loan Bradu - AMANDESCU PSIHOLOGIE MEDICALA 1. PSIHOLOGIA SANATATH 2. PSIHOSOMATICA 3. MEDICINA COMPORTAMENTALA ign a oo ditura Medica BucurestiPrefata Autorului Dezvoltarea actualé a Psihologiei Sanatitii formeazi obiectul primului volum al “trilogiei” Psihologiei Medicale (nume pistrat de noi cu termen gener- ic pentru toate disciplinele componente). Autorul c&rtii de fat (in dubla sa calitate de medic si psiholog) apreciazi implicarii profesionale entuziaste — cu aflux novator gi rezultate practice remar- cabile — a psihologilor, fascinati de bogatia problemelor puse de patologia somatica, un teritoriu mai putin explorat de ei decat patologia psihiatrica. De fapt, ultimele 3 decenii au fost marcate de aparitia Psihologiei Sanatatii — definit& de c&tre Matarazzo(1980) ca ,,o disciplina creat, in primul rand, pen- tru psihologi, chemati s&-si puna in valoare cunostintele teoretice gi abilitatile practice specifice in cercetarea gi rezolvarea problemelor psihologice implicate in actul medical“, cu preciidere din domeniile patologiei interne (specialititile “medicale”) si externe (specialitatile chirurgicale). Aceasta “aparitie” nu reprez- inti , in fond, decat o desprindere (si amplificare considerabila!) din trunchiul psihosomaticii, a unei ramuri consacrat&é cu prioritate pastrarii si cultivarii sinatitii dar care igi revendic& un teritoriu (cel al problematicii psihologice a bolii) pe care — pana atunci — il abordau psihosomaticienii proveniti in special din randul psihiatrilor dar si al medicilor generalisti (exemple “de calibru” pre- cum Balint si Luban —-Plozza). Cartea de fafa trateazi cu argumentele psihologiei, originea si natura com- portamentelor fata de sandtate (bune — salutogenetice sau rele — patogenetice) ce stau la baza principalelor boli implicate in 80% din mortalitatea general de pe glob. in acelagi timp ea incearc s& propuni solutii pentu o viati potrivita cu dic- tonul stramogesc “mens sana in corpore sano”, care si permita atingerea unor varste inaintate. Sperm c& nu numai medicii, psihologii si studentii facultatilor respective vor aprecia utilitatea acestei c&rti, ci si marele public, cAruia fi este, in primul rand dedicata. Prof. Dr. Joan Bradu Iamandescu 14.12.2005SUMAR VOLUMUL 1 PSHIOLOGIA MEDICALA L Perspectivele abordarii psihologice ale bolnavului de citre medic IL. De la psihosomaticé la psihologia sin&tatii. Scurt istoric. CAmpul de preocupari actuale PSIHOLOGIA SANATATII Partea I Sindtatea umani intre comportamente protectoare (salutogenetice) side rise pentru imbolnavire Cap. 1. Domeniul de preocupari al psihologiei sin: Cap. 2 . Sinitatea si determinangii sii bio-psiho-sociali Cap. 3. Stilul de viata si sindtatea. Factorii psiho-sociali si resursele biopsihologice individuale Cap. 4. Conduite salutogenetice si de rise pentru imbolnivire Cap. 5. Modelul bio-psiho-social (Engel) al siiatitii $i bol Partea aD Abordarea specificii a unor comportamente cu rise pentru imbolnivire Cap. 1. Fumatul Cap. 2. Consumul de alcool Cap. 3. Obezitatea Cap. 4. Drogurile Cap. 5. Tulburarile de somn Cap. 6. Tulburari functionale sexuale psihogene Partea A TILA Stresul psihic - factor modulator complex al sindtatii. Cap. 1. Cadru conceptual Cap. 2. Cauze psihosociale Cap. 3. Vulnerabilitatea psihicd la stres Cap. 4. Factorii moderatori (cu rol de tampon) ai impactului agentilor stresori. Cap. 6. Modificirile patologice induse de ctre stresul psi Cap. 7. Principii de conduit antistres 22 22 25 37 43 37 67 67 7 88 101 109 5, 123 123 141 147 155 161 171PSIHOLOGIA MEDICALA - DOMENIU GENERIC DE INTERFERENTA INTRE MEDICINA $I PSIHOLOGIEPERSPECTIVELE ABORDARII PSIHOLOGICE ALE BOLNAVULUI DE CATRE MEDIC Statuiind relatia in plan psihologic dintre medic si pacient ca obiect de studiu major, Psihologia Medical si subramurile sale considerate de noi (Psihologia Siniititii, Psihosomatica si Medicina Comportamentali) au in vedere. in mod inevitabil, analiza unui vast ansamblu de atingeri ale persoanei bolnavului reprezentate de impactul bio- psiho-social al bolii si care ii determina conduita acestuia fatdi de medic si echipa tera- peutic dar si fapd de rigorile tratamentului bolii care, adeseori, fi modifica viata yi relatiile cu cei din jur. In plus, aceleasi subramuri - cu prectdere Psihologia Stindtayii - studiaca atitudinile individului si societtii fata de siinitate ca yi comportamentele pentru pastrarea si cultivarea acestuia dar si pe cele cu rise pentru imbolnavire. Considerdnd relatia, specifica profesiunii medicale, dintre medic (sau studentul sta- giar medicinist) si pacient. este obligatoriu si mentioniim faptul c& ea se desfagoara intr-un domeniu explicit, tehnic-profesional (culegerea de date despre boak, examen obiectiv si investigatii paraclinice, prescriptii $i manevre terapeutice. recomandari cu caracter socio-profesional etc.) si intr-un domeniu, implicit - psihologic de care se ocupi, aga cum s-a artitat, psihologia medicalii dar si alte discipline precum sociologia, bioetica, antropolgia a) Daca, insi, vom privi aceasta relatie interpersonala dintre medie gi pacient (RIP Dr.-Pt) prin prisma celor trei planuri* de desfiigurare a sa - intelectual, alectiv yi moral (cu inevitabile intrepitrunderi si superpozabilititi) - va trebui, de asemenea, sa izokim latura tehnici a actului medical de cea psihologic’, prin fixarea ei in planul intelee: tual al RIP Dr.-Pt (absolutizati, de altfel, de multi medici, care igno emotionale), in timp ce latura psihologica a actului medical este implicatii in toate cele tei planuri mentionate (lamandescu, 1995) Unitatea dintre cele dout laturi (tchnicisti si psihologica) ale actului medical este © realitate ce poate permite - doar din ratiuni didactice - analiza, ca gi insugirea lor sepa- rat in anii de formare a viitorului medic si .dupii aceea*. b) Indiferent de deosebirile de nuanje, consideriim i aspectele i exist un consens de opinii Autorul s-a inspirat gi a aplicat la relagia dintre medic si pacient din subimpartirea Faeuta de J.P (cit, de Popesct: Neveanu) a orictrei rela interpersonale in tret planuri de desfigurare: intelectual, afectiv si moralHl. DE LA PSIHOSOMATICA LA PSIHOLOGIA SANATATII. SCURT ISTORIC. CAMPUL DE PREOCUPARI ACTUALE 1. INTRODUCERE Medicina actualti se indreapti spre o orientare psihologic’, atat in privinga aprecierii factorului psihologic ca agent etiologic (factor de rise sau declangant) in majoriatea bolilor somatice (“fizice”) plurifactoriale, cat gi in cea a considerdii lui ca agent ,.furni- zor de scinditate” (fie exclusiy - in cazul psihoterapiei - fie, cel mai adesea, - adjuvant la terapia medicamentoasa ori de alt’ factur’). in plus, rafiuni etice ~ legate de pistrarea demnititii omului suferind, adeseori tor- turat (fizic gi psihic) de ciitre boa — au impus considerarea atenta a dimensiunii psiho- logice a actului medical centrat pe relagia dintre medic (inclusiv personalul de ingrijire) si pacient (adeseori si cu familia acestuia), in acest context de infuzie in practica me- dicald a unor concepte psihologice si sociologice au apiirut in planul pregiitirii didactice a studentilor medicinisti, dar si al celor de la facultiile de psihologie, dout discipline de interferenti intre medicina si psihologie: psihosomatica, corespunziind interrelatiei dintre psihic si corp, aprofundati Ia nivel de mecanisme psihofiziologice ~ si psiholo- gia medical (PM), axatii pe studierea problemelor psihologice pe care 0 boald soma ticd le pune bolnavului, inclusiv (si in special) relatia sa in plan psibologie cu medicul si echipa terapeutic’, Referitor la conceptia psihosomatica, admis’ cvasiunanim ca bazi teoretic abordirii bolnavilor in cadrul diverselor specialitati medico-chirurgicale, se cuvine si menfionim faptul cii medicina contemporand a asimilat, de cdteva decenii, aceastii con- ceptie, fapt ce permite medicului practician somati evalueze implicagiile etiopato- genice ale factorilor psihologici in apariia gi evolutia unor boli somatice (in primul rand cele psihosomatice) dar si sii trateze - in limitele competentei sale - manifestarile psihi- atrice dintr-o serie de boli somatice (tumori cerebrale, endocrinopatii etc.), abordand cauzele somatice ale acestora. intrucat tulburdrile patologice psihice sunt abordate din punct de vedere diagnos- tic si terapeutic de ciitre psihiatri - familiarizayi cu notiuni de psihologie general si, mai ales, cu acelea de psihopatologie si psihofarmacologie - este firesc ca medicii somati- cieni - de la medicii de familie si internisti, pani la cei din specialitatile chirurgicale ~ si trateze conform pregitirii lor de specialitate multitudinea de boli somatice, avand ins datoria moral’ si profesional de a considera intr-un mod avizat implicatia cauzald (eU- logic) a factorului psihologic in bolile pe care le trateazii, ca yi implicatiile psiholo ice (somato-psihice) ale acestor boli asupra psihismului bolnavilor afectati. Adjugand la aceste ,datorii psihologice™ fai de bolnavii somatici problemele pur psihologice a fanLs cel mai bine desemnat prin sintagma “aspecte psihologice ale medicine’ (exprimatéi lapidar ca Psihologie Medical) Toute aceste aspecte psihologice fac referire la cele douti entitiiti majore antagonice care formeazii obiectul de studiu (si de practic’) al profesiunii medicale © siindtatea propusi de noi spre abordare psihologic’ de ciitre Psihologia Sanititii si © boala (asupra cireia am propus si-si centreze preocupirile Medicina Comportamentald. Scindarea Psihologiei Medicale in cele dou ramuri mentionate nu poate eluda fap- ll ca o serie de problematici, ca de exemplu stresul psihic sau comportamentele de ris: pentru boali sunt comune, superpozabile - dar cu alte accente - atat Psihologiei Siinatd cat gi Medicinii Comportamentale. Trebuie si subliniem si faptul ci disputele cu privire la numele care trebuie sa-I poarte acest domeniu interdisciplinar nu trebuie si priveze corpul medical sau al psihologilor clinicieni (ca si al studentilor medicinigti sau psiho- logi) de posibilitatea insugirii unor notiuni ce se inscriu, cu foarte putine exceptii, in aceeasi problematic& (mai sus mentionat), indiferent de numele disciplinei care le revendic apartenenta. Din acest motiv, vom prezenta aceasti problematic sub forma unor capitole a ciror grupare se constituie domeniul de definitie al Psihologiei ii, Medicinii Compor- tamentale dar gi al Psihosomaticii pe care 0 considerim ca cea de-a treia componentii a Psihologiei Medicale (desi, aga cum se va vedea din scurtul istoric asupra aborditii psihologice a bolnavilor somatici, termenul de psihosomatici a precedat pe cel de psihologie medical’) Prin urmarea, ca 0 reflectare a unei conceptii personale a autorului lucrarii de fay, Psihologia medical constituie un ansamblu de domenii care studiazit aspectele p hologice ale bolilor somatice (fizice). Aceste domenii, ce reprezinti continutul de pre- ocupiri al psihologiei thedicale, sunt urmatoarele: indi I. Psihologia sinatig Cum putem rémane stindtosi? 1. formarea unor deprinderi (conduite) salutogenetice 2. stresul psihic - privit ca 0 provocare din partea mediului natural si social — necesitind eforturi de adaptare, uneori soldate cu ,,costuri” reprezentate de boli si nefericire” (Selye) 3. conduitele de rise pentru imbolniv patogenice) ~ ex. fumat, alcool, droguri, etc. Il. Psihosomatica: Cum ne finbolnéivim datoritéi stresului si cum putem séi-l eviteim sau hildém efectele? 4. actiunea inductoare de tulburiri patologice (aciunea patogeneticdi) a facto- rilor psihici exercitatk asupra corpului (somei) = tulburiri si boli psihosomatice, analizate la nivel de mecanisme psihoneuroendocrine si imune e (conduite nocive pentru siinitate = i ani-ee Viziunea psihanalitich a impregnat psihosomatica printr-o tendinta de a se explica bolile psihosomatice prin cauze exclusiv psihologice fir a se considera in mod competent baza biologic (adesea molecular) a unor boli extrem de rispandite ‘Jastmul brongic, boala coronarian’, boala ulceroast, reumatismul inflamator: poliartrita reumatoid, spondilita anchilozanta etc.). O astfel de exagerare a constituit-o .,Jimbajul simbolic al organelor care - dupii ce defineste in mod convingator tulburirile psihoso- matice de conversie (existente prioritar la isterici) - egueazi in ridicol atunci cand incearcii sA explice astmul bronsic, boalz cu substrat genetic, markeri imunologici st cauze perfect delimitate: alergenii. Explicatia .simbolica” a astmului este dati prin frus- trarea copilului de dragostea materni, resimtitd in timpul coitului cuplului parental gi transpusi simbolic la nivel brongic propriu printr-un spasm generator al crizei de astm (far comentarii, in sec. XXI!). De asemenea, o exagerare a constituit-o tentativa (de alt- fel plauzibild!) a autoarei, celebra in lumea psihosomaticii, Flanders Dunbar, de a afilia ficcireia dintre bolile psihosomatice un anume tip de personalitate, fapt ce neglija. inca din start, experienta medicilor nepsihiatri (.somaticieni) care ingrijeau bolnavi afectati de cel putin 2-3 boli psihosomatice asociate (de ex. astm, ulcer, hipertensiune arterial), ceea ce ar fi condus la un aberant ..triplu tip” de personalitate, Aici s-ar inscrie’ si teoria conflictelor specifice capabile sii grupeze aceste boli psihosomatice, precum hipertensiunea arterial, teorie elaborati de Alexander, care nu putea explica de ce oamenii aflati in situatii conflictuale aseménatoare fae alte boli sau riman neafectati din punct de vedere patologic Totusi, aceste din urmé dou teorii au meritul - relevat de cercetiirile din ultimele decenii - de a sesiza cele doua componente aflate in disputii pe terenul influentei fac- torului psihologic asupra organismului uman: configuratia (pattern-ul) agengilor sire~ sori ~ studiat in prezent de citre epidemiologi. psihologi si sociologi - si vulnerabil tateu psihical (yi de organ) fad de stres, inscrisi in variabilele de personalitate ale indi- vidului afectat. Prin urmare, aga cum nici Columb nu si-a atins tints edlatoriei sale - descoperind. ina. America - atat Fl. Dunbar eft gi J. Alexander igi regisese 0 parte din teoriile lor intr-o serie de concepte psihosomatice contemporane precum tipul comporta- mental A descris de Rosenman si Friedman (in prezent avand o specificitate mai redu hu numai pentru boala coronariand, ci si pentru multe ale tulburari gi boli psihosoma- tice) satt factorii de stres profesional postulati de Karasek si Theorell - ca favorizind infarctul miocardic - sub forma variabilelor de control decizional seitzut si suprainc’r- ilor de serviciu carea muncii, in conditii de monotonie a efectuarii sari O alti confirmare a teoriei conflictelor specifice a lui Alexander 0 constituie si pat- tern-ul hormonal specific diferitelor tipuri de emotii - cu impact somatic specific hormonilor respectivi - cel mai cunoscut fiind efectul deprimant asupra imunitajit exercitat de cortizolul crescut in cursul stirilor depresive. intrucat aceste exemple se refer la domeniul Psihosomaticii - axat pe mecanismele patogenezei psihogene — se poate intelege de ce, dati fiind enorma diversitate a situa~ tiilor stresante capabile si imbolnaveascé a un moment dat” organismul uman, acestTV EANESCU LAST paca we NSE I peak [Eo pline a condus - in mod paradoxal - la .,disparitia ei semantic" prin inlocuirea denumirii ei - cel putin in Elvetia si Germania - cu aceea de Medicina Psihosociali iar in USA, Anglia, Olanda, Spania, {irile scandinave gi alte ,Zri cu aceea de Psihologia Sinatatii, ‘au mai spre zilele noastre de Medicina Comportamentili. Si ne explicim. Odat& cu rispandirea conceptiei psihosomatice in randul corpului medical, legati de eforturile unor reputati autori precum J. Alexander, Fl. Dunbar, French, Kourilsky, Lipowski, von Uexkull, Klotz, B.P. Schneider, A. Haynal, E. Heim etc., o imediat consecinta a acestei reconsideriri a interventiei factorului psihic in etiopatogenia bolilor somatice a fost aceea a studierii influentei pe care o are cli- matul psihic al relafiei dintre medic si pacient asupra evolutiei bolii: frenator sau accelerator in procesul vindecirii. O importangi capitala in aceasti directie au avut-o lucririle lui Michael Balint (lucrarea sa de cpatai ,,The Doctor, his Patient and the Hines"); acesta a initiat o adevrati doctrin’ a introspectiei si eticii asupra relatiei medic-pacient cu rol de catharsis pentru medicii care se implic emotional intr-un mod plin de o reali abnegatie in tratarea pacientilor pe care fi au in grija. Parcurgind - din punct de vedere emotional, alituri de bolnavi - drumul spre vin- decarea acestora sau trecerea lor in neant (in cazul incurabilititii), medicii au inceput si wiseasc rispuns la multe intrebiiri despre ce este bine gi ce este ru in modul cum ei se comport cu pacientii lor, dincolo de sfaturile medicale propriu-zise acordate. Luand in consideratie toate aceste probleme - ce vizeaz in ultima instant autoana- liza vietii emotionale a medicilor izvorati din implicarea lor afectiva in tatarea pacientilor - Balint a fhtemeiat grupurile care ii poarti numele, reugind si atragii multime de aderenti intr-o activitate cu caracter de intruniri periodice cu mari beneficii in plan psihologic (veritabil catharsis colectiv) gi etic pentru medicii participanti Ulterior, prin activitatea unuia dintre elevii lui Balint, Boris Luban-Plozza, aceste grupuri - initial formate din medici generaligti gi conduse de citre un psihiatru sau un coleg cu experienta grupurilor Balint - gi-au lirgit componenta, prin cooptarea la dis- cugii $i a studengilor medicinisti sau a asistentelor medicale (modelul Ascona). iar ulte- rior gi a membrilor familie’ bolnavilor (modelul Monte Verita). in spiritul acestei tendinfe de atragere a unor forte umane gi foruri organizationale (din afara relatiei strict duale dintre medic si pacient) in serviciul promovatrii stinatatii bolnavilor, inclusiv in studierea interventiei factorului social in patogenezit - se inscriu preocupirile altor autori elvetieni de prestigiu precum Edgar Heim, J.P. Schneider, Jurg Willi si Claus Buddeberg care se numiri printre principalii fondatori ai noii ramuri medicale de interferenti cu psihologia si sociologia, Medicina Psihosociala, (0 alternativa taxonomic’ a actualei medicini comportamentale), desprins& din trunchiul Psihosomaticii, ca un domeniu interdisciplinar menit - in liniile sale cele mai generale - optimizeze relatia dintre medic gi echipa de ingrijire, ca gi cu familia sau factorii sociali care au tangenti cu tratarea bolnavilor considerati ca membri ai unei societiti care trebuie si se simti solidara cu omul aflat in nevoie (Mensch in Not")Lu sfera sa de preocupiri actuala disciplina a Medicinii Comportamentale, iar studiul mo- dalitdilor de educare salutogeneticét, in spiritul cultivirii simatigii indivizilor sinatogi si redobandirii acesteia de citre bolnavi, a solicitat notiuni si modalitati de actiune din omental pedagogiei. S-a impus, astfel, ca necesari desprinderea din trunchiul Psihosomaticii a unei ramuri noi, distinete, aparuti in jurul anului 1980 si denumitd ,Psihologia Sindtatii“ care trateazi cu preciidere bazele psihologice si pedagogice ale comportamentelor sanogenetice, dar si factorii de rise pentru imbolndvire. Psihosomatica moderna | Psihosomatica| clasica t Paihotogia | Medicina | “6 sanatauii Psihosociala Te icing | emiseramentata Figura I Acest veritabil ,,balet” realizat de metamorfozele semantice ale unor ramuri ale psi- hosomaticii care trateazi - sub denumiri succesiv modificate pe parcursul a 2-3 decenii ~ acelasi confinut de probleme poate fi reprezentat in figura / ce rezumi opinia noas- tr in aceasti privints. Dupi o astfel de operatie de extragere a celor doud noi discipline din sfera noyiona- 1a gi de preocupiri a psihosomaticii - Psihologia Medicali si Psihologia Sinataqii - am propus ca vechiul termen de Psihologie Medical si devin 0 notiune de maxima ge- neralitate in ceea ce priveste domeniul de interferenti intre medicina si psihologie (cu extensie gi in sociologie), care si cuprindd cele 3 domenii interrelationate (psihosoma- tica, psihologia sandtitii gi medicina psihosociali). Dintre care Psihosomatica ar urma si se ocupe cu precidere de studierea mecanismelor prin care excitantii psihici, cu valoare simbolick (semnificatie nocivai sau beneficZ) - sunt convertiti, prin mecanisme siho-neuro-endocrino-vegetative si imune, in stimuli capabili si modeleze in sens negativ (patogenez) sau pozitiv (salutogenezii, recuperare) activitatea psihicd gi soma- to-visceralii a organismului uman. Firi a mai relua principalele obiective ale celorlalte dou discipline prezentate in cadrul paragrafului I A , p3, si respectiv III p4 vom apela la enumerarea acestor obiec- tive in figura 2.L3 prin care se realizeaza o veritabili anexare a unor teritorii ale Medicinii Psihosociale (asa cum procedeazi autorii noilor monografii de Clinical Health Psychology si Behav- ioral Medicine). Dintre opiniile exprimate am putea mentiona pe cele exprimate de citre yrmatorii participanti: ‘Arthur Trenkel si-a prezentat, drept rispuns, consideratiile sale asupra acestei probleme expuse in Rev. Psychol. Med., 1989: Psihologia Medicald are ca obiect de studiu in primul rand relagia dintre medic si pacient, dar si modul in care pacientul isi irdieste propria boala. Psihologia Medicala il invati pe studentul medicinist si- perceapi propriile reactii psihologice in faa boInavului spre a se putea servi de aceste percepfii - constientiziri ale gindurilor, sentimentelor si atitudinilor sale - in munca sa de medic. Autorul insist foarte mult asupra dependentei subtile dar foarte importante care trebuie fcuti intre ,,instruire* (invatimant) - adresati in principal stu- dentilor - gi ,,formare® (posibil numai in cursul practicii medicale) care se efectuewzit _.din mers (experienta clinica si a grupurilor Balint) dar gi printr-co instruire ulterioa medicilor practicieni (in primul rand a medicilor de familie) in domeniul Psihologiei Medicale. © pozitie asemanitoare 0 prezinti Dr. Thomas von Salis care consider .Psihologia Medicali* trebuie considerati ca ,,o stint ce se adreseaza cu precidere stu- dentilor medicinisti*, iar punerea in practic’ a obiectivelor acestei stiinte ar trebui sit aib’i la baz cooperarea, printr-o munca asidu’i, dintre psihologi, sociologi si specialistii medicali*. Dr. Tazio Carlevaro a punctat raspunsurile la chestionar cu definitii precise, dupa cum urmeaza: Psihosomatica: Ansamblul relatiilor corp-suflet din punct de vedere psihologic. fi- ziologic si patofiziologic (definitie sinteticd demni de retinut pentru tratatele actuale de psihosomatic’) Psihologie Medicaldé: Ansamblul cunostintelor psihologice necesare in exercitarca medicinii (in particular, referitor la relatia dintre pacient si medic), Psihologia Sanétatii: Ansamblul instrumentelor ontologice necesare pentru sal- varea sinatijii sau pentru a o redobandi. Acest termen include notiunea de psihoedu- catie. Dupi cum se va vedea gi in rabelul 1, preocuparile Psihologiei Sinitaii la inceput de secol XXI s-au extins de la cele initiale - prezentate in cartea consacrati acestui domeniu din 1994 — pana la cele pe care le putem constata analizaind cuprinsul cétorva clr{i apirute ulterior, inclusiv pe cele de Psihologie Medical — lamandescu (1995) si Medicina Psihosociali — Buddeberg si Willi (1998). Cao concluzie generali, cel putin psihosomaticienii elvetieni pistreaz’ o fidelitate doctrinara Psihologiei Medicale (in versiunea lor, Medicini Psihosociali), aga cum rezulti si din acelasi tabel de mai jos care prezinti, comparativ, continutul unor mono- grafii din domeniile Psihologiei Medicale, Medicinii Psihosociale, Psihologiei Sanatatii si Medicinii ComportamentaleLis E. SCOALA DE LA ASCONA intrucat autorul ciirtii de fafa datoreazi mult contactului stiintific cu prof. Boris Luban Plozza, seful de necontestat al Scolii de Psihosomatica si Medicini psihosocial’ ‘de la Ascona, considerim util o prezentare a atmosferei de efervescenta spirituald si ale insemnatelor contributii ale acestei scoli ilustre la dezvoltarea psihologiei medicale (si psihosomaticii) 1. Istoric. Aparitia Modelului Ascona si a Grupurilor Monte Verita in ultimele patru decenii, in Centrul elvetian Ticino s-a dezvoltat o veritabila gcoaki de me- dicind psihosomatic& si psihosocial’, legati de numele unor mari personalitiji din aceste domenii: Michael Balint si Enid Balint, Erich Fromm, Julius Heuscher, André Haynal si Boris Luban-Plozza. Aceasti scoala s-a structurat pe baza desfigurairii anuale a unor ,colocvii inter~ nationale dedicate analizei relatiilor in plan psihologic si social dintre medic yi pacient dar si problemelor de bazit ale psihoterapiei, cu un accent special pe art-terapie. in plus, adeseori au existat, in cursul acestor colocvii, tematici interesante abordate in stil brainstorming de catre par- ticipanti veniti din Europa, America si celelalte continente. Primul colocviu international s-a desfagurat in localitatea Grono (locul nasterii Prof. Dr med. Dr.he Boris Luban-Plozza) in anul 1960, desfagurdindu-se apoi inca 7 ani in aceeasi locali- tate, dupi care ele s-au mutat in Ascona avand loc la Centrul Monte Verita (Muntele Adevarului*, denumire predestinat’) gi bucurdndu-se de patronajul Secretarului General al Consiliului Europei incepand din anul 1968, Este util si subliniem importanta operei psihanalistului Michael Balint care a elaborat 0 metoda de intdlnire a medicilor in timpul caireia se discutt nu atat cazurile pacienilor, cat mai ales sentimentele gi reactiile medicului in fafa unui anumit pacient pentru a facilita nu atat diag- nosticarea pacientului cat a relatiei medic-pacient. Este vorba despre grupurile Balint, 0 metoda pentru cunoasterea psihologicd de sine si deci despre un instrument important de luprdi anti-stres i anti-burn-out, Metoda lui Balint a fost ulterior reluati de lucratorii din domeniul social, nu neapirat medici (psihologi, infirmieri, profesori universitari ete.) aparind astfel grupurile Ascona definite ,Modelul Ascona" de caitre OMS si an cadrul cdirora participdi, aldituri de medict yi infirmiere, studenti practicangi la patul bolnavului. Grupurile Monte Verita - aparute ulteri- or - au adoptat si grupuri cu profesiuni mixte (totusi, de obicei, de naturd socialdi), la care parti- cipa, pe langa medici, studengi sau cadre sanitare si pacienti si familiile pacientilor. Este vorba despre o metodologie care urmiireste scopuri ,suplimentare™ fata de grupurile Balint: aceasti metoda se refer la indreptarea .diagnosticului* nu doar asupra relatiei medic-pacient, ci si, in general, asupra relatiei bolnavului cu persoane care il insojesc in drumul sau (medic. rude). Centrul de Documentare Balint®, care are sediul la Ascona (Elvetia), coordoneazit intal- niri gi seminarii dedicate problemei stresului, prevenirii si tratamentului bolilor. in cadrul unei orientari psihosociale a medicinii, ca find cultura sAnititii. La acest centru se pot obtine infor- matii privind seminariile de tehnici anti-stres. Aceste grupuri Monte Verita, instituite din 1985, oferd participantilor 0 experienta inedita in cursul careia se incearci si se intdlneased pacientul cu medicul (medicii, nu numai medicul curant) in cadrul unui ,colocviu' la care asisti si membrii familiei pacientului. Are loc, deci, 0 largire a grupului Balint (a se vedea capitolul respectiv), conservaindu-se spiritul gi finalitatea acestuia. Aceasta ,.irgire* reprezinta - potrivit aprecierii facute de catre Enid Balint. care a con- tinuat opera ilustrului si sof, conluerind cu B. Luban-Plozza si colaboratorii acestuia dup 1970ite Lucritile de concurs ale studentilor trebuie Expozifie: Lucrul se bazeazit pe experienta tr pacient si pe posibila sa evolutie. "= Reflectare: Q astfel de activitate trebuie si reflecte nu doar gindurile aparute fn aceasti relatie, ci si sentimentele si fanteziile reprimate de obicei in acest context ‘Actiune gi Progresie: At fi oportun si se indice calea apti a crea premisele necesare pentru transformarea adecvati a experientei in actiune. Scoala de la Ascona a marcat de-a lungul timpului cdteva realiziri care s-au prop; repeziciune si profunzime in randul psihosomaticienilor europeni si americani. Ca unul participat la ultimele nou ,Ascona Meetings si am parcurs marea majoritate a carilor elabo- tate de Luban-Plozza si colaboratorii sti, consider ca relevante pentru contributiile Scolii de ‘Ascona la dezvoltarea Psihosomaticii, Medicinii Psihosociale si actualei psihologii @ sanataqit urmitoarele: 1. Tentativa de a gasi un limbaj comun pentru psihosomaticienii din intreaga lune, par ticipanti ta Colocviile Internationale de la Monte Verita (Ascona), inclusiv pentru studentit par- ticipanti la concursurile dotare cu Premiile Balint care, in mod sigur, au propagat conceptele gi metodele balintiene si, in general, psihosomatice insusite in acest veritabil fief al psihosomaticti contin’ 4 sectiuni 'i personal in cadrul relatiei dintre student gi internationale. 2. Amplificarea psikosociald a grupurilor Balint prin ldrgirea cadrului profesional de par ticipare (a se vedea Modelul Ascona si Grupurile Monte Verita deja precentate la Istorieul Seal de la Ascona) 3. Concentrarea preocuparilor citre problematica de larga raspandire si acfiune la inter- fata dintre sandtate si boall - stresul psihic: = anxietatea yi depresia; - tulburdirile de somn; = combaterea comportamentelor nocive pentru stinditate: - rolul migcdrii si al efortului fizic. 4. Studiul aprofundat al relatiei dintre medic si pacient, largita prin participarea celorlalti membri ai echipei terapeutice, inclusiv prin asigurarea unei dimensiuni sociale a cadrului de ingrijire a bolnavului si prin considerarea si antrenarea familie’ bolnavidlui in procesul tratdrti bolii acestuia 5. Punerea in valoare a resurselor artei (in special a picturii si mu: hoterapeutic (Art-terapie), adjuvant in tratamentul botilor dar gi in promovarea sana. Referitor la utilizarea muzicii ca element terapeutic. trebuie mentionat .,Antrenamentul pst hosomatic* - elaborat de Luban-Plozza si Pozzi - metodti psihoterapeuticd de relaxare ce uti- lizeazii exercitit centrate pe respiratie, asociate cu muzica. in ultimii ani, din 1999, sub indrumarea Prof. Luban-Plozza, a luat nastere 1 Bucuresti Centrul Luban-Plozza pentru Studii in Medicinii gi Muziex", condus de doi codirectori: Prof Toan Bradu Iamandescu si Prof. Grigore Constantinescu, in cadrul ciruia are loc o activitate de cercetare stiintificd interdisciplinara bazata pe influentele psihosomatice ale muzicii abordate pe directia unor studii intreprinse de cAtre medici, psihologi (Catedra de Psibologie Medicala $i Psihosomaticd a UME Carol Davila Bucuresti) si muzicologi (Universitatea de Muzica din Bucuresti), Obiectivele cercetirilor, ca gi rezultatcle unor studi deja finalizate (prezentate la con- grese internationale sau publicate in reviste de specialitate) vor fi prezentate in subcapitolul con- sacrat muzicoterapiei icii) ca element psi-Bibliografie selectiva I. Ader R. (red). Psychoneuroimmunology. Academic Press. London, New York, 1981 2. Alexander F. La médecine psychosomatique. ses principes et ses applications, Payot, Paris, 1952. 3. Balint M. Le médicin, son malade et la maladie, Payot, Paris, 1966. Bell Verle L. In: How to conquer the addiction of rock music, institute in basic life principles. Mlinois 1993. 81-85. 5, Bellar C. Clinical Health - Psychology. A specialty for 21S century. Health Psychol. 1997: 16(5): 4UL-AN6. 6. Bennet P, Clinical Health Psychology. 2000, 7. Bruchon-Schweitzer, Dantzer R. Introduction dans la psychologie de la siante, Press Univ. Prance. Paris, 1994: 13-42, 8. Buddeberg C., Radvila A., Kaufmann P, Was ist Psychosomatische und Psychosoziale Medizin. In: Medicine psychosoamtique et psychosociale en Suisse. Verlag Babler-Bern, 1993. 9, Buddeberg C., Willi J. Psychosoziale Medizin. Springer Berlin, Heildelberg, 1998. 10. Dobrescu I Psihiatria copilului si adolescentului. Ghid practic. Ed, Medical, Bucuresti 2003, 11. Crossley M. Rethinking Health Psychology. 2001 12. Dumitragcu D.L. Neurogastroenterology. Ed. Univ. luliuy Hayieganu, Cluj Napoca 2005 13. Dunbar F. Synopsis of psychosomatic medicine. Mosby, St, Louis. 1948 14, Feldman M.D., Christensen J.F, Behavioural Medicine in Primary Care ~ A Practical Guide, Lange Medical Books / McGraw-Hill, 1997. 15. lamandescu LLB. Psihologie medicabi, ed. Il, Ed. infomedica, Bucuresti, 1997. 16. lamandescw 1B. Stresul psihic ~ din perspectivai psihologicti si psihosomaties, Ed. Infomedica, Bucuresti, 2001 17. lamandescu LB. Elemente de psihosomaticd generala si aplicata, Ed. Infomedica, Bucuresti,1999. 18, Jamandescu 1.B. Psychoneuroallergology. Ed. Romecartexim, Bucuresti, 1998, 19 lamandescu 1.B., Dragomirescu C., Popa-Velea 0. Dimensiunile psihologice ale actului chirurgical. Ed. Infomedica, Bucuresti, 2000. 20, lamandescu 1B. Muta{ii contemporane in cAmpul de preocupare al psihologiei medicale, Rev. de Psihiatrie. 2001: MI, 3-4, 123-139. 21. Luban-Plozza B., Laederach-Hoffmann K., Knaak L.. Dickhaut He He Der Arty als Arznei. Deutsche Artze Verlag. Koln, 1996. 22. Luban-Ploz7a B., lamandeseu |, B, Dimensiunite psihologice ale muvicii, Introdueere in muzivoter apie. Romeartexim, Bucuresti, 1997. 23. Luban-Plozva B., Pozzi U., Carlevaro T. Convieiuirea cu stresul. Ed, Medical, Bucuresti,2000. 24 Luban-Plozza B. Legituri de viagi, Ed. Medical, Bucuresti, 2001 25. Luban-Plozza B. Wege zur Gesundheit am Monte Verita XVI Ascona Mi 24, April. 1994 26. Luban-Plozza B.. Poldinger W., Kroger F. Boli psihosomatice in practica medical, Ed, Medical, Bucuresti, 1996. 27. Luban-Plozza B. si LB. lamandescu. Dimensiuinea psihosoc Infomedica, Bucuresti, 2005 28. Restian A - Medicina Cibernetica, Ed, Dacia, Cluj-Napoca, 1983 29. Romila A. Psihiatrie ed. II - Asoc. Psihiat, Liberi, Bucuresti, 2004, 30. Sindulache S. Filosofia religiei, Ed CARD, Bucuresti, 2001 31, Studt H.M und Pelzold E.R. - Pszchotherapeutische Medizin de Gru 32, Trenkel A. Conclusions. Psychol. Médicale, 1985; 17 (2): 257-258. 33. Tudose F. O abordare moderna a psihologiei medicale, Ed. Infomedica, Bucuresti, 2000, 34. Vaileanu V., Daniel C, Psihosomatica feminini. Ed. Medical, Bucuresti, 1976, 35. Verres A.. cap. Migearea Balint, Grupurile Balint, Ascona si Monte Verita o ting, Monte Verita 23- a Practicii Medicale, Ed. ter, Stuttgart, 2000,PARTEAI .SANATATEA UMANA INTRE COMPORTAMENTE PROTECTOARE (SALUTOGENETICE) $I DE RISC PENTRU iMBOLNAVIRE CAPITOLUL 1 DOMENIUL DE PREOCUPARI AL PSIHOLOGIEI SANATATH 1. DEFINITI Este circumscris de citeva definitii dintre care vom reda urmiitoarele Definitia extensive (Matarazzo, 1980): Ansamblul atributiilor specifice - de ordin educational, stiinific si preofesional ~ aduse de cate psihologi, promovarii si menfiner- (ii, prevenirii si tratamentului bolii, precum si identificarii coordonatelor etio- si diagnostice ale boli si disfunctiilor legate de aceasta, gi analizei si imbunatitirii sistemului de ingrijire gi formarii unei politici a stinicagii Definitii succinte Sarafino (1990): 0 disciplin’ avand 3 obiective intercorelate: promovarea unor inditoase, prevenirea si tratarea bolii, ameliorarea comportamente gi stiluri de vi ingrijirii bolnavilor Murray, Ewans i Willig (2000): domeniu (cdmp) interdisciplinar care trateazt apli- carea notiunilor si tehnicilor psihologice la si rea bolii gi siinitigii Marks (2005) — o detinitie aproape identic’: .aplicd cunostintele i tehnicile psi- hologiei la sindtate, boali si la sistemul de ocrotire a sanataii™ Definitie restrictiva (M. Brouchon ~ Schweitzer ~ 1994): ,,studiul factorilor gi pro- ceselor psihologice care joaci un rol in aparitia bolilor si care pot si accelereze sau sit incetineasca evolutia acestora”. Dupa cum se observa, dup’ anul 1994 si pani in prezent, definitia Psihologiei Stindtatii (Health Psychology) s-a extins, cuprinzand treptat toate domeniile indicate din 1980 de ciitre Matarazzo si care cuprind si pe cele considerate de noi ca apartinand - cu suprapunerile inevitabile - Medicinii Comportamentale.L3 3. RELATJI TAXONOMICE INTERDISCIPLINARE Faria mai relua o serie de probleme doctrinare discutate in capitolele din introdu- ‘cerea la Psihologia Medical’, va trebui totusi si prezentiim cateva relatii cu domenit ‘jseminitoare, menite sii produc’ confuzii, ca de exemplu: Medicina bio-psiho-sociali si Psihologia medical - cle insele fiind in genere, evasisuperpozabile intre ele) utilizeaz’, in practic’ aceleasi concepte si domenii de lucru ca si Psihologia Sunatatii. S&natatea comportamentala (Behavioral Health) Este un domeniu interdisciplinar dedicat promovairii filozofiei sinatiqii care pune accentul pe responsabilitatea individual in aplicarea cunostintelor furnizate de stiinta comportamentului gi medicina pentru mentinerea sinatatii gi prevenirea bolii printr-o. varietate de activititi insugite si aplicate de insugi individul (Matarazzo, 1980 p 813). Dupti cum se vede exist o superpozabilitate cu definitia restransi a psihologiei stin’itagi cu care noi operim in cartea de fat’. Medicina comportamentala Domeniu interdisciplinar referitor la dezvoltarea si integrarea cunostin{elor furnizate de stiinfele comportamentale si medicale, in legituri cu sinitatea si boala, aplicarea lor la prevenire, diagnostic, tratament gi reabilitare (Schwartz si Weiss, 1978). Sociologia medicala Ramura de interferenti intre sociologie si medicina axata pe studierea factorilor de mediu social, care actioneazi in mod protector (suportul social), sau nociv, (actiune direct) pe latura biologic’ a fiinfei umane. Autoarea (Jane Ogden ~2002) exemplific’ prin freeven{a mai mare a unor boli intr-un anume mediu social (ex. tuberculoza in mediile paupere, IMA la muncitorii necalificati ) Stiinfele umaniste care au legdturi stranse cu psihologia stinititii sunt antropologia medicali gi psihologica, bioetica, psihopedagogia gi altele. 4, SCURT ISTORIC Marilou Brouchon — Schweitzer mentioneaza oficializarea acestei discipline in 1985, in Statele Unite, ca sectie componenti a Asociatiei Psihologice Americane, pre- cedatii de o reunite (grup de lucru), reunit in 1976 in Statele Unite (Stan Maes) Primul presedinte al societitii americane a fost Joseph D. Matarazzo. Ulterior (1985) in Annual Review of Psychology, apare un prim numir, dedicat psihologiei LAI. Imediat, in 1986, la initiativa profesorului universitar olandez Stan Maes a fost fon- dati Societatea Europeanii de Psihologie a Sanatiqii. Din 1986, dupa prima confering europeand consacrat acestui domeniu, organ ta la Tilburg, dit in Europa asociatii nationale de Health Psychology in Olanda, Anglia, Belgia, Germania, qirile scandinave si in SpaniaCAPITOLUL 2 SANATATEA $I DETERMINANTI SAI BIO-PSIHO-SOCIALI 1, DEFINIRE GENERALA A SANATATII inceputurile umanititii - initial legate de aparitia autoreflectirii, ca proprietate major a psihismului - au fost supuse, mai mult decat astizi, functionarii unei reguli de actiune si reflexie postactional, regulti bazatt pe “incercare gi eroare” (cu corectia nti de tip feedback a actiunii respective), Conform acestui mecanism de gindire, eme sciiderea brutal sau insidios instalati a capacitatii omului primitiv de a-si dest obignuitele sale activititi (preponderent fizice) ale vietii zilnice a Fost interpretat’ ex wn “accident”, a ciirui repetare - la acelasi individ sau la alti indivizi - a permis conturarea, de-a lungul timpului, a notiunii de boal (cu diferite acceptiuni semantice), semnificdnd o stare nou, nefavorabil’, de rupere a echilibrului relagiilor individului cu natura incon- juritoare dar gi cu ceilalti indivizi Se pare ci ideea de boal a precedat pe aceea de simitate. Aceasta din urma s-a constituit dupa ce individul, vindecat de boaki, gi-a regiisit senzatiile gi capacitatile pier- dute temporar in cursul bolii, Nowa stare, de bine “redobiindit”, a fost reeumoscuta gi constientizati ca un atribut personal de mare pret pe care, din acel moment, individul At sii gi-l apere cu toate mijloacele (ampliticate gi multiplicate odata eu progre- sele societit figura s-a hota umane). Evolutia cunostintelor despre sinatate gi cultivarea acesteia ~ | cesele medicinii — a fost influentati de diferite credinge religioase, ca si de evoluyia ascendenti a stiin{elor sociale (psihologia si sociologia). tai str’ins de sue- Definitie personalat Siniitatea reprezinti o stare global (general) a organismului uman conforma cu mentinerea nivelului de functionare (=via{a) al sistemelor sale morfo-functionale com- ponente in cadrul reprezentat de ansamblul unor parametri de definitie: somatic: (anato- mo-fiziologici) si psihologici. in esent, siindtatea reprezintd un echilibru dinamic al relatiilor individului cu me- diul inconjuritor, natural/artificial gi social, relatii ce pot fi sintetizate ca reprezentind insesi premizele vietii, asigurate de schimbul de substante (si energie = metabolism) si informatie cu acesta.Biologic j j Stare de bine complet Psihologic Social Capacitatea individuala de a indeplini cu succes activitatile zilnice, familiale, sociale si profesionale Definitia din perspectiva vietii sociale* | | Definitia | Ooms = 1 Figura 2, Definitii ale seneiteitit 2. SANATATEA SOMATICA Se refer la ceea ce mai putem denumi sinitatea fizicd .siiniitatea trupului” Parametrii somatici ai stirii de stiniitate se refer la o serie de indicatori externi — de ex. fizionomia, tegumentele - sau interni - de ex. constantele singelui - care cireum- scriu statistic normalitatea, ca de exemplu © morfologici (de ex. talia ~ cu extremele ei: gigantism yi nanism) © functionali (de ex. nivelul glicemiei, depiigit in diabetul zaharat), ¢ de rol social (capacitatea de a indeplini exigentele profesionale ori ale vietii cas- au alte solicitiri sociale uzuale — de ex. curitenia trotuarului din faya nice locuintei) in cadrul investigatiilor medicale ce studiaza aspectele mentionate mai sus ale nor- malititii, exist 0 multime de indicatori in functie de metoda utilizata si de organul abordat, din care exemplificim: constantele umorale (singe, urind, LCR, etc.), aspectele imagistice ale structurii unor organe: radiografia pulmonar’, echogratia renaki, ecografia hepatic’, tomodensigrafia osoasa, etc. Toate aceste aspecte morfo-functionale ale siniiti{ii somatice se supun unui anume grad de probabilitate si contin o doz de arbitrar, referitoare la zona de granita, din cdmpul unui continuum dintre siniitate si boali in care-in cazul unor boli incipiente- exist multe dubii diagnostice in plus, parametrii somatici “interni” ai sindtitii pot fi afectagi de boaldi in conditi- ile in care individul se simte perfect sinitos (ex. bolile infecyioase in perioada incubaici, cancerul in primele stadii, etc) Din acest motiv, aprecierea subiectiva a stirii de sinitate are numai 0 valoare psihologic’ pentru individ si, in cazul unor boli latente, poate constitu 0 sursit de Zemp Stutz si Heim (1998)Ls fi considerata ca un mod de a gandi, simfi, si mai ales, a se comporta, al unei per- soane, in conformitate cu normele (regulile) impuse de colectivitate. Prin aceastii definitie de lucru, vom accentua caracterul de afiliere la normele sociale, incluzand si particularitaile socio-cultural istorice ale acestor reguli, care, uneori, pot si cre fuzii neesentiale. De exemplu, un individ care fluierd intr-o bisericii ortodoxa sau intr-o © moschee comite un lucru considerat anormal (daca o face firi discernamant), iar o femeie avand cu capul acoperit cu turban este consideratii excentrici intr-o {ara crestin’d si perfect normal intr-o {ari musulmana. Totusi normalitatea psihicd (pastrim gi aici sinonimia cu sinatatea mental) nu este total superpozabild normelor socio-culturale, inclusiv juridice, existénd multe cazuri in care micile abateri, ca de exemplu de la “codul manierelor elegante” sau de la regulile de circulafie, pot si provind din ignorangi sau dintr-o rea intentie a individului si si nu aibi un caracter constant. Aceste exemple impun includerea discernamantului intre atributele normalitiqii. Definitia 2 Avand in vedere ci perspectiva psiho-medicalii de apreciere a siinatitii mentale este mai larg’, mai explicit dar si mai adecvati decat cea socio-cultural, vom considera ca valabila definitia dati de Mihaela Minulescu: “O persoand sdindtoasdé mental prezinté © structura unitard a personalititii, in care toate componentele complementare functioneaza integrat, nu disruptiv, este constienta de propriile limite si poate face fait acestora; de asemenea, include yi capacitatea de a invdta din experienya de viata”. Potrivit aceleiasi autoare, siniitatea mentalii poate fi definita prin urmitoarele caracte- ristici © capacitatea de constientizare, acceptare $i corectitudine in modul cum se concepe on- pe sine: © stipfnirea mediului gi adecvarea in modul de a face fata cerin{elor vietii: @ integrarea gi unitatea personalitatii: © autonomia gi increderea in sine; © perceperea realista gi sensibilitatea social: © continuitatea dezvoltirii personale spre auto-actualizare mentale 3.2. Parametrii bio-psiho-sociali ai sinata nitatea mental este, in primul rand conditionata de o baz biologica reprezen- tatii de structurile sistemului nervos central, mai ales ale scoartei cerebrale. Aceasti afir matie este sustinutd de existenta unor tulburari psihice in cazul tumorilor cerebrale dar iin cazul uno intoxicatii precum cea alcoolica sau din cursul unor insuficiente de organ (uremic), encefalopatie portal, ete. Un celebru adagiu latin exprima plastic aceasta relafic: .mens sana in corpore sano’ Referitor la interactiunea individului cu mediul psiho-social, .Onion model” ela- borat de Dahlgren gi Witehead in 1991, ofer’ posibilitatea unei vederi de ansmblu asupra modului in care nucleul biologic al individului respectiv (varsti, sex. ereditate)Lt Tulburari de personalitate Daca sindroamele nevrotice si psihozele intrunesc elementele de definitie ale bolii (cu un debut, o perioad de “platou” si, in final, o ameliorare - cel mai adesea - sau chiar indecare, mult mai rar), tulburarile de personalitate (termenul mai vechi de “psi- hopatii") nu sunt considerate boli. Ele reprezinti o structurare timpurie, ineremenita, a unor trisaturi de personalitate intr-un pattern comportamental specific fiecireia dintre ele, dar avand ca numitor comun inadaptarea sau 0 defectuoase adaptare la viajar sociald, Acesti indivizi se comport de o asa manier’ incdt, fie ed fyi complicet singuri existenta (de exemplu, tipurile de personalitate anancasté sau emotiva), fie ca “Fi fac sa sufere pe ceilalti® (K. Schneider) de exemplu, tipul borderline, tipul de personalitate disociati, paranoida, etc. (DSM IV). Aceasti din urma grup de tuiburiiri de personali- tate recruteazi indivizi cu un comportament antisocial, adeseori delicventi care - desi au discernimant - nu reugese sti invete din propria lor experient’i, de oameni certati cu legea si pedepsiti de ciitre aceasta. Clasificirile psihiatrice mai noi fi scot pe acesti indivizi cu “personalititi dizarmo- nice” din categoria bolnavilor deoarece tulburirile lor comportamentale sunt constante. au o evolutie cvasi-permanenti, nefiind, in general, receptivi la psihoterapie sau la me dicatie psihotropa si nici la corectiile aplicate de lege prin detentie (ibidem) Personalitati accentuate (Leonhard) Se considera de ciitre psihologi si se adevereste de citre marele public faptul ci indivizii care se incadreazi in normalitatea postulatd de citre testele psihologice. desi sunt foarte pre(uiti de etre cei din jurul lor pentru corectitudinea si eficienta lor in plan mental si comportamental - dau, in genere, impresia unor ,mediocrititi” putin cam plic~ ticoase. uniforme, mai ales .,pe termen lung”. ceea ce poate si creeze un fenomen de saturatie afectiva, mai putin pentru colegii de serviciu, edt pentru membrii de familie gi in special pentru partenerul conjugal. Cao opinie personali, nesustinutit de probe stiintifice, avem impresia ci acegti oameni. ca udrul conjugal. mai ales ~ 0 senzatie de ), sau de monotone exasperaita, motiv la carte”, (in special bitrbatii) ajung si producd ~ in iritare ascunsai (in cazul in care ei reprezintd .modelu pentru care apar multe infidelity) sau divoruri declangate de sojiile respectivilor .normali in cazul partenerelor normale la teste”, soul nu prezing o astfel de tendinga la separative tie din cauza atractiei fizice — care compenseazi ,monotonia” ~ fie din cauza existentei unei .supape™ {iu baleanic (end autorii reprezentati de mici infidellittiti conjugate, acceptate mai uyor in spa lor sunt barbatii). Revenind la .normalitatea plicticoasi” postulatti de testele psihologice de persona- Titate, este demni de apreciat tentativa tui Karl Leonhard de a intreprinde un efort ~ spri- jinit de clasificarile anterioare ale tipurilor de psihopatii. in special a lui Kurt Schneider, ~ de a considera, pe baze clinice. existenta unei zone de tranzitie intre normalul perso- nalitatii si patologicul reprezentat de tulburirile de personalitate Criteriul care permite diferentierea fat de anormalitate este, in opinia noasted respective in cadrul unei adaptiiri sociale, cel putin /gomotoase cu sine si cu lumea din jur. in siituri accentuate de personali- mentinerea evolutiei persoan acceptabile, fra situatii conflictuale cadrul acestei zone de tranzitie se situeazaio serie de trL3 Problematica sinivitii a fost abordatii, cu. mai multi hotiirdre si amploare. de lt jumatatea secolului trecut, de citre forurile decizionale ale fiecdrui stat. .Comanda social” a unei veritabile politici a sinatatii a venit odati cu progresele medicinii care ‘iu permis cresterea duratei de viat la varste care “permit” dezvoltarea unor boli ct nice de uzura pani la un stadiu in care si ating’ nivelul unor suferinte pan’ atunci igno- rate (cdteva exemple: ateroscleroza coronarian’ si cerebral, diabetul zaharat insulinoin- dependent, reumatismul cronic degenerativ). Prin urmare, prevenirea unor astfel de boli ar trebui asigurati print-un comportament siniitos, adoptat de timpuriu sub influ- tenta unei educatii bazate pe considerarea gi combaterea factorilor psihosociali implica in geneza unor conduite nocive, de risc pentru imbolniivire. © astlel de orientare ast suri conditiile desfiguririi vie(ii prelungite (,,extended life”) cu cat mai putin’ durere, infirmitate si dependenta. (Fries si Crapo ~ 1981). Printr-un model general al scindte{ii conceput mai ales ca resultat al unor obiceiuri re, odihnd, etc. echilibrate) decdt al uilizdirii unor de viatéi siindtoase (diets, mig medicamente (“pentru slabit”, “pentru calmare” ete) se poate frana procesul de “me- dicalizare a problemelor vietii, realizatd pin’ acum printr-un marketing public agre siv al unor medicamente scumpe, prescrise pentru aceste probleme”. In plan psihologic individual. apare ca necesari formarea unei mentalitdii asupra proprie’ sanarati welt management model” (Bandura, 2005), conform cireia orice om trebuie si isi autoad- ministreze sindtatea intr-un mod constient si responsabil, ca parte integranté a stilu- lui siu de via, care si-i respecte particularitztile sale motivationale adaptate fa cele biografice. O astfel de individualizare a comportamentului salutogenetic implic plasarea interesului individului, mai ales a celui varstnic, in sfera unor oferte, din parte societitii, cu privire la posibilititi de promovare a sinatagii adeevate problemelor sale personale sau specitice grupului social de apartenenta (de ex. excursii organizate In grup pentra septagenari gi octogenari, ce dezvoltd autonomia plurivalenta a varsinicilor), Asistim astfel la o “redirectionare a eforturilor societiitii de la practicile de oferti - supply-side”, ciitre “remediile cerute ~ demand-side” (ibidem) Acelasi autor propune din aceasti perspectivi implementarea unor “programe de sdndtate psihosociala” pe internet capabile si ofere unei largi populagii - la nivel mon- dial- repere comportamentale generale pentru pastrarea sdinaait in acelasi timp. internetul poate oferi posibilitatea unor “modele efective de furnizare a unei instruiri personalizate”, menitd si schimbe sau si atenueze obiceiurile nesinatoase ale individu- lui interesat de o astfel de schimbare si care poate gisi informatiile respective fntr-un mod facil, cu costuri reduse si avaind — pe aceastd cale a internetului ~ senzatia de ano- nimat care il protejeuzii de jena freevent intalnita la cei cu viet, obtinii acelasi gen de informatii de la 0 alt persoanii (Muniz si col. cit de Bandura) ‘ind inceares[Ee - in plan hormonal, se coreleazii cu eliberarea de endorfine, cu rol in cresterea imuntitii (implicata in longevitate); Comunicarea si avantajele ei pentru sinitate vor fi abordate si in multe alte ole ale lucrarii (de exemplu rolul religici in salutogenezii)..CAPITOLUL 3 STILUL DE VIATA $I SANATATEA. FACTORII PSIHO-SOCIALI $I RESURSELE BIOPSIHOLOGICE INDIVIDUALE 1. STILUL DE VIAJA iNTRE OPTIUNI $1 CONSTRANGERI. EFECTE GENERALE ASUPRA SANATATII Knowles afirma in 1997 cit 99% dintre indivizi se nase sinditogi dar cd ei devin ulte- rior bolnavi ca urmare a unor comportamente gresite fall de sintitate dar si actiunii nocive a unor factori de mediu (natural/artificial gi social — n.n.). Aceasti tendinti evolutiva citre boalit poate fi diminuati (imposibil de oprit in totalitate) print-un comportament siniitos, cea ce Matarazzo denumeste “sinitate comportamentala” (Behavioural Health) subliniind accentul care se pune asupra laturii morale a acestei adevirate filozofii a simatitii pe care o poseda orice fing umand Acest comportament fati de siinitate este, in mare mxisuri, spontan - ca rezultat al unor tendinte naturale ale fieciruia dintre oameni, Rezultatul unor astfel de conduite spontane — neglijind anumite reguli insuficient cunoscute sau respectate ~ poate fi aparitia unor boli “comportamentale”, precum obezitatea. Pe de alta parte, o serie de pliceri “dobandite” precum fumatul sau consumul de alcool, conducand si ele la aparitia bolii, reprezinti rezultatul unor decizii luate de individ, in ciuda interdictiilor in acest sens, recomandairi ce vin din partea societa{ii Prin urmare aceasta impletire de “actiuni aparent spontane gi decizii” (Matarazzo) influenfeaz starea de siinitate gi se inscriu in stilul de viati al unui individ. Saratino — 1990 - defineste ~chiar daci incomplet ~ stilul de viati ca fiind “totalitatea deciziilor si actiunilor voluntare care afecteazii starea de sinitate”, dar meritul acestei detinitii ~ care ignord totusi faptul ca stilul de viat’ include gi alte conduite indiferente fay de sindtate este (ex. preferintele, .gusturile fine”, pentru anumite tipuri de muzica, mobilier. ete) acela cf subliniazi dependenta sinatitii de comportamentul individual si social. Acest comportament include 0 serie de conduite care afecteazii negativ starea de sinatate (fizicd sau psihic’) (factori nocivi, de risc, patogenetici) sau, dimpotriva, au un rol pozitiv, de mentinere sau chiar cultivare a sinititii (factori salutogenetici) Referitor la acesti doi termeni, Jonasch subliniaz’ faptul c& cel mai indicat apare cel de salutogenezi (salus, salutis = stare de bine, echivalent cu sinitatea) avand un sens primar, in timp ce sanare (a insindtosi) reprezinti sensul secundar de redobandire a sinatitii, dupa ce deja a apirut boala. Revenind la stilul de viata, apare ca evident e, din punctul de vedere al relatiei