MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE _. CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A iINVATAMANTULUI PROFESIONAL $I TEHNIC Anexa nr. la OMEN nr. 3501 din 29.03.2018 CURRICULUM pentru Clasa a XI-a CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA TEHNOLOGICA Calificarea profesionala . TEHNICIAN IN AGRICULTURA Domeniul de pregitire profesionala: AGRICULTURA 2018 Acest curriculum a fost elaborat ea urmare a implementirii proiectului “Curriculum Revizuit in invatamantul Profesional si Tehnic (CRIPT)”, ID 58832. Proiectul a fost finanfat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 ~ 2013 ‘Axa prioritara:1 “Edueatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice gi dezvoltarii societatii bazat cunoastere” oma Domeniul major de interventie 1.1 “Accesul Ia educatie si formare profesional ‘Tehnician fn agricultur’ Clasa a Xi-a, domeniu} de pregatire profesionali: AgriculturaGRUPUL DE LUCRI CHIRITA EUFROSINA MUSTATA TULIANA. GASPAR ANGELA TONASCU MARIA LIVADARIU FLORICA OPREA DELIA PADURARU NICULINA PETRE ANGELA POPA ELENA SALOMIA MIHAELA TUREAC ANISOARA ERFULESCU DANA MIOARA NICA MARIA CAMELIA Profesor grad didactic I, Grupul Scolar Agricol ,,Sf. Haralambie’ Turmu Magurele Profesor grad didactic 1, Colegiul ,,Tara Barsei” Prejmer Profesor grad didactic 11, Colegiul "Vasile Lovineseu” Falticeni Profesor grad didactic I, Colegiul ,,Tara Barsei” Prejmer Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic ,,Pontica”, Constanga Profesor grad didactic I, Colegiul ,,Tara Barsei” Prejmer Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnologic ,,Viaceslav Harmaj Bucuresti Profesor grad didactic I, Liceul Tehnologic “Pamfil Seicaru” Ciorogitrla - IIfov Profesor grad didactic I, Colegiul Agricol ,,Gh. Ionescu-Sisesti” Valea Calugireascit Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnologic ,,Viaceslav Hamaj Bucuresti Profesor grad didactic 1, Colegiul Tehnie ,Pontica”, Constanja Profesor grad didactic I, Liceul Tehnologic ,,Constantin Dobrescu” Curtea de Arges Profesor grad didactic I, Colegiul Tehnologic ,, Viaceslav Harnaj” Bucuresti COORDONARE CNDIPT: CRISTIANA LENUTA BORAND, Inspector de specialitate / Expert curriculum ANA-MARIA RADUCAN ~ Inspector de specialitateNOTA DE PREZENTARE Acest curriculum se aplica pentru calificarea profesional TEHNICIAN IN AGRICULTURA corespunzatoare profilulus RESURSE NATURALE $I PROTECTIA MEDIULUL, domeniul de pregitire profesionala AGRICULTURA. Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregitire profesionalé (SPP) aferent calificarii sus mentionate. Nivelul de calificare conform Cadrului national al ¢: Corclarea dintre unitatile de rezultate ale invatarii si module: Unitatea de rezultate ale invifirii Unitatea de rezultate ale invifieii — ‘Denumire modul tehnice generale URI 6 Conservarea mediului inconjurator | MODUL T Conservarea medi inconjuritor | URT9 Organizarea lucriirilor de cultivare | MODUL Il Organizarea lucrarilor de Ja culturile de camp cultivare a plantelor de cmp Unitatea de rezultate ale invatarii — tehnice specializate te 3 iti Aa apy URI 12 Organizarea Iucrarilor de MODUL TV Mecanizarea lueririlor din | mecanizare din exploatatia agricold exploatatia agricola URI 11 Cresterea animalelor siasigurarea | MODUL V Cresterea animalelor si bazei furajere asigurarea bazei furajere agricultura Clasa a XI-a, domeniul de pregitire profesional: AgricultursPLAN DE iNVATAMANT Clasa a Xa Ciclul superior al liceului — filiera tehnologica Calificarea: TEHNICIAN IN AGRICULTURA Domeniul de pregatire profesionala: AGRICULTURA. Cultura de specialitate si pregitire practicé Modul I. Conservarea mediului inconjurator Total ore/an: 33 din care: Laborator tehnologic - Instruire practic’d - Modul II, Organizarea lucrarilor de cultivare a plantelor de cimp ‘Total ore/an: 264 din care: Laborator tehnologic 132 Instruire practic’ 33 Modul IIL .......ssssseeeeessesssseeeCurriculum in dezvoltare locali* Total ore/an: 66 din care: Laborator tehnologic - Instruire practic Total ore/an = 11 ore/sipt. x 33 siptimAni = 363 ore/an Stagii de pregitire practi Modul IV: Mecanizarea lucrarilor din exploatatia agricola Total ore/an: 60 din care: Laborator tehnologic 30 Instruire practica 30 Modul V: Cresterea animalelor si asigurarea bazei furajere Total ore/an: 90 din care: Laborator tehnologie 60 Instruire practicd 30 150 ore/an Total ore /an = 5 siipt. x 5 zile x 6 ore /zi TOTAL GENERA! Nota: Pregatirea practic’ poate fi organizata atat in unitatea de invayamant cit si la operatorul economic/institutia publica partenert * Denumirea si confimutul modulului/modulelor vor fi stabilite de e&tre unitatea de invajamént in __ parteneriat cu operatorul economic/institutia public’ partenera, cu avizul inspectoratului scolar. “Fenian in gripuleura Clasaa X-a, domenitl de pregatire profesionala: AgricultursMODUL I. CONSERVAREA MEDIULUI iINCONJURATOR ¢ Nota introductiva Modulul ,Conservarea mediului inconjuritor” componetti a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea profesionalé Tehnician in agrieultur’, domeniului de pregatire profesionala Agricultura, face parte din cultura de specialitate si pregitirea practica aferente domeniului de pregatire profesionala Agriculturd, clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologica Modulul are alocat un numar de 33 ore/an, conform planului de invatamadnt. Modulul ,Conservarea mediului inconjurator” este centrat pe rezultate ale invafarii si vizeazé dobindirea de cunostinje, abiliti, atitudini specifice, necesare practicarii/ angajarii pe piaya muneii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunzator calificarii profesionale de nivel 4, Tehnician in agricuttura din domeniul de pregitire profesionali ,Agriculturé” sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior Competentele construite in termeni de rezultate ale invipirii se regasesc in Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea »Tebnician in agricultura”. ¢ Structura modul Corelarea dintre rezultatele invatarii din SPP si continuturile invatarii URI 6 CONSERVAREA MEDIULUL INCONJURATOR Rezultate ale invafarii (codificate Confinuturile invatarii conform SPP) Cunostinte | Abilitagi Atitudini Caracteristicile sistemelor biologice: sisteme izolate; sisteme inchise; sisteme deschise. 6st © Evolutia sistemelor biologice 6.1.1. 6.2.1. 632. ‘ Caracterul informational al sistemelor biologice vee © Integritatea sistemelor biologice ¢ Echilibrul dinamic al sistemelor biologice © Programul sistemelor biologice © Autoreglarea sistemelor biologice © Componentele ecosistemului 6.2.2. 63.1. © Componenta anorganica - habitat 6.1.2. 6.2.3, 6.3.2. * Componenta biologic - biocenoza © Tipuri de relatii intre componentele ecosistemului 6.13, 624 6.3.3 - actiunile — generate de factorii abiotici ai ~ 6.3.4 mediului - reactiunile — care sunt raspunsurile corespunzatoare ale fiintelor vi oot ‘Tehnician in agricultura Clasa a Xi-a, domeniul de pregitire profesional: Agricultura~coaetiunile — cuprind toati gama de relatii intre organismele de aceeasi specie sau de speci diferite Tipuri de ecosisteme si descrierea relafiilor intra si inter specifice ale acestora: ¢ Ecosistemul: trasaturi ecologice ale 6.1.4. 6.2.5. ecosistemului; sistemele biologice si mediul lor; clasificarea principalilor factori de influent a mediului, configurafia ecosistemelor, organizarea ecosistemelor; dinamica ecosistemelor; evolujia ecosistemelor; clasificarea ecosistemelor; relatii intre componentele ecosistemelor; @ Biotop: structuri si caracteristici: # Biocenoza: structuri si caracteristici; relatii interspecifice; relafii interspecifice stabilite pe criteriul efectului direct; relatii interspecifice stabilite pe criteriul rolului in viata populatiilor; relatii trofice; relatii complexe: © Tiputi de ecosisteme: ecosisteme acvatice; ecosisteme terestre; ecosisteme urbane; ecosisteme rurale: agroecosisteme. 615. 62.6, 63.6. Factori care influenteazii echilibrul ecologi 6.27. 6.3.7. © Poluarea apei: apa.generalitati; poluansii apei; 6.16. 6.28. 6.3.8. surse de poluare a apei; influenta poluantilor 6.2.9. apelor asupra mediului; modul de dispersie a 6.2.10. apelor poluante; 6.1.7. 6.2.11. © Poluarea aerului: aerul.generalitati, poluantii acrului; surse de poluare a acrului; influenta 6.2.12. 639. poluantilor aerului asupra mediului; modul de 618. 6.2.13. 6.3.10. dispersie al poluantilor aerului: 6.2.14, © Poluarea solului: solul. generalitaji; poluanti 62.15. solului; surse de poluare a solului; influen{a 619 poluantilor solului asupra mediului; modul de 6.2.16. 63.11. dispersie a poluantilor soluluis 6.217. 63.12, © Modalitati de dispersare a factorilor poluanti 6.2.18. {ntre componentele mediului 6.2.19. 6.2.20. Efectele factorilor poluanfi asupra echilibrului ecologic: ¢ Efectele majore ale poluatii mediutui: 6.1.10 6.2.21 1, Efectul de sera si incalzirea globala a pamantului; ~ formarea efectului de sera 6.2.22 6.3.13 ~ gazul de sera 6.2.23 = influenga asupra mediului 6.2.24 2. Ploile acide; ~ formarea ploilor acide = influenta asupra mediului Casa a Xl-a, de S/ grleulturs eniul de pregitire profesional: Agricultura~ masuri de ameliorare a mediulul 3. Stratul de ozon; ~ formarea strstului de ozon ~ degradarea stratului de ozon | + influenfa asupra mediului 6.2.28 ~ masuri de ameliorare a mediului © Metode de analiza a poluarii 1.Analiza organoleptic; ~ vederea ~ mirosul 6.2.26 ~ gustul 6.2.27 ~ auzul 6.2.28 6.3.14 2. Indicatorii biologici; 6.1.11. 6.3.15 3.Analize de laborator; 6.2.29 6.3.16 ~ metode chimice 6.2.30 63.17 ~ metode fizice 6.231 - metode fizieo-chimice 61.12, 6.2.32. Masuri pentru protectia mediului si 13, cobmbaterea poh # Epurarea apelor. Procese si metode de epurare: - epurarea mecanica; + epurarea chimic’; - epurarea avansati; = statiile de epurare; © Purificarea emisiilor gazoase ¢ Combaterea vibratiilor si zgomotelor © Desearcarea, drenarea, fixarea, si stabilizarea terenurilor © Folosirea rationala a ingraisimintelor gi pesticidelor in agriculturd si silvicuttura. * Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, prime si materiale, documentafii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobindirii rezultatelor invaitarii (existente in scoala sau la operatorul economic): -Produse folosite pentru efectuarea analizelor fizice si chimice ista pesticidelor si a altor produse de uz.fitosanitar in Romania ~Sortimente de insectofungicide cu ambalaje originale -Platin- cobalt sau bicromat cobalt -Casete video, albume, Atlase biologice, Microscop, Lupe, Echipamente de protectia muncii termometre, eprubete colorimetrice, scara colorimetric’, colorimetru, refractometru, planse, filtre, fige de Iueru © Sugestii metodologice Continuturile modulului ,Conservarea mediului inconjuritor” trebuie s& fie abordate intr-o manierd flexibila, diferentiata, jinind cont de particularitatile colectivului cu care se lucreazi si de nivelul inifial de pregatire. Tehnician in agriculturs Clasa a Xi-a, domeniul de pregitire profesionala: AgriculturaSe recomand’ abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitayi de ‘nvatare variate, prin care s& fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecdrui elev. Acestea vizeazi urmatoarele aspecte: * aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psihofizic al acestora, pe transformarea celevului in coparticipant la propria instruire si educatie; * imbinarea si alternanfa sistematicd a activitatilor bazate pe efortul individual al clevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, cxercitiul personal, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muneii cu fige) cu activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei ete.; * folosirea unor metode care s& favorizeze relatia nemijlocité a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concret = fnsugirea unor metode de informare si de documentare independent’, care oferd deschiderea spre autoinstruire, spre invajare continua. Exemple de Metode de predare — invatare centrate pe elev ce se pot aplica la modulele din structura calificarii de Tehnician in agricultur’: Activitati ce presupun initiative, Activitati de simulare a muncii, Studii de caz si scenarii reale, invatarea prin descoperire, Brainstorming, Interpretare de roluri bazate pe situatii reale, Prezentiri pentru colegi, A invata prin a face, Muneca in grup, Activitati de rezolvarea problemelor, Vizite, Proiecte, etc. Exemplu: TURUL GALERIEI Turul galeriei este 0 metoda de invafare prin cooperare ce fi incurajeazi pe clevi sd exprime opiniile proprii, Produsele realizate de copii sunt expuse ca intr-o galerie, prezentate si sustinute de secretarul grupului, urmand s& fie evaluate gi discutate de citre toti elevii, indiferent de grupul din care fac parte, Turul galeriei presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi. Pagii metodei: Elevii sunt impirtiji pe grupuri de ete 4-5 membri, in funcjie de numdrul elevilor din clas’; Cadrul didactic prezint& elevilor tema gi sarcina de Iueru Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilité in prealabil. Produsele sunt expuse pe peretii clasei. Secretarul grupului prezint& in fata tuturor elevilor produsul realizat; Analizarea tuturor lucrailor. Dup& tural galeriei, grupurile isi reexamineazipropriile _produse prin comparatie cu celelalte . -Turul galeriei” urméreste exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema pusi in discufie. Elevii trebuie invaaji s& asculte, st injeleagi gi s accepte sau s& respinga ideile celorlalti prin demonstrarea valabilitajii celor sustinute. Prin utilizarea ei se stimuleazd creativitatea participantilor, gindirea colectiva si individuala; se dezvolta capacitatile sociale ale participantilor, de intercomunicare si tolerant reciproca, de respect pentru opinia celuilalt. ‘Metoda prezint&: numeroase avantaje, printre care: -atrage si starneste interesul elevilor, realizdndu-se interactiuni intre elevi ; -promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitijile lor, dueand la 0 invatare mai activa gi cu rezultate evidente; idului si este important pentru autodescoperirea apacitii si limite, pentru autoevaluare; p agricultura , ddmeniul de pregitire profesional: Agriculturs-existd o dinamict intergrupala cu influenje favorabile in planul personalitafii, iar subiectii care lucreazz in echipa sunt capabili sa aplice si si sintetizeze cunostinjele in moduri variate si complexe; -dezvolté $i diversified priceperife, capacitijile si deprinderile sociale ale elevilor: -se reduce fa minim fenomenul blocajului emotional al creativitatii; URE: Conservarea mediului inconjurator Rezultate ate Invitirii vizate: Cunostinte: 6.1.10. Efectele factorilor poluangi asupra echilibrului ecologic Abilititi: 6.2.21Utilizeazarea corecti a mijloacelor de detrminarea factorilor poluanti 6.2.22 Identificarea efectului de sera si a ploilor acide asupra mediului 6.2.23 Verificarea contributiei gazelor de sera la incalzirea globalé a pimantului 6.2.24 Aprecierea gradului de degradarea a stratului de ozon gi influenfa tui asupra mediulu Atitudini: 6.3.13 Exprimarea opiniei cu pr ive la efectele factorilor poluanti asupra echitibrului ecologic ‘TEMA: Efectele factorilor poluanti asupra cehilibrului ecologic TURUL GALERIEL TEMA: Efectele factorilor poluanti asupra echilibrului ecologic PASUL 1 ~ Se comunici sareina de lucru: reprezentarea prin desen a efectului de seri sia contributici gazelor de seri la incalzirea global a pamantului. PASUL 2 — Se formeazi grupele: se imparte clasa pe grupe de elevi PASUL 3 ~ Se distribuie elevilor o foaie de format mare (afis), pe care deseneaza efectului de serd si a contributiei gazelor de seré la incBlzirea global’ a pamantului, . PASUL 4 ~ Elevii prezinti in fata clasei afigul explicdind efectul (gazului de sera dioxidul de carbon la incélzirea global a pamantului) si rispund intrebatilor puse de colegi. PASUL 5 — Se expun afigele pe pereti acolo unde doreste fiecare echipa. PASUL 6 - Langa fiecare afig se lipeste cate o favie goal’. PASUL 7 ~ Se cere grupurilor s& faci un tur cu oprire in faya fiectirui afig si s8 noteze pe foaia alba anexaté comentariile, sugestiile, intrebarile for. PASUL 8 Fiecare grup va citi comentariile ficute de celelalte grupe si va rispunde la tntrebinile sorise de acestea pe foile albe, AVANTAJE: - clevii ofera si primese feedback referitor la munca lor: ~ sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe gi de a Ivera in mod organizat gi productiv. Exemplificarea metodei “Turul Galeriei” in vederea dobandirii urmAtoarelor rezultate ale invagiri: ‘Cunostinge Abita Atitudini 6.3.13 Exprimarea 6.1.10, Electele factorilor poluanti | 6.2.24Utilizeazarea corectia | opiniei cv privire la asupra echilibrului ecologic mijloacelor de detrminarea efectele factorilor factorilor poluany poluanti asupta- ‘Tehnician in agricalturs Clase a Xt, domeniul de pregatire profesional: Agricul6.2.22 Idenlificarea efectului de | echilibrului ecologic sera si a ploilor acide asupra mediului 6.2.23 Verificarea contributie’ gazelor de sera la incalzirea globala a pamantului 6.2.24 Aprecierea gradului de degradarea a stratului de ozon i influenga lui asupra mediulu Activitates Reprezentarea prin desen a efectului de sera si a contributie’ gazelor de sera la incdlzirea global a pamantului. Sarcini de Iueru Sa prezinte principalul gaz de ser’; © Sa precizeze contributia gazelor de sera la incalzirea global a paméntului; © Sa explice influenta gazelor de seri asupra mediului; Mod de organizare a activititii o Activitate pe grupe Resurse materiale: © Foide hartie © Coli de flipchart o Markere Durati: 45 minute Pregatire: (© Se organizeaza elevii in grupe de cate 4-5 persoane pe criteriul ales de profesor © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezinta partea final a demersului de proiectare didactic’, prin care profesorul va masura eficienja intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmireste masura in care elevii si-au achizitionat rezultatele invaférii propuse in standardele de pregatire profesionala. Evaluarea poate fi: a. La inceputul modulului — evaluare initial + Instrumentele de evaluare pot fi orale * Reflect nivelul de pregatire al elevului b. fin timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continua a rezultatelor invatarii. = Planificarea evaluirii trebuie si aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evitandu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp. cc. Final = Realizati printr-o metod cu caracter aplicativ gi integrat Ia sfarsitul procesului de predare/ invajare gi care informeazi asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostinfelor, abilitafilor si atitudinilor. Se propun urmitoarele instrumente de evaluare initial tiu/vreau si stiu/am invatat, brainstorming. ropun urmatoarele instrumente de evaluare continua: fige de observatie, fige test, . fige de autocvaluare, fise de monitorizare a progresului, teste de verificare a cu: itemi cu alegere multipla, itemi alegere dual, itemi de completare, itemi de tip ise. intrebari, chestionare, exercitii 10pereche, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; figa de autoevaluare a capacitatii colaborative, lista de verificare a projectului, brainstorming, planificarea proiectului, mozaicul, fisa de observatie, jurnalul elevului, teme de lucru, prezentare, Se propun urmatoarete instrumente de evaluare final: + Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluate. + Proiectul - prin care se evalueazi metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratejea temic, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-nn raport, Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi. Pentru activitatea ,Utilizarea corecti a mijloacelor de determinare a factorilor poluanti “ se propune un instrument de evaluare a modului in care au lucrat elevii fn cadrul echipei EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE FINALA TEST DE EVALUARE Toate subiectele sunt obligatorii, Se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lucru 0 minute. SUBIECTUL1 (30 de puncte) LL. Pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos, scriefi litera corespunziitoare rispunsuluj corect: 1, Hidrosfera cuprinde : a, solul, roca, depozitul de apa subteran b. masa de apa din oceane, mari, facuri, rauri c. sursa de bioxid de carbon 2. Din punet de vedere fizic, sistemele se clasifica in: a, sisteme deschise b, sisteme izolate, inchise si deschise c. sisteme biologice 3, Ecosistemul este aleatuit din: a. component organic i component’ biologica b. substrat ¢. plante si animate 4, Intr-un ecosistem fluxul de energie are caracter: a. unidirectional ». bidirectional c. tridimensional 5. Repelengii sunt substanfe chimice care, eliminate in mediu: a. alrag indivizii din aceeagi specie b. atag indivizii din specii diferite c. inhibi dezvoltares altor specii 6, Biotopul este: a, fiagmentul si tipul de relief sau de apa, care este sediul unei biocenoze , numtinul de indivizi dintr-o specie c. biomasa populatiilor 7. Biocenoza reprezinta: 8. componenta anorganich. Tebnician in agricultur Class a X1-a, domeniul de pregitire proteslonali: Agriculturab. componenta organica cc. componenta vie a ecosistemului 8. Producatorii de substanta organic sunt reprezentati de: a. plante verzi b. animale ierbivore c. animale carnivore 9, Microclimatul este reprezentat de: a. vegetatie b. plante si sol c. clima local 10, Pentru numeroase plante vantul ajut&: a. in procesul respiratiei b. in procesul polenizarii c. la recoltarea plantelor SUBIECTUL II (30 de puncte) III Scriefi litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c.d,e) $i notati in dreptul ei litera A, daci apreciafi ci enunful este adevarat, sau litera F daci apreciati ci enuntul este fal 0 puncte a. Substratul cuprinde elemente din principalele me hidrosfera; atmosfer’. b. Biocenoza este componenta vie a unui ecosistem, reprezentind o comunitate unitar’ i complexa de plante gi animale. c. Temperatura pamdntului nu este determinata de echilibrul dintre radiajiile provenite de la Soare gi cele de pe Pamént. d. Efectul de seri nu duce la incalzirea suprafetei Pamantului. . Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. I1.2 Scrieti, pe foaia de examen, cifrele de la 1 la 5, iar in dreptul fiecdreia trecefi de viati de pe pamént: litosfera informatia corecta care completeaza spatiile libere - . 10 puncte Ozonul constituie un protector... deoarece are rol de _ impotriva 3 solare ultraviolete diunatoare, Ploaia acida este definitd 80 n4vnnnCU Ph sub...5.. 1.3 in coloana A sunt enumerate sursele de poluare a aerului iar in coloana B sunt enumerati agenfii poluantii. Scrieti aso dintre cifrele din coloana A si literele corespunziitoare din coloana B. - 10 puncte 1.Autovehicule a. particule, substante odorante 2.Avioane b. vapori, hidrocarburi 3.Sisteme de inealzire ¢. particule, cenus 4. Crematorii d. $02; CO2 5. Tiga e, fum hidrocarburi cancerigene £. CO, Pb SUBIECTUL II (30 de puncte) TIL] Alcatuiti un eseu cu tidlul “ Efectul de sera si fneiilzirea global a pamAntului ” dup& urmatoarea structura de idei: a. descrierea formirii efectului de sera; 22 punete b. explicarea contributiei dioxidului de carbon la la incdilzirea globala a pamantului 8 puncte BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE (30 de puncte)L.1. G0 puncte) 1=b; 2b; 3a; 4—bs 5 ~¢3 6 —a3 7—¢; 8a; 9c; 10-b, Pentru fiecare rspuns corect se acordé cite 3 puncte (10 x 3 puncte = 30 puncte). Pentru raspuns incoreet sau lipsa raspunsului 0 punete. SUBIECTUL IL (30 de puncte) ILL. (10 punetey a-A; b-A; ¢—F; @-F; eA. Pentru fiecare rdspuns corect se acordé cate 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte). Pentru raspuns incorect sau lipsa raspunsului 0 puncte. 11.2. (10 puncte) 1-- biologic 2-eera 3-radiatiilor 4-precipitatie 5-5-5,6 Pentru fiecare raspuns corect se acorda cate 2 puncte (S x 2 puncte = 10 puncte). Pentru raspuns incorect sau lipsa raspunsului 0 puncte. 113. 10 puncte Le 2b 3d 4c Sf Pentru fiecare raspuns corect se acorda céte 2 punete (5 x 2 puncte = 10 puncte). Pentru raspuns incorect sau lipsa raspunsului 0 puncte SUBIECTUL IT (30 de puncte) HIL1 a. Inveligul gazos al pimantului confine o serie de gaze, provenite in principal din activitatile umane, care asemanator sticlei din interiorul serelor, permite trecerea majorititii radiatiilor solare.2p Razele solare strabat atmosfera gi pot fi: 0 parte mai mic’, absorbite direct de atmosferd, o alta parte este difuzata in toate directiile, a treia parte ajunge pe sol 4p. Pamadntul le radiazi sub forma de radiatii infrarosii sau termice care ajungand Ia inveligul gazos din atmosfera sunt in micd parte absorbite, iar cea mai mare parte ajung din nou pe pamant incdlzindu-1 5p. Gazele care se gisesc in mod natural in atmosfer8 gi au capacitatea de a capta 0 parte din radiatiile infrarosii se numese gaze de seri 2p. Aceste gaze sunt in principal dioxodul de carbon; metanul; oxizii de azot; freonii; halonii Sp. Efectul de sera este fenomenul natural care consti in impiedicarea pierderii c&ldurii plmantului ducdnd la incdlzirea suprafefei lui 2p. Fara acest fenomen pe pamént temperatura medie a atmosferei ar fi prea scizuti (-15 grade Celsius) in loc de (+15 grade Celsisus)2p. Pentru raspuns corect si complet se acordéi 22 puncte. Pentru raspuns incorect sau lipsa réspunsului 0 puncte. b. Dioxidul de carbon are cea mai important contributie la Incdlzirea global a pamantului, cu toate ca el este cel mai putin nociv, deoarece zilnic se produc cantitati mari 3p. Prin dublarea concentratiei sale din aer, el devine un element perturbator climatic 1p. Cresterea concentratiei sale in atmosfera favorizeaza retinerea cldurii aproape de sol si impiedica dispersia acesteia pe verticala contribuind la incalzirea general a atmosterei 2p. Gazele de sera au capacitate diferita dea absorbi caldura si deci contribuie in proportii diferite la inedlzirea global a pimantului 2p. Pentru rspuns corect si complet se acordé 8 puncte. Pentru raspuns incorect sau lipsa raspunsului 0 puncte. ‘Tehnician in agricultur’s Clasa a XI-3, domeniul de pregitire profesional: AgriculturaLUCRARE DE LABORATOR TEMA LUCRARIT: Determinarea gradului de poluare al apei prin metodele organoleptice Rezultate ale invatirii evaluate: Cunostinje | Abilicai Atitudini 6.1.11. Metode | 6.2.25 Stabilirea metodelor | 6.3.14 Manifestarea responsabilitafii deanalizia | de analiza a poluarii cadrul echipei ce are ca sarcind de lucru poluarii Analiza organoleptica; analiza poluarii mediului ~ vederea 6.3.15 Asumarea in cadrul echipei de la - mirosul locul de munca a responsabilitatii unei ~ gustul sarcini de lucru primité 6.3.16 Colaborarea cu membrii echipei de lucru in scopul indeplinirii sarcinilor de la | 6.2.31 Aplicarea normelor | locul de muncé | de sinditate si securitatatea | 6.3.17 Respectarea normelor de protectie a _muneii muncii Enuntul temei ‘Apa ca si aerul, sunt factori indispensabil vietii. Apa a vut un rol de prim ordin in aparitia vietii pe paimant si continua si aiba un asemenea rol. Confinuturi Analiza organolepticd implica urmatoarele simturi + vederea — pentru apa potabild, culoarea se determina prin compunere cu o scar colorimetric platin- cobalt sau cu o scar& colorimetrica bicromat- cobalt. Observarea culorii se face pe vertical pe eprubete colorimetrice de proba si etalon. Gradatia colorimetrica este de la 0 1a80, din 107m 10. + mirosul ~ pentru apa potabili, mirosul se determin organoleptic si se exprima in intensitati; inodor, foarte slab, slab, perceptibil, pronuntat, foarte pronuntat. in afari de gradul de intensitate la miros mai trebuie specificat si felul mirosului: aromat, de balta, de lemn umed, de pamént, de mucegai,de peste,de hidrogen sulfurat de clor etc. + gustul- pentru apa potabila gustul se determina organoleptic prin tinerea in gura a 15 ml de apa ip de céteva secunde. Felul gustului se precizeazA ca: acidulat,sirat- amdrui,amar, dulce, acru,special Sarcini de lucru: - Selectarea echipamentului de lueru ~ Organizarea locului de munca: aprovizionarea cu materiale necesare determin&rii gradului de poluare al apei potabile prin metoda organoleptica ~ Prelevarea probelor de analizat = Determinarea culorii apei din proba de analizat ~ Determinarea mirosului apei din proba de analizat (intensitatea mirosului, felul mirosutui) - Aprecierea gustului apei din proba de analizat ~ Raportarea rezultatelor determinarilor privind calitatea apei potabile ~ Respectarea normelor de sanatate gi securitate a muncii. - Utilizarea limbajului de specialitate. izarea clasei: pe grupe de elevi.Timp de lucru: 40 minute FISA DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE Numele gi prenumele elevului: .. A. Criterii de “ penny Indicatori de realizare a practica 1 [Primirea si | Prelevarea probelor de analizat planificarea [ Alegerea masurilor ce se impun sarcinii de | pentru protectia mediului si combaterea | 10 p Tuer poluari (maxim 20 p) | Asigurarea conditiilor de aplicare a normelor cu privire la protectia muneii sia mediului 5p 2. | Realizarea Determinarea culorit apei din proba de | 15 p sarcinii de analizat Jucru Determinarea mirosului apei din proba 15 p (maxim 50 p) | de analizat (intensitatea mirosului, felul mirosului) Aprecicrea gustului apei din proba de | 20 p | analizat TOTAL MAXIM PROBA PRACTICA | _70p 1. | Prezentarea | 1. Descrierea metodei organoleptice de | 10 p sarcinii | determinare a calitatii apei. realizate 2s Raportarea rezultatelor | 10 p (maxim 30 p) | determinarilor privind calitateaapei potabile din proba de analizat 3. Utilizareaterminologiei_ de | 10 p specialitate in descrierea analizelor probelor prelevate TOTAL MAXIM PROBA ORALA| _30p PUNCTAJ TOTAL | 100 p PUNCTAJ FINAL Pentru evaluare poate fi folositi Lista de controVverificare a abilitijilor si atitudinilor formate la clevi. Atitudinea elevului fafa de Da Nu |___sareina de lucru A urmat instruetiunile ‘A solicitat ajutor atunei cand a avut nevoie A ulilizat corect materialele ‘A respectat normele de securitate si sanatate in ‘Tehniian in agricultur — ——— TS =. asa aX Agricutur Z jomeniul de pregitive profesionalmunca ‘A utilizat corect vocabularul comun si cel de specialitate A dus activitatea pana la capt ‘A raportat rezultatele activitatilor profesionale ‘A pus echipamentele la locul lor dupa utilizare ‘A Ricut curat la locul de munca © Bibliografie Ecologie si Protectia Mediului - Editura Economica Preuniversitar’,2004 ‘Autori: Rodiea Cearnau, Aurelia Buchman, Maria Bud, Marcela Giurgiman, Mihaela Marincescu, Florea Stan Ecologie ~ Editura Crepuscul 2004 Autori: Niculina Ghenescu, Gheorghe Drigusoin, Ion Ontu ‘Tehnictan th agricultur’ Clasa a Xi-a, domeniul de pregatire profesional: Agricultura 16MODUL IL ORGANIZAREA LUCRARILOR DE CULTIVARE A PLANTELOR DE CAMP © Nota introductiva Modulul ,Organizarea lucrarilor de cultivare a plantelor de cimp” componeti a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea profesional Tehnician in agricultura, domeniului de pregitire profesionala Agricultura, face parte din cultura de specialitate si pregatirea practic’ aferente clasei a XT-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologica. ‘Modulul are alocat un numar de 264 ore/an, conform planului de invatamant, din care: * 132 orefan —laborator tehnologic . 33 ore/an — instruire practica Modulul ,Organizarea lucririlor de cultivare a plantelor de emp” este centrat pe rezultate ii $i vizeazA dobiindirea de cunostine, abilitati, atitudini specifice, necesare practicaii/ angajarii pe piafa muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunzator calificarii profesionale de nivel 4, Tehnician in agricultura din domeniul de pregitire profesional Agricultura” sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior Competentele construite in termeni de rezultate ale invatarii se regasese in Standardul de Pregatire Profesional pentru calificarea ,,Tehnician in agricultura” ¢ Structuraé modul Rezultate ale invatirii/ competente (codificate conform SPP) jae ‘Tehnician in agricultura y Clasa a XI-a, domeniul de pregatire profesionala: Agricultura ( as eeO11 O21 O31 93.2 Generalitati cu privire la speciile de plante cultivate din grupa cereale (grau, porumb), leguminoase (soia), oleaginoase (floarea- soarelui), furajere perene (trifoi, lucern, specii din pajisti). Deserierea particularitatilor morfologice si biologice, a cerinfelor fata de clima sisol si zonarea culturilor de cAmp si furajere perene. © Germinatia cerealelor: radicina; inridicinarea; tulpina; infrijirea; formarea paiului; frunza; formarea frunzei; inflorescenta, spiculeful, floarea; organogeneza (Ia gru); inspicarea si inflorirea; formarea bobului: 9.22 9.23 9.2.4 9.26 927 9.28 9.29 9.2.10 9.2.11 Descrierea criteriilor de intocmire a unui asolament la culturile de camp. ‘ Nofiuni folosite in realizarea asolamentelor © Restric{ii in rotatia culturilor ¢ Intocmirea asolamentelor Descrierea lucririlor solului si de pregatire a patului germinativ. © Inmportanta lucrarilor sotului © Principalele lucrari ale solului: lucrarea cu plugul (aratura); lucrarea cu grapa (graparea); lucrarea cu nivelatorul (nivelarea solului); lucrarea cu tavalugul (tivalugirea); Iucrarea solului cu agegate complexe; @ Sistemele de lucrare a solului: pregatirea terenului pentru infinjarea culturilor; sistemul de lucrare a solului pentru culturile care se seamand toamna; sistemul de lucrare a solului pentru culturile care se seamini priméivara; sistemul de lucrare a solului pentru culturi care se seamana vara (culturi succesuve); sistemul minim de lucrare a solului.. ¢ Prezentarea modului de lucru pentru determinarea indicilor de calitate ai lucrarior solului si de pregitire a patului germinativ: indicii de calitate ai lucrrilor solului; aprecierea calitatii aratur aprecierea calitajii la lucrarea cu grapa; aprecierea calititii lucrarii de nivelare; aprecierea calitatii Iueririi cu tavalugul 9.1.6 93.6 93.7 Selectarea ingrisimintelor aplicate culturilor de camp Elementele hrinitoare si surse de aprovizionare: ¢ Prezentarea tipurilor de ingrdsiminte si doze ‘Tehnician i Clasa aX1-a, 18,recomandate/ ha, epoci de aplicare, 917 © Calculul dozelor de NPK/ha © Calculul cantitatii de ingrasdminte/ha, corectarea 918 dozelor de NPK/ha, precizarea tipurilor de masini gi echipamente pentru fertilizat. 919 93.8 Tnfintaren culturilor prin semanat 9.4.10 92.24 193.9 © Calitatea materialului folosit ta inflinyarea culturilor, OAL 9225 |93.10 # Precizarea sortimentului de seminje achizijionat pentru infiingarea culturilor de cdmp; 9.1.42 9226 | 93.11 ¢ Prezeizarea lucririlor de pregitire a utilajelor pentru semanat; 9113 92.27 # Descrierea fucrarilar de semanat; © Prezentarca probei de debit la masinile pentru 9414 9.2.28 semanat, 911s * Analizarea calitayii lucrarilor de semanat 9.2.29 © Verificarea calitatigii lucratilor de semanat 9.2.30 ‘© Precizarea conditiilor de respectare a normelor de protecfie a muneii la lucrivile de semanat 9231 91.16 92.32 [93.12 infinfarea culturitor prin plantat 9.3.13 Prezentarea etapelor parcurse in vederea infiinarii culturilor de cimp prin plantar, © Reguli de tehnic’ a seouritatii muncii la efectuarea hucrarilor de seminat sau plantat, SAAT 9233 | 9318 Luerdri de ingrijire a culturilor de camp 9.2.34 9.118 9235 |93u5 © Precizarea lucrarilor de ingrijire aplicate culturilor 9.2.36 ce camp . 9.1.19 9237 | 9.3.16 # Verificarea gradului de imburuienare, infestare cu 9.2.38 boli si diunitori a plantelor de camp ,verificarea 9.1.20 9239 | 9347 stirii de vegetatie a cutturilor de camp. 9.2.40 © Imagini, scheme, grafice gi diagrame folo: 94.21 9241 | 9.3.18 roglarea maginitor de combatere a buruie 9.2.42 bolilor gi daunatorilor. 9.2.43 ® Verificarea utilajelor pentru lucrarile de ingrjire Ta culunile de camp. @ Prezentarea calitajii lucravilor de ingrijire a cultnrilor de camp. # Prezentarea tehnologiei informafiei in planificarea lucrarilor de combatere a buruienifor, bolilor gi aunatorilor, aplicarea ingrasiminteloy si irigarea calturilor Nome de securitate gi s ‘Tehnician in agricultors Clasa a XF-a, domeniul de pregatire profesioi protectia mediului, specifice lucririlor de sem&nat 9.1.22 9244 [93.19 Recoltarea, condifionarea si pistrarea 9.2.45 produselor agricole yegetale 9.1.23 9.246 | 9.3.20 9.247 © Descrierea lucrarilor de recoltare a culturilor de 9.1.24 9248 |93.21 camp. 9.2.49 @ Prezentarea metodelor de evaluare a calitiji 9.1.25 9250 |9.3.22 lucritrilor de recoltare a culturilor de camp. 9.251 © Analizarea calitatii lucrarilor de recoltarea 9.1.26 9252 | 9.3.23 culturilor de camp. 9.2.53 © Imagini, scheme, grafice si diagrame folosite in 9.254 reglarea masinilor de recoltare a culturilor de camp. Prezentarea masinilor gi utilajelor folosite la recoltarea culturilor de eamp. ¢ Evaluarea producjiei la hectar la plantele de camp Tuand in calcul componentele care influenteazi marimea productiei plant. Prezentarea lucrarilor de depozitare a produselor recoltate in conformitate cu normele standard. © Prezentarea normelor de protecti¢ a muncii ce trebuie respectate la lucrarile de recoltare gi depozitare. ta minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobAndirii rezultatelor invitarii (existente in scoala sau la operatorul economic): 1. Soiuri si hibrizi: Catalogul Oficial al soiurilor si hibrizilor de plante de cultura din Romania. 2, Plange, colectii de plante vii, plante ierborizate, atlase botanice, seminte, plange, harta zonelor ecologice. 3. ingrasaminte organice si minerale naturale (cu macroelemente si microelemente), amendamente pentru solurile acide si alealine, rulet’, fist de lucru, jaloane, cAntar, fist tehnologica. 4. Saménja certificata si tratati ecologic contra bolilor si daunatorilor, flacoane cu Nitragin, buletine de analizd, cntare, rulet, fisa de lucru, figa tehnologict. 5. Monolifi, produse de combatere a bolilor si daundtorilor, buletine de avertizare pentru atacurile de boli si daunatori, fige tehnologice, rama metricd, cfntar. 6. Utilaje: tractor+ masini pentru lucrarile solului, 7. Materiale: brazdometra, rigld gradatd, fge de Iucru. 8. Utilaje: masini pentru imprastiat ingras4minte minerale naturale, organice, solide si lichide. 9, Utilaje: tractor+ semanatori pentru semanat in randuri obisnuite a, tractor! seminatori pentru semanat in randuri departate 10. Utilaje si echipamente: tractorul in agregat cu cultivatorul, grapa, echipament cu 7 de combatere ecologic’ a buruienilor, tivalugi, masini de combatere a ~~ bolilor si daunatorilor, instalafii de irigat, aparate portabile tip ., Vermorel”.. 11. Unelte: sape, sapaligi.12. Utilaje gi echipamente: combine pentru recoltat cereale pentru boabe, porumb, floarea soarelui echipate cu echipamente specifice, remorci, masini de recoltat soia, grebla mecanicé, combina de recoltat furaje, motocositori, seceratori, remorci. 13. Tipuri de utilaje folosite pentru transport: mijloace de transport auto, benzi transportoare 14, Materiale si unelte: prepeleci, capre piramidale, gard suedez, coase, furci, greble, 15. Spatii de depozitare: magazii, silozuri, patule. 16, Echipamente si materiale: aparate portabile pentru dezinfectie si dezinsectie, substante folosite pentru dezinfectarea si dezinsectia a depozitelor, momeli naturale pentru deratizarea depozitelor. 1, Instalafii de irigat: instalagii de irigat prin aspersiune cu mutare manuala, instalagii de irigat cu pivot central, instalajii de irigat prin brazde sau fasii 17. Casete video, albume. 18, Atlase biologice 19. Microscop 20. Echipamente de protectia muneii 21. Fige de fucru * Sugestii metodologice La baza claboririi curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de rezultate ale invafirii ,Organizarea lucrdrilor de cultivare la culturile de camp" cuantificata cu 264 ore. Standardul de Pregitire Profesional s-a proiectat dupa un model nou, centrat pe rezultate ale invawirii (cunostinte, abilitati, atitudini), competente cheie si achizifiile anterioare ale elevilor, Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa aXIa_ procesul de predare-invatare trebuie si fie focalizat pe formarea competentelor cheie sia rezultatelor invafarii cerute de nivelul 3 calificarea ,, Tehnician in agricultur’i”. Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor si procedeelor didactice care conduc la formarea rezultatelor invagirii specifice conjinutului. Metodele de invatamant (“odos” = cale, drum; “metha” = catre, spre) reprezinta caile folosite in scoala de catre profesor in a-i sprijini pe elevi sa descopere viata, natura, lumea, lucturile, stiinta, Metode ca, studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor, exercifiul, mozaicul, Iucrul pe statiuni, portofoliul de grup, cadranele, explozia solara, metoda Frisco, etc, in care activitatea didactica este centratd pe elev, au eficienta maxima in procesul de predare — invajare. Utilizarea_metodelor activ-participative in procesul instructiv educativ accelereazi insusirea cunostintelor, formarea abilitatilor si aptitudinilor gi contribuie la dezvoltarea tuturot proceselor psihice. Alegerea metodelor activ participative nu reprezinta un scop in sine, ci se realizeaza in functie de continuturile de invatare, de obiectivele propuse, de participanti si de modalitatile de integrare adecvata in strategia generala, insa este recomandat sa se foloseasca in combinatie cu metodele traditionale, Nu se poate face o delimitare ferma intre metodele traditionale si cele moderne, iar “in functie de abordarile profesorului, bariera dintre ele se atenueaza sau chiar poate sa dispara”. Desi invatarea este eminamente 0 activitate propre, tinand de efortul individual depus in intelegerea si constientizarea semnificatiilor stiintei, nu este ‘mai putin mdeyaiat ca relatiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apa Tehnician in agricultur’ Clasa a X1-a, domentul de pregatire profesional: Agriculturacolective. “Invatarea in grup exerseaza capacitatea de decizie si de initiativa, da 0 nota mai personala muncii, dar si o complementaritate mai mare aptitudinilor si talentelor, ceea ce asigura 0 participare mai vie, mai activa, sustinuta de foarte multe elemente de emulatie, de stimulare reciproca, de cooperare fructuoasa. "(Ioan Cerghit) Orele se recomand’ a se desfisura in laboratoare saw/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practic din unitatea de invafamant sau de la agentul economic, dotate conform recomandiirilor precizate in unitiile de rezuhate ale invagan Pregitirea practicd in cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practica din unitatea de invagamant sau de la agentul economic are importanj& deosebitd in atingerea rezultatelor invatarii Pentru eficientizarea procesului de predare / invijare profesorul webuie sé-si proiecteze din timp activitatea didacticd prin elaborarea de fige de documentare, fie de lucru, ‘fise de observagie, probe de evaluare $i autoevaluare, prin pregatirea materialelor necesare iprecum sia spatiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobéndeasc& cunostinge si-si formeze abilitatile si aptitudini, cerute de unitatea de rezultate ale invatarii, In cazul elevilur cu dificultaji de invajare, dar gi dupa evaluari reprezentative/de sintez®, pentru a remedia si a umple golurile /lacunele se folosese fige de recuperare /ameliorare a invatarii Tati o posibila structurd a unei asemenea fise. Fisa de recuperare/ameliorare Modulul 2 - Organizarea luerarilor de cultivare a plantelor de emp Clasa.... Elevul. Si ne reamintim: Cantitatea de simangi/ha se calculeaz dupa formula: Q=Dx MMB _x 100; PXG in care Q-—norma de saméngi, Kg/ha; D- desimea de semanat, b.g/m’; MMB- masa a 1000 de boabe, gr ; P —puritatea semintei %; G- germinatia seminfei %. Aplicatii fermi agricola are de semiinat suprafata de 800 ha. gréu, soiul Fundulea 4. Samanta certificata are urmatorii indici de calitate: P = 99,2% ; G = 95% ; MMB = 42g. Densitatea la seminat este de 500b.g/m’. Se cere: a. Scriefi formula de calcul pentru cantitatea de samanji/ha, b. Preciza{i semnificajia termenilor din formuld ¢. Calculafi cantitatea de samanga pentru 1 ha. 4, Calculai cantitatea de smanga pentru suprafafa de 800ha, exprimata in tone Rezolvare: DxMMB x 100; PXG 1a de siménti, Kg/ha; D- desimea de semanat, bg/m?; MMB- masa a 1000 de ; P—puritatea seminjei, %; G- germinatia semintei %.& Q=500.x42 x 100 =21000 x 100=2,2 x 100 = 220K g/ha; 99,2 x95 9405 d. 220 x 800 = 176000 Kg. 176000kg = 1761 Remarcdim faptul c& elevul dispune de informatia necesari din manual si are un model de rezolvare. fn acest context de evaluare formativa, prioritare sunt sprijinirea elevului, ameliorarea invatarii sale si in nici-un caz penatizarea acestuia, Frecventa evaluarii formative este hotirdta de catre profesor si depinde de comditiile concrete in care se desfasoara activitatea de tnvatamint: + numarul de ore afectat disciplinei prin planul de invatamant + gradui de dificultate al cunostintetor + nivelul pregatirii si motivatia elevilor fn fonctie de aceste conditii sc stabileste: freeventa optima @ evaluarii astfel incat depaseasca posibilitaile de efort ale clevilor si sa respecte cerintele regulamentare pi verificarea si aprecierea Evaluarea sumativa, reprezinta bilantul unei activitati desfasurate fntr-o prioada mai ncelungata. Prin evaluarea finala se stabileste daca scopurile activitatii au fost realiazte. Rezultatele acestui tip de evaiuare stau la baza programarit si organizarii activitatii didactice viiloate (de regula pentru alte promotii de elevi decat cea care a fost evaluata). ‘Tipuri de itemi Catego Temi obiecivi ltemi semiobiectivi | Ttemi subiectivi Tip de itemi -i-eualegere duala [=i cu raspuns scurt de | -rezoivare de probleme -i,cu alegere mul completare -eseu structurat -i. tip pereche “intrebari structurate | -escu nestructurat Exemplificarea metodelor didactice: 1. TEBNICA 6/3/5 Tehnica 6/3/5 este aseméndtoare brainstorming-ului. Ideile noi insi se scriu pe foile de hartie care circula intre participanti, si de aceea se mai numeste si metoda brainwriting, Tehnica se numeste 6/3/5 pentru cd exist: ~— 6 membri in grupul de lucru, care noteaza pe o foaic de hartie eft 3 soluti problemi dati, timp de $ minute (insumédnd 108 rspunsuri, fiecare, la o 30 de minute, in fiecare grup). Rezultatele invagarii vizate: Abilitifi: 9.2.2. Aplicarea schemelor de asolament proiectate pentru culturile de cimp 9.2.3 Identificarea eclor mai bune premergatoare cin cadrul unui asolament pe © duratd de $ ani pentru culturile de camp 9.2.4 Stabilirea locului in rotatia culturilor pe o parcel pentru eulturile de edmp Tema: Achizitii anterioare: Criterii de intocmire a asolamentelor (Modulul Agropedologie) Etapele metodei 6/3/5: 1. impértirea clasei in grupe a céte 6 membri fiecare. U.Formularea problemei (Stubilirea culturilor din asolament pentru cartofil extratimpurin si timpuriu, succesiunea acestora pe o parcelé si perivada de timp, pentru care, “Tehnician in agricultu Clase a Xi-a, domeniel de pregatire profesional: Agricultura ,asolamentul) si explicarea modalitatii de lucru (Ia intocmirea asolamentului se tine seama de criteriile dupa care se face rotatia culturilor in timp si spatiu). Elevii primesc fiecare cate o foaie de hartie impartita in trei coloane. IIL. Desfisurarea activitatii in grup. in acesta etapa are loc o imbinare a activitatii individuale cu cea colectiva. Pentru problema dati, fiecare dintre cei 6 participanti, are de notat pe 0 foaie, 3 soluii in tabelul cu 3 coloane, intr-un timp maxim de 5 minute. Foile migreaz apoi de la stinga spre dreapta pana ajung la posesorul initial. Cel care a primit foaia colegului din stinga, citeste solujiile deja notate gi incearca sa le modifice in sens creativ, prin formuléri noi, adapténdu-le, imbunatatindu- le si reconstruindu-le continu, IV. Analiza solutiilor i retinerea celor mai bune asolamente pentru culturile extratimpurii si timpurii de cartof. Se centralizeaz datele objinute, se discut’ si se apreciaz rezultatele. FISA DE DOCUMENTARE NR. 1 — eee. | Rezultatele invari: ‘9.2.2 Aplicarea schemelor de | 9.3.3 Colaborarea cu membri 9.1.2 Schemele de | asolament proiectate pentru _| echipei de lucru in scopul asolament proiectate | culturile de camp intocmirii corecte a schemei pentru culturile de de asolament proiectate pentru camp 9.23 Identificarea celor mai | culzurile de camp bbune premergatoare din cadrul unui asolament pe o durat de 5 ani pentru culturile de camp 9.2.4 Stabilirea locului in rotafia culturilor pe o parcel pentru culturile de camp‘SUPRAFATA/ SOLA, AN/SOLA A/00 BITS, C/100 D/25 T Porumb = 100ha irau=3Sha | FI. Soarelui Grau = 125ha Porumb =40ha 60ha Soia = 40ha ul Grau = 60ha Porumb=75ha| — Grau=100ha! — Porumb = 25h: Porumb =40ha FLSoarelui = 601 Se 40 ha Porumb =100hd Grau = 8Sha mm FI. Soarelui Grau = 75ha Porumb =40ha, Iv Grau = 100ha Porumb = 15ha| —Porumb =60hal Grau = 60 ha FLSoarelui = 60h: Soia =40 ha | Porumb = 65 hi Vv Porumb = 100ha Grau =75ha Grau = 60 ha Grau = 25ha Porumb = 40ha] FLSoarelui = 601 ‘Tehnician in agriculturs Clasa a XI-a, domentul de progitire profesional: AgeicultursFISA DE DOCUMENTARE NR. 2 ‘Tema: PREGATIREA TERENULUI PENTRU INFIINTAREA CULTURA DE CAMP Rezultatele invaitarii ‘Cunostinge | Abilitati ‘Atitudini 934 9.13 9.2. 5 Stabilirea lucrarilor de infiintare a culturilor de} Colaborarea cu Lueririle | camp membrii echipei solului si | 9.2. 6 Coordonarea lueriilor de pregatire a terenului | de lucru in scopul pregatirea | in vederea infiin,arii culturilor de camp executarii corecte patului 9.2.7 Organizarea echipei de lucru pentru executarea | a lucrarilor de germinativ | lucrrilor solului in vederea infiinarii culturilor de | pregditire a camp terenului in 9.2. 8 Utilizarea fisel tehnologice a culturii pentru | vederea infiintarii executarea lucrérilor solului, la epoca optima si in | culturilor de succesiunea recomandatd de cerintele plantelor camp cultivate 9.2. 9 Selectarea masinilor agricole pentru lucririle solului 9.2, 10 Verificarea reglajelor efectuate la maginile pentru lucrarile solului si compararea rezultatelor mute cu indicatorii proiectati 1. Pregatirea terenului ‘Gama de Tuer prin care se asigurd un substrat de calitate, affinat, cu capacitate mare de refinere a apei, bogat in substante nutritive, fara buruieni si liber de boli si d&undtori. Lucririle de pregatire a terenului se diferentiazl in functie de data infiingirii culturilor, astfel: © pentru culturi in ogor propriu; © pentru culturi succesive; © pentru culturi de toamna. © Lucrarile de pregitire a terenului pentru culturi in ogor propriu > Desfiintarea culturii anterioare > Nivelarea de exploatare cu NT-2,8 > Fertilizarea de baz joamna, inaintea araturii administrarea ingrasdnkintelor organice ¢> 2/3 din ingrasamintele chimice cu PK . ‘Subsolajul — distrugerea stratului impermeabil la 3-4 ani o dati, la adancimea 40-50 ura addncd — toamna la 28-30 em MGrungirea solului cu: - Grapa cu discuri GD32 sau - Grapa cu colti reglabili GCRi7 ‘Tehnician in agrifultura _- Clasa a XL-a, donfeniul de pregatire profesional: Agricultura 26> Erbicidarea » Modelarea solului — formarea unor brazde inaltate cu latimea de 104 em sau 50 cm iar tae ao 102 cx é Sectiune transversal prin straturile inaltate, ‘modelate pentru udarea prin rigole: a= straturi late; b~ straturi inguste © Lucrarile de pregitire a terenului pentru culturi suecesive: > Desfiinjarea culturii anterioare > Irigarea terenurilor uscate si tasate > Fertilizarea solului cu ingrisiminte chimice > Ardtura adanc’ la 18-22 em > Erbicidarea > Afanarea 51 méirunjirea solului > Modelarea terenului © Lucririle de pregatire a terenului pentru culturi de toamna: > Desfiinjarea culturii anterioare > Nivelarea terenului > Fertilizarea solului > Aratura adanca la 18-22 em > Afinarea si marungirea solul > Modelarea solului > Tavalugirea > Affinarea superficial’ a solului > Pregatirea terenului cu combinatorul Tavilugirea 2. METODA PIRAMIDEI SAU METODA BULGARELUI DE ZAPADA Metoda piramidei sau metoda bulgirelui de zipadi are la bazi impletirea activitatii individuale cu cea desfaigurata in mod cooperativ, in cadrul grupurilor. Ea consti in incorpora Tehnician in agricultura Clasa a Xi-a, domeniul de pregitire profesional: Agricultura( activitifii fiecdrui membru al colectivului inte-un demers colectiv mai amplu, menit si ducd la solutionarea unei sarcini sau a unei probleme date. URL9: Organizarea lucrdrilor de ingrijire la culturile de camp Rezultatele invatarii vizate: Abilita¢i: 9.2.33 Organizarea echipei pentru executarea lucrarilor de ingrijire aplicate culturilor de camp ‘Tema: Combaterea bolilor si diunitorilor la culturile de camp Achizifii anterioare: Lucrrile de ingrijire ale culturilor de camp (Modulul Agropedologie) Fazele de desfagurare a metodei piramidei: Y Faza introductiva: profesorul expune datele problemei in cauza (Stabilirea insecticidelor, a dozelor si a momentului executirii tratamentelor impotriva ddundtorilor culturilor de camp) ¥ Faza lucrului individual: elevii luereazi pe cont propriu la solutionarea problemei timp de cinci minute. in aceasta etapa se noteaz’ intrebarile legate de subiectul tratat. ¥ Faza lucrului in perechi: elevii formeaza grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale Ja care a ajuns fiecare. Se solicit’ rispunsuri la intrebirile individuale din partea colegilor si, in acelasi timp, se noteaz daca apar altele noi. ¥ Faza reuniunii in grupuri mai mari. De obicei se alctuiesc dou’ mai grupe, aproximativ egale ca numar de participanti, alcatuite din grupele mai mici existente anterior si se discuta despre solujiile Ia care s-a ajuns. Totodati se raspunde Ja intrebarile rimase nesolufionate. Y Faza raportarii solutiilor in colectiv. intreaga clasi, reunita, analizeaz& si concluzioneaz’ asupra ideilor emise, Acestea pot fi trecute pe tabla pentru a putea fi vizualizate de catre toti participantii si pentru a fi comparate. Se limurese si rispunsurile la intrebarile nerezolvate pand in aceasta faz, cu ajutorul conducitorului (profesorul); ¥ Faza decizionala. Se alege solufia finala si se stabilese concluziile asupra demersurilor realizate si asupra participarii elevilor la activitate. Autorii propun urmatoarele activitafi de invajare, ce se pot utiliza in cadrul orelor de pregatire practic prin laborator tehnologic la modulul ,.”: Identificarea speciilor de plante din grupele rdacinoase, tuberculifere gi furajere. Diferentierea speciilor de plante, dup particularitatile morfologice. Diferenjierea fazelor de vegetatie ale culturilor. Stabilirea culturilor din asolament, succesiunea acestora pe o parcels gi perioada de timp, pentru care se face asolamentul Verificarea reglajelor efectuate la masinile pentru lucrarile solului si compararea rezultatelor objinute cu indicatorii proiectati. Verificarea calitatii lucrarilor solului si de pregitire a patului germinativ. Selectarea sortimentelor de ingristiminte si amendamente. Calculul dozelor de elemente nutritive (azot, fosfor, potasiu). Caleularea camitafii de ingrasaminte (produs comercial), pe unitatea de suprafat’. (0. Verificarea reglajelor efectuate la maginile si echipamentele folosite pentru aplicarea ingrisimintelor chimice si organice si compararea rezultatelor obtinute cu indicatorii proiectafi. 11, Verificarea calitdyii lucrarilor de fertilizat. -12, Utilizarea buletinelor de analiza a semin{elor pentru calculul cantit8qii de simangi/ha ificarea reglajelor efectuate 1a masinile folosite pentru infiinjarea culturilor si pararea rezultatelor obfinute cu indicatorii proiectayi. Been seme | Tebmician ieagriculcura ~ easaa Xt, ives14, Controlul calititii luerarilor de semanat/plantat, 15. Verificarea gradului de imburuienare a culturilor (buruieni dicotiledonate si monocotiledonate, anuale si perene). 16.Recunoasterea bolilor si diundtorilor care atacd in culturile de plante ridicinoase, tuberculifere si furajere. 17. Verificarea reglajelor la maginile agricole folosite pentru erbicidat si pentra tratamente fitosanitare. 18. Verificarea reglajelor la cultivator. 19, Efectuarea tratamentului la culturile afectate 20. Determinarea calitatii tratamentului cu erbicide prin evaluarea procentului de buruieni distruse, proportional cu cele rimase, 21. Determinarea calitatii tratamentelor cu. insecto-fungicide prin evaluarea atacului daunitorilor si agentilor patogeni post-tratament. 22. Verificarea indicilor de calitate la lucrarea de cultivajie parfiala (reglajele cultivatorului, adancimea de lucru, gradul de distrugere. 23. Verificarea indicilor de calitate la lucrarea de irigare a culturilor. 24. Evaluarea productiei recoltabile/ha (ridacini, tuberculi). 25. Stabilirea momentului optim pentru recoltarea produselor agricole. 26. Verificarea calititii lucriilor de recoltare. FISA DE LUCRU Grupa: Raportor: Modulu! 2 - Organizarea lucrarilor de cultivare a plantelor de camp Tema: Combaterea bolilor la grau Tipul leetiei: Laborator tehnologic 1. Stabilii masurile de prevenire si combatere a bolilor la gt identificate pe materialul biologic din: a. Punctul de Iucru 1 b. Punctul de ler 2. Punctul de lueru 3. 4. Punctul de lucru 4 ‘Tehnician fn agricultura Clasa a XI-a, domentul de pregitire profesional: Agricultura2. Raportafi masurile stabilite, de prevenire si combatere a bolilor la gréu. Autorii propun urmatoarele activitagi de invajare, ce se pot utiliza in cadrul orelor de pregatire practicd prin laborator tehnologic la .Modulul II - Organizarea lucrarilor de cultivare a plantelor de cimp”: 1. Identificarea principalelor boli infectioase ale plantelor de cmp cultivate. 2, Identificarea bolilor neinfectioase sau fiziologice provocate de conditiile de mediu 3. Recunoasterea principalelor boli la plantele de camp 4. Identificarea principalelor boli la plantele de camp. 5, Identificarea factorilor de mediu care deternina bolile plantelor de cimp 6. Recunoasterea principalilor ditundtori la plantele de camp 7. Recunoasterea principalilor dunatori pe faze de dezvoltare 8. Calcularca necesarului de substanje pentru realizarea schemei de tratament impotriva bolilor si diundtorilor la culturile de cémp 9. Recunoasterea principalilor diunatori la plantele de cimp 10, Recunoasterea principalilor diunatori pe faze de dezvoltare 11, Calcularea necesarului de substante pentru realizarea schemei de tratament Ja culturile de cimp 12 Identificarea produselor folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor 13, Calcularea necesarului de substante pentru realizarea schemei de tratament 14, Identificarea sortimentelor de insectofungicide cu ambalaje originale dupa cele patru culori ale gradului de toxicitate © Sugestii privind evaluarea Evaluarea rezultatelor activitifii scolare reprezinta un comportament esenfial gi de procesului de invatimant situat pe acelasi plan cu dobandirea cunostinfelor, a abilitagilor si aptitudinilor. Evaluarea insoteste si se insereaz& in activitatea instructiv educativa constituind punctul de plecare si premiza autoreglirii si ameliordrii continue a acestei activitai si a sistemului de ‘invatimént in ansamblu. Formele evaludrii: observare, probe orale, probe scrise, probe practice, referate, portofolii teste de cunostin(e si deprinderi. Jn functie de momentul in care se realizeazi evaluarea si de modul de integrare a acesteia in procesul didactic, existi trei tipuri de evaluare: initialS, continua si sumativa. Fiecare dintre aceste forme de evaluare are functii specifice. Evaluarea inifiald, Se efectueaz’ ta inceputul unui program de instruire. Prin evaluarea inigiala se urmareste: © s& se stabileascd daca elevii detin acele cunostinje parcurse anterior, care stau la baza infelegerii si insusirii cunostintelor ce urmeaza; * si se cunoascd potentialul intelectual si motivatia pentru invdjare a elevului. Pentru reugita in evaluarea initial, se vor consulta programele disciplinelor parcurse si se va stabili ce cunostinfe, ce capacitéti formate anterior sunt importante pentru realiza obiectivelor pedagogice la disciplina pe care o preda. in functie de rezultate, profesorul va stabili modul in care va structura gi va organiza materia, jodele si mijloacele de invatamant cele mai adecvate, va stabili daca este necesar un program sau sunt necesare masuri de sprijin si recuperare pentru anumitilevi; va grupa elevii dup nivelut initial de pregatire, in scopul diferentierii gi individualizaeii instruii Evaluarea continu’ (formative), presupune verificarea si aprecierea rezultatelor pe intreg parcursul procesului didactic. Prin evaluarea formativa, pe masura parcurgerii materiei de studiu, se verifica si se apreciaza performanfele tuturor elevilor; se constat& efectele activitayii de predare - inviqare gi progresele fnregistrate de clevi; se identifica lacunele si dificultitile de invatare. In functie de toate acestea se organizeazi activitatea de predare si invljare ulterioare, se iau m&suri de corectare si ameliorare continua a procesului didactic. Frecventa evaludtii formative este hotiriti de cdtre profesor si depinde de conditiite concrete in care se desffigoara activitatea de invayimant: * numarul de ore afectat discipline’ prin planul de invajamant # gradul de dificuliate al cunostintelor + nivelul pregitiri si motivatia elevitor In funcyic de aceste conditii se stabileste: freevensa optima 2 evaluirii astfel ineal sé nu depaseascd posibilititile de efort ale elevilor si s4 respecte cerintele regulamentare privind verificarea gi aprecierea, Evaluarea_sumativi, reprezint& bitangul unei activititi desftisurate intro perioadd mai indelungati. Prin evaluarea finalise stabileste dack scopurile activitdtii au fost realizate. Rezultatele acestui tip de evaluare stau la baza programiii si organizirii activitatii didactice viitoare (de regula pentru alte promotii de elevi decat cea care a fost evaluat’). EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE FINAL, ‘TEST DE EVALUARE, Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Timp de lueru 50 minute, SUBIECTUL 1 (20puncte) LL. Pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos, scriefi litera corespunzitoare rispunsului corect: 1. Bifati petioada corespunziitoare pentru instimfntarea culturilor de toamna: a. julie ~ august b. septembrie - octombrie ¢. noiembrie ~ decembrie 2. Care sunt perioadele cénd incepe efectuarca lucr care se seamnéind toamna: a. martie - apsilie b. iunie- julie c. octombrie ~ noiembrie 3. Care este grupa de lucrati care se fae pentru pregatirea terenului in vederea insamanjarit culturilor de toamna: a. Luctarea cu combinatorul b, Arat —discuit — tavaiugit —discuit (gr&pat) c. Atat ~ tavalugit 4, Bifai raspunsul corect din cele de mai jos: 2, Toate lucrarile de pregitire se efectuenzii o singurii daté lor de pregatire a terenulai pentru culturife Tehnician in agricuurs (Clase a Xi-a, domenial de pregatire profesional: Agricultursb. Se efectueazi o singur’i data, cu excepfia araturii c. Se efectueaza de cate ori este nevoie , cu exceptia araturii 5, Pentru culturile care se seamana primdivara, lucrarile de pregatire se fac: a. Toate se fac pana la venirea iernii b. Se fac o parte pand la venirea iemii si o parte se fac primavara c. Toate se fac primavara 6. Pentru plantarea pomilor altoiti, groapa se efectueaza: a. Intr-un loc ales la intamplare de cel care face groapa, b. intr-un loc stabilit inainte, conform unor criterii ¢. Intr-un loc stabilit inainte, conform distantelor de plantare la specia respectiva de pomi 7. Rotafia culturilor respect urméitoarele criteri a, evitarea imburuicnarii si evitarea deteriorarii insusirilor solului b, modul de nutritie al plantelor, evitarea atacului de boli si daundtori, evitarea imburuiendrii gi evitarea deteriorarii insusirilor solului si posibilitatea de autosuportabilitate a unei speci c. evitarea atacului de boli si diunatori 8. Dupa modul de hranire buruienile se clasifiea astfel: a, buruieni anuale si perene », buruieni parazite si perene c. buruieni parazite si neparazite 9, Combaterea buruienilor prin metoda agrotehnicd se realizeazad prin: a, recoltarea la timp a culturilor si organizarea servicilor de carantina fitosanitara b. folosind erbicide ¢. lucratile solului, rotafia culturilor, corectarea reactiei solului si plivi 10, Principalele tipuri de ingrigiiminte chimice cu azot sunt: a. superfosfatul simplu, sulfatul de amoniu si sarea potasica b. azotatul de amoniu, ureea, sulfatul de amoniu gi nitrocalearul . uree, sulfatul de potasiu si sarea potasic’ SUBIECTUL It (30 puncte ILI Scriefi litera corespunzatoare fiecirui enung (a, b, ¢,d,e) si notafi in dreptul ei litera A, daci apreciati ci enunful este adevarat, sau litera F daci apreciafi ci enuntul este fals 10 puncte a, Aratura trebuie efectuatd imediat ce terenul a fost eliberat de cultura premergatoare. b. Cea mai buna ardtura este cea care se efectueaza primavara. . Germinatia este insusirea semingelor de a nu conjine corpuri strane. 4d. Bulbii, tuberculi si unele rasaduri pot fi plantate mecanizat. ¢. Daunatorii din culturi sap galerii in fructe, rod frunzele si radicinile, produc umflaturi pe frunze sau inteapi fructele. TL2 Scriefi, pe foaia de examen, cifrele de la 1 la 5, iar in dreptul fieedrein trecefi informatia corecti care completeazi spafiile liber 10 puncte Mranita rezulté din .....1..uu dupa o perioada de ....2... de pastrare in Adancimea ardturii se determind cu ....4...... la marginea zonei .....5.. 11.3 in coloana A sunt enumerate lucrarile de ingrijire aplicate plantelor iar in coloana B sunt enumerate mijloacele de realizare. Scriefi pe foaia de concurs asocierile dintre cifrele din coloana A si literele corespunzatoare din coloana B 10 puncte A [ B [1 Combaterea buruienilor a, toate masurile de prevenire si combatere 2. Combaterea diunatorilor b. taierea gi eliminarea ramurilor 3, Combatcrea bolilor c. paigit gi plivit4, Fertilizarea culturilor d. insecticide 5. Combaterea integrati a bolilor e. azotat de amoniu SUBIECTUL IIL (40 puncte) Mt intr-o ferma se cultiva grau pe o suprafata de 20 ha. Pentru o aplicare corect a programului de fertilizare cu ingrismntul azotat de amoniu s-au stabilit urmatoarele: R: t/ha Ns=45kg/ ha Ngg= 20 kg/ha Npr=+20kg/ha Sarcina de lucru: 1 Scriefi formula de calcul a dozei de azot la hectar 2.Precizati semnificatia fiecdrui termen ce intervine in formula de calcul 3. Caleulati doza de azot la gréu 4, Scrieti formula de calcul a cantitatii de ingrasamant brut 5. Caleulati cantitatea de ingriisdmant brut in kg/ha 6, Calculati cantitatea totala de ingragimant brut necesar pentru cultura graului BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE, SUBIECTUL I (20 de puncte) 11. 0 puncte) 1—b; 2—bs 3—b; 4c; 5—b; 6c; 7b; 8c; 9-3 10-b, Pentru fiecare raspuns corect se acordti céte 2 puncte (10 x 2 puncte = 20 puncte). Pentru raspuns incorect seu lipsa raspunsului 0 puncte. SUBIECTUL IL (30 de puncte) TA. (10 puncte) a-A; b-F; c~F; d-A; eA. Pentru fiecare raspuns corect se acorda céte 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte). Pentru rispuns incorect sau lipsa raspunsului 0 puncte, 1.2. (10 puncte) 1 —gunoi de grajd 2-23 3-platforma 4- brazdometrul 5-mearate Pentru fiecare ritspuns corect se acorda cate 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte). Pentru rispuns incorect sau lipsa raspunsului 0 puncte. 113. 10 puncte Le 2d 3b 4e S-a Pentru fiecare raspuns corect se acorda cate 2 puncte (5 x 2 puncte = 10 puncte). Pentru raspuns incorect sau lipsa SUBIECTUL I unsului 0 puncte ‘Tehnician fn agricultur’ Clasa a XI-a, domentul de pregatire profesional: Agricultura2. D.N.= doza de azot 3. Rs =recolta scontati aportul solul azot jportul gunoiului de grajd -orectia in functie de planta premergatoare 7. D.N. = 30x 5 -45 -20 +20 = 105 kg/ha azot 8. Q=Dx 100: % sakglha 10.Q =309 kg/hax 20ha = 6 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte 6 puncte 6 puncte 0500: 34 =309 kg/ha azotat de amoniu 180kg azotat de amoniu 6 puncte 6 puncte Menjiune: Orice rispuns considerat corect din punct de vedere stiintific, care nu este in barem, va fi punetat. - LUCRARE PRACTICA TEMA LUCRARI: Lucririle de imgrijire aplicate culturilor de emp Rezultate ale invitirii evaluate: Bolile si diuniitorii plantelor cultivate 9.2.33 Organizarea echipei | 9.3.14 Colaborarea cu pentru executarea lueririlor de | membrii echipei de lucru, 9.1.17 Lucrarile de ingrijire | ingrijire aplicate culturilor de | in scopul aplicarii corecte aplicate culturilor de cimp | camp alucrarilor de ingrijire a culturile de cémp 9.2.34 Aplicarea corectii a lucrarilor de ingrijire la 9.3.15 Colaborarea cu culturile de camp, membrii echipei de lueru, in scopul indeplinirit 92.35 Stabilirea lucrarilor de_| sarcinilor de la locul de intrefinere a culturilor de muncit cereale si leguminoase pentru boabe, momentul executtrii luerarilor materialelor folosite pentru | echipei, ce are ca sarcina lucrarile de ingrijire a culturilor | de iucru formarea solutiei si proba de debit la 9.237 Utilizarea prospectelor | masinile si echipamemtele de erbicide si produse pentru erbicidat si pentru fitosanitare tratamente fitosanitare 9.2.38 Calcularea solutiilor de erbicide si produse fitosanitare, 9.2.39 Formarea solusiilor de erbicide si produse fitosanitare 9.3.16 Manifestarea 9.2.36 Selectarea utilajelor si | responsabilitati, tn cadrul9.2.40 Proba de debit, 1a masinile si echipamentele pentru erbicidat si pentru {ratamente fitosanitare Enuntul temei pentru proba praeticd: Cultura de grau din ferma didactica, pe o suprafaya de 2 ha, prezinta atac de malura. Executati lucrarile de combatere a malurei din cultura de grau. Sarcini de Iucru: ~ Selectarea echipamentului de lucru pentru executarea lucrarilor de combatere a bolilor. - Organizarea locului de munc&: aprovizionarea cu materiale necesare lucrarii de combatere a bolilor. - Stabilirea tratamentului necesar combaterii malurii la grau. - Caleularea cantitijii de solujie necesard pentru suprafata de 2 ha. - Prepararea solutiei pentru tratamente fitosanitare. - Executarea lucrarii de combatere a milurii la grau. - Verificarea calititii lucrarii executate. - Respectarea normelor de sandtate si securitate a muneii. - Utilizarea limbajului de specialitate. Organizarea clasei: pe grupe de elev: Materiale: fige de lucru, insecticide, prospecte de insecticide, masini combaterea diunditorilor, ruleta, galefi, apa, echipamente de protectia mun: Timp de lucru: 120 minute. i echipamente pentru i. FISA DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE ‘Numele si prenumele elevului: A. Griterii de Punctaj Nr.) evaluare Indicatori de realizare maxim | Punctaj ert. | proba pe | acordat practici indicator T Primirea gi ‘Selectarea echipamentului de Iueru 10p planificarea | pentru executarea luerilor de sarcinii de | combatere a bolilor Tera Organizarea locului de muncd TOP (maxim 20 p) | aprovizionarea cu materiale necesare lucrarii de combatere a bolilor Realizarea | Calcularea cantitagii de solutie necesara | 15 p sarcinii de ntru suprafata de 2 ha cu grau lucru Prepararea solujiei pentru tratamente | 15 p (maxim 50 p) | fitosanitare | Executarea lucrini de combatere al 20p maluri la grau ‘TOTAL MAXIM PROBA PRACTICA | 70p | ‘Tehniclan in agriculturds TT Clasa a XI-a, domeniul de pregatire profesionala: Agricultura1. ]Prezeniarea | 1. Verificarea calitatii lucrarii executate[ 10 p ini 2. Respectarea normelor de sinatate si | 10p realizate securitate a muncii (maxim 30 p)_[3. Utilizarea limbajului de specialitate 10p TOTAL MAXIM PROBA ORALA | __30p PUNCTAJTOTAL | 100 p PUNCTAJ FINAL Pentru evaluare poate fi folosité Lista de control/verificare a abilitifilor si ay formate la elevi Atitudinea clevului fatide | Da Nu sarcina de lueru ‘A urmat instructiunile A solicitat ajutor atunci cind aavut nevoie ‘A colaborat cu membrii echipei de lucru A utilizat corect materialele A respectat normele de securitate si snatate in munca ‘A utilizat corect vocabularul comun si cel de specialitate. A das activitatea pind la capiit - ‘A raportal rezultatele activitatilor profesionale ‘Apus echipamentele la locul lor dupa utilizare ‘A Bicut curat la locul de munca, © Bibliogratie 1. Cultura plantelor de camp - Editura Pamfilius 2004 2. Bolile si daundtorii culturilor de cdmp — Editura Ceres 3. Fitopatologie — Editura Tehnica Agricola 4, Entomologia agricoki - EDP Bucuresti 5. Dr. ing. Costel Scriosteanu, prof. Gherghina Untirescu, Agropedologie, Manual pentru clasa a-xi-a, Specializarea agricol si agromontan, Editura Gimnasium 2001 6. Dr. Marin Scurtu, dr, Georgeta Florea, dr. Hontus Dumitru, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, Pedagogie, Bucuresti 2006 7. Auxiliare curriculareMODUL IV: AGRICOLA MECANIZAREA LUCRARILOR DIN EXPLOATATIA « Nota introductiva Modulul ,Mecanizarea lucririlor din exploatafia agricolé”, componenti a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea profesionala Tehnician in agricultura, domeniul de pregitire profesional Agricultura, face parte din cultura de specialitate si pregatirea practicd aferente clasei a XI-a, ciclul superior liceului — filiera tehnologica. Modulul are alocat un numar de 60 ore/an, conform planului de invaimént, din care: = 30 ore/an — laborator tehnologic = 30 ore/an— instruire practica Modulul ,Mecanizarea lucrSrilor din exploatafia agricola” este centrat pe rezultate ale invatarii si vizeazd dobandirea de cunostinje, abilitafi, atitudini specifice, necesare practic’rii/ angajarii pe piaja muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunzator calificdrii profesional de nivel 4, Tehnician in agriculture din domeniul de pregatire profesional ~Agricultura” sau in continuarea pregitirii intr-o calificare de nivel superior Competentele construite in termeni de rezultate ale invatarii se regasesc in Standardul de Pregatire Profesional pentru calificarea ,,Tehnician in agricultura”. ¢ Structurd modul Corelarea dintre rezultatele invatarii din SPP si continuturile invatari Clasa a XI-2, domentul de pregitire profesionala: Agricultur’ Uri 12. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE MECANIZARE. DINE? oa arr ‘Continuturile invatarii (codificate conform SPP) Cunostinge Atitudini 12.11. 12.3.1. Clasificarea tractoarelor in functie de:destinatie, putere, 12.1.2. organe de rulare 12.1.3. Partile componente ale tractorului: + motorul, transmisia, organele de rulare, organele de conducere, sasiu, —suspensiavutilajul auxiliar si echipamentul electric: constructie, rol, functionare Echipamentele de lucru ale tractorului: = dispozitivul de tractiune, priza de putere, instalatia hidraulicd , mecanismul de suspendare, ransmisia la curea, cupla pentru remorea - Selectarea tractorului si echipamentelor de lucru funetie de: tipul masini agricole si lucrarea agricola 12.14. ‘Agregate pentru fertilizat si pregatirea solului: 12.1.5. -agregate pentru administrat ingras%minte naturale: par{i 12.1.6. componente, proces de lucru 12.1.7. ~ agregate pentru administrat ingrasam seminar pt ‘Tehnician in agriculturd 7 \12.2.9. 12.2.10. 12.211 componente, proces de lucru -agregate pentru administrat amendamente: pair componente. proces de lucru + Agregate agricole pentru pregatirea solului)pluguri, grape, ivalugi, combinatoare): parti componente, proces de lucru, tipuri - Necesarul de masini si instala(ii agricole pentru pregatirea terenului - Pregatirea pentru lucru a agregatelor pentru fertilizat si pregitirea solului: alegerea agregatelor in funotie de cultur’ si tipul de sol;reglarea agregatelor; verificarea reglajelor ~ Metode de organizare a locurilor de mune -Executarea lucririlor de fertilizat si pregitirea terenului = Verficarea calitajii lucrarii de fertilizat si pregatirea solului = Norme de igiend si securitatea muncii specifice exploatirii agregatelor pentru fertilizat si pregatirea terenului 12.2.12. 12.3.5. 12.213. 12.3.6. 12.2.14, 12,37, 12,.2.15. 12.216. 12.217. 12.2.18 12.219. ‘Agregate agricole pentru infiinfarea culturilor: -agregate de semana: clasificare, pari componente, proces de lucru, pregitirea agregatelor, executarea lucririi de semanat - agregate de plantat cartofi: clasificare, parti componente, proces de lucru, pregitirea agregatelor si executarea lucrarii de plantat = agregate de plantat risaduri: clasificare, parti componente, proces de lucru, pregitirea agregatelor si executarea lucriii de plantat - agregate de plantat bulbi: clasificare, parti componente, proces de lucru, pregitirea agregatelor si executarea lucrarii de plantat -necesarul de masini si instalagii agricole pentru infiinfarea culturilor Pregatirea pentru lucru a agregatelor pentru pentru infiinjarea culturilor: alegerea agregotelor in functie de culturé si tipul de sol;reglarea agregatelor; verificarea reglajelor - Metode de organizare a locurilor de munca pe o soli: parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare si intoarcere, marcarea locurilor periculoase. -Executarea lucririlor pentru infiingarea culturilor - Verficarea calitajii luerdrii de semanat si plantat - Norme de igiend si securitatea muncii — specifice exploatirii agregatelor pentru infiinfarea culturilor 12.2.20. 12.3.8. 12.221. 12.3.9, Agregate agricole pentru ingrijirea culturilor -agregate pentru combaterea bolilor si daunatorilor- masini pentru prasit, masini de stropit si prafuit: parti componente, proces de lucru “Tehniclan asa a Xia 38= Metode de organizare locurilor de muncd pe 0 soli parcelarea, jalonsrea, alegerea metodelor de deplasare gi intoarcere, marearea locurilor periculoase, necesartll de masini si instalatii agricole pentru ingri - Pregitivea agregatelor penira ingrijirea culturifor ~ Norme de sccuritate gi sindtatea in munci Ia efectuarea luctirilor 12.2.24. 123.10 | Masini agricole pentru recoltarea culturilor 122.25 423.11 | = Masini pentru recoltat plante firajere: tipuri, 12.2.26 123.12 technologie de recoltare, parji componente, pregitirea 122.27 | 123.13 agregatelor pentru lucruexecutarea lucrarié de recoltat 12.228 | 123.14 | - Masini penta recoltat cereale paioase: tipuri, 12.2.9 tehnologie de recolare, parti componente, pregitirea 12.2.30 agregatelot pentru lucru, executarea lueririi de recoltat ~ Masini pentra recoltat porumb : tipuri, tehnologie de recoltare, pari componente, pregitirea agrevatelor pentru lucru,exeeutatea luecratii de recoltat + Masini pentru recoliat riidacinoase si tuberculifere:- tipuri, tehnologie de recoltare, parti componente, pregitirea agregatelor pentru lucru,executarea lucritit de recoltat Pregatirea pentra Itora a agregatelor pentru recoltat: alegerea masinilor in fimojie de cultura gi tipul de sol;necesaral de magini, reglarea i verificarea reglajelor Calitatea lucritilor de recoltarea culturilor Metode de organizare locuritor de muncd pe o sold: alegerea metodelor de deplasare gi intoarcere, marcarea locurilor periculoase, amenajarea posturilor PSI. Norme de securitate si séndtatea im munca fa efectuarea lucrarilor de recoltat 12.133 | 122.31 “Masini si instalafii zootehnice: 12124 | 12.232 | 12.3.15 | - Masini $i instalatii zootemice pentru pregatirea hranci: 121.25 | 12.253 | 123.26 | parti componente, procesul de lucru, pregatirea $i 12.2,34 {ntrefinerea masinilor - Masini si instalatii pentru distribuirea hranei: parti 123.17 | componente, procesul de Tucru, pregitirea si intrejinerea masinilor ~ Instalatii pentru alimentarea eu apd: paryi componente, procesul de lucru, pregatirea si intrefinerea maginilor ~ Utilaje pentru intreyinerea animalelor si adaposturilor: parti componente, procesul de Iueru; parametrii de smicroctimat din adfposturi ~ Masini si instalatii pentru recoltarea produsefor animaliere: parti componente, procesul de hueru, pregitirea i intretinerea masinilor -Verificiti tehnice la masini si instalaii zootehnice: tocétori, mori, transportoare, remorci_tehnologice amestecitoare, magini de muls, masini de tuns; instal ‘Tebnician in agricu! Clasa a Xia, do ul de pregitire profesionata: Agricultura eepeniru evacuarea dejectiilor. -Norme de igiend si securitatea muncii_ specifice lucrarilor zootchnice 121.26 | 12.235 123.18 | Surse de energie neconventionali: 121.27 | 12.236 = Sutse de energie neconventionali : tipuri (solara, 12.1.28 123.19 eoliend, hidraulicd, biogaz), parti componente, 121.29 principii de — funcyionare, —_avantaje-dezavantaje, dlispozitive si instalafii de energie neconventionali = Alegerea surselor de energie neconventionala in functie de: activitijile desfigurate si specificul zonei = Nome de securitate si sinatatea in munc& si PSI la exploatarea surselor neconventionale de energie __} © Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, prime si materiale, documentafii tehnice, economice, juridice ete.) necesare dobandirii rezultatelor invaifirii (existente in scoal sau la operatorul economic): ‘© Soft-uri educationale, filme, prezentiri PPT: Manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fige de Iucru, fise de documentare, fige ajutatoate, planse didactice, reviste de specialitate, documentatie tehnic’, cirti tehnive, dicfionare de termeni tehnici, normative specifice, fise individuale de instructaj de SSM si PSI, ete. + Tractor, echipamente de lucru ale tractorului Masini pentru pregitirea solului: pluguri, grape, tivalugi, nivelatoare, freze, sape rotative Masini agricole pentru fertilizarea solului: masini pentru administrat ingrigaminte (minerale si organice, solide si lichide) , masini pentru administrat amendamente. ‘© Masini pentru seminat si plantat : seménatori universale, semanatori de precizie, masini de plantat tubercule,bulbi, rasaduri © Masini pentru intretinerea culturilor: cultivatoare, masini pentru fertilizat suplimentar, masini si echipamente de stropit si prafuit. ‘© Masini pentru recoltat: motocositoarea, vindroverul, grebla, presa de balotat, combina peniru recoltat cereale piioase, combina pentru recoltat porumb, echipament pentru recoltat porumb, masini pentru recoltat leguminoase, masini pentru recoltat radacinoase, ‘masini pentru recoltat tubercule ‘+ Materii prime i materiale:seminte, rasaduri, ingrisdminte Masini si instalatii zootehnice: masini si instalafii pentru pregatirea hranei, magini si instalatit pentru distribuirea hranei, instalatii pentru alimentarea cu apa, adapatori, utilaje pentru asigurarea microclimatului in ad&posturi, instalayii pentru recoltarea produselor animaliere © Dispozitive gi instalatii de energie neconventionala: panouri solare, instalatii de biogaz © Sugestii metodologice La baza elaborarii curriculum-ului , Mecanizarea lucrarilor din exploatatia agricola” a stat irdul de Pregatire Profesional, respectiv unitatea de rezultate ale invajirii «Organizarea 1r de mecanizare din exploatatia agricola” . riculturs ‘meniul de pregitire profesionalé: AgriculturaStandardul de Pregitire Profesional invayirii (cunostinfe, abilitafi, atitudini) Continuturile modulului trebuie si fie abordate intro manier integrata, corelaté cu particularitéjile i cu nivehil initial de pregatire al elevilor, prin folosirea metodelor si procedeelor didactice perfect adaptate scopurilor propuse. -a proiectat dupa un model now, centrat pe rezultate ale Ca profesori, dispumem de 0 gama larg de metode de predare si invafare ce vin in sprijinul invétarii contrate pe elev. “nvétarea centratd pe elev se referd la siuatia ta care elevii lucreacis att in grupuri cdr $i individual pentru a explora probleme si a procesa activ cunostintele, mai degrabéi decci a fi niste receptor pasivi ai acestora, (Harmon, SW. & Hirumi, 4., 1996)" Trebuie si facem o sclectie alent pentru a ne asigura ci metoda este pottiviti competentei specifice. Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invitare variate, prin care si fie luate in considerare stilurile individuale de inviiare ale fiec&rui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Acestea vizeazi urmatoarele aspecte: * aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevahii in coparticipant la propria instruire si educatie; + Imbinare si alternanfé a activititilor bazate pe efortul individual al elevului {documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programati, cxperimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fige) cu activitajile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul Brainstorming. metoda .,PAlariile ginditoare”metoda 6/3/5, metoda ,, Cafeneaua”, metoda cubului, metoda mozaicului, , jocul de rol, metoda ciorchinelui,turul galeriei.ete: + folosirea unor metode care si favorizeze relatia nemijlociti a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitaile de documentare, modelarea, observatial investigatia dirijatl et Alegerea metodelor activ participative nu reprezinta un scop in sine, ci se realizeazi in funchie de conphinaurile de invatare, de obiectivele propuse, de participant $i de modatitafile de integrare adecvata in strategia generald, insi este recomandat s& se foloseascd in combinatie cu metodele traditionale. Nu se poate fice o delimitare ferma intre metodele sraditionale si cele moderne, iar “in fiunctie de abordavile profesorului, bariera dintre ele se atemeaza sau chiar poate sé disparé”. Desi invatarea este eminamente o activitate propric, jinand de efortl individual depus in infelegerea si constientizarea sermnificajiilor stiintei, nu este mai pujin adevarat c& relatiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil aparitiei si construirii inva{arii personale si colective. “/ivajarea in grup exerseazd capacitatea de decizie si de inijiativa, dé 0 note mai personald muneii, dar si.o complementaritate mai mare aptitudinilor $i talentelor, ceea ce asigurd 0 participare mai vie, mai activa, sustinutd de foarte multe elemente de emulatie, de stimulare reciproca, de cooperare fructuoasa. "loan Cerghit) Se recomanda ca orele si se desfisoare in laboratoare saw/ si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practic din unitatea de invafamént sau de la agentul economic, dotate conform recomandarilor precizate in unitiile de rezultate ale invatarii Pregitirea practic in cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practic’ din unitatea de Invitamént sau de la agentul economic are important’ deosebit’ in atingerea rezultatelor inv eer ‘Tebnician in agricul i (lasa a XI-a, domentul de pregitire profesional: AgricuitaraPentru eficientizarea procesului de predare/ invatare, profesorul trebuie séi-si protecteze din timp activitatea didacticé prin elaborarea de fise de documentare, fise de lucru, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor necesare, precum si a spatiului de lucru. ‘Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot si dobindeasca cunostinte, si-si formeze abilititile si atitudinile cerute de unitatea de rezultate ale invari. Exemplu metode didactic DIAGRAMA VENN Utilizarea metodei de predare ., Diagrama Venn” se preteazé foarte bine pentru evocarea cunostinjelor anterioare, pentru analiza unui confinut utilizat in predare si invatare, pentra evaluarea cunostin{elor anterioare ori pentru reflecfia asupra lor.Are ca obiectiv sistematizarea cunostintelor- restructurarea idelor unui confinut abordat Diagrama Venn este un organizator cognitiv format din doua cercuri partial suprapuse in care se reprezinti asemanarile gi deosebirile dintre doua aspecte, idei sau concepte. Prin completarea acestui organizator grafic se dezvolta capacitatea elevilor de a analiza, de a compara, de a discerne, si de a evalua. Exemplu: Aplicarea diagramei Venn pentru tema: Masini se semanat Rezultatele inva Cunostinge: 12.1.8, Descrierea agregatelor pentru infiintarea culturilor Abilit3ti: 12.2.12. Alegerea masinilor agricole care formeazi agregatul in functie de cultura Atitudini: 12.3.5, Pregitirea pentru lucru (cuplarea si reglarea), cu responsabilitate, a agregatelor de semdinat si plantat in functie de norma la heetar Etape: 1. impartirea clasei in grupe de cate 2 elevi 2. Comunicarea sarcinii de lucru: Scrie{i asemanérile si deosebirile privind constructia, functionarea si reglajele masinilor de semanat universale si maginile de semanat in cuiburi. intr-un cere se vor scrie elementele esentiale prin care se caracterizeaza doar maginile de seménat universale , iar in celalalt elementele specifice numai masinilor de semnat in cuiburi. in spatiul in care se suprapun cele doua cercuri vor scrie asemanarile dintre cele dou categorii de masini de semanat. Clasa a Xia, domeniul de pregitire profesional’: Agricultur’s a2Elemseme specifice | masini de serwanat Blemente specitice universale masini de semdnat in cuibur: 3. Fiecare elev prezintd cocchipierului ce a completat si completeaza cu informatiile obtinute de lacoleg. 4. La final prin activitate frontala sunt prezentate informatiile si elevii noteazi si completeazd diagrama pe baza informatiilor corespunzatoare Auutorii propun urmatoarele activitati de invayare, ce se pot utiliza in cadrul orelor de pregatire practicd si laborator tehnologic Ja modulul ,Mecanizarea Incririlar din exploatafia agricola”: Cuplarea masinilor de fertilizat [a tractor Reglarea agregatelor pentru fertilizat Executarea Inerarilor de fertilizat si pregitirea terenului Reglarea agregetelor pentru pregitirea solului Executarea Iuerarilor de pregatire a solului Pregéttires pentru lucru (cuplarea si reglarea)agregatetor de semanat Efectuarea lucrarii de seminal gi verificarea calitatii lucrarilor executate Pregattirea pentru lucru (cuplarea si reglarea)agregatelor de plantat cartofi Efectuarea lucritilor de plantat cartofi si verificarea calititii luerdtii 10, Pregitirea pentru lueru (cuplarea gi reglarea)agregatelor de planitat risaduri 11. Bfectuarea lucrarilor de plantat résaduri si verificarea calitaqii lucrait 12,Pregitirea pentru Tueru (cuplarea, reglarea, verificarea) agregatclor pentru pentru combaterea bolilor si diunatorilor 13, Efectuarea lueratilor de ingrijire a culturilor agricole 14, Executarea luctatiior de cosit plante furajere 15. Efectuarea lucririi de recoltat cereale paioase 16. Executarea lucrarilor de recoltat porumb 17. Pregatirea agregatelor pentru recoltat tuberculifere 18. Executarea lucrarii de recoltat tuberculifere 19, Executatea lucrarilor de recoltat radicinoase 20. Reglarea masinilor si instalajiilor zootehnice pentru pregitireadistribuirea hranet si adaparea animalelor 21. Reglarea instalatiilor pentru asigurarea microclimatului in ad8posturi 22. Exploatarea instalatiilor pentru recoltarea produselor animaliere ‘Tebnician ir ageicaltin fey lasa.aXi-a, domeniul de pregatire profesionala: Agriculturs : Sen ayeyeE¢ Sugestii privind evaluarea Evaluarea rezultatelor activitajii scolare reprezint4 un comportament esential si definitoriu al procesului de invafimént situat pe acelasi plan cu dobindirea cunostinfelor, a abilititilor gi aptitudinilor. Evaluarea insofeste si se insereazii in activitatea instructiv educativa constituind punetul de plecare si premiza autoreglirii si ameliorarii continue a acestei activititi si a sistemului de invafimant in ansamblu., in practica scolara s-au imbunitatit metodele si tehnicile de evaluare in scopul realizarii unor corelatii cficiente intre predare-invajare-evaluare si pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalititii autonome, libere gi creatoare. ‘Actiunea de evaluare poate fi realizaté prin metode variate: * metode cantitative, bazate pe tratarea statistic a nivelului de cunostinje gi competente; ‘metode calitative care furnizeaza interpretiri mai ales atunci cdind se introduce un demers de tip expertiza; {in parcurgerea modulului se pot utiliza atat metode traditionale de evaluare cat si metode alternative de evaluare. Metodele alternative de evaluare prezint& cel pujin doua caracteristici: — pe de o parte realizeazi evaluarea rezultatelor in strdnsa legaturd cu instruirea/invaqarea, de multe ori concomitent cu aceasta; — pe de alta parte ele privese rezultatele scolare obfinute pe o perioada mai indclungata, care vizeazi formarea unor capacitafi, dobandirea de competenje si mai ales schimbiri in planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de invayare.” ‘Acestea pot fi:portofoliul;hartile conceptuale; proiectul; jurnalul reflexiviobservarea sistematica a activitdyii si. a comporiamentului elevului;fisa pentru activitatea personald a elevuluisinvestigatia,interviul;inregistrari audio si/sau video, etc. Formele evaludrii: observare, probe orale, probe scrise, probe practice, referate, portofoli, teste de cunostinte si deprinderi. in functie de momentul in care se realizeaz& evaluarea si de modul de integrare a acesteia in procesul didactic, exist trei tipuri de evaluare: inifiala, continua si sumativa. Fiecare dintre aceste forme de evaluare are fuunctii specifice. Evaluarea inifiald, Se efectueaz’ ta inceputul unui program de instruire, Prin evaluarea initial se urmireste: # siise stabileasca dacl elevii detin acele cunostin{e parcurse anterior, care stau la baza {nfelegerii si insusirii cunostintelor ce umeaz’; «si se cunoasca potentialul intelectual si motivatia pentru invatare a elevului. Pentru reusita in evaluarea inifiala, se vor consulta programele disciplinelor parcurse si se va stabili ce cunostinje, ce capacitati formate anterior sunt importante pentru realizarea obiectivelor pedagogice la disciplina pe care o preda. in functie de rezultate, profesorul va stabili modul in care va structura si va organiza materia, metodele si mijloacele de invatamant cele mai adeevate, va stabili daca este necesar un program de recuperare cu intreaga clasa sau sunt necesare masuri de sprijin si recuperare pentru anumiti levi; va grupa clevii dupa nivelul initial de pregitire, in scopul diferentierii si individualizarit instr Evaluarea continua (formativa) presupune verificarea si aprecierea rezultatelor pe intreg parcursul procesului didactic. ‘in evaluarea formativa, pe masura parcurgerii materiei de studiu, se verifica si se apreciazi ele tuturor elevilor; se constatd efectele activitatii de predare - invafare si progresele ieniul de pregatire profesionala: Agriculturainregistrate de elevi; se identifica lacunele gi dificuletile de invafare. in funogie de toate acestea Se organizeazi activitatea de predare si invafare ulterioare, se iau masuri de corectare si ameliorare continua a procesului didactic. fn cazul elevilor cu dificultiti de invalare, dar si dupa evaluari reprezentative/de sinteza, pentru a remedia si a umple golurile/lacumele se folosese fige de recuperarefameliorare a atari. Evaluareo sumativé reprezints bilantul unei activitati desfigurate intro perioada mai indelungata. Prin eveluarea finalé se stabileste daci scopurile activitatii au fost realizate. Rezultatele acestui tip de evaluare stau la baza programarit si organizarii activititii didactice viitoare (de regula pentru alte promoii de elevi decat cea care a fost evaluat), EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE FINALA Probe practice ‘Tema: Masini de seminat Sareina de lucru: Efectuati pregatirea pentru Jucru a agregatului de seméinat grdu pentru norma de 200kg/ha gi executati lucrarea de semanal. Pe parcursul aetivititii practice elevii isi vor forma urmatoarele cunostinfe, abilitifi gi atitudini Cunostinte AbilitiGi Atitudini 12.E9.Explicarea |12.2.12.Alegerea masinilor agricole | 12.3.6.Exploatarea modului de alegere a | care formeazi agregatut in functie de | corespunzitoare a agregatelor in | cutturs agregatului agricola fimetie de cultura. | 12.2.13.Cuplarea la tractor. | realizarea Iuerdrilor de 12.1.10.Explicarca | semanatorilor si reglarea a agregatelor | semanat etapelor de pregitire | de seminat pitioase. 12,3.7.Apiicarea_normelor a agregatelor pentru | 12.217.Efectuarea —Iuerfirii__ de | de securitate si sandtarea infiinfarca cultuiilor | semanat si verificarea calitajit | in mnmed la efectuarea 12.1.10.Descrierea | lucrarilor executate reglajelor si lucrdritor modului de reglare @ agricole agregaielor de seminal cereale paioase FISA DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE, ‘Numele si prenumele elevului: .... a sees ‘A. Criterii de Punciaj we are Indicatori de realizare me Puncta} practiea indicator Brimirea si | Selectarea tractorulat st maginil 10p planificarea | agricole care va efectua lucrarea sarciniide | agricola Jucru Pregitires ractoralui 9! masini Tp (raaxim 20 p)_| agricole in vederea formarié agregatului 2 /Realizarea | Cuplarea masinii | 10 p sareinii de ‘icole(gemindtoare) fa tractor Reglarea a; alului agricol in vederea 20 Clasaa Xt, domeniut de progitire profesional: Agricultur’