Luceatarul de Mihai Eminescu ‘nul aparifier 7 Poem de inspiratie folclonied si filosofiea, Luceafarul apare in inijial in Almanahul Societayii academice Roménia Juna din Viena i, mai tirziu , in revista Convorbiri Literare ‘Curental Iiterar in care se incadreaz poemul Luceafairul 7 este ROMANTISMUL prin temele specifice : condijia omului de geniu, iubirea; ‘natura; timpul; motivul astral, zborul cosmic; antiteza (cosmic-terestru; muritor- nemuritor: vis-reatitate), amestecu! genurilor si al spectilor literare ‘Temele prezente in in aceasta creajie eminesciand sunt : 7 omul de geniu, care aspird spre absolut, in relate cu tubirea, societatea, cunoagierea, timpul ¥ iubirea in 2 ipostaze : imposibili ( Luceaffirul-fata de impirat) si implinita (C&tilin- Catalina) ¥ timpul individual gi cel cosmic (marea, cerul pimantul, haosul), ¥_ natura terestri si cosmied (teiul, codrul, izvorul, luna, luceafirul, noaptea, 7 Tithal este un element paratextual, cu rol anticipator, in sens denotativ. face referire 1a steaua cea mai strdlucitoare, planeta Venus, iar in plan alegoric, Luceafairul devine pentri poet simbol al omului de geniu, dotat cu o inteligent’ superioard, insetat de absolut Elementele romantice ale pocmului sunt vizibile Ia toate nivelurile : structural, textul este construit pe baza antitezei prin alternarea planului terestru cu cel cosmic. tetul, codrul, izvorul, luna, luceafarul, marea, cerul pdméntul, haosul Din punct de vedere COMPOZITIONAL 7 Laceafiral este stocturat Tn patra A) Tlabloarl, —consiate pe aliemania COSMIC/TERESTRU. Primul tablow ¥ debuteaza cu portretul fetei de imparat, puritatea si frumusejea ei, iesité din comun O prea frumoasé fata. Y ‘Povestea de dragoste este plasata intr-un timp mitic = A fost dati ca-povesti/A fost ca iciodatd., amintind de punctul de plecare al textului, basmul popular Fara in gridina de aur, Y Fata de imparat este surprinsi intr-o ipostaza contemplativa, la fereastra castelului, frdgostindu-se de Luceafir Y Cadrul este nocturn, romantic, favorabil visului, Cei doi indrigostigi se intilnese in vis, De ce mu vii tu ? Vind! Y Luceaftinl este susprins in doud ipostaze : prima angelica, (pdr de aur moale, umbra Jfetei stravecii), iar a dou’ demonica ( ochi mari si minunayi) Y ‘Doritor si cunoascd experiena iubirit, Luceafirul este dispus la sacrificiu, 88 coboare de la conditia geniului la cea de muritor : Da, ma voi naste din pacat/Primind o alta lege % prezinti idila dintre fata de imparat, Citilina gi pajul, Catlin, simbolizind legitura sentimentali intre doud fiinfe compatibile, ipostaze ale omului comun. In antiteza cu Luceafirul, Cétilin este wiclean copil de casa/Baiat din flori si de pripas/Dar indritznet cu ochii . 7 ilustreaza planul cosmic Y Plecat in cAutarea Demiurgului, Luceafirul strabate atit imensitatile cosmice cit gi timpul : Vedea, ca-n ziua cea dintai /Cum ézvorau lumine . Y Luceafirul este numit Hyperion (cel care merge pe deasupra). Y Omal de geniu este capabil de a implini idealuri inalte, dincolo de ordinea fireasca a Jumii Uitimul tablou 7 este construit simetnc, prin alternanfa planului terestru cu cel cosmic. Cuplal Catalin Catalina este surprins in planul naturi, intr-un cadru romantic, sub crengile de tei inflorite, in singuratate sub lumina blinda a lunii, ¥ In final, Luceafanal redevine el insusi Ci ew ma simt in lumea mea/nemuritor si rece Catalin igi pierde inocenta de copil al naturii, devenind omal obisnuit, iar Catalina are inca nostalgia astrului tubirii, invocatd stea a norocului : Cobori in jos, Luceafar blind/Alunecénd pe-o razi/Patrunde in codru si in gand/Norocu-mi lumineazi ! Expresivitatea Jimbajului poetic ‘este redatd prin epitete : Sub raza ochiului senin’$i negrait de dulce, comparatit:E alba ca de ceari, metafore Tréind in cercul vostru strém.., antiteza Nu e nimic $i totusie. 10 ‘Ca elemente de prozodie se femarci rima imeruciyata, si misura versurilor de 7-8 silabe, ce susjin tonalitatca discursului tric. 1 | Tn CONCLUZIE, pocmul Luceafaral este 0 alegorie pe tema geniului, dar 31 o meditajie asupra condijiet omulut in general, de la ormul obisnuit pind ta cel de geniu.