Cc. WRIGHT MILLS SI STIINTA SOCIALA AMERICANA Nu incape indoial& cA pentru:a injelege sem nificatia si originalitatea operei stiintifice a lui Cc. W. Mills, in panorama stiintelor sociale din ~ S.U.A., trebuie s& incerci, in primul rind; a-ti’ face inteligibile aspectele specifice ale gindirii sociale americane. Ceea ce ins& nu este deloc usor. Diversitatea si multitudinea’ caracteri- zeaza, in prezent, cu.o deosebita pregnanta, atit carcetdrile sociale si literatura sociologicaé din S.U.A., cit si insesi opiniile despre valoarea stiintific& si tendintele ideologice ale acestora. Tar cit priveste aprecierile, partiale sau glo- bale, adresate azi sociologiei nord-americane, o asemenea constatare poate fi si trebuie inca prelungita ; fie c& vin din interior, ca reflectii ale sociologilor americani despre munca _ lor, fie c& sint formulate de c&tre cercet&torii eu- ropeni sau din alte p&rti ale lumii, caracteri- zirile stiintei sociale americane sint nu numai numeroase si foarte diferite, ci si extrem de contradictorii. Dincolo ins& de orice aprecieri teoretice pozi- tive sau critice, prolificitatea sociologiei con- temporane americane este reald $i constituie unul dintre fenomenele stiintifice contemporane cele mai impresionante. Care sint sau pot deveni semnificatiile ma- 5jore ale acestei spectaculoase explozii socio-— logice ? O expansiune stiintificA cu atit mai demna de luat in seama cu cit ea releva si re- produce, in variantd americana, un fenomen mai larg, de dimensiuni mondiale : avintul din ultimele decenii in domeniul sociologiei, pre- cum si al disciplinelor limitrofe. Un r&spuns complet la o asemenea dificilaé intrebare nu poate constitui, desigur, obiectul acestor rin- duri. Pozitiile extremiste se cer ins& respinse, eredem, total si de la bun inceput, indiferent de anvergura sau pretentiile de completitu— dine ale unor asemenea analize. Mai intii ni se par superficiale si hazardate acele opinii de ,,sociologie a sociologiei“ dupa care geogra- fia mondialA actualA a rdspindirii, sub raport cantitativ, a cercetdrilor sociologice ar trebui totalmente identificata cu geografia descope- ririi si acumuldrii adevdrurilor stiintifice in sociologie. Schematic vorbind, prin asemenea consideratii scientologice, aplicate la un dome- niu atit de complex ca cel al disciplinelor so- cial-umanistice, se acrediteazA ideea, mult prea facilé, a unui raport automat direct proportio-— nal intre indicii de crestere cantitativa a cer- cetdrilor sociologice si lArgirea ariei teoretice a sociologiei. Progresul in stiintele sociale, si cu deosebire cel teoretic propriu-zis, se realizeaza insa pe cdi si in forme mult mai complexe de- cit cele pe care le sugereaza asemenea proce- dee simplificatoare de analizd si prognoza. Con- comitent cu asemenea viziuni de un optimism simplist asupra viitorului sociologiei, mai fiin- feazd ins& si o alt& pozitie, la fel de confuzaé in premise si de superficiala in concluzii, dar de asta dat& laitmotivul il constituie neincrederea si pesimismul absolut in ce priveste mai ales teoria sociologica americand. Nu putine din ima- ginile actuale despre atit de mult discutatul pragmatism al spiritului american, imagini care adesea devin, din pa&cate, simple ticuri gazetiresti, ne propun si vedem in sociologia 6americana o disciplina ternd, dusmana& de moarte a oricarei filozofii sociale, un domeniu golit de orice preocupari teoretice, o sociologie devorata de un empirism cenusiu, ce urmdreste exclusiv eficienta sociala practicd imediata. Traditiile progresiste ale gindirii sociale ame- ricane, oricit de divergent ar fi ele azi inter- pretate, cit si insesi framintadrile actuale din sociologia americana dezmint asemenea imagini simplificatoare. Exist& in cimpul atit de vast al sociologiei americane destula efemeritate ideo- logicii, se manifest’, de asemenea, tendintele apologetice fata de ordinea sociala constituita, dar aceste realitéfi nu trebuie s& ne impiedice a vedea si permanentele valoroase ale acestei iologii, filonul progresist al evolutiei sale, pionieratul stiintific, in atitea privinte real, al cercetatorilor sociali americani. In fond, desi asemenea adevdruri pot pi&rea locuri co- mune, trebuie amintit cA sensul major al empi- ricitaétii in cercet&rile sociale din S.U.A. il con- tituie céiutarea eficientei umane, individuald colectiva, construirea unor relatii de colabo- rare intre sociologie si perfectionarea vietii so- ciale (social engineering), iar acel empirism american, de multe ori foarte justificat criticat, reprezinté de fapt doar o deviere ideologica, fi- lozofiea, de la un fenomen stiintific in sine pozitiv. In ce priveste apoi studiul social em- piric, atit de propriu sociologiei americane si eare este azi cel mai des asemuit, pe nedrept dealtfel, pragmatismului opac, relevim ca in- susi C. Wright Mills, atit de acerb critic a ceea ce el numeste ,,empirismul abstract“ (titlul si continutul capitolului 3 al acestei lucrdri), ji propune cititorului o conceptie dinamic&, isto- ricé asupra empirismului social. Problema clasificdrilor, in functie de curente si tendinte in interiorul sociologiei americane, este ast&zi si ea, cum relevd, dealtfel, numerosi comentatori, pe cit de simpla in aparent&, pe atit de complicata in realitate. Ne putem referi, 7de pilda, la o schema oarecum traditionala, care ia ca punct de plecare anumite criterii teoretice, considerate a fi definitorii (dar nu admise una- nim), si care remarca functionalismul (repre- zentat mai ales prin Parsons, Merton g.a.), pe analisti (Lazarsfeld gs.a.) si sociologia relatiilor interpersonale (Homans, Festinger g.a.). Pe de alia parte se considera ins& ca, dincolo de unele posibile atasdri ale sociologilor americani de anumite curente teoretice, sistemele concep- tuale ale acestora pot sad fie si trebuie sa fie raportate concomitent la mai multe cadre de referint&, determinate, printre altele, de natura metodologiilor adoptate de catre acestia, de specificul ramurilor sociologiei in care ei se for- meaza si, last but not least. de caracterul idea- lurilor social-politice pe care le exprima. In orice caz, este un adevadr dincolo de orice in- doiala cA marile controverse din sinul sociolo- giei americane actuale nu au nicidecum ca te- matica sau ca punct de plecare subtile dife- rente teoretice intre diversele curente si scoli sociologice, ci mai degrabé modul in care un demers sociologic sau altul reflecté natura acelor social problems care friminta societatea »postindustriala“ americana. Or, relevarea tocmai a acestor linii de fort& social-teoretice ale sociologiei americane poate deveni revelatoare si pentru intelegerea locului si influentelor lui C. Wright Mills in contexul stiintifie actual, cadci el ,,...a fost sociologul cel mai controversat si mai inflexibil in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial. El a sfarimat multumirea de sine academic& a aces— tei generatii...“© (Din introducerea lui G. W. Domhoff si H. B. Ballard la lucrarea colectiva C. Wright Mills and ,,The Power Elites“ (C. Wright Mills si ,,Elita puterii“), Beacon Press, Boston, 1971, p. VII). Numele séu raémine apoi in actualitatea stiintifica cu atit mai mult cu cit, mai ales in ultimul deceniu, in S.U.A., ca gi in alte 4&ri occidentale, au loc mari frimintari in 8rinduwrile sociologilor, atit de ordin organizatoric, care vizeaz& statutul sociologului si al disciplinei lui, cit cu un caracter ideologic mai larg, care » referaé la raporturile generale ale sociologiei cu societatea. In directé legdtur& cu activizarea § radicalizarea miscirilor social-politice de stinga, sociologia a inceput s& devinad un loc de confrunt&ri cu o tenta mai putin academica si mai pronuntat politica ; nmumerosi tineri cerce— t&itori (dar si unii savanti cu veche reputatie) si-au manifestat deschis si uneori zgomotos yacordul lor cu sociologia aga-zis oficiala, ademic&é, pe care o considera o_. stiinta &, un instrument de manipulare soecial- politic i a oamenilor. Intrebarea fundamentala acuzatoare pe care ei o pun in acest sens te: : i foloseste actuala cunoastere sociolo- gici (knowledge for whom)? Desi o miscare contestatarai destul de eterogena& sub raport teo- reti i ideologic, acest curent denumit »Socio— logia radiealA“* acuz& sociologia oficialA — si prin intermediul acesteia, desigur, intreaga orin- duire social-politica — de absenta valorilor al-umane necesare relatiilor sociale con- temporane. Ceea ce vor, in linii generale, sociologii ame- ricani contestatari este ca stiinta sociala sa devin&i relevant&é in raport cu problematica socialAé actuala, s& se lepede de falsa obiectivi- tate si s& devina critica, sA contribuie la reor- fanizarea sociali profund&, s&-si apropie valori social-umane perene. Este vorba de o si- tuatie socialA caracterizataé prin ,,sentimente noi, dar teorii vechi*, cum rezum& contradictiile acestui moment de rascruce al cdut&rilor in sociologia americana Alvin W. Gouldner in cartea sa The Comming Crisis of Western So- ciology (1971). Vorbind de actuala criz& a so- ciologiei intr-o si mai recent& carte a sa For Sociology. Renewal and Critique in So- iology Today (1973) —-, Gouidner mentioneaza& ins&i c& nu poate fi vorba de un caracter con- 9servator al sociologiei in ansamblul ei, ca dis- ciplin& stiintific& — o idee ce i-a fost pe ne- drept atribuita, spune el, printre altii, de c&tre Lipset, Becker si Horovitz. Pentru a reda cit mai expresiv caracterul contradictoriu al so- ciologiei contemporane actuale, Gouldner ii atri- buie acesteia emblema Minotaurului, monstrul mitic cu trisituri de om si cap de taur. In substanta sociologiei putem descoperi, deopo- triva, o parte conservatoare, cu finalitati sociale represive, dar si o parte cu tendinte progresiste si scopuri sociale eliberatoarc. Nu existi azi aproape nici o controversa teo- retici’ mai importanta in stiinta socialé ameri cand, legati in primul rind de ,,Noua stingaé“ G,.New Left“) sau de ,,sociologia radicala“, fara si fie amintit si numele lui C. Wright Mills Cum nu existé, de asemenea, nici comentarii ale tendintelor progresiste in evolutia contem— poranéi a sociologiei americane fara ca acest ginditor s& devin& cap de lista. Desigur, C. Wright Mills nu trebuie vazut doar ca un critic oarecare al societatii ameri- cane, ci, intr-un sens mult mai cuprinzator, ca un fiu al Americii, ca un exponent al culturii si istoriei acestei societ&ti, atit prin plusurile cit si prin minusurile operei sale stiintifice. Nu intimplator, dealtfel, asa cum spuncam, chiar referirile actuale la opera acestuia — operad care nu beneficiazd inca de consacra— rea unei indelungate istorii — izvorase nu din simple motive de exemplificare, ca ecouri ale unei personalit&ti a cdrei memorie inca nu s-a stins, ci din nevoia de a denumi situatii sociale si structuri teoretice de importanta si de va- Joare fundamentald. Oricite preciz&ri in plus ar cere si oricite sensuri ambigue s-ar putea con- sidera cA antreneaz& ele, asemenea caracteri- zBri ce i se aduc raimin de exceptionalé semni- 10»C. Wright Mills — inspiratorul «Noii »promotorul noii sociologii“, ,,liderul irii de contestatie in America“ s5.a.m.d. Cu- noseutul sociolog T. B. Bottomore, de _ pilda, preocupat de istoria criticii sociale in S.U_A., pe care considera c& ar putea-o diviza in pe- ‘ioade raportate la succesiunea generatiilor (1900—1930—1960), apreciaz& c& ,noul radica- lism“ ar incepe de fapt mai devreme, in 1950, odati cu activitatea liderului acestei miscari, care trebuie recunoscut ca fiind C. Wright Mills (Critics of Society. Radical Thought in North America, Random House, Inc., N. Y., 1962, p. 51—65). Vestejirea academismului steril din SoUCARS Si conceperea ideilor sociale ca—mijloe de _refor- mare a societé{ii, abordarea acut concreté a so- cialului, pasiunea pentru aspectul etic, justi- liar, al funetion&rii organismului.social — ase- menea ealitati, care continua traditiile progre- siste ale gindirii sociale americane, fac din acest repreventant al ,,furiei disciplinate*o—figura Juminoas& a sociologiei contemporane. Intr-un is cu elevaté pasiune, profesorul de so- clologie Gitta Tulea i indreapta concluziile toemai in aceasti directie : ,,Spirit practic gi re- al ecumulind in cel mai inalt grad aceste in- susiri atit de caracteristice tipului american, Mills nu vede prezentul cu ochii trecutului, ci pur si simplu se foloseste de trecut pentru cri- tica prezentului* (C. W. Mills, Colectia ,,Sinteze 4 meee Bucuresti, Editura stiintifica, 1972, Pp) 18—14) Viata si activitatea lui C. Wright Mills * se eneu nfiscut Ja Waco, statul Texas, in 1916 si moare la locuinta sa din West Nyak, de lingA New in{ii sii aparfineau pAturilor mijlocii (,,midle- ). In 1939 Gsi ia licenta in filozofie si sociologie Universitatea din Texas, In 1941 isi sustine docto- fn sociologie si antropologie, sub tndrumarea sorului Howard Becker, la Universitatea din Wis- . Lucreaz&i la inceput in cadrul universitatilor Wisconsin’ si Maryland, iar din 1945 pina la sfir- azdesfasoar& in general in mediile universitare, ea cercetator, profesor si conferentiar public. Printr-un etos de nobila vibratie, viata sa se identific’ din interior cu profesiunea de inte- lectual, a c&rui menire o vede ca fiind com- plex& si de coplesitoare r&ispundere : confrun- tarea societatii practice, prezente, cu ideea si idealul a ceea ce ea trebuie sé devind. Cum re- marca atit de frumos prof. Irving Louis Horo- witz, in cadrul aceleiasi personalitati, aceea a lui C. Wright Mills, omul si savantul se iden- tific’ intr-un singur tot, asa cum in personali- situl vietii la Universitatea Columbia din New York. Desi a reprezentat, prin excelenta, tipul universitarului american, Mills a fost permanent jlegat, in variate forme, dé viata social& practicd. Participa, de pilda, la cercet&rile sociale directe gsi astfel, bundoara, in vederea ‘propunerii unor masuri sanitare pentru Con- gresul privind ,,relatiile industriale“, cerceteaz& la De- troit modelele migratiei portoricane la New York. CalAtoreste apoi peste granita, ceea ce contribuie im- plicit la cristalizarea ideilor sale despre rolul socio- logiei ca stiinjA cu un rol si dimensiuni mondiale. In 1956 vine pentru putin timp im Europa, iar in 1957, revenit in Anglia, conduce un seminar stiintific la Scoala londonezA de economie si sociologie, unde isi expune pe larg si ideile ce vor deveni confinutul lu- crarii Imaginatia sociologicé. Viziteaza, de asemenea, Polonia, U-R.S.S. si apoi America Latina. Dintre lucrarile sale principale amintim : White Col- lar: the American Middle Classes (Gulerele albe : ca- tegoriile sociale mijlocit americane), 1951; Lhe Power Elite (Blita puterii), 1956; The Sociological Imagina- tion (Imaginatia sociologicé) 1959. TIntr-o culegere m. vA intitulata : Power, Politics and People (Putere, po- liticé si popor), Oxford University Press, London — New York, 1963, ingrijita si prefatata de profesorul Irving Louis Horowitz, sint reproduse principalele stu- dii si eseuri ale lui Mills. De amintit apoi si faptul ca in onoarea lui C. Wright Mills profesorul Irving Loui Horowitz a editatlucrarea colectiva The New Sociology (Noua sociologie), al carei sumar intruneste prestl- gioase semndturi. S-a remarcat, de asemenea, prin’ editii succesive, lucrarea colectiva C. Wright Mills and »The Power Elite“, editata de G. W. Dombhoff si H. B. Ballard. Lucrarile lui C. Wright Mills se traduc, an de an, in tot mai multe limbi. 12‘tea lui Socrate omul si filozoful au format o singurd entitate. Mediul vietii intelectuale americane in con- tinu&é confruntare si divergenta cu realitatea ‘ ali constituie arena sa de lupta si-i ofera resursele vitalitatii sale teoretice. Acest mediu constituie, totodata, si baza socialA principala de pornire in explicarea atit a calit&tilor cit i a ceea ce se considera a reprezenta limite in activitatea de sociolog contestatar a lui C. Wright Mills. Intelectual c&ruia ii repugna neutralismul academist, orientindu-se nu spre idealuri livresti, ci spre viata publica, cu inte- res major pentru viata practicaé cotidiana, C. Wright Mills este asociat, pe bun& dreptate eredem, de caitre exegetii operei sale, liniei ce deseinde din Franklin Giddings, care, la_ sfir- situl veacului trecut si in primele decenii ale eclui prezent, cauta sa imbine explicarea te- oretic&i, de sistem, a societ&tii cu investigatiile practice ale realitatii sociale. Este apropiat, de agemenen, prin radicalismul s&u_ social lui Vhorstein Veblen, economist si sociolog din aceeasi perioadé, care anunta, prin lucrarile sale, teoriile moderne ale actiunii sociale si ma- nifesta, desi cu nmumeroase limite ideologice de elas, o atitudine permanent critica fata de so- Cletate, Unii comentatori (de pild& sociologul Tt. 14 Bottomore, amintit mai inainte) il asea- nana, de asemenea, cu contemporanul David Riesman, gi el critic al societatii ,,postindustri- ale“, al conditiilor de viat&é ale omului secolului al XX-lea s.a.m.d. ie cai este vorba de reale inrudiri teoretice i de stil de gindire, fic doar de similitudini de pozilii sociologice, C. Wright Mills ramine o porsonalitate stiintific&R proeminent&, originala, ntrai de orice epigonism. Si, poate, dincolo de osutura de autentica originalitate a conceptiilor lui sociologice, pozitiile sale de independenta intelectuala le putem gdasi efectiv exprimate eel mai bine in atitudinile pe care le-a adoptat 13fata de fenomenele sau evenimentele social- politice majore de care s-a lovit in timpul vietii. Astfel, de pild&, intr-o perioad& in care nu era simplu si usor in S.U.A. sa te declari fa— vorabil revolutiei cubaneze, C. Wright Mills serie temerarul s&u pamflet politic: Listen yankee ! (Ascultd, yankeule !), in care, de pe pozitiile unei etici militante, a intelectualului constient de rolul s&u social, apara deschis cauza poporului cubanez. Si nu este vorba nici- decum de o actiune singularad in viata sa. Caci atitudinea lui radicalé nu este de sorginte prag- maticd, ci izvoraste dintr-o interpretare teore- tica a realit&tii sociale, oricit de limitataé ar pu- tea ap&rea aceasta viziune asupra societ&{ii In raport cu 0 conceptie stiintifica consecventa despre societate, asa cum o ofera dialectica materialista. Deceniile al 5-lea si al 6-lea, cu trasSturile lor cele mai caracteristice pentru viata social-politica americana in care el isi desfasoarA tumultuoasa sa activitate stiintifica, reprezint& pentru C. Wright Mills o tematica permanenta de meditatie teoreticda gravdé, plinad de r&spundere intelectuala. Sint, dealtfel, dece— niile tn care, pe fondul ascensiunii societ&tii industriale americane, se deruleaza asemenea fenomene ingrijoritoare ca_ ,,razboiul rece“, care a impins pe scena vietii americane stafia macchartismului, ofensiva ,,capitalismului popu- lar“ si devalorizarea morala spectaculoasa& a societatii de consum, pesimismul intelectual si antiideologismul. Or, in astfel de conditii, ginditorul american pune in fata cercetdrii si teoriei sociale tocmai sarcinile de a se confrunta direct cu o realitate vitregi si de a g&si solutii adecvate dincolo de marasmul ideologiei de dreapta, ultraconservatoare si brutald, ca si al apatiei politice, marasm proliferat cu atita asi- duitate de cdtre societatea opulentei. Lozinca »neangajarii“ — izvorit&a din conformismul so- cial si politic pe care fortele reactionare se stra- duiau si-1 inoculeze maselor, ceea ce in privinta 14anumitor paturi sociale au si reusit temporar — ii prilejuieste lui C. Wright Mills ocazia si motivul de a caracteriza deceniul al 5-lea al societatii americane ca fiind cel al ,,generatici taecute* (The silent generation). In mai multe eseuri politice din aceast& perioad& (printre re The Decline of the Left [Declinul stingiij si The New Left [Noua stingaj), el este pre- ocupat de deruta ideologicé a generatiilor ca-— rora le revenea sarcina de a tine piept ofensivei marelui capital, si in primul rind de sarcinile politice ale stingii intelectuale americane. Diag- nosticul politic dat de Mills realitatii analizate este prompt si incisiv : ,,;Categoric, azi in Ame-— rica si-au facut loc mai degraba o folosire si o apdrare festiviste ale libertdtilor civile decit o folosire insurgent& si efectiva a acestora“, (Po- wer, Politics and People, p. 230). O situatie socialA care trebuie ins& curmata, ca&ci insasi evolutia societ&tii contemporane impune, ca o conditie obiectiva, inerentd, reintroducerea ra-— {iunii in fluxul dezvoltarii, reactivizarea mase- lor la viata publicda, deschiderea unor perspec— tive ideologice largi asupra viitorului. Ceea ce fortele retrograde, care detin puterea politica, socotesc cH ar reprezenta doar o utopie trebuie si devind, dup& C. Wright Mills, un program de luptad efectivd, caci, in realitate, o asemenea utopie reprezint& ,,conditia de supravietuire a umanitatii“. Tocmai in necesitatea de constien— tizare a acestor obiective social-politice rezida si sarcinile intelectualitatii, care trebuie s&-si precizeze atitudinea prin insusi faptul c& stiinta a devenit unul din factorii principali ai dezvol- tarii sociale. Problema intelectualitatii trebuie astfel s& se transforme intr-o preocupare fun- damental& a sociologiei contemporane. Intelec- tualii trebuie s& reprezinte o fort& politica de stinga, caci, prin procesul cunoasterii stiintifice la care particip&, ei pot intelege mai bine sensul istoriei i, in consecintaé, pot deveni agenti ai dezvoltarii sociale. Sociologia trebuie s& devina 15ideologie progr sta tocmai in aceasta actiune. Iat& cuvintele cu care C. Wright Mills isi in- cheie articolul Noua stingd: ,,epoca multumirii de sine se incheie. SA le lAs&m pe babe sa se vaiete cu intelepciune despre «sfirsitul ideolo- giei>. Noi am si inceput sa pdsim inainte’ (Po- wer, Politics and People, p. 259). Oricare ar fi fost tema abordataé de catre ener- gicul sociolog, el ajunge de fiecare dat&é, cu analiza sa, in punctele nodale si critice ale so- cietatii americane contemporane lui. Nu-i mai putin adevarat totusi cA selectarea insdsi a te- melor el nu a facut-o niciodata la intimplare, farA criterii de optiune ferme si cu substrat teoretic. Problema puterii impreunda cu pro- blema societ&fit_ de masa — subiectele lucrari- lor sale White Collar si The Power Elite — dau posibilitatea atit.a unor incizii teoretice de pro- funzime cit si a formarii unui tablou social pa- noramic, c&ci aceste teme subsumeazd caracte- risticile definitorii ale societatii monopoliste din S.U.A. si ale reflexelor ei ideologice. Printr-o abordare stiintifica in care analiza teoretica se conjugd cu investigarea pertinenta a datelor concrete, C. Wright Mills cerceteaza structura de clas& a societatii americane ac- tuale, aratind c& in cadrul acesteia s-au concen— 4rat la un pol cercurile conducatoare (elita pu- terii), iar la celalalt pol restul categoriilor sociale. Ceea ce isi propune el in lucrarea sa Gulerele albe este apoi tocmai s& ia in discutie SH interpreteze fenomenele ce se produc in sinul categoriilor sociale mijlocii, ale cAror par- Ficularitati roluri sociale au devenit cele ale unei ,,societati de masa“: Desigur, C. Wright Mills nu este un sociolog marxist — cu toate c& el se inspira adesea din exemplul si din ideile lui Marx - iar in ana- lizele sale din ambele lucrari, ca si, de altfel, din intreaga sa opera sociologica, nu vom in- tilni supletea si rigurozitatea metodei materia- list dialectice aplicata la analiza vietii sociale. AB syparte, c&é nu o simpl& comparatie a conceptiilor lui Mills cu cele ale lui Marx ar fi calea cea mai indicat& (chiar din ftnsusi punctul de ve- dere al metodologiei marxiste!) de analizi a acestor douad excelente carti. Si, de asemenea, nu prin exclusivizarea unor asemenea compa-— \ ratii putem dezvalui continutul valoros al aces— \es tor carti, care consta, in primul rind gi mai —. ales, in reflectarea critica a realitatii sociale = americane, ca si in declansarea, pe planul te- ei sociale, a unor pozitii si deschideri stiin- se inedite si deosebit de valoroase. Societatea de mas&i — ale ca&rei tare social- orice sint reluate teoretic in analiza si in cu- prinsul Imaginatiei sociologice — este pusa de ©. Wright Mills in dependenta cauzala de fac- tori economici, precum si de alti factori, si este eonsiderat&é ca fiind prototipul negativ al exis— tentei sociale din secolul nostru. Dincolo de faptul ¢ Mills nu epuizeazd explicatia social- economic a apariticei ,,gulerelor albe“ si ci nu este ‘ficient preocupat de dezva&luirea, in in- sus sontextul evolutiv al societatii, a cdilor so- ciale obiective, ca si a solutiilor politice de de- plgive istorich a scietitii de masa“, analizele soclologiee din aceasti lucrare prezint& un in- teres gtiintilic si pol multilateral. In opozi- tie eu teoriile sociologice apologetice, C. Wright Mil dezvaluie contradictiile societatii mono- poliste si relev& caracterul de clasa social re- actionar al marii proprietati capitaliste, care produce generalizarea proceselor multiple de ins nare a indivizilor si depersonalizarea ca fenomen social de masa ; el dezvaluie, totodata, raportul strins dintre conditiile social-econo- mice si politice ale categoriilor sociale mijlo- ereate de domnia marelui capital, anumite particularitati culturale negative ale “societ&t: i de masa“. Nu este mai putin adevarat insa, pe de alta firma, pe czcet cuvint, ca lucrarea se ue pe C. nee cere PS Tye,Wright Mills opiniei publice din S.U.A. si din intreaga lume. In aceasta lucrare, el spulberA erice iluzie despre societatea capitalisté ame- ricana, vestejeste toate sloganurile acesteia (so- cietatea ,,sanselor egale“, a democratiei depline, a bundstaérii generale etc.). Existé, dealtfel, in cazul acestei carti o impresionanté concor- dant& intre importanta temei — puterea — si insemnatatea constatérilor formulate: ,,Cea mai mare parte a demersurilor sociologice ale lui C. Wright Mills —- remarc& sociologul ame- rican Ralph Miliband — se referad la putere, la natura ei contemporand, distributia si sursele sale. I s-a adus chiar acuzatia de a fi obsedat, persecutat de problema puterii si de oroarea oa- menilor fata de putere... In realitate, C. Wright Mills nu a fost obsedat propriu-zis aga de mult de putere, cit mai ales de lipsa puterii. El cre- dea ci pentru mase de oameni din ce in ce mai numeroase nu mai sta in puterea lor s&-si for- muleze si s&i-si manifeste atitudinea fata de niste decizii cu enorme consecinte pentru ei sau chiar impotriva lor‘ (The New Sociology, p. 81). Este unanim apreciat ca lucrarea Elita puterii reprezint& una dintre criticile cele mai radicale aduse societatii americane de c&tre un american. Imaginatia sociologicé este o lucrare de cri- tic& si fundamentare teoreticd a_ sociologiei. Statutul ei in cadrul operei lui C. Wright Mills este cit se poate de legitim, ca&ci necesitatea de a construi o noud sociologie reiese din struc- tura intregii sale activitdti stiintifice. Logica interioara a demersului s&u stiintific il deter- mind pe C. Wright Mills sA fie un critic nu nu- mai al societatii americane monopoliste, ci si un _ critic al sociologiei contemporane lui, din S.U.A. in primul rind, desi nu numai de aici : o sociologie repliaté mai mult asupra ei ins&si, lipsita de relevanta, care impinge adesea lucru- rile spre funddturi. Reformarea societ&tii nu s-ar putea deci realiza fara o noud teorie sociala, 13mai adecvata, fara un_,,aparat cultural“ core: punzator. Drumul spre o nouad societate im- plic& un nou stil stiintific, ineit devine imi- nent& elaborarea de noi concepte, categorii, me- tode de investigare, de o reconsiderare critica a celor existente, de infdptuirea unei noi vi- ziuni a socialului, mai simpla si mai perspicace, maj fidelA trdsdturilor intrinseci acestuia si cu un caracter mai activ, militant. SA nu uitém de rolul social deosebit pe care il confera radica- lul sociolog american intelectualitaétii, si in pri- mul rind specialistilor in stiinta social: Nu vom rezuma continutul Imaginatiei socio- logice si nici nu vom proceda la o analizé de- taliaté a acestuia. Comentarea citorva probleme de principiu, legate de specificul si esenta acestei carti, este ins& absolut necesarda. Se spune c& dac&, in general, lucradrile lui Mills nu s-au bucurat, ‘a aparitia lor, de prea multe opinii aprobatoare din partea colegilor de breasla, Imaginatia sociologicaé a intimpinat din partea acestora o Cvasiunanima dezapro- bare. Unii chiar estimeaz& cA 989/) din sociolo- gii americani s-ar fi declarat in sinea lor sau direct, in public, in dezacord cu continutul acestei cdrti. Cel mai generalizator repros cu earacter metodologic ce i se aduce acestei carti este acela ca ea ar reprezenta o iconoclastie sociologica absoluta, intrucit autorul ei nu ar fi reusit, nici pe departe, s4 insoteascA& elanul siu teoretic destructiv cu eforturi teoretic— constructive de aceeasi anvergura si eficacitate. Si umeori se adaugaé, ca o scuz&i pentru aceasta realitate, faptul cA autorul cartii a murit prea tindr (la doar 46 de ani!), fara s& mai apuce sai-si elaboreze, in profunzime si multilateral, sistemul sAu sociologic. Desigur, pot fi interesante asemenea obiectii, dar ele nu sint hotdritoare. Iconoclastia teore- tic& reald, intemeiata, fecund& in rezultate re- prezinté principial ea insdsi, credem, atit filo- zofie cit si sociologic, un demers teoretic de o 19valoare potentialA egalA cu activitatea de ela- borare si construire de sisteme teoretice origi- nale. Foarte adesea, aportul teoretic cel mai relevant si mai fecund devine mai degraba apanajul radicalilor destructivisti decit al crea— torilor de sisteme teoretice. Care este climatul teoretico-social si, mai precis, configuratia sociologicd in cadrul si im- potriva careia isi desfagsoara vehementa sa eri- tic& ? ,,Doua scoli de cercetare au inflorit in Awnerida- de Ia—moartea Idi Veblen — seria Wright Mills. Una din ele fetisizeaza metoda, cealalta teoria. Ambele au _pierdut din vedere obiectul_propriului lor studiu. Superstat! enii au fragmentat adevarul si eroarea in parti- cule atit de m&rumte incit nu mai putem spune nimie despre deosebirea dintre ele; prin ri- goarea pretentioasa a metodelor lor, ei reusesc SA trivializeze omul si societatea si, prin acest proces, propria lor gindire. Superteoreticienii, pe de alt& parte, reprezinté o incercare partial organizat&é de a se indepadrta de practica sim- plA a descrierii, pentru a explica si intelege comportarea umanad $i societatea; ei nu fac ins decit s& transforme intr-o proz& emfatica rezultatele unei lecturi dezordonate a sociologi- lor eminenti_din secolul trecut si, in acest pro- ces, iau propriile lor idei elementare drept re- zultate finite. In practica ambelor acestor scoli predominante, stiinta socialA contemporana devine pur si simplu o metoda elaborata pen- tru a asigura ca nimeni s& nu afle prea mult despre om si societate ; prima printr-o inge- nuitate formald, dar sterila ; cea de-a doua printr-un obscurantism formal, nebulos“ (In- troduction to the Mentor edition of Thorstein Veblen, in The Theory of the leisure class, Routledge and Kegan Paul, London, 1946, p. X. Citat dup& Gitta Tulea, lucrarea aminti’ p. 125—126). Dup& cum se stie, reprezentant: de elit& ai acestor douad tendinte sociologice, pe larg criticati in Imaginatia sociologica drept 20exemple tipice si semnificative, sint Talcott Iarsons, pentru ceea ce C. Wright Mills denu- ste ,,superteoria“, si Paul Lazarsfeld, pentru “ce tot el denumeste ,,empirismul.abstract*. Neferindu-se la raporturile lui Mills cu aceste dou curente si, in general, cu interrelatiile “llintifice dintre teoria sistematicé gsi cerceta- yea empiric&, prof. univ. Ion Iordachel conchide eu deplin& justete: ,,Reactualizind importanta metodei istorico-comparative, C. Wright Mills eriti atit. teoriile prea generale, grandioase dar gfiunoase, cit si empirismul vulgar al teh- nicienilor, c&érora le lipseste imaginatia si lu- ervenzii ca niste birocrati* (Curs de teorit socio- logice contemporane, Bucuresti, 1970, p. 287). Tn ce ma&surad sint verosimile, intemciate ase- menen critici ? De obicei, valoarea sau lipsa de valoare a elirtii Imaginatia sociologicé este pus direct in dependent& de rispunsul pozitiv sau negativ la ac intrebare. Ceea ce, foarte desehis miirturisind, nu ni se pare o metoda justifieats de interpretare si de evaluare a geente! remarcabile cadrti de epistemologie so- elalh. § nu fiindeA rAaspunsurile posi- bile ln intrebarea de mai sus nu ar constitui oO problemi reali, ci pentru ca aportul ideatic a) Wierfrit se extinde mult dincolo de insesi uranitele acestel probleme. limbatabil in aproape toate ,,exemplele“ su— puse analizel eritice — indiferent c& acestea sint decupate dintr-o directie sociologica -viciata sau din cealalta® —, ramine cert si uneori foarte vivibil ptul e& obiectiile critice ale lui C. Wright Mills ii pot produce cercetatorului_ac- (mil din cimpul stiintelor sociale sentimente de insatisfiactie stiimtificd. Greu de crezut si de uceeptat c&i, in ansamblul lor, conceptiile socio— logice ale lui Lazarsfeld ar putea fi toate identificate cu tarele asa-numitului ,,empirism abstract’. Dealtfel, este un lucru evident ca din Juer le acestuia nu lipseste nici reflectia leovetich, izvorita din cercetarea empiricad, atit 21despre societate cit si despre sociologie ca dis- ciplina stiintifici. Pe de alt& parte, chiar si in ce priveste ,,superteoria“ atribuita lui Parsons, ea nu-si epuizeazi problematica cu labirintu- rile speculative de care este pe drept invinuita. In critica ambelor tendinte sociologice polare, C. Wright Mills simplificd — pare-se constient de acest lucru in cea mai mare m&suraé — as— pectele concrete de manifestare ale acestor tendinte si mai ales implicatiile teoretice com - plexe ale scopului urmarit in cadrul acestor demersuri, dincolo de faptul c& acesta a fost sau nu atins. Ceea ce ni se pare ins& c& se scapa din vedere, aproape intotdeuna, cind se fine seama doar de liniile prea ingrosate, pe alocu- rea, ale criticii facute de C. Wright Mills, cu mult talent, lui Parsons si Lazarsfeld, o critica ce tinde spre o oarecare caricaturizare, este mai ales faptul c& aceste douaé scoli nu sint anali- zate in sine si exhaustiv, intr-o forma mono- grafic&. De fapt, aceste scoli sint introduse in paginile cartii ca douad »exemple* ale unor di- rectii generale posibile in sociologie — pind la un punct justificate, dincolo de acesta viciate, transformate in veritabile forme de instrainare stiintificd. Dealtfel, dac& ar fi fost vorba pur si simplu doar de niste ,,atacuri teoretice’ la adresa a doi sociologi renumiti, mai mult sau mai putin intemeiate, dar fara un substrat teo- retic mai vast si mai adinc, ar deveni inexpli- cabile atit dimensiunile reactiilor stiintifice stirnite, cit si prelungirea_ in timp a acestora. C&ci aceast’i critic’ larg deschis&, vizionaré, a devenit azi un punct de referinta in dezbaterile sociologice americane. Astfel, de pilda, in amin- tita carte The Coming Crisis of Western Socio- logy, Gouldner vorbeste de rezonantele pro- funde pe care le are azi in. rindurile tinerilor intelectuali din stiintele sociale americane mai ales critica facut& de C. Wright Mills implica- tiilor sociale ale functionalismului, c&ci, preci- zeaza el, ,,diferenta cruciala dintre ei (Mills si 22Parsons) nu se constituie in cadrul imputdrilor de ordin empiric despre ce se intimplad in struc— tura puterii in S.U.A., ci mai degraba in planul opiniilor despre legitimitatea acestei dezvoltari si a insd&si acestei noi elite a puterii* (p. 319). La rindul s&u, sociologul roman Mihu Achim, preocupat de tipologia subiectivitatii cercetato— rului social ca element component al imagini-—- lor sau reflect&rilor realitatii sociale, il consi-— deri pe C. Wright Mills ca fiind reprezentativ prin excelent& pentru tipul de sociolog care considera ,,c& datele empirice trebuie folosite pentru scopuri morale specifice, si anume pen— tru construirea unei lumi mai bune, definita de sociolog* (Abc-ul investigatiei sociologice, Edi- tura ,,Dacia“, Cluj, 1971, vol. I, p. 244). Reprezinté deci o problema reala daca Mills are dreptate integral sau numai partial in apre- cierile critice genecralizatoare adresate celor dou& marcante personalitéti ale sociologiei americane, dar nu credem, totodatad,ca la aceasta trebuie restrins mesajul critic al Imaginatiei sociologice, care este, de fapt, mult mai larg decit conturul concret al celor doua scoli socio-— logice americane. In esenta stiintific& profunda a mesajului lui C. Wright Mills nu este vorba doar de o polemicaé restrinsé la spatiul sociolo- gic american, ci si de un discurs asupra_per- spectivelor generale ale sociologiei, asupra sta- tutului siu in societatea contemporana. Iar in acest sens trebuie s&i-1 yedem pe C.. Wright Mills, in mod justificat, ca pe o figura proemi- nent&a nu numai a sociologiei americane, ci si a sociologiei contemporane in general. In aceas-— ta directie nu credem c& am = gresi dac& am vorbi despre actualitatea lui C. Wright Mills nu numai pentru sociologie, ci si in general pentru stiinta socialaé contemporana. In mod declarat sau doar implicat in textura rationa- mentelor sale, adesea sensul sociologiei se pre- lungeste in Imaginatia sociologica pina la iden- tificarea sociologiei cu stiinta socialA unica, 23la a chrei legitimitate, prezenta, dar mai ales viitoare el se si refera dealtfel, in paginile cartii. Prin jintermediul sociologiei, ginditorul american tinde spre fundamentarea unei epis— temologii a studiului social contemporan. De- altfel, pentru aceasta pledeaza si nivelurile de generalizare si de abstractie la care sint discu- tate problemele cercet&rii sociale din zilele noastre, raportarea cu predilectie a acestei cer— cetari la ansamblul social (sub raport teoretic, metodologic, etic s.a.m.d.). Lectia pe care isi propune Cc. Wright Mills s-o argumenteze in Imaginatia sociologicad are ca punct de pornire sociologia ca stiinfa des- chisd. Exist& in conceptia sa, cum am amintit deja, o relativitate a granitelor intre stiintele sociale in cadrul procesului evolutiv de consti- tuire a Stiintei Sociale. O denumire care, chiar daci mai mult metaforic decit cu o rigurozitate deplinaé, reuseste totusi sa ne atragd atentia asupra faptului cH in cunoasterea sociala, atit de tindra istoric in raport cu stiintele naturii, exist& nu numai un proces de diversificare, ci si de convergenta si unificare interioara, struc— turalad, a acesteia. Totodata, insé, chiar si refe- rindu-ne doar la aria delimitata a sociologiei, Cc. Wright Mills considera ci nu trebuie sa ab- solutizim o singura infatisare a acesteia. Socio— logia contemporan& se poate infatisa in mai multe ipostaze, in functie de factori miajori, de natura socialA (in primul rind institutionali- zarea sociologiel) si epistemologica. Or, a opune aceste ipostaze una alteia inseamna a frina pro- gresul cunoasterii sociale. Astfel, de pilda, orientarea sociologiei spre realitatea social& concret&é nu se poate afla structural in diver- genta cu construirea unor niveluri teoretice de imaltA abstractie ; prin exigentele lor de obiec- tivitate stiintifica, asemenea directii de inain- tare nu se opun wunele altora, cum sugereaza adesea miopia tehnocratic’. Etosul ce leaga § inta de actiunea ume na individuala si colectiva 24apropie sociologia de politica si de istorie. Or, toemai o asemenea perspectiva neinchistatd, ci cuprinzdtoare asupra profilului sociologici, ca stiintA si actiune sociald, se desprinde din Imaginatia sociologicé. Ceea ce dovedeste, pe de alt& parte, cA nu_ este deloc intimplatoare orientarea lui C. Wright Mills spre aspectul tipic contemporan al unor asemenea pro—- bleme: raportul stiintelor sociale cu stiin- tele exacte si indicarea pericolului de obiecti- wism tehnocratic ; raportul stiinjelor sociale cu societatea si redobindirea de catre acestea a etosului lor originar si funciar ; raportul cer- cet&rii stiintifice cu actiunea sociala colectiva si lupta impotriva organiza&rii monstruoase, pirocratice a stiintei printr-o institutionalizare alienat& ; raportul dintre formele institutionale ale stiintei si statutul cereetitorului ca individ, ca intelectual ,,meserias* cu un spirit creator plenar, a cdrui libertate si a c&rui indepen- denti se aflé azi pe punctul de a fi inabusite de cAtre formele instrdindrii birocratice din cadrul cercet&rii stiintifice. Ce este sociologia, la urma urmelor, in con~ ceptia lui C. Wright Mills? Din problemele enuntate pin& acum s-a putut vedea ci, fara si minimalizeze cercetarea empirica, molecu- lari a societ&tii, atit de specifica vremii noastre, Mills propune depasirea acesteia, subordonarea ei unor structuri de anverguraé ; el accentueaza necesitatea esentiala, primordialaé a macroso- ciologiei (a large-range sociology). Semnificatiile contemporane ale sociologiei in conceptia lui C. Wright Mills apar, dealtfel, intr-o forma& specific&’ in chiar ceea_ce el nu- meste ,,imaginatia sociologica“, cuvinte care au devenit titlul acestei lucrdri. Imaginatia _so- ciologicé nu inseamna, cum af putea si para, o abatere de la rigurozitatea stiintei, vreun gen de intuitie revelatoare desprinsa de corpusul metodelor si tehnicilor de lucru. Imaginatia sociologic& reprezinta de fapt ‘ccunoasterea so- 25_ciologi plenard, eliberat& de ingustimi si de- formari, Oo cunoastere sociologica~ pusa&~in ser- viciul umanitatii. Caci, spune C. Wright Mills ine&é in primele pagini ale lucrarii sale, aceasta imaginatie sociologicaé ii permite celui care o posedé si inteleagA ,,scena larga a istoriei“, in functie de semnificatiile acesteia, atit pentru viaja interioara a individului cit si pentru ca- riera si destinul maselor de oameni. Istoria generald a progresului stiintific releva cA nu o data ratacirile si deformarile temporare ale cdilor stiintei au pornit, initial, de la si tuatii reale, dar defectuos interpretate. Am va- zut, in ce priveste sociologia, ca formalismul abstract al ,,superteoriei* absolutizeazi pind la deformare calitati reale ale teoriei, dupa cum transformarea tehnicilor de cercetare in scop in sine, promulgata de ,,empirismul abstract“, porneste de la intelegerea ingusta a progrese- lor reale inregistrate de cercetare socialaé di- rect& din zilele noastre. Mai trebuie relevat ins& un alt exemplu care strabate de la un capaét la altul cuprinsul Imaginatiei sociolo- giece: raportul dimtre cercetarea socialA con- temporand si traditiile sociologiei clasice. Este o nou& directie in care C. Wright Mills se ri- dicA vehement impotriva exceselor scientiste, a atitudinilor teoretice extremiste, de falsé avan- garda. Eminentul sociolog american militeaz& energic pentru recunoasterea viabilitatii si vi- talitatii traditiilor autentice ale sociologiei cla- sice. Fireste, el nu preconizeaz& nici o forma de epigonism, de aservire fata de sistemele sociologice clasice din trecut, dar considera c& totusi intre trecutul si prezentul sociologiei nu trebuie sf vedem rupturi totale si absolute, c&ci progresul cunoasterii sociale nu a in&ébusit me- sajul marilor sociologi ai trecutului. Nu putem incheia aceste rinduri fara a ne mai referi, in sfirsit, si la un alt aspect, deose- bit de important, al subiectului in discutie: atitudinea acestui sociolog american fata de 26marxism. Este stiut c& unul dintre cei mai mari sociologi ai trecutului este, dup& repetatele afirmatii ale lui Wright Mills, existente impli- cit in aceasta lucrare, tocmai Karl Marx. Se gtie, pe de alta parte, cA el s-a pronuntat pen- tru valoarea sociologicé a gindirii lui Marx cu un nobil curaj intelectual, in climatul de pro- nuntata reactiune din anii r&zboiului rece, si c& a propus si a contribuit la rdspindirea texte- lor Jui Marx in S.U.A. S-a remarcat, de ase- menea, c& influenta sociologiei lui Marx asu- pra lui C. Wright Mills poate fi gs&sitaA nu numai exterior, la nivelul unor declaratii de principii, ci si in unele trasaturi interioare ale sistemului sAu de gindire sociologica. Si numai la nivelul unei discutii cu totul generale in jurul acestei probleme, se cer to- tusi relevate unele aspecte care, de obicei, sint scapate din vedere cind se discuta aceasta tema. Or, in aceast& privinti, credem c& raporturile teoretice ale lui C. Wright Mills cu marxismul se aseamana, in principiu, cu raporturile sale politice cu socialismul, pe care el niciodataé nu jJ-a inteles profund stiintific, in multilaterali- tatea implicatiilor sale majore pentru epoca noastra, fapt pentru care uneori, cu total spirit necritic, minuieste chiar clisee despre socia- lism inventate de propaganda ostilé sistemu- lui socialist. C. Wright Mills analizeaz&, de obicei, nu marxismul in general, ca sistem uni- tar de gindire, ci doar acele elemente din gin- direa socialA a lui Marx care se pot inscrie, dup& opinia sa, pe linia a ceea ce el considera a reprezenta traditiile clasice in sociologie. Se poate afirma deci cé C. Wright Mills incearcaé S& se apropie de gindirea lui Marx doar de pe pozitiile intelectuale ale universitarului, ale sa- vantului progresist, si nu de pe cele ale inte- lectualului devenit organizational om politic activ, militant. Or, in aceasta ordine de idei, pot fi fructuoase, desigur, mai ales ca ipoteze de lucru, chiar si incerc&rile unor comentatori 27de a judeca posibilitatile sociologului american de a fi ajuns teoretic, la un moment dat, real- mente la marxism dac& evolutia sa ideologica nu ar fi fost brusc curmat& prin disparitia lui prematura din viata. Cert este doar ca Cc. Wright Mills, atit de profund impresionat de impulsul istoric urias dezlantuit de Marx in gindirea sociala, nu a realizat totusi o analiza complex& si sistematic&A a gindirii lui Marx, mai ales sub raportul implicatiilor ideologice majore ale acesteia pentru stiintele sociale si, in mod deosebit, al implicatiilor teoriei sociale marxiste pentru activitatea social-politica re- volutionara. Ceea ce si explica de ce C. Wright Mills nu a reusit niciodat& s& inteleag& profund si multilateral raporturile dintre marxism si socialismul practic contemporan. Cit priveste apoi delimit&rile teoretice pe care el le face intre sine si teoria sociologica marxista, nu credem c& ele ar trebui sA fie considerate doar pasagere, cici asemenea delimitdri explicite relevi tocmai deosebirile teoretice structurale, de o permanent& interior determinatd, intre marxism si sistemul s&u sociologic, aspect de eare C. Wright Mills a fost, dealtfel, perfect constient. Toemai de accea credem ca limitele stiintifice si ideologice ale lui C. Wright Mills in raport cu intelegerea politica a marxismului reprezinta caracteristici permanente, constante si nu in vreo anume descrestere, de-a lungul operei sale gtiintifice. Neangajarea_ politica practicé, organizati a lui C. Wright Mills concurad la explicarea in general si a discrepan- telor reale dintre anvergura si radicalismul eriticismului s&u social, pe de o parte, si solu- tiile social-politice propuse de el, solutii ireme- diabil inferioare spiritului s4u contestatar, pe de alta parte. De o energie intelectuala captivanta si de © sinceritate cuceritoare, personalitatea lui C. Wright Mills de ginditor social progresist al Americii rimine ins&, far& indoiala, dincolo 28de orice limite ale operei sale stiintifice, o lu- \min& nestinsé in panteonul stiintei sociale gsi un exemplu molipsitor pentru noile generatii ‘de cerceta i. Sensul vietii sale de savant il constituie, de fapt, tocmai sensul pe care el a incercat sd-l1 imprime stiimtelor sociale, acela de a descoperi legdturile trecutului cu prezen- tul si cele ale prezentului cu viitorul : in pre- zent sociologul are de indeplinit o sarcina ur- gent’, care este in acelasi timp politica si intelectuala — cici, in realitate, ele coincid —, aceea de a clarifica elementele ce formeaz& nelinistea si indiferenfta contemporana. Acest lucru fi este cerut sociologului de c&tre toti reprezentantii culturii, fizicieni si artisti, de intreaga comunitate intelectuala. Tocmai dato- rit& acestei sarcini si acestei asteptdri, stiintele sociale incep sé devind numitorul comun al erei noastre culturale, iar imaginatia sociologica, cel mai necesar produs al activitatii noastre in- telectuale“. Ar fi nedrept s& incheiem aceste succinte consideratii pe marginea lucrarii Imaginatia sociologicaé firi a-1 anunta totusi pe cititor de faptul c& aceasta carte insereaz& si un excep- tional ,,Apendice“ — corp separat in cuprinsul lucrérii doar datorit&é tematicii oarecum dife- rite abordata aici de cdtre autor —, deoarece el este relevabil prin dimensiuni, cit si ca im- portanta teoretica. Intitulat ,,Despre maiestria intelectuala“, acest elevat apendice, cu un ca- racter stiintific si totodati pedagogic, in sensul superior al cuvintului — in care autorul isi pro- pune s& impart&seasc& tinerilor cerceta&tori din »tainele“ de laborator ale muncii si creatiei sociologice —— relevA o noua dimensiune, supe- rioard, a personalitdtii lui C. Wright Mills: imbinarea trisdturilor de reformator social cu cele de educator al noilor generatii de cerceta- tori sociali. Originalitatea si caracterul progresist al gin- dirii social-filozofice si sociologice a lui 29C. Wright Mills — gindire a c&rei valoare pe- rend depa&seste, ca insemnatate si semnficatie, granitele patriei sale — explicd aparitia cArtii Imaginatia sociologicé in Colectia ,,Idei con- temporane“, colectie inaugurat&é de cdtre Edi- tura politica cu mai bine de cinci ani in urma si care a dobindit un binemeritat prestigiu in rindurile cititorilor. Colectia ,,Idei contempo.: rane“ si-a propus, dup& cum se stie, toemai s& contribuie la cunoasterea si stimularea dialo- gului de idei, fenomen specific epocii noastre, prin publicarea de lucrari stiintifice cu risunet in constiinfta contemporand, lucrdri cu o tema- ticA majora si de interes stiintific principial. Or, Imaginatia sociologic&é este o lucrare ce co- respunde plenar unor asemenea exigente com- plexe. PETRU BERARCAPITOLUL 1x PERSPECTIVELE STIINTELOR SOCIALE In, zilele_noastre, oamenii ia ca viata lor particulara este un sir de capcane. Biau sentimentul c&é nu pot face faté nenuma- ratelor dificult&ti pe care le intimpina in uni- versul lor cotidian, sentiment care adeseori este justificat : oamenii obisnuiti sint constienti de ceea ce se intimpla doar in limitele mediului in- conjuradtor restrins, al vietii lor private, care este singura lor zon& de actiune; viziunea si puterile lor se limiteaza la aria inchisA a pro- fesiunii, a familiei gi a vecinAtatii ; in alte medii, ei se manifest& doar prin procurd si ramin sim- pli spectatori. Si cu cit devin mai constienti, chiar si numai vag, de ambitiile si de pericolele ce transcend zonele imediate ale actiunii lor, cu atit ei se simt mai dezarmati. Substratul acestui sentiment de nesiguranti il constitui imbari ar rsonale din structura societatilor, luate in sensul larg al cuvintului. Evenimentele istoriei contempo- rane se prezint&é in acelasi timp ca succese, dar sl ca esecuri ale unor oameni individuali. Odata cu industrializarea societ&tii, tAranul a devenit muncitor ; la rindul s&u, feudalul fie c& a dis- parut, fie cd s-a transformat in om de afaceri. Cind_apar sau dispar unele clase sociale, indi- vidul este angajat Sau isi poate pierde slujba ; cind nivelul investifiilor urcd sau coboar&, in- i 31dividul prinde curaj sau se vede ruinat. Cind inecépe un razboi, agentul de asiguraéri ajunge Ja una din rampele de lansare a rachetelor tele- ghidate ; vinzdtorul de pravadlie — la aparatele radar; femeia rémine singurad; copilul creste fir& tatd. Viata_individului si istoria societatii nu pot fi injelese separat, ci doar impreuna. Cu toate acestea, oamenii nu stiu s& vada le- gaturile dintre Mmeercarile prin care trec $i tran: formarile istorice sau contradictiile institutiilor 2 nu vad de obicei legdtura dintr tuatia lor material si vici tudin saci in_care traiesc. Fiind rareori_constie portul complex care exista intr pa: lor proprii gsi desfasurarea istoriei omenirii, Samenii simpli nu-si dau—de_-obicei seama_de_ro— jul important pe care il are aces i i lutia lor ca acest_raport in evo es ameni si pentru natura schimbari- lor istorice la care participa. Ei nu pot intelege influentele reciproce dintre om §isocietate,din- tre biografie gi istorie, dintre .,eu“ si ees nu pot infrunta dificultatile personale in aga fel incit sA st&pineasc&i transformarile structu- rale care de obicei le genereaza. Fireste, acest lucru_nu_e de mirare. Cind au mai fost atif’ dé multi cameni expusi total si in- ‘F=un Tit atit de rapid unor asemenea seisme sociale ? Faptul c& americanii nu au trecut prin asemenca cataclisme ca membrii altor societati se datoreaz& unor imprejurari istorice care de- vin acum repede de domeniul trecutului, ,,isto— rie pur si simplu‘. Istoria care 41 afecteazA in prezent pe fiecare om este istoria mondiala. In epoca contemporana, in cursul unei singure ge- neratii, a sasea parte din omenire a trecut de la © societate feuda si intunecat& la o societate modern&, avansata si puternica. Coloniile poli- tice au fost eliberate. Peste tot, in t&rile sub- dezvoltate, se sfarim& vechile moduri de viata, iar aspiratiile vagi devin revendic&ri imediate. Istoria evolueaza rapid, iar oamenii nu se mai pot orienta cu ajutorul vechilor valori. Si, la 32urma urmelor, care valori? Chiar_atunci_cind nu intra in panic’, oamenii f§i dau _séama, tot mai des, ca vechile moduri de a simfi si de a gindi sint périmate §i ca’ ambiguitatea noilor dfumuri risei sa provoaceo staza moral. Mai esto-oare—atunci-surprinzator ca oamenii Simpli aw sentimentulermi mar pot tine pasul cu evo— jufie “unet societap Cu" CHre Siiy Combruntaiin- tr=tm_mod_atit de Brutal ? Ca ei nu pot intelege insemn&tatea epocii in care trdiesc pentru pro- pria lor viaté ? C& — in incercarea_ de a_ se apira — ei cad in indiferenta moral, cdutind si rémin& persoane strict particulare ? Mai poate fi deci de mirare ca ei incep sa devina obsedati de senZafia Ca oarta Tn ju Nu numai informatia este ceea ce le lipseste in a sD) ia Actiunii ; dealtfel, adesea in- formatia le acapareaza atentia, covirgind ca- pacitatea Ior de a o asimila. Nu nimai de ar- mele ratiunttan-et nevoie — desi eforturile de a le cuceri duc adesea la epuizarea energici lor morale limitate. Ceea ce le lipsegte si ceea ce simt ei ca le lip- sesté este acea cCalitate spirituald care i-ar_ pu- tea ajuta s& trag& foloase din informatie, sa-si fi Ze turnea in asa fel incit sA poata face in mod lucid bilantul a ceea ce se intimpl& in lume si a ceea ce se poate intimpla cu ei insi: Tocmai aceasta calitate — voi demonstra eu — o asteapta ziaristii si universitarii, artistii si muRisaL oanfénin de stiinta $i editorii d Ta ceea cé poate fi NUMiIt_imaginatia sociologica. ——— 1 Imaginatia_sociologica permite celui_care _o aeede Sa inteleaga scena larg’ a istoriei in func- . tie de seimnificajinle acesteia pent viata int Yloara_ si cariera diférifilor indivizi. jka 1 ajuta totodata 8X vada _cX Indivizi, in valmadsagul ex- perientei Tor cotidiene, dobindese adesea o con- stiinti falsi_a pozitiei_ lor socialé_In acest Val- ma&sag se cauta cadrul societ&tii moderne, iar in 63acest cocee se exprims psihologiile unei_mari varie cde T ei. sttel, nelinistea personala Se axeana pe Netazuri explicite, iar indiferenta publicului se transforma in impli- care in problemele de ordin public. Primul rezultat al acestei imaginatii si prima lectie de stiintA sociala care o inglobeaza 9 co: stituie ideca_cA_individul nu-sgi poate intelege propria Sa_experienta_ si nu-si poate Tauri des-— tinul decit daca se situeaz& in epoca ; el nu-si poate cunoasté gansele in viata decit intelegin- du-le si pe cele ale tuturor indivizilor care se afld in aceleasi circumstante ca si el. In multe privinte, aceasta lectie este teribilA ; in multe privinte, ea este mareata. Nu se cunose limitele capacitatilor umane in realizarea efortului su- prem sau in acceptarea degrad&rii, in desperare sau in extaz, in sadism sau in bucuriile ratiunii. Dar in zilele noastre am ajuns sa stim bine ca limitele ynaturii umane“ sint inspdimintator de largi. Am ajuns s& intelegem ca fiecare individ, de la o generatie la alta, trdieste jntr-o anumita societate ; c& el trdieste oO biografie si c& o tra- ieste intr-o anu Prin fap- tul ca traieste, el contribuie, oricit de neinsem- nat ar fi aportal Tar, Ta configurares _sonieistii sale si la evolutia ei istorica, desi el tnsusi este concomitent si un produs al ‘socTetSt i-siunul al zguduirilor ei istorice. Imaginatia sociologicé ne permite s& intele- gem _istoria si bio eratia, ca si relatiile dintre ele, in cadrul societatii. Aceasta este sarcina pe care sizo propune st-perspectivele | pe Care A “pecunoaste aceasta _sz a saccina si- aceste perspec i e trasatura caracteristica_a_analis— tului Social elasic. Ea este caracteristica lui H bert Spencer —— pompos, polisilabic, exhaus- tiv; a lui E. A. Ross — gratios, patrunzator, onest ; a lui August Comte si Emil Durkheim ; a complexului si subtilului Karl Mannheim. Ea caracterizeaz& tot ceea ce face dovada unor ex- celente calitati intelectuale la Kar Marx ; ea este cheia perspicacitatii straélucitoare $i lro- 34