Toaz - Info 180949014 Ginott Haim G Intre Parinte Si Copil Ghid de Comunicare PDF PR

You might also like

Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 108
Dupe parcurgimi mute cn modere de reste a copii fu morese cd, pn umd toate seaman. Ma bine 304 mo ‘cise al anienante sau al peoase, tate pun erculae cam ‘Relea etek sau state Cortea aceasta ale Mal nt, ru este font adem es rae (ota romaneste a fcut dupa o edie ada at Ae ovat Tespectaola peste 40 ear 3 de aces ecomiderata un ghia Dos mpl, un mae besser terion Carta aceasta, ap «pins deide orginal prospec or ‘fepornee poss ormct ini raze sentiment opti i be sau ree sunt perms rtuis contumate de pte, dat cm ortrrontele copia abut nts Bela scest stn ine sntiment 5 compartment, un nou i ‘ecomuncare jo werd Se erence Sap, ce pes, ce ogee 1 lov coracterul copa? (6 soe foarte bine ce site fcr mer tit laud.) Sou 8 un copl pose uneor 5 ne ura — 3 ola felpe er once sertnert excepto) Su cd pute spur Coplul un ru msi pun durerosdbwandu in farteie cea ce ms Due ofen in vealate (ct 5 wee sé pot cpa papa, dar Seocardat nam ba.) Ghul dectondu Got ext © mind de aur oenty pce. Pn romani au aba acum le dspocite Af pc 58 rar fesse. lnere paines\ opi sun ast mal adevirat a orkid, petra ‘Gave aba princi universaleImbile. r stategl orl thi Tebui fim modele pentru copii nests nu judecato.Comu- ricarea respectuoasa functoneazh doar dach respects @ re proc. 0 arte utara! De Stephen Covey auteur Enna In 7 repre ‘cen mai important cart sis vicodats despre odueatia fut ‘capil de etre paring lumea amotonals a cops. Eimperios ‘ecesar a orcs pirnta ss coased acest lucrare dasics india ‘recent revieuti dvs. copl dvs. voi frecunoseStor po vece. Deon M. Gottman, axons cit Rasng an Erotonay religent nid DR. HAIM G.GINOTT Intre parinte si copit milicane de exempl Tes egret traie ene err rey Dx, Han G. Givor (19221973) a fost un cunoscut psa st psihotereut americen de orgine israclisn, specilizat in pro- bleme de educate 1 coplulus In elapilediwr paring profe- i cop Sia inept cari nara natal ca proesor de soul apa emigrare in SUA, 9 obinut in 1982 la Unive stares Colurbia din New Yor, tl de doctor in psihaogteci- nik lurat ba cliica Guidance din Jacks, Flora, u coi cu tulburie phe, A publieat ci de educaie a copii care au event hesellerar sau fos taduse in 30 de limi: Bensees Parent and Child (1968), Betscen Perent aad Teenager (1967), Teacher and Child (1972)-In cera idilor sale despre raportarea arith la copil sti o combate unied de cemfirmare afectuoard a sentimentlorcopilului si npunere de limite asupra compor tamentuui A conus grupori de instr a pirnjlor, met sa 4e ace find deserist de Athur Orgel In Handbook on Parents Eduction, 1980). lflueja lai Gort este evident fn luearile Jui Jon Gottman, autora lei Radsng an Emotionally Ineligent (Child, sav ale elovolor sale Adoie Faber fi Elaine Mazlch Dr. ALice Gniors, vidava autorul, ca ins autoare de aume- reas artcole pe fem educatie copilor, ese pstolog, pibote- rapeut, confereniar (a conferentat fn SUA, Canada, Brazilia, Africa, Europa, Indi, Hong Keng s Israel). Specialitatea ei este ‘omunicares verbal, in patculr eu paring gi profesor Da H, WALLAce Good est licemiat in fizied, matematicd 5 pedagogic, are un doctor In dome deavoleii familie § ‘mane laboreaa programe penta pin, st, oe rebxi de familie et. este impliat in serier de itis de anticole pen tru internet, in producerea de programe TY ji de programe de watdmnt universiarextns. L-aajua, de exernp, pe Stephen Covey 8 serie The Seven Habits of Highly Eifetve Families ‘i dezvolte activi practice de imbunstfire a viet false Dr. HAIM G. GINOTT | intre parinte si copil Ghid de comunicare Edie evazuta gi adust la zi de Dr. Alice Ginot gi Dt H. Wallace Goddard Traducere din englecd de ‘ana Viad HUMANITAS Cones ‘Ga! DuMITRU Denies CUP a aac apna Rade GINOTEIAING. Inte irae op: hid de coment in ines st: hte nae Wie God ad Oa Vad {SIN 10 9750.45 BON ap SMESTASOANS. be HAM G. Gort DETWEEN PARENTAND CHILD {© 1968 by De Hain G. Git {©2013 4p Dr Alc inst ond De, Wace Gee Allright esened ‘© HUMANTTAS, 206, oar presenta versie rmbeeass Fe fresib 10170 Beep Rona ‘onan i, ox e203t7 Te rhein elie ‘Games CARTE PRIN FOSTA 21311239, ene In memoria fratelui mew mai mic care a murit la virsta de 27 de ani, Incerednd sah salveze camaracit de arme asediay Dri ce voi mur, savestemd ast: “A fort ota ber hel mma est 4 muri nant vind renee Canteen ep ht a neat ls miffoc Sima area cistec Us cate perdut acum pont tordeowna Durerea actu citec un ce vor sway {de Halu NACINIAN BIAS Dr, Haim Ginott a murit pe 4 noiembrie 1974, dupa o lun 28 sufernta, Avea 51 de an, Cu elteva sipeimdniinainte de ‘amu, a privit prima ll ear, dure prin si copii mia is: «Va devenio carte clasiea, Alice, ai st vezi» Predict ui sa adeverit Haim Ginot s- spevalizat in psinologi clini, in psibo- terapia copier sin instruirea piinilor, iar eile tai ~ Group Paychotherapy with Childron, Benwcen Parent and Child, Benwoon Parent and Teenager si Teacher and Chik” ~ au re- volutionat modul in are paring i profesoi se port la co- pil, Aceste cli at devenit besisellerar sau fost traduse in 40 de limbi. In The Authoritative Guide to Self Help Books de John W. Santrock, An M. Minnett gi Barbara D, Campbell, ‘rile lui Ginott prt calfieativul maxim («recoma: ‘ein el mai inalt grad) gi au aparut pe lisa restrinsa a ce- lor mai bune cant de self-help, Aptitudinile-de comunicare pentr care pledcaz! Ginot in cari sale fi ajud pe adults pitrund tn univers copilor cu gra si compasiune; ii inva si devind constienti de sen timentele eopiilr sisi Te rispund 7 Paoteraple de grup plicatécopilor, repaints cop nave pant ¢h adolescent, Profesor copia. (Nit) 8 PRAT ‘Asa cum spunea Ginott ntr-un discurs: «Sua psioterapeut de copii. Tratez copi eu tulburin pice, Sd zicem ele foc {erapieo rf pe siptinig, timp de un an. Simpiomele lor dis Pa incep sf aibso pirere mai buna despre ef iyi 8 se in leleaga cu cei din jr, ba chiar 58 nu mai fie ncastimprati la scoald. Cu anume fi jut? Comunie eu et int-un mod afec- tues. Mis folosese de orice ocazie ea sii jut si-gi dezvolte ‘ncredereain sine. Dacd o comunicare afectnoasd ti poate in. ‘Sonaies pe cop bolwav. principles tehwcile aceste come Iiedrt trebuie sa fie insusite de pariati si projesori. Psitotecyputi sont, poate, eapabil a vindece, ins numa cei fla zilnic in contact cu copii pot ajuta pe acestia sa dev ‘a sitios din punct de vedere psibologic.» (Ca urmare, doctorul Ginot initia gropuri de instraie yi indcumare a parilor, care si-iinvee s4 dovind msi afectu- si simi eficient cu copii, consieni de propre sentimen ‘te f1matinfelegior eu seotimentelecopitor Incerea si inveje ‘pring cum sa diseipineze fd si umileascdsi cum si pre= {isc frat judece, cum 53 exprime fun fir si jieneascs si cum si confirme — in loc s4 combats ~ sentimentele,per= epiile 5 opiniie copiilor: cum sa reactioneze astfel inci co- pil insets ereadain realitatea lor launtric sss dezvolte increderea in sine, Tantei devind psibolog, doctonst Haim Ginot a fost pro- fesor de scoala in Irac. Absolvisecolegiul pedagogic David Yellin in ferasalim. Dupa eva ani de profesorat, sna dat sea- ‘ma ed nu ers indeajuns de bine preg ca 8 se confrute ca ‘copii fn sala de class. hotarit st urmeze eolesi! pedago- Bic al Universitit din Columbia, unde g-aobjinut doctra ‘a Desia muni lao virsid inc tind, Haim Ginot sa bucu- ‘at de viata intelecmal creatoare i implint dele sale Aoitoare despre comunicarea cu copii, rspndite i ei onteringee si artcolele sae, au avut ecouri nu numa in SUA, Dialogal sew care wmeaza ilusrexz fel fn care un tat Fisipeste supirarea fului su prin sirpla recunoastere $f ac ‘ceptare a sentimenielor si plingeii acestuia ‘Cand taal ui David, care lureaz8 in tara de noapt sare gr {de casa iv, in tip ce sofia sae ka servi, sa intors aca ‘Side lacunpirtur, gist biiatl (op ani enervat ln culne. TTATAL: Vid un bat supirat, Ce spun, vid un bat ar supat! DAVID: Sunt supaat. Char care supirat TATAL: Aga? DAVID (foarte incet: Mica fost dor de tine. Nu esti niiodata acasa cind vin de la geoals, TATAL: Mi bucured mi-ai spus. Acum si. Ayre sh fa aca- sh cind vi de la sooal Davida tbeajipt tl 9 «pleco afd Ia jose. Tal lui David tut cum si schimbe flu si dspoziti. ‘nceput s 96 anor, explcina- doe nu ea aca: «A te ‘uit s pee Ia cumparatur Cea fice daca na compa de srdncare?y Nua inrebat «De ce et aa supra i schimb, 4 ecceptt sentiment si plngeea baru. Mul pirng us douSeama itl sh ince si con- ving: pe copied plingeie lor sun ajusticat, iar percep ile ioe ~greie. Asa mu duce dest ia ern ia fri, ino 2 Helen, 12a, wine dela youl fore afburais (cou oe coMtnNCARE / MBLEN: Stine cea de malt MAMA: AME ct nusmi pas Cum pot si spui aga ceva? Nu sunt dlezamigith deloc de calificstival pe care ai lat. Cred ct tun abineo e foarte bu, HELEN: Atunei de ce tp la mine ftotdcaunn cind nu ia ef te bine»? ‘Manta: Cénd em tipat la tine?! Tu esti dezarnagis, aga c& dat vina pe min. fi dezamagith. Am lua bins la tos. St ‘tia foarte bine», Helen izbueneste in pldns si fuge din camer, Desi mama a ines ca fata da ina pe ea in loc 0. ecunoasea dezame ea propre, fp et ea atrasatengia a contazis0 na cut pe Helens se mt mai bine Marna star i juat mai mult copi- Jal ded i-a fl acceptat perceptia, spundindii: «Ai dori ca no- tele ale sa mu fie aga de importante pentns mine. Vei st decizh ‘twee inseam un califcatiy bun. Asta vid eu ce intimpl» Na aumai copii, ci si ncunoscutiiapreciaza intclegcrea 1 simpata noastra fats de difcalile prin care tree. Doar: ‘aa Grafton spune cai displace s8 mearga la banca: «De obi evi e lame muta si direciorul se poarth de pared ne-ar fave @ favoare prin simpla lui prezeni. Ori de cite ori rcbuie st horde, devin stresattsInr-o viner, a avut nevoie de sem- natura fi pe un eee. Devenea tot mai nervoasa si msi nerab- pans ma optimist nel sh 32 / hare phnwesi come ‘Cind un copl spune: «N-am niciodatt noroes, nick un ar- _gument sa explicaie mui va schimbs convingeree, La fcc Fe exempt de noroc pe care il vom da, va ripasta eu dou ‘exemple de ghinion. Tot ce putem face ese +i demonsirim s8tde bine infelegem sentimentele care Lau conch la aceas- i convingere ANNABELLE: N-am niciodaté noroc! MAMA: Chiar aja simi? ANNABELLE: Da, MAMA: Devi cin joc eva, i spui: N-o st ciptig, N-am nono. ANNABELLE: Da, exact ga imi spun, MAMA: La scoal end ti si rispunz, te windest: 22 prof ‘0 si ma seoata la tabla pe mine ANNADELLE: De MAMA: Dar dacd nu ja cut tema, ii spa: az 0s ml seos- tila tabla ANNABELLE: Da [MAMA: Cred ei pot simi dai i alte exemple ANNABELLE: Sigur... (de exemple) MANA: Ma intereseaz parerea ta despre noroc. Dac sei mpl ceva git crezi ca e ghinion sa, én contra, noroe, te og vino simi spui gio si discutim pe indelete -Aceastéconverstie nu va schimba pesemne convingsrea ‘opilului care ghinion. Dars-ar putea si transmit idoea ch ‘© un mare notoe si ai o mains att de inelegttoare esti noata, pasarile zboars, iar oamenil sit: sentimente amestecate gi mesaje amestecate Copii bese si me po suer fn acelin, Ei aa sen- timente contradiction fala depict, profesor itotieei cua ‘CODUL DE COMUNICARE / 33, toriate asupra lor. Parintilor lee grew st accepte ca ambi Jengueste un dt sl vet, Nu le place nici ambivelega diniuntrul Jor, 1-0 pot admit nisi pea eopilor. Ei creed este fundamen- tal in neregula sai sentimente de dou feluri fade ali, ma ales fay de membri familie. Pier india sk aceeptim totusiexistena sentimentelor an bivalent atin cazul nostra, et gi al eopior nostri. Pent 2 fi fenti de conficte nenecesare, copii rebui sa tie eth ppl acesta de sentimente este normal gi free. Congtienizind $vexprinsind ca mai jos senimentele ambivalent, pater scut sa tele». Numai comporcamentul poate i condammnat sa laa- du; sentimentele mu pot fi~ $i niet no trebwie si fie; Ajude- a sentimentele gia cenzura fantezin ar agresa at libertaen personald ct si sinitatea mental Emofile fae parte din petrimoniul nostra genetic. Pestié inoata, pasarite zboard far oameni simt. Uncori suntem fe- ‘ici alteori na suntem,; dar citeodats, de-a lung vsti noas- ‘tc, vom simti cu siguranta fie si fried, eistee sk bucure, iconic sivinovatie, pop si disor, ncinare si decgust. Dost ‘nu avem ibertato si elegem emofil are se nase fn noi, avem libertatea sa alegem cum gi eid 58 le exprimim — eu condi- tia st tim ce su, fata punt erucial. Muli meni au fost astfel educai ine si mu ste ce sentiment i facearca. Crd au smtit urd lisa spus ed e mumal antpatic, Cid ea fest f= 2, spus i n-aunii un moti si se teams, Cénd av simi rere, at fost fits fle bravi gi sa 2imbeasea, Muli di ‘re no am fost vais pretinder es unter fri desi ms ‘Ce sugerim fn looul acestui subterfugiu? Adevdirul. Eu cia emotional poate ajuta pe copi sa lis ce sim E im- portant pentru un eopil sa ste ce simte in moment in care ‘Sinte. Coa tie Timpede ce sentimente are, ru so mai simite att de eamestecat» pe dindunt. ‘Oplindirea emotilor: reflectandu-le sentimentele {i ajutam pe copi st Infeteaga ce simt CCopiit inva despre inftisarea lor fizick vizindw-si inca in oglind3, Si invalid despre infitisrea lor emotional auzindu-gi, reflectate, proprile sentiments. Functia une olin este st reflete un lueru aga cum este, fara +l mag CcoouL be coMIARE / 38 sau - ponegri, Nu yrem ca oalinda st ne spunds «Arif roaz- nic. Ai cei ros fqa buat! Eytan dezasir, Ai fice bine sel misuri» Daps citcva inte uo axemencaoglinds mae sic ne-am fer de ea cade ciumi. De lao oelind rem o ima- _gne, nwo predica. E posibil si nu ne paca imaginea pe care 0 ‘vedor; cu toate astea, preferim st decidem noi insine urma- toarea migcare cu scop cosmetic. Jn mod similar, functia uni oplinzi emotionale este 38 re flectesentimentele age cum sun, fri distorsum Arp ca si cum a fi faros Ja cule. Vorbele ale sund de pared -ai ur pe X foarte tare. Pari sf fi dezgustat de sound simatia. Aces ami tnt de un men jor copia cu ast feds sentiment Ee art linpede anus ste Cla ten Imagini ~ date fe de oglind obi ie de una | emotional ~repeznts 0 sans de autengnie i de shim fre inant Cea nei sinc al jg roy sera de ruta sau tig Cnd ao ena perc, nc te con ‘clea sna hl mal al ecto personel cate see its eloe Cons val penn ali ene vag pn fracopl Conuntarc tant ade tn cl eel, peti ior gstauilor lara vindesSor a legs mene Cin copie nee, peri, dra 0 st tnd sash tral et 8 nv asus eu jude st tu Meet nos ly, der ne, re ti pitca sgl ce fc eve duces, venim 2 aul Exit ins ocala bunk, Cnc i rai cops inp siconpastne asl inet ines rime ct al Ines et nporant peur mine, Vea lege sing» input scet es vale als cova inigor«Clnd ve redsvea soln, vel ps soli cle mai bane Copitotat 2 Puterea cuvintelor: moduri mai potrivite de a incuraja si a indruma fa cade psiboteraic, copia ise spne ni ‘stun biel cuit, oi eit grovavn. Crt le ‘a evauaes st evtto Doce Petr cu ht, Proc twnsane, inde dependent eres mecansmae de apa. Na conde le autovasnee toric i autocontl lise presipun independent ft ds juss exterior Pronupun site hui peo motvatieyoevaarelaunnee. Co pln trebude separ prvi onde eva ane et Taf sim devin pon ei srse de aprobae Nu mai e bine sine lsum copiii? Uncor, proasta purtare se iveste absolut pe neastepate Era hun dimineata, dupa weekendal de Thanksgiving. Fa millage ntoreea cu masion dela Pittsburgh acas, la New York. Pe bancheta din spate, aa, in vst de sase ani separa ca un ingeras, std cuts ngandurat. Mama sia Sus in sine ci «Meri 8 Iaud un pie2» Tocmat intra in tunelul Lincoln cen ea -aintors spre ela spus: «Et un baiat aga cumin- te, an, tei puratatit de bine... Sunt méindra de tine» Jn rninural urmator, Ivan a smu serumiera din locayal ei ‘i a impritiat tot continutul peste print. Scrum si chie toacele de tigaracontinaau s se reverse ea 0 conus atomicd. Familia se afl i tunel, traicul ers aglomerat iti se suf PUTEREA COWWTELOR / 37 ‘cau Maret fi venen si ueda pe Ivan. Ce 0 supara col mai tare raed toca liadase. Nu mat e bine sme ud copii? se intra Peste citeva siptimni,insusi van a dezvaluit moival ex ploziel. CAca dara drumal spre casi, ato gndit eum ar pu tea si se descotoroseascd de fatele hi mai mic, cuit tre ‘mami s tai, in ft. Fa trcut prin minte & daci masina ar fi taiata eu cuit drept pe mijtoe eli print a-ar pai nimie, Ins bebelugul a f micelart. $i ehiar atunci mana I fel tat pentru cuminfenie! Lauda Fa facut sa se simea vinovat gia ‘ru cu disperare si demonstree cd n-o merit. S-a ita injur, 4 vizut seramiera gi restal a urmat de la sine Dac fact bine un her mu fe transform automat fo- tw persoani cbundo. Muli lune cede ei laa i comoli dec copii inden in ines face smn sant Jnecaltate, land pote de a ensune gi comporaent Inlcul for De ce? Muli cop au, ia cl fein, drige distructve la adesa membyior familie. Cid paring ft spun "Nie nesbignat ea un cop laut pera items fl st evite nto oarecare mist saci yeolre dle, petra 8 gi pune in pericolpocta inal. Dimpotva, ed sunt laut penraefortarie lor, copis indeplinese ew mai mult tonactate sarin dif 3B / TRE PARINTE §t.COPL, ‘Lauda recomandabila $1 lauda nerecomandabila. Law da, casi penivilina nu tehate administrate necontroat. Exis- ‘a repul i precaui care guverncaz minirca medicamentclor putemice ~ reguli despre programare si doza), precauit lesa te de posibile reactit adverse. $i exist replementar similare privind administrarea medicamentclor emetionale, Dar unica ‘eguld important est aeea ci lauda rebuie ss refere doar laefornaie si infeprtrilecoptiler, nu a caracteral si perso- nalitate tor ‘Cind un copil a facut curayenie in cute, e absolut firese 8 ‘comentszi ct sa sid ict de bine aaa acum cures, Dar ‘categorie fr nc legitud— si nepotrvit~ si spa ceeopit bun este. Civintele de lauda trebuie sd oglindeascio imagi- ne realist a fnffpeuritoreopilub, nu o magine distorsiona- ‘ia personalitittl ‘Exempll umaltorilutrazS lads rocomandabils Jule, pt ani, a muncit din rasputri casi curete cures. A mtr ran zie, a golittomberoanele, a facut ordine printe unelte, Mama «fost impresiona si sa exprimat aprecierea la adres efor= turiloe gi rezultatla!obtinat de fet: MAvin Bra aga murdar fn curt! N-am crezut ese poate face ‘urifenie faire singur zi. LHL: Pi am ficut aun ra pln dense, de gnc sd lara ruc dea | JULIE: Le-am rezolva pe toate, Manas Teal steiduit mult! JULIE: Aga este MAMA: Curtea ¢ ait de cura cl este o plcere so privesti SULIE: Anat bine, da. [MAMA Fetigoar a radioasa imi spune eet mind e tine Maltumese,draga mea PUTEREA CAINTELOR / 30) SULIE (crn zdmber pind la urechiy: Ca placer CCavintsle mami au ficu-o pe Julies fe bucuroaed ea sraduit gi manda de rezultat. In acea sear abi. ateptat st soseased tata seas ca S-i arate curiea curt yi A sim iar induntrl ei, mndria ebii bine fete. Din conta, urmatoarele cuvinte de laud la adresa perso= alti coplului nu ajuta la nimie: Epo fed minunat Esti miculajutor alli mama. Ce sar face mama fr tine? Astfel de comentari ise sa sone ameningiior peniry un ‘copil si ssi provoace anxitate 1 poate simti ci nue nici pe ‘departe minundt sic est incapabil si se ridiee la indltimes ‘tichete Asa ci, in le 8h astepte cu spaima si fie dat fn vi Jag, poate hot si ugurezeimediat povara mirtarisnd cit ‘de ris psa Ineo anni rmpeejurane. Lauda directa a personalitili, asemenea lamin solare diecte, € incomoda te orbeste, Este nant pentru cinewa si spul cd 0 perso ‘nd minanata angelica, generoasa simodesti.Persouna cu pi ‘ina se sme obligaa s nege cel putin o parte laude. Ee na poate admite public: «Da, accept ei sun! minanat g-fi mul tumese.» Dar 9 in particular tebuie st respingd o asemenes Juda. Nu-gi poate spune sisi in mod onest, fe minunald 5 ‘bund, st puiemica, si generoasA, si modest. Ba sar putea mu numa xf resping lau, cis abi anumite ganduniinavua bile despre cei care au Haudato: daci mi cred aga de groza nu pot fi prea destep. ‘4 lauzi Lauds are dout piri ee le spunem noi copiitor si ce isi spun copii, pe de ats parte, in sinea Tor. ‘Cuvintsle noasretrebuie si afirme elar ce anume ne p= ce gi preciem la efortul, ajutorul, monea, anti, creatia S80 40.) Nee paeasTE SCO infiptirite lor Cuvintele nostre trebuie stil ingirite ined ne ceva arity Pintle reactioneaz& cu ceva jigitor. Cop, in replid, spune ceva si mai riu Printele nposteazastigind, ‘amenin{nd ori pegepsind arbitrar. $i toul saps de sub con- tol into dimineas, la micul dejun, Nathanael, de sapte ani, se disirajucindu-se eu o ani goad in timp ce tat Iu cites iar ‘TATAL: Ai 0 spargi Spang luerri tt timpul NATHANAEL: Nu, 1-0 50 spare, (Chiar atinci cana cade pe jos si se sparse.) TATAL: Esti un prost cu gua aia mare a, Spagi total in cas. NATHANAEL: $i est un prost. Ai spart cea mai bund far ie a lai mami TATAL: Loa flout pe tal tau prost! Nesimgitle! NATHANAEL: Ba tex nesimiit Tu mai Blut inti prost TATAL: Sd nv mal aud nici o orbal Duct in camera ta imediat! NATHANAEL: Hai, dus doch pti! {In fata acest atenta direst la adresa autor sale at ‘a infarat. A pes mina pe ba ix incepu si tr ple ca fire incercind si scape, Nathanael sia impins tt into ws de stil, Sela sa spurt ia nit pe tat ln mina. La vedere Singelui, Nathansel a itrat in panied. A fugit din east i 46 / hare PArwTE SCOP fost intoars pe dos i nimeni na dormit bine in acea noape, Faptul cb Nathanael a invitat sau us lseon pacecile goa le este ma putin important det ects negativa pe care a ri- mio despre el fnsusi staal sau, Intebares este: A fost ace rizboi necesar? A fost ceara inevitabila? Saw e posiil St ne Cu cit psintele emai frios, cu atice mai mare nevoiaco- pili deaf init eu asiguris, Dar exprimrea uss pe tnt Trios na camesza. Nuc ace pe op tse si ie bit, Crecazd doa drat, ci coil nt ade euvinteafextuo- Se, furin transmis de vooea agra, E ult mat util pons opi safle ch fia nus! vs fice pe pin bei prises Perdereasentimeniclor d= iubirecmumnai tempor le vor reaparea de indat ce fria dispar, Cum sa ne control furia N-am fost invita pe eind eram noi nsine copii, sine tra- tam fara ea pe un dt al viel. Ear cuipabilizai ed ne apuea furia si ne simjesm nite picatogipentrucd.o exprimam. Eram ficuti si credem caf furios inseam a fi eoplriv, Faria na PUTEREA CUVINTELOR / 61 e720 simpla greeala de comportament; era un dlic. Cu pro- pri nostri copi incerchm si aver riba: cere shavers, ‘de fat, tia bare inet mai devreme sau mai tiriu trebuie 18 enplodam. Ne e team ca furia noasra le-ar pute face rit

You might also like