe baza unor autorizatii ilegal emise. Ne efectuarea unor studi amanuntite cu ptivire la impactul proiectului de referinta asupra structurilor cladirilor adiacente (vezi paragraful B alineatul 5, 7, 8, 9 si 10), nerespectarea a 25 de normative in vigoare privind asigurarea calitatii in constructii (vezi paragraful C), incalcarea a 24 de legi in vigoare (vezi paragraful D), realizarea constructiei fara un proiect tehnic legitim (vezi paragraful A, alineatul 1 si 2) si fara proiecte tehnologice efectuate pe categorii de lucrari, impreuna cu neajunsurile constatate Ia paragraful E, consideram ca sunt suficiente dovezi pentru a dispune oprirea executarii lucrarilor de constructie a proiectului de referinta. Ca urmare a constatarilor si observatiilor de mai sus, in conditiile in care nu exista un Cod Romanese Unic de Constructii similar cu IBC (International Building Code) sau Codul Penal, se vor gasii suficiente voci, care vor sustine ca metodelé folosite in administrarea, proiectarea si constructia proiectului de referinta, pana in prezent, au fost metode ,creative”, greu de inteles de majoritatea auditoriului, cauzate si justificate de ,existenta partiala a unui cadru de normative sia unui fond legislativ confuz si EMANUEL E, NECULA, PE Page 17 572972006necoerent’. In aceste conditi, intrun mod umil si ispasitor, yam pune totusi intrebarea fireasca: Care ar fi fost starea nctusta de hucruri daca total s-ar fi intamplat invers? ura mult succes in tot ceea .ce a proiectare catre SC Popp & Asociatii, SRL; : 2. Serisoare de -anplare unilateral a contrastului de \ catro firma Westfouth Architecture; PC; 3. Sorisoare oatre Rensfieisr/Proprietar; 4, Alte documente; ce CC : MCTC Ministrul Delegst pentra Constiveti, DI.Laszio: Athiepiscopiei Romano-Catolice, Bucuresti, Mons. Dr. “Axhiepiseop Mitwopolit do Basuestt EMANUBL €. NECULA. PF Page 18 Cu speranta ca cele prezentate mai’ gus, vor fi de folos in formulares unor init cu privire Ja starea existenta de Iuoruri a prolectul de re .inchei, ‘Serisoere de°R Aenilaterola si definitive din jechipa de jonsultants: Robe, eM