Ten: MATEMATICA DE CE “JOC SECUND" Joc. Daca viata este un "joc" al creatiei divine, Matematica este un “joc in joc", un "joc secund", cu atit mai incitant cu cit posibilitatile ei de exprimare si reprezentare sint infinite, ca ale vietii, a carei reflectare perfecta, ideala i abstracta este. Ea opereaza cu simboluri si imagini, ca si Poezia, un teritoriu tangent matematicii- Unui Matematician ca si unui Poet nuvi sint necesare decit un creion si o foaie alba de hirtie pentru a se cufunda in teritoriul mirific al jocului cu Semele, ideile si imaginile creatoare+ Incursiunile temerare ale Matematicii in teritoriul abstract al imaginatiei creatoare, tine de domeniul artei, dar intoarcerea ei catre realitate, au “condamnat-o" pentru vesnicie sa fie o stiinta, regina a stiintelor- Aceasta revista isi propune sa fie o pledoarie pentru Matematica si pentru Matematicieni- Ea va contine, nu numai probleme si teste de matematica (propuse sau rezolvate) dar Si indicatii metodologice (cu trimiteri la informatiile teoretice), prezentari 48 mari Matematicieni Romani si o sectiune de Informatica. Deasemeni nu vor lipsi din paginile revistei probleme de matematica distractiva, logica si paradoxuri matematice- SUMAR? -Teste propuse pentru candidatii la examenul de — admitere in invatamintul superior. -Dialoguri matematice ~ in numarul de azit Prof. univ. dr+ TON CUCULESCU. -Teste de perspicacitate si probleme — distractive- -Note matematice ¢ Asupra folosirii inegalitatilor la rezolvarea ecuatiilor si sistemelor de ecuatii+ -Asupra unei familii de functii care admit primitive. -Solutii la testele propuse- DIN NUMARUL URMATOR VA PROPUNEM = -Problemele date la examenul de admitere in Facultat Matematica -1989-"prezentare conf. dr- Ion Chitescu- -Problemele date la examenul de admitere in Institutul de Arhitectura -19@9- prezentare conf. dr. Stelian Gaina- Teste de geometrie si trigonometrie- “Rezolvarea testelor din numarul I al revistei- “Dialoguri matematice cu conf. drs Stelian Gaina. “Informatica- Prezentarea calculatorului personal din familia IBM PC/XT- sistem de operare si utilitare generale- Lectia 1-Propuse pentru candidatii lta examenut admit, in facultaté Prof- Anca Popa ALGEBRA SI ANALIZA MATEMATICA)~ bates Tat. 1) Fie Gm og uh sir de numere reales xgi= net @) Daca x,¢ [0,1], sa se determine aeR astfel incit x el0,1], v nes : wR astfel incit sirul sa fie convergent si t caz sa se afle limita sa. 2 Morty - eet pentru x £14 Foe /. pentru x > 1. Sa se determine punctele de extrem ale functiei f- SD Fie PCK) = ax™ Bx"! X% 1, POXD@ REX]: a) Sa se determine restul impartirii lui P(X) la (X - 1%. yy b) Sa se gaseasca valorile a,b astfel incit (x ~ 1)?] POX). 4) Sa se discute dupa parametrii reali mp sistemul de ecuatii urmato x+ py + z= m2 (m-2)x - 2y.4 21 (m-1)x - 2y + 22 =p e 5) Sa se rezolve inecuatia logaritmic: | 109,45 y (109,x - 1og,a7) =o | Taz. | 1) Sa se discute dupa me, numarul de radacini reale ale ecuatieit : er a + 2) Sa se denonstreze ca V xe (0-3, singe = A. 3) Fie fila,b]—+R, f functie Rolle (f continua pe [a,b] si f derivabila pe (a,b) ), cu proprietatea ca f(a) = f(b)+ Sa se arate ca exista ce (ayb) astfel incit f(b)-f(c) = cf*Cc)- y 2 4) Se da dezvoltar ( ¥¥eva). Sa se deteraine wall, unde x ecte col mai mare numar prin, astfel incit primul termen rational al dezvoltarii sa fie maxim: Zs ati 5): Fie ze€, z= 3% a) Sa se determine ae asttel incit 2—R; b) Sa se determine ae€ astfel incit zo si xSTOP ¢ BRK 1) - Era odata, in jungla Amazoniana , un trib de matematicieni. in care barbatii stiau totul despre femeile din trib, in afara ( cum se intimpla de obicei ) de propria lor soti: Intr-o zi, "Vrajitorul satului" a adunat toti barbatii, pentru a le comunica in mod solemn oi trist urmatoarele! In satul nostru EXISTA femei necinstite ' Au hotarit (prin consens) ca fiecaré barbat, in ziua cind VA FI SIGUR ca sotia lui il inseala, (aceasta concluzie sa fie lodice > sa © aduca 1a "inchisoarea comunala". In primele trei zile nu a aparut nici o victima, In a patra zi au aparut primele “detinute". Cite femei necinstite erau in acel trib ? Generalizare pentru cazul in care primele femei ar fi aparut in a nea zi TAS. ie 1) Fie FygtlO,tJ—» RE Cx S gCX) xe, f sig functii continue. £60) Sa se arate ca exista cel0,1] astfel incit E> = c- 2) Ga se arate ca V xeR este adevarata relatiat a - 26" 25"- 150 3 Fie as fintct5™ s11a whet Sa se arate ca sirul este convergent. 4) Fie P(X) = x" — x74 1 unde ne, n 2 2, n=2 (mod 3)- Ga se determine restul impartirii lui PX) 1a xe 4 5) Sa se arate ca W nen”, Bb s/t s..:.« —t ¢ Sat Sn +h 3 cane)? (2n + 15) Tad. 1) Fie sirud Cay) iqq san = i! Aya ok Baris 4 ie Sa se calculeze limita sirului ay: 2) Ga se rezolve in multimea numerelor reale, inecuatiat 3) Sa se calculeze aria domeniului plan situat intre curbele FOO™ Ineos(x)) 5 axa Oxy x= O sine Fe 4) Ga se determine locul geometric al punctelor din plan de afix 2, undet AZ, R. Discutio dupa a.a- 5) Ga se determine neN astfel incit 7 | (3" + 1). ;2), ssa, 0 progresie aritmetica: Sa se caiculeze Sn = E “ aus 3) Sa se discute dupa abe R sistemul de ecuatii in numere reales (at2>x = yte ax + Gh-y = 2 x +2 (arte = y é 4) Sa se rezolve inecuatiat 3 - 2¥Z ON 1s. $i. E+ sireahaes aol eta se demonstreze ca a, este convergent Tae. 1) Fie (x) = In (x? +1) - x, cu ft[O, @—+ B, BSR a) Sa se determine B astfe} incit f(x) sa fie »: bd) Sa se calculeze Cf )%1.- Yer + 2) Ga se determine domeniul dé definitie al functieit too = WIG ET TOG raz yeu a @ (Ow paws 3) Sa se determine a,be R asttel incit: 4) Sa se determine acR astfel incit radacinile ecuatieit toxt= ax?+ (2a + 178 - ax +17 = 0 fie in progresie geometrica 5) Sa se calculezet ectiva. f Sin gw) — concn) 0 ay STOP ( BRK 2). Doi prieteni, .intilnindu-se dupa mai multi ani, stateau de vorba- Eu, spuse unul, am trei copii- Produsul virstelor lor este de 36. Suma virstelor lor este egala cu numarul etajelor blocului din fata noastra. - Da ? spuse celalalt privind blocul. Daca vrei sa deduc virstele cupiiler tal mai da-mi o informatie: = Copilul meu cel mai mare are ochii albastri, spuse primul. = Acum pot sa-ti spun virstele copiilor+ Care erau virstele celor trei copii 7 TAT. a 1) Fie POD, QOD, SOD, TOD © REXT- Ga se arate ca dacat Pont) + Oex8) + BOSD = GH & cu xeR atunci (PC), OCD) te Boxe #1 TOD, 2) Sa se arate ca WV neN este adevarata inegalitateat ne 2n + 2, +2 we tn 21 Set cayssin? 3 sane catcutene fy geBB Od ae ca YnyneM, cu (myn dat astfel 4) Fie (6..) un grup cu proprieta incit Gyr" = Cyn" si Cxy)™ = Cys Sa se arate ca (G,-) este un grup abelian. 5) Sa se rezolve sigtemul: ae wed =y Bye As vie yet az* ate ate 1 Tas. 1) Fie Cx, oq un sir de numere reale definit recurent astfels Meg TNE 2s yg at Sa se discute in functie de x, convergenta sirului x si in fiecare caz in parte sa se calculeze limita sa 1, [4222] ann pentru x @ R\ (y-141 4 eore ae ° pentru'x € (y-141) + D Sa se determine xeR astfel incit Y=" FZ > mx. cu mek. Discutie dupa m 4) Fie POO Ek ~ ko%, POD! REX. ket Sa se arate ca daca 3 leN astfel incit P(L>=0 atunci (20% 3 + 297 | Pca 5) Fie (ay) og un sir dat de formulat jase calculeze lig aq - . Golutit ta testele propuse rof-Anca Popa, Mat-Stelian Popa. Tal. 1) a> Pentru x =Oapx =0 YneN. Pentru x. @ si a < @ obtinem x < @ YneN. Se demonsreaza”prin inductie cat® x [0.1] @ ae[®.2]- Obs Daca a@[0,2] demonstram prin inductie"ca x @[0,1] WneN , iar pentru necesitate se arata ca pentru a > 2 gasim x [0,1] sine WN ashe x,> de b) Gasim imediat formula termenului generax we a me aig gt end et «> Relatia (2) poate fi verificata imediat prin inducti a-1, daca Jaf > 15 Deci Jim, x, = Ges (0 oy dace. cemtoda11- Pentru a= -1t lim. x5, = x9 4 Lim, x. = ZR. deci. sirut este Af Yon = %o # Abbe “ants it convergent @w.xg= @ Cin acest caz x, = 0 Yh eM). 2) Functia este continua pe R si derivabila pe RX {1} si Cet) pentru xe(may 1); foods Jy = pentru xeC1,a)+ feadaesarereceipceles ate ah Week pute Unntlaree” ered Semnul derivatei este prezentat mai jos Deci singurul punct de extrem al funtiei este x = 1. (xm nu este punct de extrem, el este doar punct critic)- Obs.-A se revedea definitia punctului de extrem al unei functii si a punctelor eritice, unghiulare, de inflexiune si de intoarcere- ~ Derivatele laterale in punctul x = 1 se calculeaza aplicind corolarul teoremei lui Lagrange (fiind in conditiile lui tf continua pe R ,derivabila pe R\ {i} si existind limite laterale in x= tale lui f% me POD. = me + py unde mype R- Dect POO= Cx-1)%ACx) + mx + p «a si derivindt PP= 2ERAOGD + OHO Hm (2) + Inlocuind in (1) si (2) pe x cud obtinem sistemult POD= m+ p PID= m care rezolvat ne dat 2na + nb + 3 si p= al - 2nd + BCL ~ WD bd Grd) ]POD ae POO =O ae m= 0 sip =o a a= 4) a= pim- 3). a) Daca'p #0, m3 mp sistem compatibil determinat, se aplica regula lui Cramer- a6 a See ee AE Bem oes Mae ei Transem = 204-2 Head 2d gle 2{m - 1+ Deci pentrur ee a = m= 1 rezulta sistem incompatibil; m= 1 rezulta sistem compatibil 1 ©) Daca m= 3 procedind analog obtinemt B @ {-2,2) rezulta sistem incompatibils b © {-2,2} rezulta sistem compatibil nedeterminat (de ordin 1)+ terminat (de ordin 1).5) Din conditia de existenta a,xe RE, cu x Ha, x #1, aw te Nobind 1og.x = t obtinemt fog, ct «a. cum t>0 si t= 2> oF obtinen te(Y%, «a. Cun t > 1, din relatia CG) obtinems t - Zoe a. o. echivalent cut t € {[-1.0) U [2.3 7) (Zo), deci terz, «aye daca a> 1 atinei loa,x © (2,0) — xe Cahee daca a <1 atunci lodge © (2.0) mw xe (Ovals rae 1) Impartind pelatia data prin * Ce%mo, We € R obtinemt seh nee a e +1 iz si formind sirul lui Rolle pentru functia f(x) = = er #:R —+ R, obtinem ca f'(x) se anuleaza in x = Q- In acect caz sirul lui Ralle va fi 2 +o daca me(~@.-1), ecuatia are o singura solutie xe(@,o)+ daca m=-1, x= radacina tripla (F(O)=0, F1O)=0, F"O)=0, FCOMIE daca me(~i,@). ecuatia are o singura solutie xe(—a.@)- BRE Baten, Tannin Sat ee MG) Me Marne s tan te GED SERCO eo awe Getz DiC) = x 2 Oy Vee (0.51 Fie g(x= (xt2)sin(x) ~ x+ Calculind consecutiv g'yg",a"™Cevident g tate indefinite derivabilay obtinen + gtGde “SainGe — Grd Co8O0 #1 GOD < Oy Weld C1) Din (1) dedueen ca g(x) este o functie strict descrescatoare pe (o.%3 si avind in vedere ca gM este continua si g™C@rg"™-$ < 0 me” existe oc © (0.3, unicy aris aor @. De aici deducem si semnul lui q” figurat in tabelul de pe pagina urmatoare, care ne da informatii despre a’ t g’ strict crescatoare pe (@.o) si strict descrescatoare pe (o,—=). deci g' 20. We €L0, care implica g(x) strict crescatoare pe 7 (@. 4. Cum q(0) = 0 implica ax) 2 0. We #0, a x s id aa ap P z ER, Ret yee 5 a “\ iw “ aTRY = = = = =F 3) Fie ho xfex). Din ipoteza rezulta ca si h va fi derivabila Si continua pe [a,b]. deci wutem aplica teorema lui Lagrancet BeeCasb) abet NEE) NOY ow nice) gg REDD BEY w Heereet cer. echivalent cu fihy = Fler + cfc) em f(b) ~ tle) = Cfo. 7foe OTe TB hy © Oat x ex numer prim ae 6 [(d0-k) ow oe Ke (4.10), deci T, este primul termen rational. Cum T, este TRS go A> Clete a O Tg nS ep nFe CEOS f \ A Din conditiile (1) si din inoteza apex = 25. maxim, obtinem a (asin (z4iy . 5) a) zeR ap Im(z) = 0. dar z = “e sdeci Im(z)=0 ep 2 5) Din zeR si fz = 1 mez @ {-1,1} 81° in final obtinem’ doua solutii nentrua, as 2-21 ei 9 = -2. STOP (BRK 1). Din faptul ca primele femei “condamnate” au avarut dupa patru zile si rationind prin inductie deducem ca exista patru femei necinstite in trib daca in trib ar fi existat o singura femeie (verificare pentru n=1), barbatul ei. stiind ca celelalte sint cinstite si avind si informatia (de la “Vrajitor") ca exista femei necinstite in trib, deduce ca sotia lui este ace si o condamna imediat ¢ in prima zi). Ori in prima zi nua aparat nici oo femeie. deci ele erau mai multe necinstite. Daca ar. fi. fost doua. fiecare din barbatii lor stateau linistiti in prima zi, cunoscind fiecare cite o femeie necinstita din trib. Ei ar fi intrat sn wanics: tocmai la sfirsitul primei zile cind nici o femeie nu ar fi. aparut la inchisoare. Concluzia ar fi fost ca existau mai multe (cel vutin doua). dar fiecare din ei cunostea doar inca una- Concluzia lowica sotiile lor (rationamentul era facut de fiecare in warte> este. com dea doua- A doua zi vina sotiilor fiind demonstrata vele erau duce la inchisoare: tot astfel se poate rationa (prin indurtie incompleta) pina la ziua a patra si deducem. avind in vedere ce primele femei ‘au aparut in aceasta zi. ca ele era nici mai. mile ici mai putin de patru (daca erau trea ar fi. aparut in’ ziua 3 treia, daca erau cinci in ziua a vatra harbatii. lor inca’ erau linistiti si nu aparea nici una in’ inchisoared. Va pronunem. sa demonstrati prin inductie pronoritiat Daca femeile avar in inchisoare in ziua n, exista exact n femei necinstite in tribe TAS. 1) Fie nex FOO—xgOO. "Din ipoteza hOO este continua pe C0.1]- Dar WE1>NC@) = FCODE FOL) = G(1d). Deci nCDhCAY £ Oo si, hy fer continua —e Bc @ (0.1) aris Neer = 0 mpce HO. s 2) Inegalitatea este echivalenta cut (2% 2-3% 1)¢2% 1) < 0. Dart x AIR PE H-2ste1 ze lZV ef AY 22. cum tunctia din stings (bes a inegalitatii este strict descrescatoare si nentru x20 este adevarate egalitatea me inecalitates adevarata pentru x al o?, deci sistemul devinet i. theca? ach - ani) +c -a= 1 4 a doua ecuatie fiind in numere complexe (a ¢ €) vom obtine trei ecuatii in numere realet atbeca2 b-a-1=0 ereda er «care ne conduce laa=0, b= 1, c= 1. Deci restul este r(x) =x + 1 5) Metoda I ~ Inductie matematica- 4 Metoda II- Aplicind teorema lui Lagrange functiei (x)= —+— c2x#1)) suceesiv pe intervalele [0,1], [1,21,----,fnet,n] si adunindunle obtinem fin) = £60) it 1 34 Nepboers. at ccs gee 2 2 2." unde si 4 i, ntroduein: cys Cnty id Dar gS 5 mmegglery a >capery #2) #4 introducing SORT Ney PLR TPE iLL ope carga gy ne si adunind 1 imtr-o parte si in alta a inegalitatii obtinen Sos Ae scss ty care este chiar retatio (2n+1)' 3 s (2n+1)' ceruta- aa. Fi ; 4 1) Demonstram intii prin inductie ca a= Pp + te tet Ze a) ‘Verificare n=: eth sr ee ee \ b>) Presupunem P(n) adevarata =e Ponti) t Sql Et eet tt ert ee din Pon va rerutte + i os mir ~ act ir" alr t mle? esatitate care este evidenta. Pentru a calcula limita sirului a, folosind egalitatea demonstrata 1 si suma Riemann aplicata functiei fOO= chy pe intervalul [0,1] obtinem 13m a= 1n(2) (vezi ex. rezolvat in”*tmanualul de analiza de clasa a X1I-a, Capitulur 3->+2) Domeniul de definitie xa(~e,-19K inegalitatea pe fiecare din. intervalele din do 2UC2,+a)- Studiind niul de definitie cbtincatt b> ind nac-iy0>, soiutie xet=¥ x03 © Gind naC0,1), -s01utie ace, 734 3S 4)‘ Cind xe¢ Solutia finala va fi reuniunea solutiilor de la punctele ad-.d)- 3) Obs. Cum functia fCi= In(cos(x)) nu este marginita pe [0,2], rezulta ca f(x) nu este integrabila Riemann pe acest interval. Totusi se poate pune problei 2a), solutie xeF 5, a). calcularii ariei cerute si anume ea va fi egalacu t lim flinceoscnr Jae, “daca aceasta limita exista- woe) HalatefE anceetcunden ot 25iff antatecvoranctetan aentsbardatan : i « variabila t = 3 - x se observa ca I, = 1,- Dar 5, i = aie tye gt | Einceindo-cornres + (Ftinceinceny-inann ‘ nL -ffinceinearraee fincar c19.arf Inceincw rane 2finceinon res lo ; ultima egalitate demonstrindu-se astfel t x x finceincso a = frimcesmenr sae ~ ffimce tmewsden 2fdnceinonrsae &2> fe O x e Zi Tinind. cont de C1) #4 (2) rezulta 21y= 1,~ F 1nc29- Dect x este 5 inc2>- aria ceruta 4) Ecuatia se scrie (z + a)(Z + a) = Azz C125 cum zeO mw z= x tyi, relatia (1) devine (i-ap(x% yS+Zax + a® = (2) si daca A #1 a \2 = a 2, obtinem ¢ («+ ay Pty Gear Osi Ami, curba‘data de (3) este un cerc cu PELGlelY® ai centr in cc8p , 05 II) A < @ nu exista puncte in plan care sa verifice © > 323 III) A=@, locul geometric se reduce la punctul x=-a, y=03 IV) Asi, “locul geometric este dreapta x = —3-. Daca a = @, distingem cazurile + I) Ami, locul geometric este punctul x=0, y=05 II) Ast, locul geometric este intreg planut 10c 5) Consideram trei cazuri t 3 a) na3k ae St 1 27 e di = (28 - 1h 1 Me Cth + cde Bin (1) se deduce imediat ca pentru k impar “deci n = 6p+3, Te ; b) ne3kH ae S74 De OT Bd (2)+ Din (2) se observa ca Viet (DES 41 My deck TH + 1). . Ke, analog culpunctul b+ Dect 7[C2 + 1) ew ns épts- DEALOGURI MATEMATICE- cu profesor dv. Ion Cuculescu Scurta nota biografic: ' ="Termina Liceul Gh. Sincai din Bucuresti in 1953. = 1953-1958, student al Facultatii de, Matematica ~"Univ. Bucuresti. = 1958 , asistent la Catedra de’ Probabilitati si Statistica Matematica in cadrul facultatii. = 1962 , cercetator 1a Institutul de Matematica = 1966 isi sustine teza de doctorat cu prof. Octav Onicescu.- - 1967 ,cercetator principal 1a Institutul de Matematica. = 1971 lconferentiar 1a Catedra de Prob. si Stat- Matematica. = 1974 jsef al Catedrei de Probabilitati si Statistica Matematica. = 1980 |profesor in cadrul. aceleiasi catedre a Facultatii de Matematica; Universitatea din Bucuresti+ Este autor a mai multor carti in domeniul probabilitatii si proceselor stocastice (Procese Markov si functii gxcesive-1968 Ed-Academiei; Probability Theory on Boolean Algebras of*, Events-1976 Ed-Academieit Probabilitati si procese stocastice-1984 Ed.Tehnicay), amai multor cursuri universitare, precum sii a unor articole din acelasi domeniu al matematicii, publicate in reviste din tara si strainatate (Journal of Multivariate Analysis; Revue Roumain de Mathematiques Pure-et App. >= 2 1) Oomiule profesor, v-as ruga sa definité ce inseamna pentru dus. un prefesor de matematica adevarat. Ri 0 particica din cultura coltului de tara in care el oficiaza predares matematicis- Pentru orice oras profecorul de matematica este un punct de mindrie, cum este muzeul local de exemplu, sau echipa de fotbal- El nu trehuie sa se ocupe numai de predarea matematicii ci side sadirea in sufletele copiilor a dorintei de Creatie,a pasiunii de a citi si studia si alte carti decit manualelg scolare (gazete matematice. culegeri, etc-)» Eu am avut un profesor (care a fost si profesorul lui Gh. Mihoc) care devenea imediat, mult mai interesat in ascultarea unui elev , in momentul in care vedea ca elevul a citit sialtieva in plus Tata de notite si manual, iar simplul fapt ca un profesor se manifesta astfel., stimuleaza creativitatea si dorinta de studiu individual a elevilor ( si studentilor ) ~primul stadid pe scara unei ,adevarate cercetari- 2) Apropos de cevcetare si cercetatort care tredeti caa fost (si sa speram ca va fi) volul Institutulus de Cercetare Matematica in pertoada fitntarii tut ? Ri Institutul de matematica era un loc de unde se intra si se ieseay Se intra ,uneori imediat dupa terminarea facultatis prin repartitie Cstudentii cei mai buni > si se iesea, ajungind din nou in invatamintul superior, prin concurs. A fost o adevarata. pepiniera pentru universitatile din intreaga tara. Evident trecerea in invatamint nu era obligatorie, existau si posibilitati intermediare dea tine mumai un curs .etc- Pe de alta parte in Institutul de Matematica s-ay plasat pe orbita cercetarii fundamentale nume celebre div tara si strainatate- i3) V-até ocupat mat mult timp de lotul olimpic de matematica. Ce credeté ca trebuie intreprins in continuare pentru ca vezultatele pe acest plan sa fie cel putin la fel de bune ca pina acum ? Rt In primul rind crearea unui comitet olimpic permanent (pe linge Ministerul Invatamintului),asa cum exista si in sport spre exemplu, care sa se preocupe continuu de formarea, pregatirea, perfectionarea lotului olimpic selectat prin concursuri, de organizarea de tabere si cercuri. de matematica , olimpiade 1a nivel national si international, de dezvoltarea problemisticii corespunzatoare- 4) Pentru ca se apropie examenut de admitere in’ invatamintul superior » ce credett ca sar putea face pentru ca el sa deving- mat sugestiv, mai carect, mai obiectiv ? Ri Marea ‘problema a admiterii nu este stabilirea unei stachete de diticultate a problemelor propuse: In primul rind va. trebui sa se taca o mutatie in modul de gindire a tinerilor absolventi de lice si a parintilor acestora. El, examenul, nu trebuie privit ca peo unica solutie, ca pe un punct de rascruce in viata oamenilors Pentru ei trebuie sa'existe mai. multe modalitati de abordare a vietii Sociale din momentul apsolvirii liceulus, astfel incit admiterea, la o facultate sa.fie privita ca una din ele. In al doilea rind trebuie sa_se faca ceva pentru ¢resterea autoritatii si sigurantei —) destasurarii examenuluiy cel mai elementar exemplu este faptul ca au fost cazuri in cane sublectele la examene au fost scrise ( copiate > gresit pe tabla", sau au fost greseli in dactilogratierea si multiplicarea lor: Ce masuri poti sa iei pentru remedierea acestor carente ? La anul nu-l mai fei in comisie ? Dar asta, nu este Pedeapsa ci un avantaj- Va trebui ca admiterea sa fie facuta astfel incit, in primul rind, comisia sa fie sigura ca notarea s-a facut unitar conform unor principii prestabilite si sa se aibe in’ vedere cointeresarea ei in desfasurarea pertecta a examenului: 5) Credeti ca relatiile profesor-student s-au modificat in ultimut timp, si daca da in ce sens ? Rt Intr-o prima etapa o parte din profesori au fost contestati si mi se pare normal acest lucru- Daca moral ti-ai pierdut incredere: intr-un profesor nu poti invata de la el si nu te poti lasa examinat de acesta- Dar acestea au fost cazuri izolate si majoritatea acestor profesori au trecut ei insisi acest “examen”, si au ramas, dupa cite stiu, in picioare numai acele contestatii ce se bazau pe nemultumiri evidente acumulate in timp. In doilea rind problema frecventei poate fi privita sub doua aspectet = Din punctul de vedere al profesorului, acesta va trebui sa tina cursuri cit mai interesante si mai moderne-pentru ca studentii sa se considere implicati direct in derulare lui si sa le frecventeze- ~ Din punctul de vedere al studentului, el va trebui sa-si clarifice care domenii il intereseaza in special si aceste cursuri. oricum va trebui sa le frecventeze pentru ca nimic nu poate inlocui \ legatura directa profesor-student- Personal am comunicat studentiler programa analitica, pe cit posibil impartirea ei pe lectii si am dat in prima sedinta informatii generale asupra importantei cursului si a fiecarei lectii in parte, astfel incit decizia de a participa sau nu la un curs, a putut fi luata de fiecare student in cunostinta de cauza. Evident, farmecul unui curs bine tinut, chiar cind studentul ii cunoaste continutul nu dispare ci dimpotriva ii creste- Speram ca. pe viitor locurile de munca oferite imediat dupa absolvire fiind tot mai diverse si mai interesante, aceasta sa influenteze corespunzator relatiile profesor-student, optiunile din ambele parti urmind sa fie frecvente in tot mai sare masuras 7 12L NOTE MATEMATICE- I. Aplicatéi ale inecuatéilor in rezolvarea unor ecuatit Jau_sistene de inecuatti ap multimea numerelor veale To. ana Nicolescu-Craiova Exista 0 serie de inegalitati cu numere reale in care relatia de ‘egalitate se realizeaza pentru cazuri particulare date. Aceasta ne permite folosirea uner relatii suplimentare, care alaturi de ecuatiile date sa conduca la rezolvarea mai rapida a sistemului sau aecuatiei date. Dam mai jos citeva inegalitati clasice si exemple de aplicare a lor = 1) Inegalitatea mediilort aptat cu egalitate pentru ay = a) = 2) Inegalitatea Cauchy-Buniakovski (Br (E20 2 (Esta, ante ajsoje ms venteu te cu egalitate pentru i= t, cu i= TWh si, tek » Seve Daa 5 cu a eR, pentru ie Ga ta) asicign 9 : cu egalitate pentru ay= age ++ : 4) Inegalitatea lui Minkovski t a 2 ros 2 r s Bi Dither ae! ft iB ie Pi sunde g © R ypentra cu ogalitate ventru 2 = € junde te si ieTyW Sy) ah 4 pos ch + dF 2 abe + abd + acd + bed, Vasbycsd @ Ry cu agalitate pentru a= b C EXEMPLE DE_APLICARE 1 1) Sa se revolve ecuatia t at hertte as Rezalvare ¢ F Din conditiile de existenta rezulta x >@- vw Ecuatia te serie echivalent aks +.2:27% mis. <1) Aplicind inegalitatea mediilor avem 2 1 ke so RT on fog:gVOn eh vie RK EEE MIG ar ES Sate ich yo =2 Dar din (1) vesulte ca inegalitatile se transforma in egalitati, deci = Hues os = [Lage galanin By ak ge elaernbitany,: unde a @ Re 13Rezolvare: Conditiile de existenta impun x >, y >. Din prima. ecuatie folosind inegalitatea mediilor avem 1 wy SE E/E 2 Bly) a). des undesd xy 2-2 (2). Wy YK * Din ecuatia a doua,folosind aceeasi inegalita e deducem + a) ; 3 ¢ Bey) Fim nteyAe 2 cay! . (> deemge.p wy g SE =" capt Din (2) #4 din 4) pezultat ny = 2 5 3 ; 41> si 3) devin egaiitati , deci-x = 3) Sa se rezolve in numere reale sis! ym = MP ot tee eM so why majors ana Rezolvare + Aplicind inegalitates Caushy-Buiakovaki abtinem + SMG ZOE ee ME) a Gey aE Dees pentru (asxgres+engy Solutio a sivtemulul, inegalitates 2m, 2h, he he devine egalitate. Rezulta ca sintem in conditiile de egalitate ale inegalitatii, deci: Eee ee Pa xe x" Inlocuind in ecuatia a doua a sistemului, obtinem solutia unica # Listy eee sae 4) Sa se rezolve in numere ri fe en Poa ote yte 2? = VE : Rezolvare 1 Aplicind inegalitatea Cauchy-Buniakovski obtinem ote yte ty ¢1shci = 22 ote y*+ 22°) qty Pentru xyy,z solutii ale sistemului, inegalitatea (1) devine egali- tate 1 6 = 6. Dect Cxysz) sint proportionale cu (1,1,2) deci le sistemul + cud ey E 4 A 2e4, 26k Odin T7 F=¥F+ A doua ecuatie devine + x7+ x ant = 6, ref Deci solutiile sint toate tripletele de forma (£69 , +64, #64 5, unde semnele +,- se aleg in toate medurile posibile (& solutii). 5) Sa se rezolve in numere reale sistemul + x18 ylbe 216 0 218 ey 4 'y + 2) xyz = 8 Rezolvare t Folosind inegalitatea (3) pentru n = 3 obinem + 4. 4 wFOy tO 16 o 884 182% 828 2 xPy42%e u4/Pr4e uty de® 6 4 6. 46 6,5. 35. 516 B xP ybate yOzOe Oy 8Z® 2 xFyOrSe xyF25% x5 VSe deci V xyy,zeR avem = 884 ye 216 2 cryzr%cx + y + 2d a = = yy FS exaysz) ta ~Daca x,y,z sint solutiile sistemului dat, relatia (1) devine egali- tate, deci x=y=z. Cum xyz = & rezulta x sy =z =2- 6) Sa se rezolve in R sistemul « ney tze7 xyz = 8 V4. 2y*+ any + 226 2y2 = Sues ye + Aye oe Folosind inegalitatea (4) (Minkove! i) pentru n = 2 obtinemtY (xay)@+ (yez)? x Ante v2 + Aye a a Daca x,y,z verifica sistemul atunci x,y,z verifica si ecuatia (3), Rezolvare inegalitatea devine egatitate % = Yee uz? @ Din (2) si ecuatia a doua obtinem t y*= 8, deci y = 2+ In final obtinem solutiile (1,24) gi (4,142)+ 7) Sa se rezolve ecuatia | 27"+ 6a"+ 1 2 6% 12%+ 24%, x € Re Rezolvare ¢ Fie a=l, b=2", ca3", d=d". Aplicind inegalitatea (5) obtinem # 1+ 2% 27% Ga% 2 6% O% 12% 24% a Daca xeR este solutie a ecuatiei date, inegalitatea (1) devine ega~ cad. 2=1 cu x = @ solutie unica. LI-ASUPRA_UNEI FAMILIT DE FUNCTII CARE ADMIT PRIMITIVE Mat.Gtelian Popa ——S*~S*~*~ -1 ,functia f admite primitive-- meratiet (oy — wet Zenincdy «pentru x a ce) Srenscatt sesy esas tot rrence? e Riotecuin( Sey Canrceersesl (eae pe R)- Se verifica imediat ca.functia F este o primitiva a functiei f. Lema 2 é ““Fie-a 2 1 si h(x) o functie care admite primitive jh : R —+ R- In acest caz functia t(x)= x*:h(x) admite primitive Demonstratie: = Fie Ho primitiva a lui h. Atunci functia T(x) = x*-H(x)-a-®(x) este 0 primitiva a lui t(x), ( se verifica imediat prin derivare) , unde ® este o primitiva a functiei goxr= x HOO » Ce R, deci admite primitive). te continua pe 1sLEMA_S Daca ae (-2,-1], functia f(x) data de relatia (2) nu admite primitive pe R. Demonstratie Presupunem ca f ar admite o primitiva F. casarx®tt singly , pentru x # 0} Fie goo B @ pentru x = 0. Cum a> -2 rezulta ati > -1 , deci aplicind LEMA‘1 deducem ca g admite o primitiva Gpe R. In acest caz F(x) ar fi egal cu + - nat, 3 entru ¥ # rene {803 — at Painesee padenu de Ss ; oe) ty bemtrate’ steht * abtest FD = FO x Os Pentru y 2D entice % £OD~ FO) yg SOD" 6) _ yin att, Qincd Hine cpasdanige) Ser tiesar bige xMhsincy Dar aceasta ultinn limita nu exista, deci FG) nu este derivabiia in x = 0 Lena 4 Pea hee Functia scary {oe SMG, + Pentru x # 64 ny gamite primitive: A @ + pentru x = 05 Demonstrati Fie Q(x) primitiva functiei data de relatia (1) si fie + b+ ocx entru« scxr= { * cosch+ @cxr , pent =O o> pentru x = 05 S'OO= sGo Vim (verificare imediata); daca 8 ar ti primitiva lui Sar trebui ca S(0)= 0, dar t * Hele SOD-80@) _ ee oe de S1CO)= Lim g SOOHSEO = img cos) + (0). Cum lim ycoscty nu exista deducem ca s nu admite primitive. Obst Toate rezultatele celor patru leme sint valabile daca se inlocuieste functia cos(t) cu functia sinc. SOLUTIA PROBLEMET + famonstra folosind cele patru leme urmatorul rezultat ? 1) pentru ae(-1,e), functia f admite primitives 2) pentru ae(-@,-1}, functia f nu admite primitive. yy Punctul 1) este un rezultat imediat al LEMEI 1. Pentru punctul 2) ,daca ae(-2,-1], LEMA 5 ne conduce la rezultat- Daca a € (~w,-2] , presupunem prin absurd ca f ar admite primitive. Dar a $ -2 implica -1-a 2 1, deci din LEMA 2, «**-f¢x) ar admite primitive , deci functia + 1 Eerie fe + pentru x # Oy «@ ° + pentru x = 0, ar admite primitive. Se obtine contradictie evidenta cu rezultatul LEMEI 4, deci f nu went COLECTIV DE REDACTIE? Stelian Popa, Anca Popa, Liliana Niculescu, Magdalena Farcasanu, Octavian Farcasanu, Mircea Teodorescu- [PAM a ARTA akancke Pret 10 lei.