partea I Intelegerea unui text scris 35 de intrebari Concurs admitere in magistratura Tip ala pew Pare 720 ein febr-mai 2017 Pagina {din 27G partea I Ciberhondria este o boald a generafici cu acces Ia internet. Peste 160 de milioane de persoane cauta informayii medicale in spatiul virtual, insi numai o mica parte dintre acestea ajung si consulte in realitate un medic. Pe ling& faptul c& se alarmeaz inutil, ciberhondrii isi pierd treptat increderea in medici si prefera si se lase trataji exelusiv de Dr. Google. Potrivit unui scndaj realizat de Harris Interactive Poll, dintre cele 160 de milioane de persoane care cauti informatii medicale pe internet, 81% sunt cibethondri, altfel spus persoane care navigheszi pe internet de cel putin gase ori pe lund tn cdutare de informatii medicale, pe baza cdrora ajung sé isi puna singure un diagnostic. Primul studiu referitor la ciberhondrie a fost realizat de Microsoft, flind condus de cercetatorli Ryen White si Eric Horvitz. Avestia au definit ciberhondria drept “o preocupare intensa si nefondata cu privire la diferite simptome, pe baza cdutarilor de pe internet”. Ciberhondrii sunt acele personne care cred c& pot trata orice boali cu ajutorul intemetului. in functie de simptomele pe care le prezinté, eautil informatii in spatiul virtual si igi pun singuri diagnosticul. Studiul rata c& cei care igi stabilesc cele mai grave diagnostice sunt, de obicei, persoane care irateazi computerul ca pe un expert, uitand c& motoarele de ‘cautare nu fac diferengieri si dupa alte criterii, de exemplu dupa frecventa simptomelor. “Oamenii au tendinja de a se uita doar pe primele cAteva rezultate ale cfutirilor lor. Dac printre acestea gisese, de ppilds, referiri la tumori cerebrale, acesta va fi punctul de la care pleacd pentru investigatii suplimentare”, adeclarat Erie Horvit © altd categorie de ciberhondri este reprezentaté de persosnele care incearc& si afle mai multe informatii despre boala diagnosticata deja de medic. Acesti pacienti se tem c& beala lor este mult mai serioasé si medicul nu le-a spus totul, deoarece sunt in stare fearte grav. Situatia se complica atunci ‘cind un pacient reclama medicul si aduce de pe un site mai multe referinje privind, de exemplu, efectele adverse ale unor medicamente recomandate, fri si find seama de cat sunt de reduse acele efecte din punct de vedere statistic. De asemenea, exista si pacienti care solicit’ medicamente care se afla in perioada de testare clinic&, in conditiile in care produsul nu este disponibil nicdieri in lume. “MA confrunt zilnic cu persoane care sunt convinse ci suferi de anumite boli doar pentru c@ au citit pe intemet céteva articole, Eu le spun mereu pacientilor mei ca informatiile pe care le gisesc pe internet sunt rupte din context. Exist un diagnostic diferenyiat. Ti sfatuiesc s citeasca, s& fie informati, dar ulterior si consulte gi un medic specialist”, explicd psihologul Monica Mircea. Un pacient educat este un pacient bun, Cu toate c& site-urile cu profil medical sunt un extraordinar instrument educational si 0 sursi de informafii, ele oferd, tolodala, posibilitatea ca pacientii si se diagnosticheze singuri, far a apela fa ingrijirile adecvate ale unui medic. Astfel existi riscul ca oamenii si igi faci si mai mult rau, precum si de a-si provoca o grava tulburare mental, De multe ori medicii sunt blocati in momentul in cate pacienjii ii bombardeazA cu o sumedenie de informatii citite pe internet, iar acest fapt poate, in multe cazuri, s§ scurteze timpul petrecut in compania medicului pentru evaluarea specific a stirii de sAndtate. Concurs admitere in magistratura Timp alocat pentru Parten 1: 120 min febr.-mai 2017 Pagina 2 din 27G2 partea I 1, Conform textului, studiul realizat de Microsoft defineste ciberhondria drept: (A)arija fayi de evolutia medicala a propriei persoane, (B) utilizarea internetului pentru diagnosticarea pacien{ilor cu simptome speciale. (C) totalitatea afectiunilor fizice si mentale generate de folosirea excesiva a internetului. (D)interesul excesiv faya de anumite simptome generat de lectura pe internet. (E) stare patologict caracterizata prin teama exagerati gi obsesiva de imholniivire. 2. Conform textului, cate categ ficate pfind in prezent? (AyUna. (B)Doua. (C) Tre. (D) Patru. (E) Cinei, 3. Pe baza textului, se poate deduce ci cea mai mare problema privind autodiagnosticarea cu ajutorul internetului este faptul ea: (Aybolile nu sunt tratate corespunzator. (B) oamenii nu mai ajung s& consulte un medic adevarat. (C) medicina devine din ce in ce mai mult apanajul oamenilor simpli, nu al expertilor, (D)tot mai mulfi doctori sunt reclamafi in procese pentru tratamente ineficiente. (E) oamenii sunt prost informati i diagnosticele diferenfiate sunt incorecte. 4. Pornind de la text, autodiagnosticarea pe baza cdutarilor pe internet nu este corectd pentru ca: (A)obsesia c& © persoana este bolnava face imposibila filtrarea rational a potentialelor tratamente prescrise, (B)simptomele nu sunt intotdeauna ider imbolndvire. (C) doar expertii pot interpreta informatii legate de o boalé sau alta din punct de vedere al tratamentului. icate corect de citre oamenii preocupati exagerat de (D)bolile descrise pe internet sunt de cele mai multe ori inadeevat prezentate din punct de vedere gtingific, (E) informagiile privitoare 1a simptome nu iau in calcul alte informafii contextuale de care depinde interpretarea corecta a celor dintai 5. Autorul 7 (A) infirma o idee anterioara conform c&reia ciberhondria este foarte des intilnita. (B) sustine opiniile expertilor c4 medicina trebuie sa se inveje intr-o scoala cu traditie (C) sublinia motivele lipsei de acuratete a diagnosticelor pe carz 3i le pun ciberhondri (D) seminala incidenta tot mai crescuta a tumorilor cerebral. (E) confirma natura eronata a investigatiilor suplimentare. az pe cereetatorul Eric Horvitz in paragraful al doilea eu scopuil de a: Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentra Partea I: 120 mi febr-mai 2017 Pagina 3 din27G2 partea I 6. Toate cele de mai jos sunt menjionate in text ea efvcte nedorite ale ciberhondriei, CU EXCEPTIA uneia, Care? (A) Sandtatea ciberhondrilor este pusd in pericol, pentru ci majoritatea website-urilor consultate de acestia nu con{in informatii avizate medical. (B) Ciberhondrii considera suficienta informatia de pe internet i nu se mai duc la un consult medical. (C) Ciberhondrii pot ajunge sd sufere de afectiuni mentale si psihologice severe. (D) Chiar dacé cibethondrii consult un medic, intdlnirea acestora poate fi detumat sau chiar scurtat’ de discutarea unor aspecte irelevante culese de pe internet. (E) Relajia medic-pacient este deteriorata de lipsa de incredere generat de lecturile aleatorii privind simptomele sau tratamentele, 7. Care este rolul primului paragraf al textului? (A) Justified alegerea temei articolului prin cifre gi procente referitoare la oamenii care sufer’ de aceasta problema. (B) Stabileste subiectul articolului, perspectiva din care va fi dezbatut gi punctele de vedere opuse, (C) Enunfé un punet de vedere ce urmeazi a fi argumentat si demonstrat in restul articolului. (D)Intraduce un caz. aparte gi face o generalizare mentiondnd numarul mare de oameni care se afta in aceeasi situatie. (E) Propune o teorie alternativa la o problema dezbatuti de vreme indelungat. (20min Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Parte: febr.-mai 2017 Pagina ¢ din 27G2 partea I Cea de-a 65 a édific a Festivalului de la Cannes se apropie ou pasi tepezi gi putem constata c&, la fel ca in mulji alfi ani, multe dintre filmele prezentate poarté titlul unor opere Titerare. Sa fie acestea simple adaptari cinematografice ale acclor romane sau si fie opere de sine stitatoare care oferdi perspective noi, pe care clrjile le-au omis? Adaptarea cinematografica gi, chiar mai mult, relajia dintre cinematografie ¢i literatura, rman subiecte sensibile. Bineinfeles c& cele dou’ domenii se disprejuiesc reciproc $i e& intre ele exist o mare rivalitate. De partea literaturii, se remarea indiferenya gi disprey fay de filme gi de presupusa pasivitate a spectatorilor, dar si 0 team’ acerbi de acest mediu de comunicare atat de captivant. De partea cinematografiei, exist necesitatea de a-gi pSsira o anumitl independen{f care a dus de multe ori la ostracizarea oricarei influente exterivare. Chiar dacii aceste reticente par (si chiar sunt) niste reminiscenye ale trecutului, ele pot in continuare 4 trezeasc& prejudecai: de fapt, cristalizeazd, orice s-ar spune, niste probleme nerezolvate, in legdtura cu anumite aspecte strategice, mai ales cele legate de frontierele, in acelasi timp ferme si neclare, intre ceea ce se vede (sau se audz) gi aceasta ,implirtagire a sensibilitayii” clireia filozoful Jacques Ranciere ii atribuic o mizi estetica si politic’. Problema povestirii — a formelor sale, a strategiilor si a tentaculelor sale — nu este mai putin decisiva, Prin urmare, textul este un material sensibil de lucrat pentr. cineagti, fesut atent cu material vizual gi sonor. In acelagi timp, multi dintre scriitorii contemporani nu se ferese sa recunoascé cat de mult i-a ajulat cinematografia sa igi modeleze imaginarul si alegerea formei romanelor. Dincolo de problema clara a adaptirilor (care cigtiga prin faptul ci este mereu luati in calcul, dar ‘elimindind falsele probleme pe care le genereaz), se poate nate o dezbatere intr-un univers fertil, in care cuvintele pot vedea gi auzi, in care percepjiile pot fi citite sau zise. Este un teritoriu ca o delti, @ zona cu ‘intreruperi si schimbéri, intrucdt, aga cum a zis Jean-Luc Godard, literatura si cinematografia sunt ca dou trenuri care se intdlnesc fara incetare. Cinematografia incepe cu timpul regasit si se termina cu timpul pierdut, Cat despre literaturl, aceasta incepe cu timpul pierdut gi se termin& cu cel regisit. Cele oud se intalnese fra oprire.” Concurs admitere in magistratura Timp alocat pentru Partes 1: 120 min febr.-mai 2017 Pagina $ din27G2 partea I 8. Care enun{ dintre cele de mai jos exprimf cel mai corect ideea principald a textului? (A)Existé o legiturd foarte strains intre cinematografie gi literaturd, aceastl legatura fiind beneficd ambelor domenii, in ciuda unei rivalitiji constante. (B) Legatura dintre cinematografie si literatura este controversata intrucat cinematografia nu face altceva decat si adapteze opere literare dupa bunul plac. (C) Cinematogratia este arta de a adapta opere literare la cerinjele sale, adica de a gisi modalitaji de a adduga imagine si sunet unui text literar. (D) Literatura moderna nu poate exista fara cinematografie deoarece este profund inspirata din aceasta, (E) Festivalul de la Cannes scoate in fiecare an in evidenj& importanta cinematografiei pentru intelegetea operelor literare contemporane. 9. Potrivit paragrafului 2, care este atitudinea cinematografiei fata de literatura? (A) Cinematografia manifest un dispret nejustificat fay de literaturi. (B) Preocuparea cinematografiei este de a se distinge clar de alte forme de art, cum ar fi literatura. (C) Literatura este sursa fara de care cinematografia nu ar putea exista. (D) Cinematografia isi propune sa respecte cu sirictete canoanele unei arte precum literatura. (E) Literatura este cea care offeri cinematografiei firul epic ou care construteste filmele, 10. Potrivit textului, toate enunturile de mai jos sunt adevarate, CU EXCEPTIA unuia. Care? (A) Tithurile creatiilor cinematografice sunt adesea aceleasi cu cele ale unor romane. (B) Rivalitatea dintre cinematografie si literatura nu poate fi negata (C) in ultimul timp, literatura se simte desuet& in raport cu dinamicitatea cinematografici. (D) Cinematografia contemporand nu influenfeaza in nici un fel operele literare. (E) Adaptitile cinematografice ale operelor literare raman un subiect constant de dezbatere. 11, Aga cum reiese din text, cu care enunj dintre cele de mai jos ar fi autorul textului, cel mai probabil, de acord? (A) Literatura a avut dintotdeauna suprematia in ceea ce priveste cantitatea de tehnici pe care le poate folosi pentru a produce un efect asupra celui care citeste, (B) Cinematografia sufera de un complex de inferioritate generat de faptul c& nu poate niciodati sa se ridice la nivelul calitativ al literaturii, (C) Nicio opera cinematograficd ma poate reda in mod com literare. (D) Toate adaptirile cinematografice de succes ale unor opere literare nu au fiicut alteeva decat si adauge sunet si imagine unor texte literare pe care le-au pastrat in forma lor originala. XE) Problemele de rivalitate intre literaturd si cinematografie sunt legate in principal de modul in care aceste dou domenii isi aleg s4 prezinte continutul, nu de continut in sine, 2itor si in totalitate sensurile unei opere Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Partea 1: 12 min febr-mai 2017 Paginas din 27G2 partea I Care este, eel mai probabil, scopul cu care autorul foloseste citatul Iui Jean-Luc Godard de la finalul texului? (A) Pentru a oferi un argument complet nou fata de cele aduse de autorul insusi. (B) Pentru a evita s8 fg] asume toat’ rispunderea pentru cele prezentate. (C) Pentru a sublinia in concluzie interdependenta dintre cele doud domenii prezentate. (D) Pentru a invoea un nume sonor care sa ofere greutate textului, (E) Pentru a dovedi c& problema discutatS a mai fost dezbatut& gi in trecut. 13, Care varianta dintre cele de mai jos reprezint& descrierea corectl a modului in care este organizat acest text? {A)Prezentarea temei, descrierea relajiei dintre cele doua domenii, concluzie cu privire la motivele pentru care acest subject de dezbatere rimane unul permanent deschis, (B) Anunjarea temei principale a textului, prezentarea istoricd a evolufiei acestei teme, prezentarea stadiului actual al problemei, coneluzie cu privire la imposibilitatea solutionairii problemei. (C) Prezentarea id cipale a textului, descrierea relatiilor dimtre literaturd si cinematogratic, alegerea uneia dintre descrieri ca flind coreetd si prezenterea argumentelor finale pentru a sustine corectitudinea acestei relafii. (D)Prezentarea subiectului de dezbatere, oferirea unor pareri avizate in domeniu, stabilirea concluziei cu privire la problema de discugie anuntati inijial (E) Anunjarea subiectului de dezbatere, prezentarea cronologici a evolufiei acestui subiect, concluzie cu privire la motivele pentru care acest subieet de dezbatere ramdne permanent deschis, “Timp aloeat pentru Partea (: 120 min Concurs admitere in magistratura Pagina 7 din 27 febr.-mai 2017G2 partea I ~Arta” conceptual’ este migcare artisticd relativ recent§. Dup& impresionism gi minimalism, artistii pareau sii fi intrat intr-o fundatura, nu mai vedeau o cale de patrundere in abstract: nu mai era nicio cale cu mijloacele artistice tradifionale. Cei care au dorit si meargi mai departe pe calea abstractizirii au devenit artigti conceptuali Artisti coneeptuali au fost puternic influenfati de artistul francez dadaist suprarealist Marcel Duchamp, care a susfinut c&i cea mai important parte a unei apere de arti este ideea care st la baza ci mai degraba deca expresia sa fizicd. Un abtibild pentru bara de protectic 1a masini, in circulatie prin anii 1970, Picea haz de aceasti idee: "Dac vi place arta conceptual, claxonaji”. Cea mai mare parte a artei conceptuale lisa deoparte reprezentarea fizied si se baza exclusiv pe conceptul care putea (sau nu) si genereze o aperi de arti, Sol LeWitl, de exemplu, a creat serie de Desene pe zid, compusa doar din dintr-un set de instrucjiuni pentru crearea acestor desene — adic& doar planul pentru.o eventual opera de arta. Nu a rezultat niciodatd vreo opera de arta in mod fizie din aceste instrucfiuni. in alté ordine de idei, aztistul contemporan Adib Fricke abordeazd aspectul lingvistic compania sa, Compania Cuvantului, produce gi distribuie ,cuvinte care nu exista ined” (protonime). in mod asemvandtor, spectacolul artistic este 0 dezvoltare naturald a artei conceptuale, gi, prin anii 1960 au existat evenimente vizuale unice care s-au bucurat de mare pepularitate. Adesea erau documentate prin fotografi sau descrieri narative, dar opera de arta ca atare nu putea fi pastrata, ci doar ideea ci. Acest tip de arti” impinge mult limitele credibilita{ii; abjibildul despre care am vorbit mai sus evidentiaza faptul ca arta conceptuala este prezentaté intr-o lumind oarecum oblicd in care o vid multi. Arta abstract estompeazi granita dintre arti” si ,me-ati”, pani la limita posibilitatii de recunoastere, ins arta conceptual sterge complet aceastl distinejie. Astfel, se creeazii o cale de a evita necesitatea de asumare a efortului si de demonsirare a talentului necesar de a produce fizic oper de arta care si dureze in timp. Scriitorul Lev Tolstoi a desenat pe peretii camerei in earé lucra schemele complexe ale intrigii operelor pe care le crea, Dacé ar fi laisat doar aceste scheme gi nu le-ar fi transpus in ‘e&rti, oare ar fi primit aprecierea pe care o are azi pentru astfel de opere ca Razboi si pace? p alocat pentru Partea 12 (20 min Concurs admitere in magistratura Pagina I din 27 febr.-mai 2017G2 partea I 21. Care varianta dintre cele de mai jos este cel mai potrivit tilu pentru acest articol? (A) Artisti Birditalent? (B) Marce! Duchamp: Viaa si activitatea. (C) Arta in abjibilduri, (D) Arta conceptual: mai degraba non-arta? (E) Arta conceptual: Un pas inainte. 22. Autoru] articolului a folosit ghilimele pentru cuvéntul "arta" la inceputul articolului pentru a: (A) arta oa urmeaza si defineased arta. (B) distrage atentia cititorului. (C) sugera de la inceput atitudinea autorului. (D) indica preferinta sa pentru arta conceptual, (E) diminua importanga arte 23. in paragraful 2, cuvantul ,susjinut” cel mai probabil inseamna: (A) plasat mai sus. (B) afirmat. (C) sprijinit. (D) mengionat, (E) disputat, 24, Potrivit articolului, protonimele sunt: (A) cuvinte care nu au intrat inte’ in uz. (B) particule la inceputul cuvantului, (C) cuvinte care sund fa fel. (D) cuvinte care au acelasi sens. (©) particule care dau genul substantivului. 25. Potrivit articolului, toate afirmajiile de mai jos sunt adevirate CU EXCEPTIA uneia. Care este aceasta? {A) Adib Fricke utilizeaza limbajul ea mijlec pentru arta eoncepuala. (B) Schitele lui Lev Tolstoi sunt un exemplu de art conceptuald. (C) 0 opera de art& conceptuala exist fra reprezentarea sa fizicl. (D) Arta conceptual succede minimalismului. (E) Dadaismul este una dintre sursele de inspirafia ale artei conceptuale. Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Partea 1: 120 min febr.-mai 2017 Paina 12 din 27G2 partea I 26. Autorul articolului, cel mai probabil, ar privi o opera de arta care consti doar din descrierea unei sculpturi mai degraba decat sculpuira insiisi; (A)eu tristete, (B) cu curiozitate. (C) cu furie. (D)cu bucurie. (E) cu circumspectie. 27, Cel mai probabil, scopul articolului este de a; (A) furniza o istorie a artei conceptuale, (B) descrie metoda de creatie a lui Lev Tolstei, {C) evalua critic arta conceptuala, (D) prezenta activitatea lui Adib Fricke. (EB) prezenta prin comparatie arta conceptual fajd de arta abstractd 120 mi imp alocat pentre Pat Concurs admitere in magistratura febr.-mai 2017 Pagina 13 din 27G2 partea I Exist repere care caracterizeazi dezvoltarea lingyisticd a copiilor, indiferent de limba pe care o vorbese gi indiferent de cultura din care provin: ginguritul din prima jumatate de an, rostirea primelor cuvinte fntre 8 si 18 luni, a combinafiilor de cuvinte in jur de 2-3 ani si folosiren construcgiilor gramaticale complexe in jurul varstei de 4-5 ani, Regularitatea acestor achizitii, indiferent de limba matema a copiilor, conduce la ideea unui proces de maturizare s milar cu rostogolitul, mersul sprijinit si mersul in picioare, Totodata, contextul lingvistie de stimulare in care copiii cresc ii determina si acumuleze un limbaj, desi, in acelagi timp, se pare cA limbajul poate fi invafat sau insusit fra expunerea acestora la limba vorbiti, daci e s& ne gdndim, de exemplu, [a copii surzi din nastere. Cercetirile releva © competenja de comunicare timpurie a copiilor, care pare a fi pregatita biologie. Comunicarea ca schimb de informajii de tip verbal sau nonverbal face ca exprimarea orali s& fie doar una dintre componentele comunicarii. Primele incercdri de comunicare ale copilului sunt de natura nonverbal si se produe in secvenge interactive intre copil i un adult. De foarte timpuriu, copii pot initia. interaejiunea cu adultul prin contact vizual sila fel o pot si incheia prin evitarea pri Comportamentul preverbal este egafodajul pe care se clideste comportamentul lingvistic. Comunicarea. preverbal se bazeara printre altele pe receptivitatea copiilor la sunetele vocii umane. Cercetarile au pus in eviden(a faptul cd sugarii sunt capabili sd diferentieze intre suretele limbii vorbite mult mai bine decat aduljii. Existé ipoteza conform cfreia aceasté abilitate este cea care ajutd la spargerea codului lingvistic al limbii vorbite in preajma lor. Cu timpul, in jurul varstei de 10-11 luni, aceasté abilitate se diminueazd pe misurd ce copilul se concentreaz pe producerea limbajului, Majoritatea studiilor privind limbajul se axeaza pe cea ce produce copilul de la sunete pana la cuvinte. Este necesara ins o distintie intre ceea ce copiii inteleg din limbaj (comprehensiune) gi ceea ve copiii enun{é ca limbaj (producere). Cercetirile au demonstrat, de pild’, diferenta dintre masa vocabularului folosit de copii si cel infeles de acestia, respectiv faptul ea ei injeleg semnificatia unui cuvant mult inainte de a fi capabili sa i $i pronunfe sau utilizeze. Copiii pot elspunde unor instrucjiuni, de exemplu: »Adu-mi jucaria* sau ,Pune jucdria pe masa”, mult inainte de a fi capabili si construiasca singuri propozitiile respective sau chiar inainte si poatt pronunta acele cuvinte, fie si separat. Acest fapt atrage atentia cf, in evaluarea competenjetor de fimbaj ale copilului, trebuie sii fie luate in considerapie ambele aspecte, atdt cel al producerii limbajului, cat si cel al comprekensiunii, care poate cuprinde decalaje foarte mari la unii copii care manifesta in mod spontan o mai mare rezerva sau precaufie in a pronunja cuvinte, at pentru Partea I: 120i ‘Concurs admitere in magistratura Timp Pagina 14 din 27 febr.-mai 2017G2 partea I 28. Pornind de la informagia din ultimul paragraf, cu care dintre urmatoarele enunjuri ar fi, cel mai probabil, de acord autorul? (A) Studiile privind limbajul trebuie imbunatijite prin studierea producerii limbajului ls copiti cu varste mati, (B) Doar producerea limbajului nu araté o imagine completi a ceea ve poate copi gia limbajului in general, (C) Copiii tind si raspunda cu precizie doar cerintelor formulate raispicat de cite paring. (D)Evaluarea competenjelor lingvistice ale copiilor se bazeaz pe decalajele mari la copii care refuz si vorbeasca. (E) Existd diferente uriage intre masa vocabularului copiilor care au fost stimulati s& vorbeased de mediul extralingvistic gi al celor care au fost ignorati, in zona comunicarii 29. Conform textului, toate etapele de mai jos sunt mentionate ca fiind comune in dezvoltarea lingvistica a copiilor, CU EXCEPTIA uneia. Care? (A) Enunfarea primelor cuvinte inainte de 18 luni. (B) Formularile complexe dupa 4 ani, (C) Repetarea silabelor tn jur de 6 luni. (D) Génguritul in primele luni. (E) Formularea de enungusi simple dupa 2 ani. 30. Pe baza articolului, ce au in comun dezvoltarea lingvistica gi cea motrice? (A) Dobindirea deprinderilor printr-un proces etapizat, (B) insusirea competentelor la varste foarte mici. (C) Existenja unei predispozitii biologice. (D)Dependenfa de mediul in care traiesc copi (E) Reciprocitatea achizifiilor. 31. Pe baza articolului, care dintre enunqurile de mai jos ar fi adevarat? (A) Limbajul verbal gi paraverbal se dezvolt& in aceleasi stadii gi, in cazul majoritiii copiilor, la aceeasi varstd. (B) Tiparul dezvoltarii limbajului cu etapete sale gi nivelul de performan{a pe care-I poate atinge fiecare dintre noi este programat genetic. (C) Deoarece producerea cuvintelor este mult mai dificilA yi mai complex decat comprehensiunea, esecul in a produce cuvinte nu demonstreaz& lipsa injelegerii cuvantului. (D) Interactiunea parinte-copil este important’ in dezvoltarea Iimbajului prin calitatea ei mai mult decat prin cantitate sau freeventa. {(E) Spre deosebire de baieti, fetele ajung sa se exprime mai usor si mai repede, datorita faptului ca ajung sé relationeze mai repede: si 88 initieze conversatia su mai multé usurinté decat baietii, care dobindese aceste abi 120 min Concurs admitere in magistratura "pale ponia Pare 128 febr.-mai 2017 Pagina 15 din 27G2 partea I 32. Conform textului, competenele de comunicare ale copiilor: (A) sunt atat un rezultat al deprinderilor innascute de limba), cai i al influenjelor mediului lingvistic 5i extralingyistic in care evolueaza, (B) sunt un proces care intrd in regres incepnd cu varsta tinereyi, in jur de 25 de ani, (C) depind, in ceea ce priveste momentul si rapiditatea achizitici, de specificul limbii mateme a fiecaruia. (D) sunt influenjate fn mare masurd de bagajul genetic al fieciruia dintre ei. (E) se construiesc inijial in familie, insi rolul major in exersarea si dezvoltarea acestora revine institujiilor de educafie urmate de acestia. 33. Care este seopul cu care autorul mentioneaz’ in finalul paragrafului 3 ipoteza conform clireia abilitatea de a distinge sunete ajutti sugarii st descifreze eodul lingvistic? (A) De a infirma teoria influenjelor de mediu asupra achizitionarii limbajului verbal si nonverbal. (B) De a ilustra un punct de vedere menfionat la inceputul articolului, conform edruia la varste mici factorii biologici sunt mai puternici deciit cei de mediu. (C) De a prezenta o perspectiva inovatoare asupra abilitijilor copiilor de vast mici, neluata in considerare de teoriile traditionale. (D)De a introduce @ nou abordare stiin urmatoarea ale articolul (E) De a susfine ideca exprimati anterior in paragraf, conform céreia achizitionarea limbajului se construieste pe abilitafi preverbale. , ce urmeazi a fi dezbituta pe larg in paragratele 34, Conform articolului, primul tip de comunicare a copiilor consta in: (A) interac{iuni sociale unilaterale. (B) producerea de elememte sintactice complexe. (C) contact vizual sustinut de expresii faciale distinete, (D) enunjarea de elemente linvgistice simple si disparate. (E) interactiuni de natura nonverbal cu un adult. 35. Care este, in economia ultimului paragraf, rolul exemplelor de instructiuni la care raspund copii? (A) Hustreaza teza anungata in primul paragraf‘al articolului, {B) Contrazic percepjia traditional asupra dezvoltarii limbajului. (C) intaresc concluziile cercetarilor mentionate de autor in acelasi paragraf. (D) Subliniaza relevanta studiilor privind limbajul prin prisma producerii de cuvinte, (E) Infirma validitatea metodelor de evaluare a complexitiqii limbejului ncurs admitere in magistratura ‘Timp abocat pentru Partea 1: 120 min febr.-mai 2017 Pagina 16 din 27G2 partea I Elemente de rationament analitic 27 de intrebari Concurs admitere in magistratura Timp loca petra Partea 1120 min febr.-mai 2017 Pagina 17 din 27G2 partea I Fiecare dintre universitajile $, T si U oferi programe de doctorat intr-una sau mai multe dintre urmitoarele cinci discipline: Fiziel, Geologic, Litere, Matematicl sau Psihologic. Pentru ficcare disciplina, exist un doctorat dedicat ei in cel pugin una dintre cele trei universitati, Nu exist mai multe programe de doctorat dedicate aceleiasi discipline in cadrul unei singure universitati. Repartizarea programelor de doctorat trebuie si respecte urmiitoarele condi Exact doud universitafi au céte un program de doctorat in Matematica. U are un program de doctorat in Geologie, dar nu are un progran de doctorat in Psihologie. T are exact un program de doctorat, Nicio universitate nu are atit un program de doctorat in Fizica, cat i unul fn Litere. Orice universitate care are un program de doctorat in Psihologie are si un program de doctorat in Matematica. Orice universitate care are un program de dactorat in Geologie are si un program de doctorat in Fizica. 36, Care dintre urmbtoarele ar putea o fio list completa si corectd a programelor de doctorat oferite de fiecare universitate in cele cinci discipline? (A)S: Matematica, Psihologie; T: Fizica; U: Geologie, Matematica. (B) S: Fizicd, Litere, Matematica, Psihologic; T: Matematica; U: Geologie, Psihologie. (C) $8: Fizied, Geologie, Matematica; T: Psihologie; U: Fiziea, Geologie, Matematica. (D) 8: Matematic4, Psihologie; T Litere; U: Fizic8, Geologie, Matematica. (6) 8: Matematica, Psihologie; T: Litere, Matematica; U: Fizica, Geologie. 37, Daci exact doud universitati au céte un program de doctorat in Litere, atunci care dintre urmétoarele enunjuri ar putea fi adevarat? (A) T nu are un program de doctorat in Litere. (B) U nuare un program de doctorat in Matematica. (C) U are exact douit programe de doctorat. (D)S ate exact trei programe de doctorat. () § are exact patru programe de doctorat. 38. Dac& programul de doctorat al universitajii T este dedicat aceleiasi discipline ca si unul dintre programele de doctorat oferite de universitatea U, atunci care dintre urmitoarele enunjuri trebuie s& fie adewarat? (A) S are un program de doctorat tn Fiziea. (B) Tare un program de doctorat in Geologie. (C) Tare un program de doctorat in Litere, (D) T are un program de doctorat in Matematics, (E) U are un program de dectorat in Matematica. Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Partea 1: 120 min febr.-mai 2017 Pagina 18 din 27G2 partea I 39, Care dintre urmatoarele enunjuri NU poate sa fie adevarat? (A) Nici § §i nici T nu au un program de doctorat in Geologie, (B) Nici $ §i nici T nu au un program de doctorat in Fizica, (C) Nici § 5i nici U nu au un program de doctorat in Litere. (D)Niei T si nici U nu au un program de doctorat in Matematica. (E) Nici T si nici U nu au un program de doctorat in Psihalogie. 40. Care dintre urmatoarele enunturi ar putea fi adevarat? (AYAtGt S, clit $i T au un program de doctorat in Matematica. (B) Atat , efit $i T au un program de doctorat in Fizica, (C) Atat §, cat si T au un program de doctorat in Psihologie. «D)Atat T, eat gi U au un program de doctorat in Litere. (E) Atat T, cat gi U au un program de doctorat in Matematica. 41. Daca S are exact trei programe de doctorat, atunci care dintre urmétoarele enunguri NU poate fi adevairat? (A)S are un program de dactorat in Geologie. (B) § are un program de doctorat in Fizica. (C) T nw are un program de dactorat in Litere (D)T are un program de doctorat in Matematica. (E) U are un program de doctorat in Matematic’, Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentra Partea {: 120 min febr.-mai 2017 Pagina 19 din 27G2 partea I Patru perechi casttorite de dansatori — Florin si Gabriela, Ioana si Laurenfiu, Maria si Nicolae, Radu 5i Sabina ~ urmeazd si danseze un dans in cere, Fiecare dansator este plasat intr-unul dintre cele opt locuri pe cere. Fiecare loc este numerotat de la 1 1a 8, cu locuri numerotate succesiv gi cu locul 1 Kinga locul 8. Aranjarea dansatorilor pe cele opt locuri trebuie si indeplineasca urmatoarele condiii Nici o persoand nu st& ling sopul sau sotia sa, Sabina ocupa locul | si Radu locul 4, Nici Nicolae, nici Maria nu stau Kinga Radu. Nici Joana, nici Laurentiu nu stau léngs Gabriela, 42, Care varianta dintre urmatoarele ar putea fi lista dansatorilor care ocupa, in mod corespunzitor, locurile de la 5 la 8? (A) Flor (B) Florin, Gabriela, Nicolae, Laurent (C) Maria, Gabriela, Nicolae, Ioana. ( ( Maria, Gabriela, Nicolae. (D) Gabriela, Laurentiu, Maria, loana, (E) Laurentiu, Maria, Florin, Ioana. 43, Daca Florin ocupé locul 2 si Maria sta langa Sabina, linga care dintre dansatorii_urmatori trebuie sastes Gabriela? (A) Florin. (B) Macia. {C) Laureniu. (D) Radu. {E) Nicolae. 44, Dacd nici Gabriela, nici Laurenfiu nu stau ling’ Radu, care dintre urmitoarele enunjuri trebuie s& fie adevarat? (A) Florin st langé Radu. {B) Maria sta ling Sabina. (C) Florin oeupa locul 3 (D) Maria ocupii locul 6. 4B) Maria ocupa locul 7. 45. Dacd Laurentiu ocupd locul 2, care dintre urmatoarele enunjuri trebuie sd fie adevarat? (A) Nicolae sta linga Gabriela, (B) Ioana st Hing Sabina, (C) Florin sta lang Laurentiu. (D) Gabriela ocupa lacul 5, (B) Maria ocup’ locul 6. Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentru Partea 1: 128 min febr.-mai 2017 Pagina 24+ din 27G2 partea I 46. Daca Florin ocupi locul 3 1 Gabriela ocupa locul 5, care dintre urmitoarele este o lista completa gi corect a dansatorilor dintre care oricare ar putea s ocupe unul dintre locurile de ling Maria? (A)Florin, Gabriela, Toana. (B) Laurenjiu, Sabina, Ioana, (C) Laurentiu, Gabriela, Ioana. ( ( 1D) Florin, Laurengiu, Gabriela, [oana. F) Laurentiu, Sabina, Gabriela, loana, Concurs admitere in magistratura ‘Timp aloeat pentru Partea I: 120 min febr.-mai 2017 Pagina 20 dia 27G2 partea I Sapte profesori urmeaza sA susjina ete prezentare la o conferinfA interdisciplinara, Doi sunt de la Filosofic, unul este de la Litere, doi sunt de la Matematic& gi doi sunt de la Psihologie. Programarea celor sapte prezentri trebuie si respecte urmatoarele conditii: Profesorii de la Psihologie vor tine prezentarile unul dupa celdlalt, Nieiun profesor de la Filosofie nu va fine prezentarea imedist inainte sau imediat dupa un profesor de la Psihologie. intre prezentarile profesorilor de la profesor de la alta facultate. Cel putin un profesor de la Matematic& va fine prezentarea primul sau ultimul. Profesorul de la Litere va fine prezentarea céndva dupa ambii grofesori de la Psihologie, ilosofie trebuie s& fie programata cel putin 0 prezentare a unui 47, Care dintre urmitoarele este o programare acceptabil& a prezentirilor, in ordine cronologica? (A) Filosofie, (B) Filosofie, Matematica, Psihologie, Psihologie, Litere, Fil (C) Matematica, Psihologie, Psihalogie, Filosofie, Matematica, Litere, Filosofie. (D)Matematica, Psihologie, Psihologie, Litere, Filosofic, Filoso‘ic, Matematica. (E) Psihologie, Psihologie, Matematica, Filosofie, Matematica, Litere, Filosofie. re, Filosofie, Matematic8, Psihologic, Psihologie, Matematica. Matematica. 48. Dacii un profesor de la Psihologie va tine prima prezentare, care dintre urmatoarele enunyuri poate fi adevarat? (A) Un profesor de Ja Filosofie va tine a treia prezentare. (B) Un profesor de Ja Filosofie va fine a gaptea prezentare. (©) Un profesor de In Matematic& va fine a patra prezentare. (D) Un profesor de In Matematica va fine a cincea prezentare. (E) Un profesor de la Psihologie va jine a treia prezentare. 49. Dacd profesoru! de la Litere va fine a gasea prezentare, care dintre urmétoarele enunjuri trebuie s& fie adevarat? (A) Un profesor de fa Filosofie-va tine a cincea prezentare, (B) Un profesor de la Filosofie va fine a gaptea prezentare. (C) Un profesor dela Matematica va fine a doua prezentare. (D) Un profesor de la Matematica va tine a patra prezentare. (E) Un profesor de la Psihologie va fine a cincea prezentare 50. Care dintre urmétoarele enunjuri NU poate sa fie adevérat? (A) Un profesor de la Filosofie va jine prima prezentare, (B) Un profesor de la Litere va tine a cincea prezentare. (C) Cei doi profesori de la Matematica vor fine prima gi a patra prezentare. (D) Cei doi profesori de Ia Matematica vor tine prima gi a saptea prezemare. {E) Cei doi profesori de la Psihologie vor {ine prima si a doua prezentare, Concurs admitere in magistratura ‘Timp aloeat pentru Partea 1: 120 min febr.-mai 2017 Pagina 22 din 27G2 partea [ Si. Care dintre urmatoarele enunuri trebuie 58 fie fals? (A) Un profesor de la Filosofie va tine a gaptea prezentare. (B) Profesorul de la Litere va fine a patra prezentare. (©) Profesorul de la Litere va tine a saptea prezentare. (D) Un profesor de la Matematica va tine a saptea prezentare. (E) Un profesor de la Psihologie va tine a patra prezentare ‘Concurs admitere in magistratura ‘Timp alocat pentra Partea I: 120 min febr.-mat 2017 Paging 23 4in 27G2 Cinci pugilisti romani —G, H, J, L si M — urmeazii s& se dueleze cu einci pugilist W ~ in cadrul unei gale de box care se va desfigura pe parcursul a tre Fiecare pugilist romfn va juca exact un singur meci, intr-o singurd zi, cu exact un pugilist din tabara bulgard. Viner se va juca o partida, iar séimbatd i duminica eéte doua partide. Programarea cclor cinci partide trebuie s& respecte urmiicarele condi} P si T nu joacd in acceasi H va juca cu T. Fie J, fie M va juca vineri W joaca sambata sau duminica, 57. Care dintre urmatoarele reprezinta o programare acceptabild a celor cinci partide? (A) Vineri: H-T; Sémbatd; G-W, J-P; Duminica: M-8, L-R, (B) Vineri: J-R; Simbata: H-T, L-W; Duminicd: M-P, G-8. (C) Vineri: M-R; Sémbata: J-T, H-W; Duminic&: L-, G-P. (D) Vineri: M-S; Sambata: G-R, L-W; Duminiea: J-P, H-T, () Vineri: M-W; Sambata: J-P, G-S; Duminica; H-T, L-R. $8. Care dintre urmitoarele enunturi NU poate fi adevarat? (A) H joaca duminica. (B) M joaca duminiea, (C) P joaca vineri (D) H joacd sambaa si J joaca cu P. (E) M joacd duminicd gi T joacd eu W. 59. Care dintre urmatoarele enunfuri trebuie s8 fie adevarat”? (A) G nu joaca sambara, (B) H nu joaca vineri. (C) L nu joacd simbai (D) M nu joaca duminiea. (E) W nu joacd simbata, 60. Daca P joac’ sAmbita si M joact cu W, care dintre urmatoarzle enunturi poate fi adevairat? (A) H joaca vineri. (B) H joaea simbara. (C) J joaca sambar, (D)M joacd vineri {E) M joacai sambata. 20 main ‘Coneurs admitere in magistratura. SSCP pI FeO febr.-mai 2017 Pagina 26 din 27G2 partea I 61. Dacd M 3i P joacd duminica, care dintre urmitoarele enunjuri trebuie s& fie adevarat? (A)H joaca simbata. (B) J joaca sambata, (C)L joacd dum (D)R joacé duminica. (E) W joaca simbata. 62, Dac& L joack cu P gi J joact cu W fn aceeagi zi, cfte programarl ale celor cinci partide sunt posibile? (A) Una, (B) Doua. (C) Trei. (D) Patra. (E) Cinci. Concurs admitere in magistratura ‘Timp aloeat pentru Partea 1: 120 min febr.-mai 2017 Pagina 27 din 27