Professional Documents
Culture Documents
LUCRARE LAB. UEE - Spectre
LUCRARE LAB. UEE - Spectre
LUCRARE LAB. UEE - Spectre
Lumina este o radiație electromagnetică din care receptorii ochiului uman pot percepe doar spectrul
cuprins între 380 și 700 nm lungime de undă (lumina vizibilă). Unda luminoasă este formată din câmpuri
electrice și magnetice care oscilează perpendicular unul pe celălalt și care se propagă atît prin materie, cât
și prin vid.
Deoarece lumina are numeroase efecte asupra materiei, se folosesc diferite unități pentru a cuantifica
intensitatea luminii. Cele mai comune sunt:
1. unitățile radiometrice, ce caracterizează radiația electromagnetică în termeni de energie. Unitatea
SI pentru energia radiantă (simbol Q) este Joule. O mărime radiometrică strâns legată este fluxul
radiant, care este energia radiantă pe unitatea de timp, măsurat în Watt. În funcție de geometria
sarcinilor de măsurare, trebuie introduse mărimi radiometrice suplimentare, rezultând unități
derivate ale rezultatului măsurării (ex. radianța [W/m2 sr], iradianța [W/m2] sau radianța scalară
[W/m2], numită și flux actinic [μmol fotoni/m−2 s−1]).
2. unități cuantice, care iau în considerare faptul că radiația este alcătuită din particule discrete de
energie numite fotoni sau cuante. Conversia unităților radiometrice în unități cuantice depinde de
lungimea de undă deoarece energia unui foton, Q, este determinată de lungimea sa de undă, λ:
ℎ𝑐
𝑄= 𝜆 (1)
-34 -8 -8 -1
h=6,626 x 10 Js este constanta lui Planck, iar c= 2,997 x 10 Js ≈3 x10 ms este viteza luminii ]n
vid (viteza se reduce pe măsură ce lumina trece printr-un mediu și este invers proporțională cu
indicele de refracție al mediului).
Dacă Q se măsoară în Joule și λ în nm, se aplică următoarea formulă pentru determinarea
numărului de cuante (fotoni) asociați cu energia radiantă Q:
𝑞 = 5,043 ∙ 1015 ∙ 𝑄 ∙ 𝜆 (2)
3. unități fotometrice, ce caracterizează radiația în funcție de senzația luminoasă percepută de ochiul
uman. Orice cantitate fotometrică (flux luminous, luminanță, iluminare, intensitate luminoasă,
notată generic cu X) se poate calcula din cantitatea spectral radiometrică asociată (X(λ)) cu
formula:
𝜆2
𝑋 = 𝐾𝑚 ∫𝜆1 𝑋(𝜆) ∙ 𝑉(𝜆)𝑑𝜆 sau 𝑋 = 𝐾𝑚 ∑𝑋(𝜆) ∙ 𝑉(𝜆) (3)
Unde :
• V (λ) este un coeficient de eficacitate luminoasă spectrală relativă, ce are valoarea maximă
1 corespunzând lungimii de undă de 555 nm pentru vederea de zi (fotopică) și lungimii de
undă de 507 nm pentru vederea de noapte (scotopică). Valorile lui V (λ) în funcție de alte
lungimi de undă vizibile sunt redate în Tabelul 1. Ele au fost stabilite statistic de către CIE
(Comisia Internațională de Iluminat) pentru observatorul de referință fotometrică (ochiul
mediu).
• Km este eficacitatea luminoasă spectrală și are valoarea maximă de 683 lm/W pentru
vederea fotopică și de 1700 lm/W pentru vederea scotopică. Cu toate acestea, diferența
dintre aceste două valori ale lui Km nu reflectă magnitudinea relativă a răspunsului luminos
(sau luminozitatea percepută) pentru cele două tipuri de vedere. Ele reflectă doar definiția
nivelurilor luminoase și convenția de normalizare a celor două funcții la lungimile de undă
de vârf. De exemplu, fluxul luminos perceput pe timp de zi se calculează cu:
𝜆2 𝑑𝜙𝑒
Φ𝑙 = 683 ∫𝜆1 𝑑𝜆
∙ 𝑉(𝜆)𝑑𝜆 (4)
Dacă nu se face o mențiune specială, mărimile sau unitățile fotometrice se referă la vederea de zi.
Obs. În mod normal, sunt cunoscute doar valorile discrete pentru X(λ) și V(λ) și însumarea în ec.(3) se
efectuează pe intervale de 1, 5 sau 10 nm. În acestă ecuație, aditivitatea este presupusă prin definiție și
conduce la rezultate bune; dar pentru o precizie mai ridicată, suma trebuie ponderată cu valoarea
eșantionului.
Curba sensibilității spectrale a ochiului sau curba de răspuns, împreună cu distribuția puterii spectrale a
unei surse de lumină, determină culoarea percepută a luminii. Fiecare dintre aceste curbe de eficacitate
aprobate de CIE poate fi utilizată pentru a calcula intensitatea luminoasă generată de o sursă de lumină,
folosind aceeași definiție a unității, cu următoarea ecuație:
1 𝑊
1 𝑐𝑑 = [ ] la
683 𝑠𝑟
540 x 1012 Hz, frecvența corespondentă în aer lungimii de undă de 555nm.
Pentru mărimile energetice asociate surselor de lumină policromatică, conversia precisă între unitățile
radiometrice, cuantice și fotometrice este posibilă numai dacă distribuția spectrală a sursei de lumină este
cunoscută dinainte sau poate fi măsurată.
Tabelul 2 - Corelația dintre cantitățile energetice (radiometrice) și cele fotometrice
Fluxul poate fi incident unui suprafețe din orice direcție (Fig.2.a) sau poate fi reflectat ori emis de suprafață
(Fig.2.b.). În primul caz, ne referim la o densitate de flux pe suprafață (sau iradianță), iar în al doilea caz ne
referim la o densitate de flux radiant (sau emitanță). Fluxul care ajunge la suprafață (iradianța) se
calculează cu formula:
𝑑𝜙𝑒 𝑊
𝐸𝑒 = [ ],
𝑑𝐴 𝑚2
(5)
iar dacă ne referim la fluxul corespondent unei anumite lungimi de undă, adică la iradianța spectrală,
formula de calcul este:
𝑑𝜙𝑒(𝜆) 𝑊
𝐸𝑒(𝜆) = [
𝑑𝐴∙𝑑𝜆 𝑚2 ∙𝑛𝑚
] (6)
Figura 2 – a. Fluxul radiant ce ajunge pe o suprafață (iradianță/ iradiere); b. Fluxul ce pleacă de pe o
suprafață datorită emisiei sau reflexiei (emitanță)
Desfășurarea lucrării
1. Se măsoară spectrul (distribuția spectrală a puterii) fiecărei surse de lumină (cdi1, cdi 2, cdi 3, cdi
4, cdi 5), în aceleași condiții ambientale și la aceeași distanță față de surse.
2. Se descarcă în calculator măsurătorile (se deschide din memoria spectrofotometrului fișierul
Auswertung V2.2 Base → Read Measurement → Open → Export as pdf) și se verifică integritatea
datelor. Din raportul se măsurători se interpretează graficul și parmentrii înregistrați.
3. Pentru fiecare tip de sursă de lumină, pe baza iradianței spectrale măsurate Ee(λ), se calculeză cu
ec.(6) fluxul radiant ∅𝑒(𝜆) corespondent lungimilor de undă din tabelul 3. Se calculează fluxul
luminos total al unei lămpi Φl cu formula:
∑∅𝑒(𝜆) ∙𝑉(𝜆)
∅𝑙 = 683 ∙ ∑∅𝑒(𝜆)
(7)
Tabelul 3
λ[nm] 380 400 430 460 490 520 550 580 610 640 670 700
Cdi 1 Ee (λ)
[mW/m2/nm]
Φe(λ) [W]
Φe(λ)·V(λ) [W]
Φl[lm]
Cdi 2 Ee (λ)
[mW/m2/nm]
Φe(λ) [W]
Φe(λ)·V(λ) [W]
Φl[lm]
Cdi 3 Ee (λ)
[mW/m2/nm]
Φe(λ) [W]
Φe(λ)·V(λ) [W]
Φl[lm]
Cdi 4 Ee (λ)
[mW/m2/nm]
Φe(λ) [W]
Φe(λ)·V(λ) [W]
Φl[lm]
Cdi 5 Ee (λ)
[mW/m2/nm]
Φe(λ) [W]
Φe(λ)·V(λ) [W]
Φl[lm]