DESPRE E-LEARNING ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Stratan Natalia, conferențiar universitar interimar, doctor în științe

Universitatea de Stat din Tiraspol
Globalizarea și schimbările tehnologice-procesele care s-au accelerat în
tandem în ultimii 20 de ani stau la baza unei noi economii mondiale ,,pusă în
mișcare de tehnologii, alimentată de informații și condusă de cunoștințe.
Extinderea acestei economii globale are implicații majore în structură și scopurile
instituțiilor educaționale. Deoarece perioada de actualitate a informației se
micșorează continuu, iar gradul de acces la informație crește exponențial, sistemul
educational nu mai poate rămâne în continuare axat pe transmiterea unui set rigid
de cunoștințe de la instructor către cursant într-o perioadă fixă de timp. După Alvin
Toffler ,,analfababetul secolului XXI va fi nu cel care nu poate citi sau scrie, dar
cel, care nu poate să învețe, să se dezvețe și să reînvețe” [1, p. 9].
Este cunoscut faptul că societatea actuală cere o pregătire continuă care să
permită persoanelor implicate în actul educaţional o actualizare permanentă a acelor
cunoştinţe achiziţionate pe durata educaţiei formale. În acest context, noile tehnologii
ale informaţiei aduc însemnate contribuţii modului de organizare şi comunicare al
informaţiei, promovării de noi modalităţi de a citi şi scrie texte.
Tehnologiile informaționale permit depozitarea, accesul şi recuperarea unor
mari cantităţi de informaţie. Scrierea şi citirea textelor înregistrează schimbări în
special calitative, în sensul în care se trece de la un text imprimat liniar la
posibilitatea de a citi şi scrie un hipertext într-un mediu electronic. La acest nivel se
impune prezentarea noţiunii de e-learning.
În cele ce urmează vom încerca să dăm o definiție a acestui termen, bazându-
ne pe definițiile din literatura de specialitate.
Conform lui C. Cucoş ,,termenul [e-learning] este preluat din literatura anglo-
saxonă şi se referă la învăţarea facilitată de mijloacele electronice” [2, p. 133].
E-Learning-procesul de învățare, formare sau instruire prin mijloace
electronice. E-learning implică utilizarea unui computer sau a unui set de echipament
digital (de exemplu, telefon mobil) într-un mod special pentru a oferi formare sau
materiale de studiu și educaționale. [1, p. 10].
Comisia Europeană, în studiul A.F.E.C. – Info 2004, defineşte e-learningul ca
,,utilizare a noilor tehnologii multimedia şi a Internetului pentru a ameliora calitatea
învăţării, facilitând accesul la resurse şi servicii, precum şi schimburile şi colaborarea
la distanţă’’ [apud, 2, p. 133].
E-learning reprezintă utilizarea de media electronică și tehnologii
informaționale și de comunicație (ICT) în educație. E-learning la general include
toate formele de tehnologie educațională în educație și învățare [ 3].
Creşterea volumului de informaţie şi schimbările tehnologice accelerate din

147
marile instituţii cer ca personalul să aibă competenţe adecvate pentru a putea lua
decizii şi pentru a rezolva problemele care apar. În acest context, individul trebuie să-
şi dezvolte abilităţile care să-i permită, cu ajutorul noilor tehnologii, accederea la
educaţie (dacă nu ca prezenţă activă, măcar în cadrul unui program de educaţie la
distanţă). Pregătirea constă în dezvoltarea competenţelor care permit o adaptare
flexibilă la schimbările rapide care se produc în secolul nostru şi la impactul utilizării
T.I.C. în viaţa cotidiană.
După Sorin Cristea ,,educaţia permanentă reprezintă o direcţie importantă de
evoluţie a activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii care urmăreşte
valorificarea tuturor dimensiunilor şi a formelor educaţiei proiectate şi realizate pe tot
parcursul existenţei umane şi în orice moment al existentei umane.’’ [4, p. 120].
Dezvoltarea serviciilor de Internet oferă posibilitatea creării de noi situaţii de
învăţare bazate pe educaţia digitală care comportă caracteristici precum: actualizări
rapide de conţinuturi, partajarea datelor, studiul în reţea. E-learning-ul este o resursă
frecvent utilizată în cadrul educaţiei la distanţă, concept cu care nu trebuie să se
confunde.
Așadar, în sens larg, prin elearning (sau e-learning) se înțelege totalitatea
situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele Tehnologiei
Informației și Comunicării (TIC). Computerul și materialele electronice/ multimedia
sunt utilizate ca suport în predare, învățare, evaluare sau ca mijloc de comunicare.
În sens restrâns, elearning-ul reprezintă un tip de educație la distanță, o
experiență planificată de predare-învățare organizată de o instituție ce furnizează
mediat materiale într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de elevi,
studenți în maniera proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale
informației și comunicării - în special prin Internet. Internetul constituie atât mediul
de distribuție al materialelor, cât și canalul de comunicare între actorii implicați
Actualmente, termenul e-learning a ajuns să înlocuiască practic toți termenii
care desemnau o nouă manieră de integrare a mijloacelor TIC în procesul de instruire
[3].
Învăţământul electronic (e-learning) poate fi caracterizat în felul următor:
1. procesul de învăţare este orientat către instruit şi se realizează într-o locaţie
virtuală;
2. resursele educaţionale sunt accesibile pe Web şi distribuite prin utilizarea,
integrarea, accesarea bibliotecilor electronice şi materialelor multimedia, prin
antrenarea specialiştilor în discuţiile subiecţilor;
3. instruiţii beneficiază de orientarea unui tutore (instructor, moderator) care
planifică activitatea grupului de participanţi, supune dezbaterii acestora
subiecte din curs, fie în conferinţe asincrone (forumuri de discuţii, blog-uri), fie

148
 sincrone (chat, clasă virtuală), furnizează resurse auxiliare, comentează teme,
impune direcţii;
4. prin interacţiune şi colaborare, grupul de participanţi formează, pe parcursul
cursului, o comunitate virtuală; aceştia pot fi caracterizaţi prin aşa numita
“fluiditate a rolurilor”, prin balansul continuu al rolului instructor-instruit în
grupul de învăţare, prin restructurarea continuă a echipelor de învăţare în
funcţie de interese sau obiective;
5. materialul cursului are o componentă statică, cea pregătită de tutore împreună
cu o echipă specializată, şi una dinamică, rezultată din interacţiunea
participanţilor, din sugestiile, comentariile, resursele aduse de aceştia;
6. cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activităţii
participanţilor, iar unele şi simulări, lucrul pe grupuri, interacţiunea audio,
video [5].
Prescurtarea de la electronic learning, termenul de e-learning defineste efortul
educational livrat prin intermediul computerului. Cu grade diferite de interactiune,
livrate online sau offline, programele de e-learning prezinta cateva avantaje
incontestabile: 1. accesibilitate; 2. flexibilitate;3. adaptabilitate; 4. costuri reduse;5.
echitate; varietate etc.
Gradul mare de accesibilitate a programelor e-learning este o consecință directă
a epocii în care trăim. Internetul a încetat de mult să mai fie apanajul câtorva
„luminati”, informatia este disponibilă într-o varietate de forme. In
plus, accesibilitatea este sporită de ușurința utilizării unui astfel de instrument de
învătare (de la meniurile explicative incluse în curs, la facilitățile de navigare pe care
le oferă, până la ușurința parcurgerii modulelor de testare).
Când vorbim despre flexibilitatea programelor e-learning avem în vedere
modul în care ele se adaptează timpului și disponibilității persoanei angajate în
procesul de învățare.
Un curs livrat online poate fi parcurs în etape, oferă posibilitatea reluării
modulelor dorite/neclare, permite accesarea la orice oră și în orice moment cu
ajutorul unui nume de utilizator și a unei parole. Altfel spus, se adaptează ritmului
individual și particularităților de învățare.
Cu o structură modulară, un program e-learning poate fi adaptat atât în funcție
de tipul de informație transmisă (ex: limbaj tehnic, simbolic etc), cât și de nivelul de
cunostințe al auditoriului (prin selectarea doar acelor secțiuni identificate ca relevante
în urma unui proces de pre-testare a cunoștințelor).
Costurile unui program e-learning sunt semnificativ mai mici față de un
training tradițional.
Programele e-learning lasă foarte puțin loc de interpretare în ceea ce priveste o
investiție subiectivă a companiei în angajații săi și sunt percepute ca echitabile. Odata

149
transformate într-un standard și facând parte dintr-o procedură de instruire, va fi
evident pentru toate părțile implicate că nu exista diferențe de tratament sau de
calitate. Atât angajatul din sediul central, cât si cel din teritoriu beneficiază de
aceleași programe, trebuie să parcurgă aceleași cursuri și să răspundă acelorași testari.
Implicit, se asigură astfel existența a cel puțin unui model de instruire echitabil de
bază care poate să constituie o soluție de pornire în potențiale probleme legate de
performanță.
Varietatea programelor de e-learning este implicit dată de complexitatea
conținutului pe care îl livrează.
De la training-uri de produs, servicii, la cele cu grad mare de tehnicitate
(instructiuni de utilizare), la cele cerute prin legislatie (protectia muncii, siguranță,
securitate etc.), până la aspecte complexe legate de managementul strategic al
proceselor, project management, dar si programe de induction, outplacement etc, si
multe altele, toate pot fi acomodate într-un astfel de program. Secretul este un
conținut bun și un dezvoltator de cursuri cu experiență [6].
În zilele noastre, când timpul este din ce în ce mai limitat, iar volumul de
informație foarte mare, platformele e-learning își fac destul de repede loc în sistemul
de învățământ, deoarece permit utilizarea mai eficientă a resurselor material, cât și
umane.
Platformele de învățare online, sau așa-zisele platforme e-learning, sprinjină
procesul de învățare individual și permit utilizatorilor să acceseze o serie de surse de
informare sau de medii online de dezbatere, pe teme diverse. Acestea îmbunătățesc
calitativ conținutul învățământului, conducând la ameliorarea procesului instructiv -
educativ prin însușirea unor procese de învățare active și autonome.
Trebuie de menționat faptul că E-learningul nu dorește să înlocuiască sistemele
educaționale tradiționale, ci să întărească procesul de învățare. Platformele
educaționale oferă oportunități de învățare, instruire și programe cu ajutorul
mijloacelor electronice care sunt pe placul elevilor și studenților. Acestea sunt ușor
accesibile. Stimul pentru învățare, interacțiune și colaborare.

Bibliografie
1. Corlat S. ș.a., Metodologia utilizării Tehnologiilor Informaționale și de
Comunicație în învățământul superior. Chișinău, 2001.
2. Cucoș C., Informatizarea în educație. Iași: Polirom, 2006, p. 133.
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/E-learning.
4. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Chişinău-Bucureşti, 2000.
5. http://www.competente-it.ro/content/despre-e-learning-
general%E2%80%A6.
6. http://www.portalhr.ro/avantajele-e-learning-ului/

150