Por SV Oltenia

SFC2021 Programme supported from the ERDF (Investment for jobs and
growth goal), ESF+, the Cohesion Fund, the JTF and the EMFAF - Article
21(3)
CCI 2021RO16RFPR006
Title in English South-West Oltenia
Title in national language(s) RO - Sud-Vest Oltenia
Version 1.2
First year 2021
Last year 2027
Eligible from 01-Jan-2021
Eligible until 31-Dec-2029
Commission decision number C(2022)7441
Commission decision date 14-Oct-2022
NUTS regions covered by the programme RO41 - Sud-Vest Oltenia
RO411 - Dolj
RO412 - Gorj
RO413 - Mehedinţi
RO414 - Olt
RO415 - Vâlcea
Fund(s) concerned ERDF
Programme under Investment for jobs and growth goal for
the outermost regions only
EN 1 EN
Table of Contents
1. Programme strategy: main challenges and policy responses......................................................................8

Table 1 ......................................................................................................................................................17
2. Priorities....................................................................................................................................................31
2.1. Priorities other than technical assistance ...........................................................................................31
2.1.1. Priority: P1. Competitivitate prin inovare si intreprinderi dinamice ..........................................31
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities
and the uptake of advanced technologies (ERDF) ...........................................................................31
2.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................31
The related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:
......................................................................................................................................................31
The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ......................................................34
Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3)
CPR and Article 6 ESF+ Regulation ............................................................................................34
Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................35
The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR .35
The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR..........................35
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................36
Table 2: Output indicators ............................................................................................................36
Table 3: Result indicators .............................................................................................................36
2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .........37
Table 4: Dimension 1 - intervention field ....................................................................................37
Table 5: Dimension 2 - form of financing....................................................................................38
Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ..............................38
Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.........................................................................38
Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ....38
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.3. Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs
and job creation in SMEs, including by productive investments (ERDF) .......................................39
......................................................................................................................................................39
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................42
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................43
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition
and entrepreneurship (ERDF)...........................................................................................................46
......................................................................................................................................................46
EN 2 EN
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................47
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................48
2.1.1. Priority: P2. Digitalizare in beneficiul cetatenilor si al firmelor ................................................51
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for citizens, companies,
research organisations and public authorities (ERDF) .....................................................................51
......................................................................................................................................................51
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................54
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................56
2.1.1. Priority: P3. Eficienta energetica si infrastructura verde............................................................59
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas
emissions (ERDF) ............................................................................................................................59
......................................................................................................................................................59
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................62
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................63
EN 3 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity
and green infrastructure, including in urban areas, and reducing all forms of pollution (ERDF)....66
......................................................................................................................................................66
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................68
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................70
2.1.1. Priority: P4. Mobilitate urbana durabila (Urban mobility specific objective set out in point
(viii) of Article 3(1)(b) of the ERDF and Cohesion Fund Regulation) ................................................72
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban mobility, as part of
transition to a net zero carbon economy (ERDF) .............................................................................72
......................................................................................................................................................72
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................75
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................76
2.1.1. Priority: P5. Accesibilitate si conectivitate la nivel regional......................................................80
2.1.1.1. Specific objective: RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient,
intelligent and intermodal national, regional and local mobility, including improved access to
TEN-T and cross-border mobility (ERDF) ......................................................................................80
......................................................................................................................................................80
EN 4 EN
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................83
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................84
2.1.1. Priority: P6. Educatie moderna si incluziva ...............................................................................87
2.1.1.1. Specific objective: RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in
education, training and lifelong learning through developing accessible infrastructure, including by
fostering resilience for distance and on-line education and training (ERDF) ..................................87
......................................................................................................................................................87
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................90
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................91
2.1.1. Priority: P7. Dezvoltare teritoriala sustenabila...........................................................................94
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive social, economic and
environmental development, culture, natural heritage, sustainable tourism, and security in urban
areas (ERDF) ....................................................................................................................................94
......................................................................................................................................................94
(d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................97
2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................99
EN 5 EN
2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .......100
Table 4: Dimension 1 - intervention field ..................................................................................100
Table 5: Dimension 2 - form of financing..................................................................................100
Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ............................100
Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.......................................................................100
Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ..100
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive social, economic and
environmental local development, culture, natural heritage, sustainable tourism and security, in
areas other than urban areas (ERDF)..............................................................................................102
2.1.1.1.1. Interventions of the Funds ..............................................................................................102
....................................................................................................................................................102
The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ....................................................104
CPR and Article 6 ESF+ Regulation ..........................................................................................104
(d)(v) of Article 22(3) CPR ........................................................................................................105
The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR106
The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR........................106
2.1.1.1.2. Indicators ........................................................................................................................106
Table 2: Output indicators ..........................................................................................................106
Table 3: Result indicators ...........................................................................................................107
2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .......107
Table 5: Dimension 2 - form of financing..................................................................................107
Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ............................108
2.2. Technical assistance priorities .........................................................................................................109
2.2.1. Priority for technical assistance pursuant to Article 36(4) CPR: P8. Asigurarea funcționării
sistemului de management..................................................................................................................109
2.2.1.1. Intervention from the Funds ..............................................................................................109
The related types of actions – point (e)(i) of Article 22(3) CPR................................................109
The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ....................................................111
2.2.1.2. Indicators ...........................................................................................................................112
Table 2: Output indicators ..........................................................................................................112
2.2.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention ..........112
3. Financing plan ........................................................................................................................................114
3.1. Transfers and contributions (1)........................................................................................................114
Table 15A: Contributions to InvestEU* (breakdown by year).......................................................114
Table 15B: Contributions to InvestEU* (summary).......................................................................114
Justification, taking into account how those amounts contribute to the achievement of policy
objectives selected in the programme in accordance with Article 10(1) of the InvestEU Regulation
........................................................................................................................................................115
Table 16A: Transfers to instruments under direct or indirect management (breakdown by year).115
Table 16B: Transfers to instruments under direct or indirect management* (summary)...............115
Transfers to instruments under direct or indirect management - Justification ...............................115
Table 17A: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds*
(breakdown by year).......................................................................................................................115
Table 17B: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds
(summary).......................................................................................................................................116
EN 6 EN
Transfers between shared management funds, including between cohesion policy funds -
Justification.....................................................................................................................................116
3.2. JTF: allocation in the programme and transfers (1) ........................................................................116
3.3. Transfers between categories of region resulting from the mid-term review..................................116
Table 19A: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review within the
programme (breakdown by year) ...................................................................................................116
Table 19B: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review, to other
programmes (breakdown by year)..................................................................................................116
3.4. Transfers back (1)............................................................................................................................117
Table 20A: Transfers back (breakdown by year) ...........................................................................117
Table 20B: Transfers back* (summary) .........................................................................................117
3.5. Financial appropriations by year .....................................................................................................118
Table 10: Financial appropriations by year ....................................................................................118
3.6. Total financial appropriations by fund and national co-financing ..................................................119
Table 11: Total financial appropriations by fund and national co-financing .................................119
4. Enabling conditions ................................................................................................................................120
5. Programme authorities............................................................................................................................140
Table 13: Programme authorities ...........................................................................................................140
The repartition of the reimbursed amounts for technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR if
more bodies are identified to receive payments from the Commission .................................................140
6. Partnership ..............................................................................................................................................141
7. Communication and visibility ................................................................................................................143
8. Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs .............................................145
Table 14: Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs.............................145
Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates ........................................146
A. Summary of the main elements .........................................................................................................146
B. Details by type of operation...............................................................................................................147
C. Calculation of the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates ............................................147
1. Source of data used to calculate the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates (who
produced, collected and recorded the data, where the data is stored, cut-off dates, validation, etc.).....147
2. Please specify why the proposed method and calculation based on Article 94(2) CPR is relevant to
the type of operation. ..............................................................................................................................147
3. Please specify how the calculations were made, in particular including any assumptions made in
terms of quality or quantities. Where relevant, statistical evidence and benchmarks should be used and,
if requested, provided in a format that is usable by the Commission.....................................................147
4. Please explain how you have ensured that only eligible expenditure was included in the calculation of
the standard scale of unit cost, lump sum or flat rate. ............................................................................147
5. Assessment of the audit authority(ies) of the calculation methodology and amounts and the
arrangements to ensure the verification, quality, collection and storage of data....................................147
Appendix 2: Union contribution based on financing not linked to costs ...................................................148
A. Summary of the main elements .........................................................................................................148
B. Details by type of operation...............................................................................................................149
Appendix 3: List of planned operations of strategic importance with a timetable.....................................150
DOCUMENTS ...........................................................................................................................................151
EN 7 EN
1. Programme strategy: main challenges and policy responses
Reference: points (a)(i) to (viii) and point (a)(x) of Article 22(3) and point (b) of Article 22(3) of
Regulation (EU) 2021/1060 (CPR)
PR SV Oltenia se fundamentează pe nevoile și provocările existente la nivelul regiunii, luând in

considerare si concluziile RT din 2019/2020. Programul reflectă orientările Politicii de Coeziune a UE
pentru 2021-2027 si sprijină îndeplinirea obiectivelor de politica asumate la nivel de UE.
Regiunea SVO se încadrează in categoria regiunilor rămase in urma (lagging regions), aflându-se printre
cele mai sărace regiuni din UE, avand PIB/ PPS 16800 euro in 2020, in scadere fata de 2019 (16900)(56%
din media UE in 2020).
Regiunea SVO cuprinde 5 judete: DJ, OT, VL, MH si GJ, avand o populație urbană de 1.071.670,
concentrată în 40 de orașe si o populația rurală de 1.074.507 in peste 200 de comune. Regiunea SVO se
confruntă cu un declin demografic constant in ultimii 10 ani cauzat de scăderea natalităţii şi de creşterea
migrației și are mari dificultăți în reținerea populației tinere și a celei calificate.
Toate cele 5 județe trec printr-o perioada dificila din punct de vedere socio-economic: daca județele
industrializate din nord (GJ si VL) au fost puternic afectate de restructurarea industriala, confruntându-se
cu niveluri foarte ridicate ale șomajului, zona agricola din sud, cu județele DJ, OT si MH este puternic
afectata de nivelul scazut al productivitatii, avand ca rezultat adancirea saraciei de-a lungul acestor zone
traditional subdezvoltate.
Disparități și inegalități se regasesc in special intre mediul urban si mediul rural. Regiunea se
caracterizează printr-un procent semnificativ din populație ce locuiește în orașe mici, comune și sate,
caracterizate printr-o dezvoltare modestă; un singur oraș are aprox. 300.000 de locuitori, fiind cotat ca pol
de crestere si alte 2 orase, au peste 100.000 de locuitori. Disparitățile și inegalitățile sunt cauzate în parte
de lipsa investițiilor în transport, educație, infrastructura de utilitati, socială, precum si in dezvoltarea
mediului de afaceri.
Obiectivul strategic al PR SV este de a îmbunătăți competitivitatea economică, coeziunea socială și
accesibilitatea regiunii, in vederea cresterii calitatii vietii cetatenilor. Strategia programului se
concentrează pe valorificarea avantajelor competitive ale regiunii și pe abordarea blocajelor cheie în
sectoare specifice (cum ar fi transportul, educația, mobilitatea, eficiența energetică, regenerarea urbană).
In acest sens, prin strategia programului sunt asumate o serie 6 de obiective specifice regionale
(OSR) care contribuie la OP ale UE pentru 2021–2027, precum si la implementarea obiectivelor de
dezvoltare durabila ale ONU (4, 5, 7, 8, 9, 10, 11,17).
OSR 1 - Creşterea capacităţii de CDI si a competitivitatii întreprinderilor

Cercetare, dezvoltare și inovare
Conform RIS 2021, indicele regional de inovare este de 16,7 (locul 240 la nivel european), Regiunea SVO
fiind încadrată în categoria inovatorilor emergenți. Ecosistemul de CDI din regiune este insuficient
dezvoltat si slab finantat avand doar 0,2% cheltuieli CD din PIB (1 euro/locuitor).
Performanțele regiunii în ceea ce privește inovația sunt slabe, IMM-urile nu inovează intern si nu au
capacitate de cercetare. Inovarea de produs/proces/ organizațională și de marketing este mult rămasă în
urmă, in regiune se inregistreaza cel mai mic număr de întreprinderi inovative din tara (81 de firme, 2%
din totalul national, date din 2018).
Din cele 70 de firme care desfășoară activitati de CD, 46 sunt în județul DJ, 11 în județul VL, 6 în județul
GJ, 4 în judetul MH, 3 în județul OT. Ponderea inovatorilor firme mici este mai redusa fata de cea la nivel
national (52% fata 72%), majoritatea inovatorilor, desi foarte putini, sunt firme medii si mari.
Conform RT 2019, investițiile private ar necesita o îmbunătățire calitativă avand in vedere faptul ca sunt
orientate preponderent către nevoile de înlocuire și extinderea capacității și mult mai puțin către
dezvoltarea de noi produse sau servicii.
EN 8 EN
Marile intreprinderi cu capital strain nu deruleaza activitati de cercetare in regiune, astfel incat inovarea nu
se difuzeaza pe lanturile valorice locale.
Cercetarea joacă încă un rol redus în dezvoltarea regiunii, transferul rezultatelor si aplicarea lor în
economie făcându-se lent și cu dificultate. In regiune exista doar 3 institute nationale de cercetare, 3
entitati de TT, 3 universitati publice care desfasoara activitate de cercetare si detine statiuni didactice de
cercetare.
Politica regionala asumata prin RIS3 SV sustine cu prioritate dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor
între actorii ecosistemului (intreprinderi, universități, organizații CDI). Astfel, se creează premisele pentru
îmbunătățirea capacității IMM-urilor de a-și îndeplini obiectivele de crestere a competitivitatii si
introducerea inovarii prin transfer tehnologic .
Probleme identificate: nr. mic de IMM care desfasoara activitati de CDI, colaborarea limitată dintre
sectorul de afaceri regional și organizațiile publice de cercetare.
În domeniul CDI, principalele provocări ale regiunii vizeaza:
 structurarea și consolidarea ecosistemului regional de inovare;
 adaptarea competentelor la domeniile RIS 3 si la tranzitia industriala.
Pentru a adresa provocarile identificate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere:
 consolidarea legăturilor organizațiilor publice de cercetare cu piața;
 dezvoltarea capacitatii de CDI in IMM, inclusiv prin transfer tehnologic;
 dezvoltarea competențelor pentru susținerea durabilă a performanței economice în sectoarele de
specializare inteligentă.
Antreprenoriat și IMM-uri
In ceea ce priveste mediul antreprenorial, principalele probleme identificate vizeaza nivelul scăzut de
competitivitate și productivitate al firmelor din regiune. In Regiunea SVO sunt înregistrate 43.764
unități locale active (date 2019), reprezentand numai 7,2% din totalul national, astfel că regiunea ocupă
ultimul loc din tara.
IMM-urilor existente în regiune sunt concentrate în județele DJ, VL, OT. Cele mai numeroase sunt
microîntreprinderile (39.285), urmate de întreprinderile mici (3.754) și întreprinderile
mijlocii (588). Regiunea SVO participa cu o pondere de 5,89% în cifra de afaceri la nivel național (2019)
și se află pe ultima poziție între regiunile României.
La nivelul Regiunii, exista 7 parcuri industriale, din care doar 4 sunt functionale (3 au statut de parc, dar
sunt nefunctionale din lipsa de fonduri) si 6 incubatoare. Consultările au evidențiat interesul crescut din
partea autoritatilor publice locale pentru atragerea si dezvoltarea firmelor, inclusiv prin infrastructuri
dedicate. Sprijinul financiar pentru structurile de afaceri va fi directionat catre stimularea de incubatoare/
parcuri industriale în beneficiul IMM-urilor, pe domeniile RIS.
IMM-urile se confrunta cu provocari privind accesibilitatea scazuta catre piata, dependenta fata de
anumite sectoare si un ecosistem antreprenorial si de inovare imatur, transformarea industrială a
regiunii;
Pentru a adresa provocarile identificate, se au în vedere:
 sprijinirea investitiilor productive, care sa îmbunătățească performanța microintreprinderilor si
IMM-urilor, să le crească reziliența și să le faciliteze tranzitia catre o crestere inteligentă si
imbunatatirea competitivității;
 dezvoltarea competențelor pentru angajati;
 sprijinirea infrastructurilor de afaceri, care să sprijine IMM-urile și să le faciliteze integrarea în
ecosistemul antreprenorial.
EN 9 EN
OSR 2 - Accelerarea transformării digitale
Regiunea SVO inregistreaza valori modeste în ceea ce priveste utilizarea internetului (numai 62% dintre
adulți accesează internetul zilnic, sub media națională de 69%). De asemenea, 13% nu folosesc deloc
internetul (Eurostat, 2021), iar 31% nu au folosit niciodată un computer (Eurostat, 2017).
Nivelul de digitalizare a serviciilor publice locale în regiune este scăzut, un numar mic de servicii
publice electronice depăsind nivelul 2 de sofisticare digitală. Această problemă afectează toți cetățenii,
dar și mediul privat și administrația, poziționând regiunea pe ultimele locuri în Europa. Printre cauze se
numără lipsa fondurilor pentru infrastructura adecvata și pentru asigurarea mentenantei, dar si nivelul
scazut de competente TIC.
Ponderea persoanelor care utilizează serviciile de e-guvernare este foarte scăzută (9%). În 2021, in
regiune, doar 14% dintre cetateni au interactionat online cu autoritatile, iar 9% au facut-o pentru a
transmite formulare completate (Eurostat).
Nivelul de digitalizare al mediului privat este încă insuficient dezvoltat pentru a răspunde creșterii rapide a
nevoilor din acest domeniu. Conform DESI, cheltuielile IMM din RO cu digitalizarea sunt de 10 ori mai
mici decat in statele din vestul Europei: 23% din intreprinderi fac schimb electronic de informatii, in timp
ce doar 8% utilizeaza platformele de comunicare sociala (media UE fiind 25%). Pandemia a crescut
semnificativ prezenta online a intreprinderilor si a demonstrat potentialul acestora, dar totusi, doar 6% din
IMM-uri isi vand produsele online in afara tarii, comparativ cu o medie a UE de 8%.
Principalele probleme identificate: fragmentarea sistemului informatic al administrației, lipsa de
sofisticare a serviciilor publice, rezultate slabe în ceea ce privește aplicarea solutiilor inteligente in
domeniile gestionate de administratia publica, digitalizarea insuficienta la nivelul întreprinderilor.
Provocare: integrarea tehnologiilor digitale în activitatea cetățenilor, a întreprinderilor și a administrației
publice.
In urma procesului de consultare s-au conturat nevoile de digitalizare a activității legate de furnizarea
serviciilor publice si de sustinere a implementarii solutiilor smart, pentru a crește eficiența operațională, a
împărtăși informații cu publicul și a îmbunătăți calitatea serviciilor. S-a evidentiat nevoia IMM-urilor de
a-și dezvolta prezenta în mediul digital. Creșterea prezentei administrației publice și a firmelor în mediul
digital va avea un impact pozitiv asupra activitatii online a cetatenilor.
Pentru a adresa in mod eficient provocarile identificate, se are în vedere:
 Sprijinirea interventiilor pentru furnizarea de servicii digitale pentru cetateni si mediul de afaceri,
servicii publice digitale noi sau semnificativ imbunatatite;
 Sprijinirea digitalizarii IMM-urilor, sustinerea si dezvoltarea produselor si serviciilor digitale;
OSR 3 - Reducerea emisiilor de carbon prin promovarea eficientei energetice, dezvoltarea

infrastructurii verzi și imbunatatirea transportului public urban
Eficiența energetică a clădirilor
În Regiunea SVO eficiența energetică este redusă, aceasta generand consumuri de energie
nesustenabile. Fondul rezidențial din regiune reprezintă 10,5% din totalul national (INS, 2020) si este
constituit din 961.643 locuințe din care 43,7% (420.247) sunt localizate în mediul urban. Majoritatea
locuințelor sunt în clădiri de tip bloc, care au in medie 40 de apartamente.
Din totalul locuințelor existente în regiune, 91,46% sunt construite înainte de 1990 cand nu existau
standarde de eficienta energetica si au o performanta energetica scazuta (150-400 kWh/mp/an, conform
ROENEF). Remedierea acestei situații este afectată de lipsa resurselor financiare care determină
proprietarii (persoane fizice) să nu dorească să investească în măsuri de eficiență energetică, iar decizia de
intervenție asupra clădirilor multifamiliale trebuie luată cu acordul majoritatii proprietarilor, ceea ce
produce dificultăți suplimentare.
În România, 10% din populație este afectată de săracie energetică (INS, 2020), peste media UE de 8,2%
(Eurostat). În regiunea SVO 26,7% dintre gospodării nu au putut efectua la timp unele cheltuieli legate de
EN 10 EN
întreținerea locuinței (54,3% dificultăți cu plata pt. apă, gaz căldură, 60,4% dificultăți cu plata energiei
electrice) iar 12,4% fac față cu mare dificultate cheltuielilor curente. In 2020, 12% din gospodăriile din
regiune nu și-au putut permite menținere unei temperaturi adecvate în locuință (INS).
Costurile energetice ridicate precum și veniturile mici ale unor categorii de locuitori care nu-și permit
servicii energetice de bază care să le garanteze un nivel de trai decent, determină în continuare existența
consumatorilor vulnerabili. Tendițele privind evoluția globală a sectorului energetic determină nevoia de
măsuri urgente pentru protejarea acestora, în condițiile în care prețurile la energie vor continua să crească.
Sectorul clădirilor publice este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie, iar acest lucru se
datorează structurii consumului mediu de energie, care reprezintă aproximativ 70% din consumul total de
resurse energetice. Autoritățile si institutiile publice sunt utilizatori majori ai energiei, gestionând clădirile
administrației, spitale, școli, iluminat public și alte cladiri publice. Principala problema identificata o
constituie consumul de energie ridicat în clădiri publice.
Sustinerea programelor de renovare a cladirilor publice si rezidentiale reprezinta principala
provocare regionala in vederea cresterii eficientei energetice. Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o
provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi a creșterii continue a costurilor cu energia, dar și din
punctul de vedere al schimbărilor climatice, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pentru a adresa această provocare, se are în vedere:
 imbunătățirea eficientei energetice a cladirilor din sectorul public si rezidential, în special pentru
consumatorii vulnerabili.
Infrastructura verde
În Regiunea SVO, spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 2.754 ha, reprezentând 10% din totalul
naţional (26.905 ha) al acestei categorii de terenuri. Suprafetele verzi neconservate si degradate din
mediul urban afecteaza grav calitatea mediului si nu contribuie intr-o maniera corespunzatoare la
reducerea poluarii.
In regiune, exista 43 de parcuri urbane (Urban Atlas, BM), cele mai mari suprafețe de spaţiu verde pe cap
de locuitor erau la Craiova (28 mp), spre deosebire de Tg. Jiu (6,22 mp) si Turnu Severin (6 mp).Spațiile
urbane verzi nu corespund nevoilor și așteptărilor locuitorilor, aproximativ 48% din cetateni s-au declarat
mai degraba mulțumiți de calitatea spațiilor verzi, precum parcurile și grădinile din orașe, fiind
insuficiente și la distanță de zonele rezidențiale (în cartiere), în centrul orașelor.
In cadrul POR 2014-2020 au fost contractate doar 9 proiecte care au vizat actiuni de reconversie
funcțională și/sau reutilizarea unor terenuri și suprafețe abandonate și neutilizate din interiorul orașelor și
transformarea lor în spatii publice verzi, zone de agrement, dar spaţiul verde în mediul urban este slab
amenajat si conservat. Alocarea de fonduri suficiente pentru proiecte de conservare a naturii la nivel
regional ramane in continuare o provocare.
Probleme identificate: infrastructura verde de o calitate precara, biodiversitate redusa a spatiilor verzi
existente si spatii verzi insuficiente
Suprafetele verzi neconservate si degradate din mediul urban afecteaza grav calitatea mediului si nu
contribuie intr-o maniera corespunzatoare la reducerea poluarii.
 conservarea si restaurarea spatiilor verzi.
Transport public
Transportul public local la nivelul regiunii este utilizat preponderent în municipiile mari, dar acesta
este încă la un nivel destul de redus. Doar 18% din locuitorii Craiovei utilizează în mod obișnuit
transportul cu autobuzul sau tramvaiul, iar alte orase din regiune inregistreaza cote si mai mici:
(Targu Jiu – 14%, Slatina, Caracal 10%, Drobeta Turnu-Severin 7%, Bailesti 6%) (BM, 2020).
Problemele sunt legate de atractivitatea scăzută a transportului public, dată de parcul de mijloace de
EN 11 EN
transport public uzat fizic si insuficient, infrastructura de mobilitate neadaptata la nevoile si cerintele
actuale, lipsa conexiunilor dintre centru și periferie, în special catre zonele periurbane noi. Unele orase nu
au servicii de transport public local. Infrastructura pentru biciclete este redusa, în general neregulată, nu
formează o rețea unitară și este de multe ori prost întreținută.
Principalele provocari sunt legate de conectarea și extinderea sistemului transportului public urban și
peri-urban în corelare cu noile direcții de dezvoltare urbană și cele de expansiune teritorială; realizarea
unor conexiunilor intermodale care sa eficientizeze transportul public de persoane, continuarea
investițiilor în infrastructuri durabile de transport, care să crească calitatea, și siguranța rutieră a rețelelor
de transport de la nivelul zonelor urbane funcționale din regiune.
 dezvoltarea sistemului de transport public urban sustenabil.
Finantarea proiectelor pentru mobilitate urbana este conditionata de existenta PMUD, instrument de
planificare strategica teritoriala prin care este corelata dezvoltarea spatiala a localitatilor cu nevoile de
mobilitate si transport ale persoanelor si marfurilor.
OSR 4 - Creșterea mobilitatii si conectivitatii prin dezvoltarea unei infrastructuri de transport

rutier moderne;
Conectivitate regională
Una din cauzele existenței decalajelor de dezvoltare inter şi intra-regionale este accesibilitatea
limitată la rețeaua TEN-T. In Regiunea SVO nu exista nicio autostrada, conectivitatea si
accesibiliatea realizandu-se preponderent prin intermediul retelei de drumuri judetene si comunale, ce
reprezinta 81 % din reteaua rutiera a a regiunii. Starea tehnică a rețelei publice de drumuri este în general
nesatisfăcătoare, doar 46,74% din drumurile judetene fiind modernizate (date 2020).
Lipsa unei infrastructuri adecvate scade siguranța în trafic si crește semnificativ riscul de producere a
accidentelor rutiere. Regiunea este pe locul 3 în RO în ceea ce privește numărul deceselor din accidente de
circulație rutieră (102 decese/1 mil loc), in conditiile in care valorile din RO sunt cu mult peste media UE
(96 decese/1 mil loc in RO fata de 51 decese la 1 mil loc media EU, date 2019).
Lipsa unei infrastructuri adecvate este una dintre principalele cauze ale acestui fenomen îngrijorător.
Totodata, deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul
teritoriului, slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane, trafic de tranzit ridicat la
nivelul a numeroase localităţi, blocaje în trafic.
Analiza PDR 2021-2027 a identificat existența unor zone compacte în regiune care nu au conectivitate
directă sau indirectă cu rețeaua TEN-T.
Pentru a asigura o abordare strategica la nivelul regiunii in ceea ce priveste drumurile judetene au fost
utilizate criterii de prioritizare care au vizat: conectivitatea directa/indirecta cu reteaua TEN-T, impactul
asupra dezvoltarii economice, deservirea unui numar cat mai mare de persoane. CDR a aprobat lista
proiectelor de infrastructura rutiera de interes judetean.
Pentru a îmbunătăți conectivitatea, programul va promova dezvoltarea unei rețele sustenabile de transport,
prin investiții în infrastructura pentru transportul rutier, inclusiv măsuri de siguranta a circulatiei.
Mobilitate sustenabila la nivel local

Majoritatea oraselor si municipiilor sunt traversate de drumuri europene și naționale, structura de
mobilitate depinde în mare măsură de bulevardul principal al zonei centrale, fără a exista
alternative de trasee bine conectate, care să facilitate tranzitul, prin ocolirea zonei centrale a
orașului.
Deficitul de infrastructură afecteaza transportul public din orașe, se reflectă într-o mobilitate redusă, trafic
de tranzit ridicat, timpi mari de așteptare in trafic, numar crescut de accidente, poluare. Studiile de trafic și
planurile de mobilitate urbană durabilă indica nevoia masurilor de fluidizare a traficului in zonele
EN 12 EN
congestionate, dezvoltarea zonele intermodale, cresterea sigurantei traficului, imbunatatirea calitatii
aerului.
Principalele provocari regionale în materie de conectivitate corespund provocărilor prezentate în RT al CE
pentru anul 2019, ce evidențiază faptul că în România, calitatea scăzută a infrastructurii de transport
afectează timpul de transport și limitează mobilitatea forței de muncă. Aceste provocări sunt semnalate și
în RT al CE pentru anul 2020 care indică progrese mici în ceea ce privește investițiile în infrastructuri
durabile de transport.
Probleme identificate: infrastructura rutieră regională insuficient conectată la rețeaua TEN-T,
accesibilitate si conectivitate scazuta, mobilitate limitată, siguranță redusă a traficului
Ca răspuns la problemele si provocarile identificate, se au in vedere:
 Îmbunătățirea conectivității directe sau indirecte cu reteaua TEN-T
 Îmbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T;
 Solutii de descongestionare a traficului in zonele urbane aglomerate;
OSR 5 - Promovarea incluziunii prin asigurarea conditiilor optime in educatie si sprijinirea

infrastructurilor dedicate copiilor si tinerilor;
In regiune, functioneaza 720 unități de învățământ (11% din totalul national), 44% (315) în mediul urban
și 56% (411) în mediul rural (date din 2020).
Populația școlară cuprinde 312.016 persoane (cu 18,2% mai puțin decât în anul 2011) repartizată astfel:
43,3% primar și gimnazial, 21,7% liceal, 14,7% preșcolar, 0,41% antepreșcolar, 3% IPT, 4,87%
postliceal, 9,93% învățământ superior. Număr total de elevi aparținând grupurilor dezavantajate, înscriși în
învățământul preuniversitar, nivel preșcolar, primar, gimnazial și liceal/IPT la nivel regional, era de 21059
persoane, din care 16496 elevi aparținând etniei rroma și 4563 elevi cu dizabilități si alte nevoi speciale.
Tipurile de probleme prezente în regiune sunt diferite. Pe de o parte, școlile secundare și din mediul urban
sunt supraaglomerate, aprox. 24% dintre elevii din aceste unități fiind expuși acestui fenomen. Sunt
afectate peste 60% în unitățile de învățământ din GJ și VL, 40-60% în DJ și MH si între 20-40% în OT.
(SMIE 2017-2023).
Spaţiile si dotarile sunt în general precare, mai ales în ceea ce privește laboratoarele (2370 unitati) si
atelierele scolare (448), ceea ce afectează calitatea actului de educație. Majoritatea cladirilor nu sunt
accesibilizate corespunzator nevoilor persoanelor cu dizabilitati. Scolile din zonele marginalizate, afectate
de sărăcie și cele din mediul rural sunt cele mai expuse.
Rata de abandon scolar este semnificativ mai ridicata decat media UE, fiind mai accentuata in zonele
rurale (23%) si in randul populatiei rome (EC Monitoring Report). Acesta este o provocare structurala
pentru sistemul de educatie. In acest context, prin PNRR se va sustine o ampla reforma si se va
implementa o schema de finantare pentru reducerea abandonului scolar pentru 2500 de scoli.
Nevoile de investiții în învățământul profesional si tehnic (IPT) cat si din invatamantul superior din
regiunea SVO se referă în principal la calitatea, relevanța și eficiența educației, fiind concentrate către
îmbunătățirea condițiilor de predare și învățare, precum si catre adaptarea la cerintele pietei muncii,
inclusiv îmbunătățirea accesului la o educație incluzivă de calitate, în instituții nesegregate, inclusiv
pentru romi, elevi cu dizabilități etc. Astfel, exista o nevoie de modernizare a spatiilor de invatamant,
laboratoare, centre de simulare si de evaluare unitara a studentilor, a altor infrastructuri necesare
procesului de invatamant precum și dotarea acestora cu echipamente moderne, complementar fata de
interventiile in IPT finantate in PNRR.
Probleme identificate: infrastructura precară si dotarea insuficientă și inadecvată cu echipamente,
rata ridicata a elevilor în risc de abandon școlar, supraaglomerarea spatiilor.
Pentru a adresa problemele existente, intervențiile prevăzute în cadrul OSR 5 vor contribui la consolidarea
sistemului de învățământ, la reducerea disparităților teritoriale, creșterea oportunităților de educație pentru
grupurile vulnerabile, la reducerea abandonului școlar și a excluziunii sociale. Toate investițiile vor
EN 13 EN
respecta principiile desegregării și nediscriminării, concentrându-se pe promovarea accesului la servicii
incluzive în educație.
Pentru a adresa problemele existente, se are în vedere:
 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru învățământul preuniversitar, IPT si pentru
invătămantul tertiar;
OSR 6 - Dezvoltarea integrata si valorificarea patrimoniului cultural si turistic

Mediul urban din regiune concentreaza aproximativ 50% din populația regiunii, în cele 40 de unitati
administrativ teritoriale (UAT), din care: 5 municipii resedinta de judet, 6 municipii si 29 de orase.
Transformarile in dinamica urbana recentă impun nevoia dezvoltării infrastructurii urbane și adaptării
acesteia la nevoile locuitorilor.
Orașele se confrunta cu nevoi și provocări complexe care influenteaza calitatea vietii, pornind de la
conectivitate, mobilitate urbana, aglomerari in trafic, calitatea aerului si a mediului, spații publice
degradate, insuficienta punere in valoare a patrimoniului cultural.
Calitatea vietii in mediul urban este afectata de slaba echipare a spatiilor publice, de supraaglomerare, in
special in cartierele de blocuri, si de lipsa spatiilor/cladirilor cu functiuni culturale si de agrement, a
locurilor joaca, a trotuarelor, parcarilor rezidentiale. Locuitorii regiunii prezintă un grad de mulțumire
situat doar între 55% - 65% vizavi de calitatea mediului urban.( Eurobarometrul UE)
Valorificarea patrimoniului cultural și al potentialului turistic poate contribui în mod eficace la
dezvoltarea economică și socială a regiunii și la îmbunătățirea calității mediului urban. Regiunea dispune
de un patrimoniu cultural valoros, cu 3.322 monumente istorice (INP). Dintr-un total de 391 monumente
clasificate categoria A, aproximativ 239 sunt amplasate in mediul rural. Starea majorității monumentelor
este nesatisfacatoare, iar calitatea siturilor de patrimoniu cultural, a ofertei culturale și a activităților
conexe este slabă.
O resursa importanta pentru regiune o reprezinta turismul, atat pentru cele 13 statiuni turistice,
(din care 6 se regasesc in mediul rural), cat si pentru alte zone din regiune. Potentialul acestora este
insuficient valorificat din cauza starii precare sau a lipsei infrastructurii publice de turism si a
alternativelor de petrecere a timpului liber.
Probleme identificate: (1) areale urbane si spatii publice degradate, (2) starea precară a
patrimoniului cultural, (3) valorificarea insuficientă a potentialului turistic.
Ca răspuns la provocarile identificate, se au in vedere următoarele:
 Îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea fizică a spațiilor publice urbane;
 Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural si dezvoltarea de servicii
culturale in mediul urban;
 Dezvoltarea infrastructurii de turism si activelor turistice publice.
Refacerea spațiilor urbane, revitalizarea și valorificarea patrimoniului cultural și susținerea

turismului vor contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, la creșterea atractivității
orașelor. Intervențiile în patrimoniu și turism din mediul rural vor genera oportunități economice și
locuri de muncă, îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor din regiune.
Abordarea urbana la nivelul PR SV Oltenia

Localitatile urbane, in special cele mari, sunt motoare ale dezvoltarii socio-economice, reprezentând
centre de cunoaștere și surse de creștere și inovație. Diversele dimensiuni ale vieții urbane - economică,
socială, culturală și de mediu - sunt strâns legate între ele, iar succesul în materie de dezvoltare urbană
poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. Se va avea in vedere asigurarea
complementaritatii cu masurile sociale.
EN 14 EN
PR SVO susține dezvoltarea teritoriala integrata pentru a aborda într-un mod mai eficace provocările
economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, inclusiv zonele
urbane funcționale, printr-o alocare dedicata la nivelul a 3 OS, reprezentand aproximativ 30% din
anvelopa financiara a programului.
Sprijinul care vizează zonele urbane va lua forma unui Instrument: Investitii teritoriale in strategii
urbane care va beneficia de alocare financiara din OS b(vii) – infrastructura verde, OS b(viii) - mobilitate
urbană durabilă și OS e(i) - regenerarea urbană și infrastructura de turism, patrimoniu și cultura din zonele
urbane).
Instrumentul se va operationaliza printr-o strategie de dezvoltare teritoriala (SDT/SIDU), care va cuprinde
minim: zona geografică vizată, analiza nevoilor și a potențialului zonei, inclusiv a interconexiunilor
economice, sociale și de mediu, descriere a unei abordări integrate, a implicării partenerilor, lista de
proiecte, sursele de finantare. Responsabilitatea elaborarii, implementarii, monitorizarii si evaluarii
strategiei, precum si a prioritizarii proiectelor este in sarcina APL.
AM SVO are responsabilități in furnizarea unei metodologii privind principiile dezvoltarii urbane si
asigurarea mecanismului de guvernanta, in aplicarea criteriilor de selectie a strategiilor si in selectarea
proiectelor integrate. Totodata, AM va oferi un tratament egal autorităților relevante și potențialilor
beneficiari prin implementarea măsurilor de asistență tehnica cu scopul de a asigura o capacitate
administrativă, tehnică și financiară solidă a APL. AM va urmari respectarea cerintelor din metodologie.
AM va evalua abordarea integrata la nivelul strategiilor,va verifica conformitatea cu dispozițiile RDC
si va evalua calitatea strategiilor, in baza unor criterii de evaluare (maturitatea, abordarea integrata –
modul in care proiectele propuse spre finantare sunt complementare cu alte proiecte din strategie,
relevanța pentru obiectivele PR, etc). AM va stabili un prag minim de calitate pe care strategiile vor trebui
sa-l atinga (tip de selectie: primul venit, primul evaluat).
Principalele lectii invatate tin de dezvoltarea si implementarea unor scheme de finantare cat mai clare si
usor de implementat la nivelul beneficiarilor, limitarea poverii administrative, asigurarea de sprijin
constant beneficiarilor in vederea dezvoltarii si implementarii proiectelor, acestea fiind detaliate in anexa
la program.
Cadrul institutional propus are la baza de asemenea lecțiile învățate în perioadele de programare
2007-2013 si 2014-2020 (ghidurile solicitantului cu cerinte necorelate, mecanism de evaluare greoi,
ghiduri si proceduri modificate succesiv, intarzieri in achizitii publice).
Astfel, sistemul de management și control propus la nivel regional va fi format din:
-MIPE - rolul de Coordonator, are atribuții în asigurarea, realizarea, dezvoltarea și funcționarea sistemului
informatic.
-DGACP - organism contabil din cadrul MFP responsabil cu primirea fondurilor de la CE;
-AA - structură din cadrul CCR responsabilă cu efectuarea auditurilor de sistem, de operațiuni și a
conturilor,;
-ADR SVO - rolul de AM pentru PR;
-Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, prin Serviciul de Inspecție Fonduri-Europene
din cadrul MFP – în calitate de OI cu atribuții delegate pentru activitatea de constatare și sancționare a
neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene precum și respectarea prevederilor legale
în cazul identificării unor indicii în legătură cu săvârșirea unor posibile fapte de natură penală;
-CRP, organism consultativ care reunește și implică în procesul de planificare principalii actori cheie din
regiune într-un cadru larg partenerial și care participă la elaborarea și avizarea PDR SVO;
-CRI SVO, organism partenerial consultativ, care reunește și implică în procesul de planificare a RIS3
principalii actori cheie din regiune, membri ai Cvadruplu Helix care emit un punct de vedere științific cu
privire la RIS3 și la portofoliul de proiecte aferent;
-CM PR SVO, compus din reprezentanți ai autorităților publice și societății civile, este o structură de tip
EN 15 EN
partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic și care va analiza implementarea PR
SVO și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor.
În ceea ce privește e-coeziunea, potrivit prevederilor HG 936/2020, art. 4, alin. 1, lit. (j), MIPE, în
exercitarea rolului său de coordonator național, va asigura conformitatea cu articolul 69 alineatul (8) și cu
anexa XIV din CPR.
Prin urmare, prin PR SVO se va avea in vedere:

 Planificarea interventiilor care sa reflecte specificul si nevoile regionale
 Simplificarea procesului de depunere, evaluare si contractare a proiectelor
 Elaborarea ghidurilor in paralel cu programul
 Sustinerea capacitatii administrative a beneficiarilor si AM prin promovarea unui Plan de
capacitate administrativă la nivel regional.
Programul a parcurs evaluarea strategica de mediu (SEA) și evaluarea adecvata (EA); a fost
obținut avizul de mediu nr. 78/23.02.2022, emis de Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor.
Proiectele individuale vor parcurge procedura de obținere a acordului de mediu conform legii
292/2018; de asemenea, se vor respecta recomandările si masurile specifice din avizul de mediu care
este publicat pe site-ul www.adroltenia.ro.
Operațiunile selectate vor valorifica la maxim contribuția fondurilor europene, ținând cont de principiile
orizontale și de criteriile care să asigure neutralitatea climatică și imunizarea la schimbările climatice a
investițiilor în infrastructura finanțată, evitarea impactului negativ asupra mediului, reziliența climatică și
principiul „Eficiență energetică înainte de toate”.
AM va promova utilizarea strategică a achizițiilor publice pentru a sprijini obiectivele de politica,
beneficiarii vor fi încurajați sa folosească criterii relevante bazate pe calitate si costuri. Atunci când este
fezabil, considerentele de mediu (de ex. criteriile pentru achiziții verzi) și considerentele sociale, precum
și stimulentele pentru inovare vor fi încorporate în procedurile de achiziții publice. Beneficiarii vor fi
încurajați sa folosească soluții, proceduri si standarde cu impact redus asupra mediului).
Programul va încuraja investițiile care îmbină cu succes principiile durabilității, esteticii și incluziunii ale
inițiativei Noului Bauhaus european, cu scopul de a găsi soluții la provocările climatice.
AM va asigura respectarea principiilor orizontale ale reglementărilor europene privind egalitatea de șanse,
accesibilitatea persoanelor cu dizabilități și aplicarea principiului DNSH prin introducerea unor criterii de
selecție a proiectelor.
EN 16 EN
1. Programme strategy: main challenges and policy responses
Table 1
Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)
1. A more competitive and smarter Europe by RSO1.1. Developing and enhancing research and Conform RT pentru România (2019-2020)
promoting innovative and smart economic innovation capacities and the uptake of advanced ponderea intreprinderilor inovatoare din RO este
transformation and regional ICT connectivity technologies sub media UE, iar nivelul cheltuielilor efectuate de
mediul de afaceri în activitati CDI este în mod
constant scăzut. Sunt necesare investiții care să
conducă la creșterea performanței economice a și a
capacității de inovare a IMM-urilor, la creșterea
productivității acestora și internaționalizarea
afacerilor. Pe de altă parte, mediul de cercetare și
academic manifestă un interes deosebit și depun
eforturi susținute pentru intensificarea activităților
de CDI, mai ales a celor destinate întreprinderilor.
Totuși, din cauza legăturilor slabe dintre mediul de
afaceri și cel academic/de cercetare, rezultatele
activităților de CDI nu au produs beneficii
așteptate. Principalele puncte slabe ale
(eco)sistemului CDI din regiune vizeaza:
capacitatea limitată, dar și interesul redus pentru
inovare a IMM-urilor, slaba colaborare între
organizațiile CDI și mediul de afaceri, subfinanțare
cronică a sistemului CDI și alocare ineficientă a
resurselor. Dezvoltarea insufientă a infrastructurilor
de cercetare și transferul limitat al rezultatelor CDI
catre piata sunt principalele nevoi identificate in
procesul EDP/RIS. Dezvoltarea infrastructurii de
CDI în folosul IMM-urilor, este de natură să
consolideze legăturile dintre mediul de afaceri și
cel de cercetare și să încurajeze activitatea de
inovare în întreprinderi, demonstrându-le acestora
avantajele și beneficile și reducând costurile
EN 17 EN
proprii. Consolidarea relatiilor dintre mediul
științific și mediul de afaceri ar putea contribui la
adaptarea acestora la nevoile și așteptările
întreprinderilor. Se susține astfel intensificarea
activitătilor de CDI, garantand adaptarea si
implementarea rezultatelor CDI la nivelul
companiilor si transferul acestora către piată,
transformarea economică inteligentă și sustenabilă
a întreprinderilor.. Finantarea inovării in IMM-uri
in domeniile RIS identificate poate genera un
impact durabil. Obiectivul specific asumat
raspunde nevoilor de investitii identificate atat la
nivel regional in RIS 3, cat si In Raportul de Tară si
este in deplină concordantă cu OS FEDR: a (i),
pentru a aborda unele dintre problemele asociate.
1. A more competitive and smarter Europe by RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for Raportul de țară 2019 (Anexa D) precizeaza ca
promoting innovative and smart economic citizens, companies, research organisations and rezultatele României în ceea ce privește serviciile
transformation and regional ICT connectivity public authorities publice digitale și integrarea tehnologiilor digitale
de către întreprinderi sunt mult sub media UE.
Conform DESI 2021, România se situează pe
ultimul loc în ceea ce privește utilizarea serviciilor
digitale, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub
media UE (cu un punctaj de 21,5 fata de punctajul
UE, de 68,1) Din totalul persoanelor care au
accesat internetul în ultimele 12 luni, ponderea
celor care au interacţionat cu autorităţile sau
serviciile publice în scop personal a reprezentat
16% in comparatie cu media UE de 64%. Ponderea
celor care au interacţionat cu autorităţile sau
serviciile publice în scop personal a reprezentat
16,7%. În ceea ce privește serviciile publice
digitale pentru cetățeni și, respectiv, pentru
întreprinderi, România are un punctaj de 44
(mediaUE: 75) și 49 (media UE: 84).(DESI 2021)
EN 18 EN
Conform Noii Agende Digitale pentru Europa:
2020-2030, statele membre trebuie sa contribuie la
transpunerea aspiratiilor digitale ale UE prin
implementarea de masuri concrete pentru a se
asigura ca obiectivele sunt indeplinite. PR SV isi
propune sa contribuie la transformarea digitală a
întreprinderilor/ adoptarea tehnologiilor si
digitalizarea serviciilor publice. Zonele urbane sunt
motoarele economiei, dar și catalizatori ai
creativității și ai inovării în întreaga Uniune
Europeană. Astfel, este necesară digitalizarea
serviciilor publice locale, dezvoltarea/testarea de
noi servicii sau aplicații digitale în beneficiul
cetățenilor sau întreprinderilor. La nivelul
Strategiei PR a fost setat un obiectiv specific
privind sprijinirea transformării digitale a
economiei regionale și a domeniilor de interes
public si fructificarea beneficiilor sale pentru
cetățenii și întreprinderi. Acest obiectiv specific va
fi abordat prin intermediul Prioritatii 2.
1. A more competitive and smarter Europe by RSO1.3. Enhancing sustainable growth and Cresterea economică durabilă si imbunătătirea
promoting innovative and smart economic competitiveness of SMEs and job creation in standardului de viata al populatiei sunt determinate
transformation and regional ICT connectivity SMEs, including by productive investments de dezvoltarea competitivitătii economiei in
contextul provocărilor mondiale (globalizarea
economiei, deschiderea pietelor internationale,
schimbarile tehnologice rapide), provocări ce
trebuie sa fie transformate in oportunităti de către
mediul economic. Din analiza contextului
competitiv al economiei României, reiese că unul
dintre punctele vulnerabile ale economiei românești
derivă dintr-un ritm al transformărilor mai lent
decât cel necesar pentru ca România să depășească
statutul de țară mai puțin dezvoltată. Îmbunătățirea
capacității de inovare a economiei românești, prin
EN 19 EN
investiții tehnologice și internaționalizare și
implementarea mecanismelor economiei circulare,
vor contribui la creșterea gradului de
competitivitate. Documentul de Politică Industrială
al Romaniei a identificat ca prioritate: Produse
românești cu valoare adăugată ridicată, competitive
pe piața internă (UE) și internațională, un factor
determinant in acest sens, fiind investitiile in linii
tehnologice, active corporale. Manifestarea
modestă a spiritului antreprenorial, finanțarea
insuficientă a IMM-urilor și a mediului de afaceri,
a inovării și a transformării digitale a IMM-urilor,
dar și problemele cu privire la competitivitate și
accesul la piețe limitează dezvoltarea ecosistemului
antreprenorial din Regiunea SV Oltenia. Aceste
limitari pot fi eliminate printr-o serie de masuri
care sa sprijine cresterea competitivitatii IMM-
urilor prin investiții de modernizare tehnologică în
întreprinderi si dezvoltarea infrastructurii și
serviciilor structurilor de sprijin a afacerilor
regionale. La nivel regional, PDR SV Oltenia
sustine, prin Prioritatea 1 Cresterea competitivitatii
economice a regiunii, domeniul de interventie 1.2,
impulsionarea creșterii și competitivității IMM-
urilor.
1. A more competitive and smarter Europe by RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, Alegerea acestui obiectiv specific este justificată
promoting innovative and smart economic industrial transition and entrepreneurship prin perspectiva specializării inteligente si a
transformation and regional ICT connectivity operationalizarii actiunilor sustinute prin RIS SV
2021-2027. Interventiile sprijinite vor contribui la
perfecționarea personalului IMM-urilor, la
dezvoltarea competențelor în cadrul entităților
publice de CDI si a altor entități publice care
investesc în competențe pentru specializare
inteligentă, pentru tranziție industrială și
EN 20 EN
antreprenoriat, consolidarea capacitătii
administrative a actorilor implicati in procesul de
descoperire antreprenoriala la nivel regional, la
intensificarea eforturilor de valorificare a
sinergiilor și complementarităților dintre diverse
politici și instrumente ale UE care sprijină
cercetarea, inovarea și competitivitatea industrială.
Este necesar ca procesul de descoperire
antreprenorială să fie asigurat continuu și
implementat la nivel regional. În completarea
finanțărilor propuse in cadrul OS (i) si OS (iii) este
necesară asigurarea
formării/specializării/perfecționării profesionale,
pentru resursa umană implicată în activitățile
CDI/transfer tehnologic în cadrul infrastructurilor
CDI. De asemenea, se va avea în vedere
dezvoltarea unor competențe profesionale in ceea
ce priveste adoptarea tehnologiilor avansate.
2. A greener, low-carbon transitioning towards a RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing RT (2019) menționează necesitatea unor măsuri
net zero carbon economy and resilient Europe by greenhouse gas emissions suplimentare pentru a aborda performanța
promoting clean and fair energy transition, green energetică scăzută a clădirilor și pentru a stimula
and blue investment, the circular economy, climate renovarea clădirilor vechi în vederea asigurării
change mitigation and adaptation risk prevention eficienței energetice si promovării energiei din
and management, and sustainable urban mobility surse regenerabile la scară mică. Utilizarea
eficientă a energiei reprezintă o provocare din
cauza resurselor limitate, a creșterii continue a
costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere
al schimbărilor climatice. Clădirile sunt
responsabile pentru aproximativ 40% din consumul
final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu
efect de seră, iar aprox. 75 % dintre clădiri nu sunt
eficiente din punct de vedere energetic. Consumul
final de energie în clădiri reprezintă 42% din totalul
consumului final de energie, din care 34%
EN 21 EN
reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul
(aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice.
Sectorul public are o pondere a consumului de
energie de 19% din consumul total de energie
finală. (SNRT) Obiectivul general al României în
domeniul energiei este conturat prin PNIESC care
stabilește obiective, dar și politici și măsuri
aferente celor cinci dimensiuni ale Uniunii
Energetice. Prin implementarea masurilor de
eficienta energetica care vor conduce la reducerea
emisiilor, PR contribuie la pilonul - Economii de
energie si la pilonul - Înlocuirea combustibililor
fosili și accelerarea tranziției Europei către o
energie curată din cadrul Planul REPowerEU. PR
SVO răspunde eficient la angajamentele ambițioase
europene și naționale prin interventii in sectorul
public si rezidential, contribuind la obiectivele
Uniunii pentru 2030 pentru reduceri de emisii de
gaze cu efect de seră, energie regenerabilă,
eficiență energetică. Renovarea fondului existent
de clădiri, în vederea creşterii performanţei
energetice a acestora, reprezintă una dintre cele mai
semnificative şi strategice investiţii care poate fi
realizată. Intervențiile PR contribuie și la
diminuarea fenomenului de sărăcie energetică la
nivel regional, în linie cu prevederile Pactului
Ecologic European. În mod specific, alocarea
financiară pentru perioada 2021-2027 are în vedere
sprijinirea atingerii obiectivelor asumate de RO
prin pachetul “Energie curată pentru toți europenii”
la orizontul anului 2030: Promovarea eficienței
energetice și reducerea emisiilor de gaz cu efect de
sera
2. A greener, low-carbon transitioning towards a RSO2.7. Enhancing protection and preservation of Strategia UE pentru infrastructură verde
EN 22 EN
net zero carbon economy and resilient Europe by nature, biodiversity and green infrastructure, promovează dezvoltarea infrastructurii ecologice,
promoting clean and fair energy transition, green including in urban areas, and reducing all forms of oferind multiple beneficii și contribuind la o
and blue investment, the circular economy, climate pollution creștere durabila. În rapoartele de țară 2019 și
change mitigation and adaptation risk prevention 2020, s-a identificat necesitatea consolidării
and management, and sustainable urban mobility biodiversității, infrastructurilor verzi în mediul
urban și reducerea poluării. Acordul de la Paris
privind schimbările climatice, cat si politicile si
strategiile promovate de Uniunea Europeană acordă
o importantă deosebită cresterii suprafetei zonelor
verzi din orase, pentru reducerea emisiilor de
dioxid de carbon și a consumului de energie. În mai
2020, Comisia Europeană a adoptat o nouă
strategie cuprinzătoare privind biodiversitatea
pentru a readuce natura în viața oamenilor. Noua
strategie privind biodiversitatea abordează factorii-
cheie ai declinului biodiversității, și urmărește să
integreze considerațiile legate de biodiversitate în
strategia globală de creștere economică a UE.
Strategia propune, printre altele, stabilirea unor
obiective obligatorii pentru înverzirea orașelor, prin
ecologizarea zonelor urbane și periurbane. In
configurarea interventiilor pe acest domeniu in
cadrul POR, au fost luate in considerare obiectivele
prevazute in acesta strategie. La nivelul Regiunii
SV Oltenia, există disparități însemnate în ceea ce
privește dimensiunea și calitatea spațiilor verzi,
toate zonele urbane având însă nevoie de investiții
în domeniu. Conform Strategiei UE privind
biodiversitatea 2030, spațiile urbane verzi, de la
parcuri și grădini până la acoperișuri verzi și paduri
urbane, oferă o gamă largă de beneficii pentru
oameni. Acestea reduc poluarea aerului, apei și a
zgomotului, asigură protecție împotriva valurilor de
căldură și mențin o conexiune între oameni și
natură. In Strategia regională din PDR Sud-Vest
EN 23 EN
Oltenia 2021-2027, au fost prevazute actiuni
indicative pentru amenajarea de spatii verzi,
refunctionalizarea unor terenuri si suprafete
abandonate si neutilizate din interiorul oraselor si
transformarea in spatii verzi. Intervențiile PR vor
susține alinierea zonelor urbane din regiune la
obiectivele Strategiei UE privind infrastructurile
ecologice. Acest obiectiv specific va fi abordat prin
intermediul tipurilor de interventii din cadrul
Prioritatii 3 –“Eficienta energetica si infrastructura
verde”.
2. A greener, low-carbon transitioning towards a RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban SMSI stabileste pașii planificați pentru
net zero carbon economy and resilient Europe by mobility, as part of transition to a net zero carbon transformarea sistemului de transport al UE în linie
promoting clean and fair energy transition, green economy cu ambiția acordului European Green Deal. Pentru
and blue investment, the circular economy, climate a atinge obiectivele de neutralitate climatică,
change mitigation and adaptation risk prevention sectorul transporturilor din UE trebuie să si reducă
and management, and sustainable urban mobility emisiile de CO2 cu 90%. RT precizează că sunt
necesare investiții în toate orașele, care să facă
tranziţia de la traficul individual motorizat către
transportul sustenabil, ecologic şi nepoluant. De
asemenea, România trebuie să se alinieze
”Strategiei Europene pentru Mobilitatea cu emisii
scăzute de gaze de seră” (2016), prin care UE își
propune să reducă cu 60% emisiile rezultate din
transport, până în anul 2050, față de nivelul din
anul 1990. Pentru a contribui la această schimbare
sistemică, transportul public trebuie să devină o
alternativă durabilă si sustenabilă. In RSVO,
calitatea transportului public rămâne problematică,
în ciuda faptului că exista un sistem de transport
public in care au fost facute investitii in ultimii ani.
Atractivitatea transportului public local este
afectată de vechimea mijloacelor de transport, dar
și de frecvența redusă de circulație a acestora sau
EN 24 EN
de timpul lung alocat parcurgerii unui traseu (mai
ales în comparație cu autovehiculul individual).
RSVO se caracterizeaza si printr-o infrastructura
deficitară pentru utilizarea transportului ecologic și
interconectivitatea slab dezvoltată pentru toate
mijloacele de transport motorizate și nemotorizate
(terminale multimodale, parcări de tip park and
ride, etc). Documentele strategice referitoare la
dezvoltarea urbana durabila (SIDU si PMUD)
contin obiective legate de modernizarea si
imbunatatirea serviciilor publice de transport,
incurajarea utilizării transportului public și a celui
nemotorizat si dezvoltarea infrastructurii pentru
moduri de transport alternative. In PDR 2021-2027,
exista o prioritate dedicata Dezvoltarii urbane
durabile, Mobilitate urbana intermodala. Avand in
vedere nevoile existente la nivel regional,
interventiile referitoare la mobilitatea urbana se
subsumeaza acestui obiectiv specific. In plus,
obiectivul se află în concordanță cu RT, contribuie
la țintele Obiectivului 11 din cadrul SNDD 2030 și
asigură totodată și continuitatea strategică a POR
2014-2020 prin tipul de investiții sprijinite.
3. A more connected Europe by enhancing mobility RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, Infrastructura de transport rutier a RO este slab
climate resilient, intelligent and intermodal dezvoltată, subdimensionată și nu îndeplinește
national, regional and local mobility, including cerințele unei economii în creștere (RȚ 2019,). Una
improved access to TEN-T and cross-border din cauzele existenței decalajelor de dezvoltare
mobility inter şi intra-regionale este accesibilitatea limitată
la rețeaua TEN-T, inclusiv prin calitatea scăzută a
drumurilor de legătură. RT 2020 subliniaza faptul
ca, dotarea insuficienta și nemodernizata a
sectorului transportului constituie un obstacol în
calea integrării teritoriale la nivelul României și al
Europei, dat fiind că lasă anumite regiuni, printre
EN 25 EN
care și SV Oltenia, izolate. România se află sub
media europeană la sectorul infrastructură și
transport la toate criteriile de analiză privind
investițiile și infrastructura, conform celui mai
recent European Transport and Infrastructure
ScoreBoard (2019). Drumurile nationale si
judetene, în cea mai mare parte, traversează
localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste
sectoare, fapt ce îngreunează foarte mult deplasarea
și creste timpii de deplasare. În cazul municipiilor
și orașelor, se produce congestionarea traficului,
făcând dificilă implementarea unor măsuri de
mobilitate urbană durabilă. Având în vedere aceste
aspecte, în Strategia regionala din PDR Sud-Vest
Oltenia pentru perioada 2021-2027, prioritatea 2
prevede - Modernizarea si dezvoltarea
infrastructurii regionale Domeniul de interventie
2.1: Dezvoltarea de rețele transeuropene de
transport durabile, mobilitatea națională, regională
și transfrontalieră.
(https://www.adroltenia.ro/planul-de-dezvoltare-
regionala-2021-2027/ ) Din perspectiva priorităților
de dezvoltare regionale și locale, dar și datorită
faptului că o mare parte din aceste drumuri
județene traversează localitățile, în principal cele
urbane, au fost identificate o serie de investiții
prioritare la nivel regional care să asigure
conexiunea localităților la rețelele TEN-T și să
îmbunătățească accesibilitatea. Investițiile propuse
vor răspunde de asemenea si nevoilor evidențiate
prin Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră
2021-2030 Interventiile propuse in Prioritatea 5 -
Accesibilitate si conectivitate la nivel regional vor
contribui la atingerea obiectivului de dezvoltare a
unei mobilități regionale si de îmbunătățire a
EN 26 EN
accesului la TEN-T.
4. A more social and inclusive Europe RSO4.2. Improving equal access to inclusive and Analizele realizate în cadrul RȚ 2020 ilustrează că
implementing the European Pillar of Social Rights quality services in education, training and lifelong sistemul de învățământ se confruntă în continuare
learning through developing accessible cu provocări semnificative în ceea ce privește
infrastructure, including by fostering resilience for calitatea, îmbunătățirea accesului la educație
distance and on-line education and training incluzivă de calitate, în instituții nesegregate, în
special pentru romi si elevi cu dizabilități. OS
selectat răspunde provocărilor abordate în strategia
programului și recomandărilor din RȚ,
propunându-și să contribuie la construirea unui
sistem de educație mai accesibil, mai adaptat
nevoilor pieței muncii și mai incluziv, în instituții
nesegregate, în special pentru romi, elevi cu
dizabilități. Se înregistrează întârzieri în
modernizarea rețelei de școli și în optimizarea lor
astfel încât să se țină cont de principiul
invatamantului centrat pe elev, 10 % din școli fiind
supraaglomerate, în timp ce 58 % dispun de
capacități excedentare. Investițiile pentru educație
sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7 % din PIB
față de 4,7 %). Investițiile PR vor susține
implementarea PRAI 2016-2025, si sunt de
asemenea aliniate viziunii strategice stabilite în
SMIE 2018 – 2023. Analiza multidimensională a
educației subliniază nevoia semnificativă de a
investi în infrastructura educațională, profund
afectată de schimbările demografice, in principal
prin construirea/reabilitarea școlilor din mediul
urban și rural, o atentie deosebita fiind acordata
scolilor supraaglomerate precum si a celor
cartografiate prin Atlasul Comunităților
marginalizate si indicelui IRSE. Investițiile
insuficiente în infrastructura educațională
generează scăderea gradului de participare în toate
EN 27 EN
nivelurile de învățământ, a accesului și a calității
procesului de învățare in special pentru grupurile
dezavantajate. Nevoile de investiții în învățământul
profesional si tehnic (IPT) cat si din invatamantul
superior din regiunea SVO vizează în principal
calitatea, relevanța și eficiența educației, și
promovarea invatamantul centrat pe elev/student si
a activitatilor pe grupe si subgrupe mici.
Intervențiile propuse a fi finanțate prin Prioritatea 6
– “Educatie moderna si incluziva” vor oferi
posibilitatea adresării deficiențelor majore ale
sistemului educațional și ale pieței muncii, așa cum
au fost semnalate și în cadrul RT.
5. A Europe closer to citizens by fostering the RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive Una din prioritatile PDR Sud-Vest Oltenia este
sustainable and integrated development of all types social, economic and environmental development, dezvoltarea urbana durabila, prioritate care include
of territories and local initiatives culture, natural heritage, sustainable tourism, and masuri de reabilitare si dezvoltare a zonelor urbane
security in urban areas degradate. Totodata PDR identifica turismul si a
cultura ca o prioritate de dezvoltare, dat fiind
potenţialul turistic existent, dar insuficient
fructificat, în regiune. Rolul major al oraselor in
dezvoltarea teritoriala este subliniat in Agenda
2030 iar noua Carta de la Leipzig reafirma
importanta dezvoltarii urbane integrate.
Dezvoltarea oraselor pentru a deveni incluzive,
sigure si durabile este unul din ODD. Printre
masurile recomandate pentru atingerea acestui
obiectiv se numara consolidarea eforturilor de
protejare si pastrare a mostenirii culturale si
naturale, modernizarea cartierelor pentru crearea
unor zone favorabile incluziunii si durabilitatii,
asigurarea accesului la spatii publice sigure.
Activitatea turistică este concentrată în câteva
centre. Analizele realizate la nivel de UAT-uri si
cele din PDR au evidentiat starea de degradare a
EN 28 EN
unor spatii publice urbane, a patrimoniului cultural
si a infrastructurii de turism, ceea ce impiedica o
dezvoltare echilibrata a zonelor. Obiectivul specific
va contribui la dezvoltarea atractivității regiunii,
aliniindu-se cu documentele strategice la nivel
regional (PDR și Strategia de Specializare
Inteligentă). Cadrul de acțiune European pentru
patrimoniul cultural, menționează patrimoniul
cultural ca o resursă importantă pentru viitor, care
trebuie protejată, dezvoltată și promovată. Prin
sprijinirea investițiilor în infrastructura de turism și
patrimoniu cultural, acest obiectiv contribuie și la
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a
României 2030, Strategia Națională pentru
Dezvoltarea Turismului (2019), care vizează
valorificarea resurselor culturale și susținerea
turismului cultural pentru o mai bună protecție a
patrimoniului cultural, precum și SDTR, unde, se
consideră prioritară extinderea operațiunilor de
reabilitare a centrelor istorice ale orașelor, fapt ce
are un impact deosebit asupra peisajului urban.
5. A Europe closer to citizens by fostering the RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive Mediul rural din regiune se plasează, în mare
sustainable and integrated development of all types social, economic and environmental local măsură, în afara circuitelor economice si turistice,
of territories and local initiatives development, culture, natural heritage, sustainable decalajele de dezvoltare fiind evidente. Pornind de
tourism and security, in areas other than urban la nevoile identificate in PDR, se are în vedere o
areas abordare integrata a dezvoltării teritoriale din
mediul rural, prin susținerea diversificării
oportunităților în zonele rurale, prin valorificarea
patrimoniului cultural și natural, precum si a
infrastructurii turistice din statiuni. Strategia
Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României
2030, stabileste între priorități, Valorificarea
resurselor culturale specifice pe plan local prin
protejarea patrimoniului cultural, identității
EN 29 EN
culturale și îndeletnicirilor tradiționale (artizanale,
artistice, culinare); încurajarea dezvoltării în
continuare a agroturismului iar între țintele pentru
2030, Consolidarea eforturilor de protecție și
salvgardare a patrimoniului cultural și natural, a
elementelor de peisaj din mediul urban și rural. La
nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, conform datelor
oficiale publicate de Institutul National al
Patrimoniului în anul 2015, se regăsesc 239
monumente clasificate categoria A, amplasate in
mediul rural. Regiunea dispune de un cadru natural
deosebit și variat ceea ce reprezintă un potențial de
valorificare a turismului în cele 6 statiuni turistice
rurale. Pe baza analizelor dezvoltate in cadrul
strategiilor de dezvoltare si a PDR, monumentele
istorice si infrastructurile conexe atrag turisti si
vizitatori care contribuie la imbunatatirea
economiei locale, avand un rol determinant in
dezvoltarea economică și socială a comunităților
locale si la crearea de locuri de munca. Totodata,
interventiile in reabilitarea monumentelor vor
asigura cresterea atractivitatii zonei si conservarea
patrimoniului si a mostenirii culturale. Obiectivul
este în conformitate cu documentele strategice la
nivel regional (PDR 2021 – 2027) și contribuie la
asigurarea continuității strategice a POR 2014-2020
precum și la Strategia pentru cultură și patrimoniu
național.
* Dedicated priorities according to ESF+ Regulation
EN 30 EN
2. Priorities
Reference: Article 22(2) and point (c) of Article 22(3) CPR

2.1. Priorities other than technical assistance
2.1.1. Priority: P1. Competitivitate prin inovare si intreprinderi dinamice
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities and the uptake of advanced technologies (ERDF)
2.1.1.1.1. Interventions of the Funds
Reference: points (d)(i), (iii), (iv), (v), (vi) and (vii) of Article 22(3) CPR
RSVO se caracterizeaza printr-un ecosistem de cercetare si inovare fragmentat si ineficient: capacitate limitată de CDI (nr mic de entități, salariați și
cercetători), activitati de inovare reduse in IMM-uri, cerere slaba de cunoastere din partea acestora, insuficienta capacitate pentru comercializarea rezultatelor
CD obtinute in unitatile de cercetare, nivel scăzut de publicaţii ştiinţifice şi cereri de brevet, activitate de brevetare aproape inexistenta; legaturile dintre
educatie, cercetare si mediul de afaceri sunt slabe si conjuncturale.
În ceea ce priveşte cererea de CI, principalele provocări sunt reprezentate de necesitatea creşterii gradului de inovare, a capacității de transfer a rezultatelor
cercetării pe piaţă şi a capacității de absorbţie a inovării în firme.
In regiune, universitățile reprezintă jucători relativ noi în activitatea de CDI, activitățile de CD în mediul academic sunt neregulate și depind de finanțarile
obținute în cadrul diferitelor proiecte, iar capacitatea lor de a transfera rezultatele cercetarii în economie este încă redusă.
In 2020 erau 1114 salariați in sectorul CDI (2,46% din totalul național), din care 862 cercetători (3,07% din totalul național) in regiune, iar investiţiile private
în C&D sunt dintre cele mai scăzute între statele UE.
Toate actiunile sprijinite in cadrul acestei priorități vor viza domeniile RIS 3.Pentru a contribui la cresterea potentialului de CI al regiunii, in RIS 3 SVO
(aprobata in 01.10.2021) au fost selectate 5 domenii de specializare inteligenta: Sisteme de transport, Inginerie industriala și materiale, Agro-alimentar,
ITC si Digitalizare, Industrii creative si 2 domenii orizontale: Economia verde si Economia circulara. In plus, contextul generat de pandemie si de criza
energetica determina necesitatea dezvoltarii de solutii alternative la tehnologiile existente. In ceea ce privește prioritizarea proiectelor în domeniile S3,
aceasta va fi făcută prin mecanismul EDP, pe întreaga perioadă de implementare a programului pentru prima interventie si prin stabilirea de criterii calitative
pentru celelalte operatiuni.
În ciuda unei slabe culturi a inovării, mediul privat a arătat un interes în creștere pentru operațiunile POC dedicate întreprinderilor. Acest interes a fost
consolidat printr-un nou tip de acțiune ”parteneriate pentru transfer de cunoștințe” între organizații de CDI și IMM.
La definirea intervențiilor in cadrul OS 1.1, au fost luate in considerare o abordare mai adaptată a nevoilor IMM-urilor în ceea ce privește activitatea CDI si
transferul de tehnologie, implicarea părților interesate în EDP, guvernanța pe mai multe niveluri a S3, monitorizarea și evaluarea S3, accesul la finanțare; de
EN 31 EN
asemenea, AM are în vedere asigurarea unui mecanism coerent si clar de implementare, a tipurilor de investiții finanțate și a criteriilor de eligibilitate;
In cadrul acestui OS, vor fi finantate 3 tipuri de interventii, care sa raspunda in mod specific nevoilor ecosistemului de CDI, identificate in RIS3:
1. Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile

Interventiile au ca scop creșterea investițiilor în CD in folosul întreprinderilor, încurajarea inovarii în scopul creşterii performanței, rezilienței și transformării
inteligente și sustenabile a întreprinderilor, ținând seama de tendințele și provocările tehnologice și societale. In cadrul acestei interventii, vor fi sprijinite
activitățile de colaborare C&I dintre baza publică de cercetare și IMM-uri.
Interventiile in infrastructurile de CDI si TT vor include parteneriate intre mediul universitar / academic / autoritatile publice locale in colaborare cu IMM-
urile si vor putea include achiziționarea de echipamente sau tehnologii pentru a dezvolta produse și servicii inovatoare.
Proiectele vor fi prioritizate printr-un mecanism de descoperire antreprenoriala (EDP), pe baza nevoilor sectorului de afaceri sau a provocarilor
societale. Interventiile vor include obligatoriu si activitati de cercetare si inovare realizate de entitățile de cercetare (universități / institute de cercetare /
etc) in colaborare cu, si in folosul IMM-urilor, in vederea verificării si validării viabilității comerciale a rezultatelor cercetării.
Tipuri de activitati orientative:
 Dezvoltarea de noi departamente de CD (laboratoare/centre de CD etc.) în cadrul infrastructurilor de CDI si transfer tehnologic, însoțită obligatoriu de
dotarea acestora cu echipamente și instrumente de cercetare;
 Achiziția de echipamente și instrumente de cercetare în cadrul infrastructurilor de CDI si TT;
 Activități de cercetare și inovare în centre publice de cercetare, în învățământul superior și în centre de competențe, in colaborare cu întreprinderile;
 Activitățile orientative enumerate mai sus vor fi realizate de către entitățile din sectorul public de CDI in vederea realizării de activități de cercetare,
inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile;
2. Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare

Acest tip de interventie are ca scop încurajarea investițiilor private în CDI, creșterea numărului de IMM-uri care urmăresc introducerea inovării în activitatea
proprie prin proiecte care dezvoltă produse şi/sau procese sau tehnologii noi sau substanţial îmbunătăţite, în scopul producţiei şi comercializării, bazate pe
rezultate de cercetare.
Această acțiune se adresează IMM-urilor care isi doresc sa dezvolte capacitatea interna de CDI. Se incurajeaza valorificarea unor rezultate de
cercetare-dezvoltare, pentru dezvoltarea de procese, produse, tehnologii sau servicii.
 Dezvoltarea infrastructurilor proprii de CDI ale IMM-urilor, sprijinirea activităților de inovare (inclusiv inovare de proces și organizațională) aferente
domeniilor de specializare inteligentă la nivel regional (abordare pe lanțul valoric al inovării – activități CDI, valorizare produse/servicii) inclusiv
EN 32 EN
etapa de lansare în piață;
 Activități de cercetare aplicată și inovare, inclusiv cercetare industrială, dezvoltare experimentală și studii de fezabilitate, având ca obiectiv principal
punerea pe piață a unor produse și servicii inovatoare;
 Achiziţionarea de active necorporale, servicii de cercetare contractuala (intr-un procent limitat), ca activitate complementara in proiect;
3. Transfer tehnologic si inovare

Această acţiune se adreseaza IMM-urilor, cu scopul de a incuraja interactiunea acestora cu unitati de cercetare. Obiectivul interventiei este implementarea
transferului tehnologic, facilitarea valorificării comerciale și industriale a inovațiilor de către companii, prin apelarea la serviciile entităților de transfer
tehnologic si inovare sau a altor entitati de cercetare. Acest tip de proiecte presupune existenta unui rezultat de cercetare sau o tehnologie care urmeaza sa fie
dezvoltat/a sau adaptat/a la nevoile firmei, pregatirea pentru fabricatie.
Interventiile vor include procese de cercetare, dezvoltare si transfer tehnologic, cu accent pe economia cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe reziliență și
pe adaptarea la schimbările climatice, cărora li se va acorda prioritate.
 Cercetare-dezvoltare industrială, studii cu scopul introducerii în fabricație;
 Realizare şi testare modele experimentale, concepere şi testare produse, pilotarea si realizarea seriilor zero în vederea introducerii în fabricație
 Evaluare şi audit tehnologic;
 Certificare produs, teste, măsurători, analize de laborator;
 Asistenţă la aplicarea unor rezultate ale cercetării;
 Asistenţă pentru drepturile de proprietate industrială;
 Consultanţă pentru brevetare.
 Achiziţionarea de active necorporale şi corporale (utilaje, instalaţii şi echipamente) strict necesare pentru realizarea activităților de cercetare, ca
activitate complementara intr-un proiect;
In cadrul acestui OS, PR va operaționaliza mecanismul Marca de Excelenta (Seal of Excellence) ca sinergie cu HORIZON EUROPE (HE), în special
pentru proiectele depuse în cadrul Acceleratorului Consiliului European de Inovare (EIC) al HE, EIC Tranziție, acțiuni Marie Skłodowska-Curie
(MSCA) , Teaming și European Research Council (ERC), Proof of Concept. Sprijinul va fi acordat atat pentru beneficiarii publici cat si pentru
privati.
Pentru proiectele CDI, contribuția la ERA va fi operaționalizată ca si criteriu de selectie, prin acordarea de punctaj suplimentar; se va examina realizarea
temelor de tranziție dublă, mobilitatea cercetătorilor, știința deschisă, legătura cu misiunile și parteneriatele Orizont Europa, participarea la rețelele de
EN 33 EN
infrastructură CDI distribuite.
Pentru a asigura dezvoltarea integrata si sustenabila a capacitatii de inovare, prin intermediul OS (iv) se va acorda sprijin în domeniul dezvoltarii
competențelor angajaților atât a angajaților IMM-urilor cat si angajaților entităților de cercetare.
PR SVO 2021-2027 va contribui la agenda de politici a SER prin îmbunătățirea transpunerii rezultatelor CDI in economia regională.
Complementaritati: POCIDIF, POTJ, PNRR, Orizont Europa .
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul
PNRR.
The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR:
Principalele grupuri țintă vizate sunt:

- micro-intreprinderi, IMM ; entitati de transfer tehnologic, parcuri stiintifice si tehnologice, universitati, entitati de cercetare, parteneriate, organizații CDI,
autoritati publice;
- cercetătorii, studentii, doctoranzi și salariați implicați în activitățile de cercetare-dezvoltare.
Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation
Programul urmărește aplicarea principiilor orizontale privind egalitatea de șanse, incluziunea și nediscriminarea prin respectarea prevederilor naționale si
europene (Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare, condiție de eligibilitate pentru accesarea fondurilor.
AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), inclusiv a Comentariilor Generale ale
CRPD,respectarea principiilor orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea (bazata pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri,
dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală) și accesibilitate în toate etapele de programare și implementare.
Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul
ghidurilor solicitantului. Astfel, programul va asigura îndeplinirea acestor obiective la nivelul intervențiilor finanțate, prin includerea de condiții clare în
ghidurile solicitanților cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de discriminare, interzicerea
oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă.
EN 34 EN
Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR
Având în vedere necesitățile regionale precum și localizarea potențialilor beneficiari investițiile se vor realiza atât în mediul urban cât și în mediul rural. In
cadrul acestui OS, nu se vor utiliza instrumente teritoriale integrate.
La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost elaborata Strategia de Specializare Inteligenta, intr-un larg proces consultativ si prin utilizarea mecanismului de
descoperire antreprenoriala. Proiectele finantate in cadrul acestui OS vor fi in concordanta cu RIS SV Oltenia.
The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR
Acțiunile și intervențiile prevăzute sub acest obiectiv specific ating parțial și componenta interregională și transnațională prin participarea IMM-urilor și
organizațiilor CDI în structuri, parteneriate și programe de colaborare.
PR ține seama de posibilitatea prevăzută la articolul 63 alineatul (4) din RDC ca o operațiune să poată fi implementată în întregime sau parțial în afara unui
stat membru, inclusiv în afara Uniunii, cu condiția ca operațiunea să contribuie la obiectivele programului întreprins. Acțiunile indicative aferente
O.S.incurajeaza și proiectele inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele pot viza crearea de parteneriate și realizarea de
activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii
semnificative obiectivelor programului. Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de parteneri din regiunile Southern Region (Irlanda),
Eastern Slovenia (Vzhodna Slovenija), Basque Autonomous Community (Pais Vasco), Western Transdanubia (Ungaria), Region of Thessaly (Grecia)
relevanti pentru actorii regionali, în ceea ce privește furnizarea de servicii pentru digitalizare, inovare, transfer tehnologic, în domenii de specializare
inteligentă comune. De asemenea, au fost identificate, în cadrul platformei S3, regiuni care deruleaza proiecte de interes pentru regiune: Efficient and
Sustainable Manufacturing, avand ca lideri Lombardy (IT) și South Netherlands (NL) (Smart and adaptive manufacturing), Lombardy (IT), South
Netherlands (NL) și Tampere (FI) (Digital and virtual factory), Saxony (DE) și Norte (PT) (Energy-flexible and resource-efficient factory operation).
AM va sprijini actiunile de cooperare prin acordarea de punctaj suplimentar pentru proiectele care prevad actiuni de cooperare.
Activitățile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al SUERD 2021 – 2027, stabilite pentru Ariile prioritare 7 (acțiunea
3) și 8 (acțiunea 1). Intervențiile prevăzute sub acest OS sunt în concordanță cu Prioritatea 1 a programului Transnaţional Dunărea, fiind vizate elemente
cheie precum transferul de cunoștințe sau susţinerea inovării şi a specializării inteligente.
The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR
Pentru interventia Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile, forma de finanțare va fi sub forma de grant.
Serviciile de sprijin și activitățile de cooperare nu vor fi legate de o investiție comercială specifică, ci vor extinde capacitatea generală.
EN 35 EN
Pentru Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare, forma de finanțare va fi sub forma de grant. Numărul scazut de întreprinderi inovatoare necesita
investiții semnificative, cu o intensitate a grantului in functie de legislație.
Pentru Transfer tehnologic si inovare, forma de finanțare va fi sub forma de grant, pe baza unei scheme de minimis. Utilizarea granturilor este justificata de
faptul ca proiectele de transfer tehnologic includ in multe cazuri faze incipiente ale cercetării si inovării, aflate la distanta fata de punerea pe piață, iar
instituirea unui instrument financiar la nivel regional este dificil de realizat din perspectiva complexității activității de transfer tehnologic, dar si a alocării
financiare limitate.
2.1.1.1.2. Indicators
Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR and Article 8 ERDF and CF Regulation
Table 2: Output indicators
Priority Specific objective Fund Category of region ID Indicator Measurement unit Milestone (2024) Target (2029)
P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO01 Enterprises supported (of which: micro, small, medium, large) enterprises 8.00 115.00
P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO02 Enterprises supported by grants enterprises 8.00 115.00
P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO06 Researchers working in supported research facilities annual FTEs 49.00 49.00
P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO07 Research organisations participating in joint research projects Research organisations 0.00 4.00
P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO08 Nominal value of research and innovation equipment euro 823,529.00 8,235,294.00
P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO10 Enterprises cooperating with research organisations enterprises 0.00 24.00
Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

Table 3: Result indicators
Specific Category of Measurement Baseline or Reference
Priority Fund ID Indicator Target (2029) Source of data Comments
objective region unit reference value Year
P1 RSO1.1 ERDF Less RCR02 Private investments matching public euro 0.00 2021 18,695,482.00 sistemul de
developed support (of which: grants, financial monitorizare
instruments)
P1 RSO1.1 ERDF Less RCR03 Small and medium-sized enterprises enterprises 0.00 2021 84.00 sistemul de
EN 36 EN
developed (SMEs) introducing product or process monitorizare
innovation
P1 RSO1.1 ERDF Less RCR05 SMEs innovating in-house enterprises 0.00 2021 8.00 sistemul de
developed monitorizare
P1 RSO1.1 ERDF Less RCR102 Research jobs created in supported annual FTEs 0.00 2021 12.00 sistemul de
developed entities monitorizare
2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention
Reference: point (d)(viii) of Article 22(3) CPR

Table 4: Dimension 1 - intervention field
Specific Category of Amount
Priority Fund Code
objective region (EUR)
P1 RSO1.1 ERDF Less 002. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in small and medium‑sized enterprises (including private 11,000,000.00
developed research centres) directly linked to research and innovation activities
P1 RSO1.1 ERDF Less 004. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in public research centres and higher education directly 5,000,000.00
developed linked to research and innovation activities
P1 RSO1.1 ERDF Less 006. Investment in intangible assets in SMEs (including private research centres) directly linked to research and innovation 4,000,000.00
developed activities
P1 RSO1.1 ERDF Less 008. Investment in intangible assets in public research centres and higher education directly linked to research and 2,000,000.00
developed innovation activities
P1 RSO1.1 ERDF Less 010. Research and innovation activities in SMEs, including networking 13,500,000.00
developed
P1 RSO1.1 ERDF Less 012. Research and innovation activities in public research centres, higher education and centres of competence including 4,000,000.00
developed networking (industrial research, experimental development, feasibility studies)
P1 RSO1.1 ERDF Less 029. Research and innovation processes, technology transfer and cooperation between enterprises, research centres and 10,046,000.00
developed universities, focusing on the low carbon economy, resilience and adaptation to climate change
P1 RSO1.1 ERDF Less 030. Research and innovation processes, technology transfer and cooperation between enterprises, focusing on circular 2,000,000.00
developed economy
P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00
EN 37 EN
Table 5: Dimension 2 - form of financing
Priority Specific objective Fund Category of region Code Amount (EUR)
P1 RSO1.1 ERDF Less developed 01. Grant 51,546,000.00
P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00
Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus

P1 RSO1.1 ERDF Less developed 26. Other approaches - Cities, towns and suburbs 48,921,000.00
P1 RSO1.1 ERDF Less developed 28. Other approaches - Rural areas 2,625,000.00
P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00
Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes

Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension
P1 RSO1.1 ERDF Less developed 03. Gender neutral 51,546,000.00
P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00
* In principle, 40 % for the ESF+ contributes to gender tracking. 100 % is applicable when Member State chooses to use Article 6 ESF+
EN 38 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.3. Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs and job creation in SMEs, including by productive
investments (ERDF)
În RSVO se înregistrau 45.029 intreprinderi active (2020), in crestere anuala, fata de 2013, cand existau doar 36.516, din care 91% in categoria
microintreprinderilor, 7% in categoria intreprinderilor mici, 1% in categoria intreprinderi mijlocii și 0,1% in categoria intreprinderi mari (85 de unitati). Dj
are cea mai mare concentrare de întreprinderi (38% din totalul regional), urmat de Vl (19%), Ot și Gj (fiecare cu câte 17%) și de Mh (9%).
RSVO înregistrează performanțe slabe în ceea ce privește activitatea antreprenorială, situandu-se pe ultimul loc din țară în ceea ce privește numărul
întreprinderilor active nou create (10.706, 8% din totalul național, 2019). Majoritatea acestora sunt microîntreprinderi, având în medie 2,2 angajați și
desfășoară o singură activitate economică (doar 2,2% dintre întreprinderi desfășoară activități multiple, față de 6,5% la nivel național).
Numai 13,6% dintre întreprinderi fac investiții în primul an de la înființare, pondere apropiată de media națională (13,7%) dar mult diminuată față de valoarea
înregistrată în regiune în anul 2013 (22%). Ponderea întreprinderilor care supraviețuiesc la un an de la înființare este de 65,2%, apropiată de media națională
(66,2%).
Între dificultățile cu care se confruntă firmele noi se numără accesul limitat la credite (41%, față de 24,8% național), lipsa de tehnologie (19,6% față de 14%
național), lipsa clienților sau clienți care plătesc târziu (42,7%, față de 31,7 național). Ponderea celor care au dificultăți în accesarea materiilor prime este mai
redusă (7,1% față de 8,9% național). Firmele se confruntă cu dificultăți legate de concurența puternică (67,7%, față de 59,9% național) și de lipsa notorietății
(64,1%, față de 56% național).
În 2020, rata de ocupare a fortei de muncă din regiune s-a situat la 65,3%, pe locul 5 în clasamentul național (media națională este de 69,1%). Rata șomajului
rămâne cea mai ridicată din țară (5,5% față de o medie națională de 3,4%).
În RSVO, serviciile de sprijin pentru întreprinderi și antreprenori sunt limitate, ceea ce le îngreunează conectarea cu alți actori din mediul de afaceri.
Infrastructura de afaceri a regiunii Oltenia este formată din două parcuri industriale operaționale, un parc industrial greenfield și 5 incubatoare de afaceri. Alte
3 parcuri industriale nu sunt funcționale, cu toate ca au obținut statutul de parc industrial, nu au existat finanțări disponibile pentru operaționalizarea acestora.
Structurile de afaceri au o capacitate insuficienta pentru nevoile si interesul manifestat de mediul de afaceri.
Intervențiile vizate in cadrul acestui obiectiv specific vizeaza, pe de-o parte, sustinerea investitiilor in microîntreprinderi si IMM pentru dezvoltarea
capacităților de productie, modernizarea capacităților tehnologice, sprijinirea tranzitiei industriale și pe de alta parte, dezvoltarea structurilor de afaceri,
pentru susținerea dezvoltării si creșterii rezilienței întreprinderilor din regiune.
Susținerea va fi acordată întreprinderilor din sectoarele identificate ca prioritare în RIS3 SV și, subsecvent, sectoarelor prioritare identificate în SNCISI.
PR SV Oltenia va sprijini dezvoltarea microîntreprinderilor si IMM-urilor cu o vechime mai mare de 1 an pentru îmbunătățirea capacităților de dezvoltare a
produselor și a serviciilor. Totodată, se urmărește menținerea si crearea de noi locuri de munca.
EN 39 EN
Principalele acțiuni urmăresc cresterea competitivității si încurajarea IMM-urilor, care își propun să exploateze potențialul inovativ propriu sau al pieței, în
promovarea operațiunilor de afaceri. Proiectele finanțate vor contribui astfel la revitalizarea economică, vor susține tranziția industrială, creșterea sustenabilă
(verde) și reziliența regiunii.
1.Imbunatatirea competitivitatii si a inovarii in microintreprinderi si IMM-uri, prin operatiuni dedicate:
A.Microintreprinderi din mediul urban:
Tipuri de actiuni orientative:
 investiții în active corporale, cum ar fi: construire/ modernizare spatii necesare desfășurării activităților specifice,
 dotarea cu echipamente, tehnologii specifice etc.,
 investitii în active necorporale de tipul brevete, licențe, etc. şi alte drepturi şi active similare.
Proiectele urmăresc în principal atenuarea dificultăților legate de accesul dificil la finanțare, resurse și tehnologie.
Pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor finanțate, intervențiile urmăresc realizarea de investiții în îmbunătățirea tehnologiilor, cu accent pe reducerea
consumului de resurse și a impactului asupra mediului. Totodată, investițiile în active trebuie să fie însoțite de investiții în capital uman (formare, practici
organizaționale, accesibilizare etc.). Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.
B.Intreprinderi mici si mijlocii:

 activitățile de construcție, modernizare sau extindere a spațiilor de producție sau servicii, specifice IMM-urilor beneficiare, care pot contribui la
îmbunătățirea și creșterea capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor.
 activitățile pentru dotarea cu echipamente și instalații industriale, mașini și utilaje sau alte tipuri de dotări specifice, necesare îmbunătățirii
capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor specifice IMM-urilor beneficiare.
Sunt avute în vedere cu precădere activitățile de inovare. PR SV va sprijini si accesul la piețele internaționale, prin măsuri de internaționalizare care nu se
limitează doar la participarea la târguri sau misiuni comerciale, ci sunt combinate cu acțiuni legate de modelarea afacerii, precum cunoaşterea pieţelor unor
terțe țări, adaptarea produselor/ serviciilor pentru anumite piețe, etc. In cadrul proiectelor de investitii productive, pot fi realizate masuri de crestere a
eficientei energetice, doar ca masuri complementare, si cu alocări financiare limitate fata de acțiunile de mai sus.
Proiectele urmăresc atenuarea dificultăților legate de accesul dificil la tehnologie și la noi piețe, pentru dezvoltarea afacerilor și internaționalizare. In acest
sens, IMM-urile pot apela si la sprijinul oferit de clustere care au dovedit eficienta in facilitarea si sprijinirea acestor activități.
Pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor finanțate, se va acorda o atenție sporită reducerii consumului de resurse și a impactului asupra mediului.
Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.
In conformitate cu art.65 din CPR, perioada de durabilitate pentru microintreprinderi si IMM-uri va fi de 3 ani.
EN 40 EN
2.Dezvoltarea antreprenoriatului prin înființarea, dezvoltarea și operaționalizarea structurilor de afaceri (incubatoarelor, acceleratoarelor de
afaceri și a parcurilor industriale, etc) cu impact la nivel regional;
Astfel, se vor sprijini urmatoarele tipuri de infrastructuri:
A.Incubatoare de afaceri
Pentru impulsionarea spiritului antreprenorial, este necesară crearea și dezvoltarea acelor structuri care sprijină IMM–urile în diversele etape de creștere,
oferindu-le serviciile necesare funcționării în parametri optimi, prin finantarea incubatoarelor de afaceri, ca motoare de creştere a firmelor.
Prin sprijinirea incubatoarelor de afaceri se urmăreşte crearea unui ecosistem sustenabil, prin stimularea potenţialul de dezvoltare şi de viabilitate al IMM-
urilor.
 investiții în crearea/modernizarea/extinderea capacităților de incubare și accelerare,
 funcționarea, prestarea de servicii pentru firmele incubate (coaching, mentoring, etc).
B.Parcuri industriale
Intervenția destinată parcurilor industriale vizează crearea de noi structuri de afaceri precum și extinderea/modernizarea celor existente. Sunt sprijinite atât
structuri de tip greenfield cât și brownfield (care valorifica patrimoniul construit existent).
 amenajarea terenurilor, racordarea la utilități, constructie/reabilitare clădiri, dotari,
 amenajare structuri de servicii comune pentru rezidenții parcurilor industriale,
 asigurarea de servicii specializate pentru IMM-urile rezidente.
PR Sud Vest Oltenia va sustine propunerile de proiecte care demonstreaza conformitatea cu angajamentele cheie ale Pactului Verde European în ceea ce
privește utilizarea de energie curată si economia circulara. Astfel, in faza de evaluare si selectie, proiectele care au prevazute masuri in ceea ce priveste
energia verde (panouri solare, surse regenerabile, etc) si economia circulara (tehnologii pentru reciclare/reutilizarea materialelor, materiale sustenabile, etc)
vor primi punctaj suplimentar. Proiectele vor include masuri clare de asigurare a sustenabilității investițiilor după finalizarea intervențiilor. AM va stabili
criterii de selectie pentru a se asigura ca se vor finanta proiecte sustenabile din punct de vedere financiar.
Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.
Interventiile finantate prin PR SV vor fi complementare celor sprijinite la nivel național prin POCIDIF, POTJ, PNS si PNRR.
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece: au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul
PNRR.
EN 41 EN
Grupuri țintă
- antreprenori,
- microintreprinderi, IMM-uri, structuri de afaceri,
- consumatorii finali ai noilor produse și servicii, utilizatorii de infrastructuri pentru afaceri,
- administratori de instrumente financiare.
CRPD, respectarea principiilor orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea (bazata pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri,
ghidurile solicitanților cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de discriminare interzicerea
Avand in vedere necesitatile la nivelul regiunii precum si localizarea intreprinderilor investitiile se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural. Doar
investitiile realizate de microintreprinderi, se vor face doar in mediul urban.
EN 42 EN
PR SV are in vedere activități cu caracter interregional, transfrontalier sau transnațional, crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel
interregional, transfrontalier si transnational. În acest context sprijinul pentru activități de internaționalizare poate avea valențe transnaționale și/sau
transfrontaliere. O.S.incurajeaza și proiectele inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele pot viza crearea de parteneriate și
realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată
sau beneficii semnificative obiectivelor programului. Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte SM: Regiunea Umbria
(Italia),South Ostrobothnia (Finlanda), Regiunea Nouvelle-Aquitaine (FR), Regiunea Campania (IT), South Aegean Region (Grecia), regiuneaTuscany, Italy
(IT), South Netherlands (NL) Tampere (FI)Saxony (DE),Norte (PT), cu activitate relevanta pentru actorii regionali, în ceea ce privește activitati in sectoarele
cu creștere rapidă, precum și pe sectoarele tradiționale (de exemplu, mecanică, turism, agroalimentare, calitatea vieții etc.) ca instrument de reînnoire și de a
concura pe piața globală. In cadrul platformei S3, au fost identificate proiecte de interes pentru regiune, modernizarea industriala (SME Integration to
industry 4.0), avand ca lider regiuneaTuscany, Italy (IT) precum și Efficient and Sustainable Manufacturing, avand ca lideri South Netherlands (NL) and
Tampere (FI) (Digital and virtual factory), Saxony (DE) and Norte (PT) ( Energy-flexible and resource-efficient factory operation).
Totodată activitățile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
2021 – 2027, stabilite pentru Aria prioritară 2 (acțiunea 4). Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG,
este de asteptat ca parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari din cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven,
Vratsa, Montana,Vidin) sau cu parteneri relevanti din alte regiuni ale Europei.
Forma de sprijin pentru microintreprinderi va fi grantul, justificat de valoarea mica a investiției si capacitatea limitata de asigurare a garanțiilor, iar pentru
IMM-uri forma principala de sprijin este tot grantul, ținând cont de faptul ca aceste intervenții sunt printre primele ce vor fi lansate, cu ținte la 2024, iar
capacitatea regionala de utilizare a IF necesita timp pentru a se consolida. Se asigura astfel complementaritatea cu POCIDIF si PNRR care sprijină IMM-urile
prin IF.
In cadrul PR SVO se vor utiliza instrumente financiare pentru IMM-uri in cadrul unei scheme pilot. Valorificând flexibilitatea mai mare oferită de
Regulamentul (UE) 2021/1060, se estimează că este posibilă utilizarea combinației granturi și Instrumente Financiare (IF), pentru a obține beneficii din
aplicarea simultană a granturilor prin IF. Scopul este de a sprijini investițiile pentru competitivitatea IMM-urilor.
Pentru structurile de sprijinire a afacerilor forma de sprijin este grantul, justificat prin lipsa unei legături directe cu valoarea adăugată produsa de IMM-uri.
EN 43 EN
P1 RSO1.3 ERDF Less developed RCO03 Enterprises supported by financial instruments enterprises 0.00 100.00
P1 RSO1.3 ERDF Less developed RCO15 Capacity of incubation created enterprises 0.00 48.00
P1 RSO1.3 ERDF Less developed PSO 01 Infrastructuri de afaceri pentru IMM-uri Infrastructuri de afaceri 0.00 4.00

Specific Category of Measurement Baseline or Reference Target
Priority Fund ID Indicator Source of data Comments
objective region unit reference value Year (2029)
P1 RSO1.3 ERDF Less RCR01 Jobs created in supported entities annual FTEs 0.00 2021 660.00 sistemul de
P1 RSO1.3 ERDF Less RCR18 SMEs using incubator services enterprises/year 0.00 2021 29.00 sistemul de
developed after incubator creation monitorizare
P1 RSO1.3 ERDF Less RCR19 Enterprises with higher turnover enterprises 0.00 2021 165.00 sistemul de

Specific Category of
Priority Fund Code Amount (EUR)
objective region
P1 RSO1.3 ERDF Less developed 020. Business infrastructure for SMEs (including industrial parks and sites) 11,478,000.00
P1 RSO1.3 ERDF Less developed 021. SME business development and internationalisation, including productive investments 131,173,000.00
P1 RSO1.3 ERDF Less developed 025. Incubation, support to spin offs and spin outs and start ups 8,000,000.00
EN 44 EN
P1 RSO1.3 ERDF Less developed 040. Energy efficiency and demonstration projects in SMEs or large enterprises and supporting measures compliant 3,375,000.00
with energy efficiency criteria
P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00

P1 RSO1.3 ERDF Less developed 03. Support through financial instruments: loan 15,000,000.00
P1 RSO1.3 ERDF Less developed 05. Support through financial instruments: Grants within a financial instrument operation 10,000,000.00
P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00
EN 45 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition and entrepreneurship (ERDF)
Competențele și inovarea constituie o problemă stringentă a RO si a RSVO, aceasta fiind actualmente pe ultimul loc la nivelul UE; de aceea se impune
dezvoltarea cu prioritate a acelor competențe care asigură o dezvoltare durabilă a afacerilor și economiei.
România, implicit regiunea SV Oltenia, are o rată foarte scăzută a persoanelor angajate care parcurg programe de instruire, în anul 2016 rata de participare
fiind de 8,2% față de o medie europeană de 53,2%. Conform unei cercetări a World Economic Forum, cea mai importantă barieră în adoptarea noilor
tehnologii o reprezintă lipsa competențelor profesionale specifice în piața locală de forță de muncă, la egalitate cu lipsa de înțelegere a oportunităților.
Forţa de muncă din mediul de afaceri este insuficientă, inadecvată, în sensul implicării în alte activități decât cele pentru care este formată, nemotivată și slab
pregătită pentru viitorul întreprinderii. Modificarea structurii pe vârste a forţei de muncă ca urmare a îmbătrânirii populaţiei conduce la apariţia fenomenului
de scumpire a forţei de muncă tinere. Forța de muncă actuală are competențe digitale insuficiente, ceea ce afectează nivelul de competitivitate și inovare al
firmelor.
Totodata, adoptarea de noi tehnologii la nivelul intreprinderilor va determina nevoia de a imbunatati competentele profesionale ale angajatilor.
Structura instituțională de guvernanță a RIS3 și SNCDI 2021-2027 este condiție favorizantă care trebuie menținută pe întreg ciclul de programare 2021-2027.
Acest lucru face ca problema consolidării sustenabilității sistemului instituțional regional de inovare să devină o preocupare principală în etapa următoare.
Pentru asigurarea unui demers coerent și consistent de planificare strategică şi luând în considerare cronologia diferitelor etape, PR va valorifica RIS3 şi
experienţa acumulată la nivelul structurilor de parteneriat regionale (CRI, EDP)
Astfel, pentru a crește capacitatea de inovare a regiunii, a fost identificată nevoia consolidarii mecanismului de descoperire antreprenoriala, care va avea rol
determinant in prioritizarea investitiilor in cadrul RIS3.
In acest sens, se vor finanta urmatoarele tipuri de operatiuni :
 Dezvoltarea de competente avansate in domeniile RIS 3 pentru angajații din IMM-uri;
 Dezvoltarea capacitatii si competentelor angajatilor din entitatile publice de cercetare (organizații publice de cercetare, entități de transfer tehnologic)
pentru a colabora cu mediul de afaceri si a furniza sprijin adecvat IMM-urilor in procesul de transformare, de crestere a viabilitatii comerciale si a
relevantei pe piata a proiectelor de cercetare, cresterea capacitatii de a participa in procese de inovare interactive si deschise ;
 Sprijin pentru mecanismul de descoperire antreprenoriala (EDP) .
Se va sprijini de asemenea si dezvoltarea competentelor entităților de cercetare (organizații publice de cercetare, entități de transfer tehnologic) in vederea
creării de cooperări eficiente cu mediul de afaceri si sprijinirii adecvate a IMM-urilor in procesele de transformare, creșterii viabilității comerciale si a
EN 46 EN
relevantei pe piață a proiectelor de cercetare, creșterea capacității acestora de a participa la procese de inovare interactive si deschise.
Acțiunile orientative sprijinite prin PR SVO vor fi complementare celor sprijinite la nivel național prin POCIDIF, POEO,POTJ, PNRR, iar la nivel comunitar
prin SUERD.
Tipurile de actiuni au fost evaluate in conformitate cu principiul DNSH deoarece nu au un potential impact negativ asupra mediului prin natura lor
Principalele grupuri țintă:

- angajatii din IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii):
- actorii implicati in procesul de descoperire antreprenoriala;
- - angajati ai entităților de cercetare (organizații publice de cercetare, entități de transfer tehnologic)
- mediul academic și de cercetare.
europene (Carta drepturlilor fundamentale a UE) în vigoare, condiție de eligibilitate pentru accesarea fondurilor.
EN 47 EN
Avand in vedere necesitatile la nivelul regiunii precum si localizarea potențialilor beneficiari investitiile se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul
rural.
PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene prin sprijinirea de actiuni la nivel interregional, transfrontalier si transnational.
PR ia in considerare posibilitatea prevăzută la articolul 63 alineatul (4) din RDC ca o operațiune să poată fi implementată în întregime sau parțial în afara
unui stat membru, inclusiv în afara Uniunii, cu condiția ca operațiunea să contribuie la obiectivele programului întreprins. Astfel, au fost identificate, fara a se
limita la acestea, o lista de regiuni din alte SM: Southern Region (Irlanda), Eastern Slovenia, Catalonia, (Spania), regiunea Toscana (Italia) cu care pot fi
organizate activitati interregionale:schimb de informații, organizare de conferințe, B2B, training-uri, workshop-uri, vizite de studiu, sprijinirea transferului de
know-how și bune practici, training-uri.
Prin dezvoltarea de abilităţi şi competenţe privind adoptarea tehnologiilor avansate programul contribuie la atingerea obiectivelor Planului de Acțiune
actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 propuse pentru Ariile prioritare 8 (acțiunea 4) și 9 (acțiunea 6).
Forma sprijin- grant, avand in vedere ca actiunea nu este de natura a genera venituri.
Specific Category of Milestone Target
Priority Fund ID Indicator Measurement unit
objective region (2024) (2029)
P1 RSO1.4 ERDF Less RCO01 Enterprises supported (of which: micro, small, medium, large) enterprises 53.00 167.00
EN 48 EN
developed
P1 RSO1.4 ERDF Less RCO02 Enterprises supported by grants enterprises 53.00 167.00
developed
P1 RSO1.4 ERDF Less RCO16 Participations of institutional stakeholders in entrepreneurial discovery participations of 23.00 45.00
developed process institutional stakeholders
P1 RSO1.4 ERDF Less RCO101 SMEs investing in skills for smart specialisation, for industrial transition enterprises 53.00 167.00
developed and entrepreneurship
P1 RSO1.4 ERDF Less PSO 02 Entitati publice de cercetare care investesc în competențe pentru entitati 0.00 10.00
developed specializarea inteligentă, pentru tranziția industrială și antreprenoriat

Baseline or
Specific Category of Measurement Reference Target
Priority Fund ID Indicator reference Source of data Comments
objective region unit Year (2029)
value
P1 RSO1.4 ERDF Less RCR98 SMEs staff completing training for skills for smart participants 0.00 2021 500.00 sistemul de
developed specialisation, for industrial transition and monitorizare
entrepreneurship (by type of skill: technical,
management, entrepreneurship, green, other)
P1 RSO1.4 ERDF Less PSR Angajati din entități publice de cercetare care persoane 0.00 2021 100.00 sistem de
developed 01 finalizeaza programe de formare a competentelor monitorizare
pentru specializare inteligenta, pentru tranzitie
industriala si antreprenoriat

Priority Fund Code
P1 RSO1.4 ERDF Less developed 023. Skills development for smart specialisation, industrial transition, entrepreneurship and adaptability of 1,250,000.00
enterprises to change
EN 49 EN
P1 RSO1.4 Total 1,250,000.00

P1 RSO1.4 Total 1,250,000.00

P1 RSO1.4 ERDF Less developed 28. Other approaches - Rural areas 50,000.00
P1 RSO1.4 Total 1,250,000.00

P1 RSO1.4 Total 1,250,000.00
EN 50 EN
2.1.1. Priority: P2. Digitalizare in beneficiul cetatenilor si al firmelor
2.1.1.1. Specific objective: RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for citizens, companies, research organisations and public authorities (ERDF)
Acest obiectiv se adresează digitalizării serviciilor publice, interacțiunii digitale dintre cetățeni și administrație, asigurării de servicii publice pentru afaceri,
precum și transformării digitale a IMM-urilor.
Conform DESI 2021, RO se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE. Din perspectiva PR, au fost analizate dimensiunile Integrarea
tehnologiei digitale si Servicii publice digitale.
1. Digitalizare in folosul cetatenilor
In RSVO, 77,4% din gospodarii au acces la internet de acasa. Insa procentajul scăzut în ceea ce privește utilizarea serviciilor online, indică o problemă
sistemică în ceea ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică
reprezintă o problemă veche, ce nu a fost încă soluționată.
Digitalizarea serviciilor publice locale este în prezent neunitară și inegală și nu există un inventar clar privind toate serviciile publice puse la dispoziția
cetățenilor și persoanelor juridice. Nivelul de integrare al bazelor de date între serviciile administrației publice este scăzut, deoarece fiecare instituție publică
s-a concentrat asupra propriului său serviciu public digital.
Per ansamblu, sistemul informatic al administrației publice este fragmentat, ceea ce reprezintă o sarcină administrativă pentru cetățeni și întreprinderi.
Investițiile realizate de APL trebuie sa fie concepute pentru a încuraja activitățile economice sustenabile, reducerea impactului asupra mediului si
îmbunătățirea calității vieții locuitorilor bazate pe tehnologia informatiilor.
La prioritizarea serviciilor publice care vor deveni electronice se va ține cont și de dimensiunea populației care va fi afectată pozitiv de această transformare.
Disponibilitatea serviciilor publice electronice destinate mediului de afaceri influențează competitivitatea economica, creează un mediu sigur pentru investiții
și oportunități de afaceri, accelerează productivitatea și creșterea economică.
Un aspect benefic pentru calitatea vietii cetatenilor poate fi implicarea acestora in luarea deciziilor publice. Prin intermediul aplicatiilor de e-guvernare poate
fi îmbunătățita capacitatea societății de a analiza datele și informațiile publice și sunt reduse barierele de interacțiune cu autoritatile publice în procese
decizionale majore.
In acelasi timp crearea și popularea unui set de baze de date care să conțină date (inclusiv geospațiale) poate fi folosit atat pentru crearea unor aplicații care să
furnizeze servicii publice digitale solicitanților persoane fizice sau juridice cat și pentru susținerea procesului decizional.
Tipurile de actiuni se adresează transformării digitale a administrațiilor locale și județene, avand ca scop central interacțiunea facilă cu cetățeanul si mediul de
EN 51 EN
afaceri. Sprijinul acordat se aliniază cu prevederile Directivei (EU) 2016/2102 (Web Accessibility Directive, WAD). Se incurajeaza utilizarea tehnologiilor
lingvistice bazate pe inteligența artificială.
 Dezvoltarea, testarea și pilotarea de soluții digitale inovatoare, aplicații digitale, produse și procese digitale
 Aplicații și soluții/servicii digitale oferite cetățenilor în scopul creșterii calității vieții si intreprinderilor aplicabile in zone urbane sau zone funcționale
urbane;
Acțiunile propuse în această intervenție pot susține, de exemplu:
 aplicații și soluții de e-guvernare locală și județeană;
 platforme de gestiune integrată și aplicații de accesare datelor și a documentelor emise de mai multe instituții/servicii locale sau
servicii/departamente/compartimente din cadrul aceleiași instituții;
 platforme de servicii publice digitale (plata online a taxelor și impozitelor, sisteme de programări online, aplicații de tipul funcționar public virtual,
puncte de contact ale primăriilor în teritoriu, puncte de plată a taxelor și impozitelor, etc.);
 dezvoltarea tehnologiilor lingvistice bazate pe inteligență artificială (traducere automată, tehnologii vocale, chat-bots, instrumente de analiză a
textului, sinteză a vorbirii);
 proiecte de tip GIS;
 platforme pentru managementul documentelor și al arhivelor;
 platforme de interactiune cu cetățenii.
 aplicații pentru screening și monitorizare pentru persoane din grupuri vulnerabile, etc.; sisteme de alarmă pentru cazuri de urgență, etc.;
 aplicații pentru colectarea și afișarea în timp real a datelor de mediu;
 digitalizarea și reconstrucția digitală a obiectivelor de patrimoniu, etc
In Ghidul Solicitantului se va mentiona explicit faptul ca actiunile propuse trebuie sa fie in concordanta cu scopul OS 1.2., in special pentru ultimele
trei activitati.
Acțiunile care vizează digitalizarea și integrarea bazelor de date ale serviciilor publice nu sunt eligibile ca investiții de sine stătătoare, dar ar trebui
să fie legate de furnizarea finală de servicii digitale publice noi (în România) sau semnificativ modernizate, produse digitale și procese digitale care
oferă beneficii cetățenilor și companiilor. Dotarile si infrastructura vor fi finantate intr-un procent redus si limitat si doar daca sunt strict necesare si
justificate in scopul functionalizarii investitiei. De asemenea, proiectele vor respecta legislatia privind accesibilitatea paginilor web si a aplicatiilor mobile
pentru persoanele cu dizabilitati. Intervențiile vor respecta standardele de securitate cibernetică și de interoperabilitate, precum și principiile
guvernării electronice și interoperabilității cu infrastructurile de servicii digitale ale UE (sistemele trebuie să permită transferul electronic de date
transfrontaliere în conformitate cu directivele UE).
Se va avea in vedere complementaritatea cu POCIDIF, prioritatile privind Digitalizarea în educație, Digitalizarea în cultură, Digitalizarea în administrația
EN 52 EN
publică centrala. PNRR în pilonul 2, componenta 7, va avea în vedere acțiuni referitoare la creșterea interoperabilității serviciilor publice centrale digitale
(sisteme aferente domeniilor de muncă, protecție socială, pensii, sănătate, mediu, justiție, administrație agricolă, cultură; competențe digitale pentru funcția
publică) iar in pilonul 4, componenta 10, își propune operaționalizarea unor sisteme de Smart City / Smart Village.
2. Digitalizare in folosul IMM-urilor
In RO 33% dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60 %. Doar 17 % dintre IMM-uri profită de
oportunitățile oferite de comerțul online (DESI 2021).
Analiza intensităţii utilizării elementelor de bază ale tehnologiei informatice în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor evidenţiază următoarele aspecte
semnificative pentru RSVO: întreprinderile din RSVO indică o pondere de 57,36% pentru IMM-urile care au precizat că utilizează internetul în
activitatea lor (fata de 81,25% in regiunea Vest); Regiunea Sud-Vest inregistreaza o valoare de 1,47% a intreprinzatorilor care utilizeaza inteligenta
artificiala in activitatea de baza si 11,76% pentru tranzactiile on-line.
Doar 23,53% din companiile din RSVO au site propriu (pe ultimul loc la nivel national) (Carta Alba a IMM-urilor 2021)
Companiile din România sunt încete în ceea ce privește digitalizarea, situatia fiind reflectata in mod similar si la nivel regional. Majoritatea companiilor au
introdus o digitalizare primară a celor mai simple procese și folosindu-se cele mai accesibile solutii digitale.
Accesul la finanțare al IMM-urilor pentru investițiile în digitalizare este dificil comparativ cu investițiile tradiționale si trebuie sprijinit prin finantari pentru a
consolida preluarea TIC de către IMM.
TIC este esentiala pentru dezvoltarea socio-economica, iar IMM-urile din regiune pot beneficia in mod substantial prin digitalizare. Instrumentele de comert
electronic pot sa deschida noi piete de desfacere pentru IMM-uri si sa incurajeze antreprenoriatul si noile concepte, contribuind la crearea de noi locuri de
munca.
 Adoptarea tehnologiilor și a instrumentelor digitale care conduc la inovarea modelului de afaceri;
 Investitii in echipamente TIC, justificate din punct de vedere al implementării aplicației de proiect pentru a atinge o intensitate digitală ridicată
 Achizitia de aplicații software/licențe necesare, resurse de stocare si procesare, tehnologii specifice de utilizare a inteligentei artificiale, securitate
cibernetica;
 Soluții IT pentru comerțul electronic, incurajand modelele de afaceri: e-shop, eProcurement, eMAll, 3rd party marketplace, value chain service
provider, utilizarea tehnologiilor lingvistice bazate pe inteligența artificială, etc;
Se va avea in vedere complementaritatea cu POCIDIF, POTJ, POS, PNDR, PNRR, iar la nivel comunitar prin Orizont Europa, Programul Europa Digitală,
Digital Innovation and Scale-up Initiative, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Programul Piața Unică, Programul Vamă, Programul Fiscalis,
Programul Europa Creativă, Programul Justiție, Programul INTERREG Europe și Programul Transnațional Dunărea.
Acțiunile indicative au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că nu se așteaptă ca acestea să aibă un impact negativ
semnificativ asupra mediului, datorită naturii lor.
EN 53 EN
- cetatenii, in special cei care locuiesc in orase/municipii sau ZUF;

- mediul de afaceri;
- IMM-uri;
- autoritatile si institutiile publice locale si centrale;
- societatea civila, consumatorii finali ai noilor produse si servicii.
oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă. În scopul respectării
condiției favorizante orizontale privind implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU),
intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu
dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele
informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
Investitiile publice se vor realiza in mediul urban sau in zone urbane functionale.
EN 54 EN
Investitiile private se vor realiza atat in mediul urban cat si in rural.
Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnational, dar PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii
europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational. Cu toate acestea, pentru acțiunile indicative aferente O.S. a(ii), se vor încuraja și proiectele
inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel
interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate beneficii semnificative obiectivelor programului. Astfel, au fost
identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte state membre: Western Transdanubia (Ungaria), Eastern Slovenia, regiunea Bretagne (FR),
North Rhine-Westphalia (DE), Estonia (EE), cu activitate relevanta pentru actorii regionali. Activitatile de colaborare pot viza: identificarea de modele
digitale avansate aplicabile în sectoarele public și privat, schimb de informații, organizare de conferințe, B2B, training-uri, workshop-uri, vizite de studiu,
strategii de dezvoltare și planuri de acțiune în domeniul digitalizării, pe baza celor mai bune practici.
Activitățile propuse pentru mediul privat vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al SUERD 2021 – 2027 Ariile prioritare 8
(actiunile 2 și 5). Dezvoltarea serviciilor publice digitale va contribui la îmbunătățirea capacității instituționale și implicit la atingerea obiectivelor SUERD
Aria prioritară 10 (acțiunea 1).
De asemenea, această prioritate a PR SV este corelată cu Prioritatea 1 a programului Transnaţional Dunărea, ambele fiind axate pe elemente cheie precum
digitalizare și guvernare transparentă, în folosul cetăţeanului. În acest fel se pot pune bazele unei colaborări complementare la nivel transnaţional, în
conformitate cu nevoile spaţiului dunărean şi a politicii de coeziune.
Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG, este de asteptat ca parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari
din cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana,Vidin) sau cu parteneri relevanti din alte regiuni
ale Europei.
Pentru activitățile/proiectele ce nu sunt generatoare de venit, un obstacol pentru realizarea investițiilor îl constituie lipsa capacității de finanțare a autorităților
publice și gradul ridicat de îndatorare, ceea ce constituie un factor favorizant pentru un eșec important al pieței. Având în vedere că acțiunile propuse nu
generează venituri nete pentru beneficiarii din administrația publică, forma de sprijin va fi grant.
În privința sprijinului acordat IMM-urilor, cea mai bună formă de acordare rămâne grantul, având în vedere dificultatea obținerii de către acestea de
împrumuturi bancare sau de accesare a IF. Beneficiarii vizați au activitate în afara sectorului IT, ceea ce va crea dificultate de garantare a creditelor cu
EN 55 EN
activele intangibile achiziționate. Mai mult, unul din efectele pandemiei este creșterea gradului de îndatorare a IMM-urilor și, subsecvent, scăderea
bancabilității acestora. Având în vedere că este posibil ca acordarea granturilor să ia formă de ajutor de stat, va fi necesară și contribuție proprie din partea
solicitanților.
Specific Category of Measurement Milestone
Priority Fund ID Indicator Target (2029)
objective region unit (2024)
P2 RSO1.2 ERDF Less developed RCO13 Value of digital services, products and processes developed for euro 1,394,416.00 13,943,160.00
enterprises
P2 RSO1.2 ERDF Less developed RCO14 Public institutions supported to develop digital services, products and public 0.00 28.00
processes institutions

P2 RSO1.2 ERDF Less RCR11 Users of new and upgraded public users/year 0.00 2021 79,346.00 proiectele sprijinite
developed digital services, products and
processes
P2 RSO1.2 ERDF Less RCR13 Enterprises reaching high digital enterprises 0.00 2021 281.00 sistem monitorizare,
developed intensity rapoarte oficiale
EN 56 EN
Priority Fund Code
P2 RSO1.2 ERDF Less developed 013. Digitising SMEs (including e‑Commerce, e‑Business and networked business processes, digital innovation hubs, 17,957,100.00
living labs, web entrepreneurs and ICT start‑ups, B2B)
P2 RSO1.2 ERDF Less developed 016. Government ICT solutions, e‑services, applications 11,356,965.00
P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00

P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00

P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00

EN 57 EN
P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00
EN 58 EN
2.1.1. Priority: P3. Eficienta energetica si infrastructura verde
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas emissions (ERDF)
În cadrul acestui obiectiv specific, vor fi sprijnite investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice în regiune. Izolarea necorespunzătoare a clădirilor duce
la pierderi mari de energie si implicit la un consum mai mare. Îmbunătățirea eficienței energetice este unul dintre obiectivele SRTL, iar prevederile RT indică
faptul că acțiunile prioritare în domeniul energiei vor fi: promovarea eficienței energetice, ceea ce va duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și
îmbunătățirea calității aerului. Pentru a răspunde provocărilor de mai sus, PR SV va continua să cofinanțeze proiecte de termo-modernizare, apeluri care s-au
bucurat de un mare interes in perioada 2014-2020.
Conform SNRTL la nivel național, consumul final de energie în clădiri reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă
clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice.
Clădirile publice se definesc ca acele clădiri care sunt deținute de autorități şi instituții publice si urmăresc obiective de interes general precum educație,
sănătate, mediu, administrație publica.
In RSVO, exista 729 de unitati scolare, sediile administrative aferente celor 40 de orase si municipii si 5 consilii judetene in mediul urban, dar si sediile
administrative ale UAT din mediul rural si alte institutii publice. In regiune, exista si foarte multe clădiri de patrimoniu, cu destinatie de spatii de
învățământ, sociale, administrative, care au fost excluse de la finanțare in perioada 2014-2020. Multe clădiri au valoare istorică, estetică şi/sau culturală.
Vor fi finantate acele cladiri de patrimoniu pentru care se pot aplica masuri de renovare aprofundata.
Prin PR SV 2021-2027 se vor finanța, acele măsuri de intervenție conforme cu criteriile de eficiență energetică destinate fondului rezidențial și public
existent, prin utilizarea pachetelor de renovare prevăzute în SRTL.
Implementarea intervențiilor privind eficiența energetică în clădiri va fi reconsiderată, daca este cazul, pentru a ține cont de rezultatul asistenței tehnice
oferite de CE (prin FI-Compass, Banca Mondială pentru implementarea ”Valului renovării” în România, etc).
In cadrul acestui OS, se vor finanta doua categorii de operatiuni:
A. Investiții în clădirile publice în vederea asigurării/creșterii eficienței energetice și măsuri pentru utilizarea unor surse regenerabile de energie;
Avand in vedere fondul de cladiri publice din regiune, precum si perioada in care acestea au fost construite, rezultă necesitatea reabilitării energetice,
astfel încât să aibă ca efect reducerea cu minim 60% a consumului de energie. PR SV 2021-2027 va sprijini renovarea aprofundată a clădirilor
publice existente din mediul urban și rural.
Renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor din domeniul educației, sănătății, social, a cladirilor de birouri si administrative (inclusiv
spații anexă de păstrare și stocare care au un regim de încălzire /răcire pentru funcționare) va include măsuri din pachetul renovare profundă SRTL (deep
EN 59 EN
renovation), care vor reduce substanțial consumul de energie.
Conform SRTL, pachetul maximal de renovare - Pachetul P3 (deep renovation) presupune un standard de renovare aprofundată, inclusiv toate opțiunile
privind energia din surse regenerabile, cum ar fi panouri fotovoltaice pe acoperiș, prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiei solare sau pompe de
căldură geotermale. Pot fi incluse si masuri complementare conform SRTL.
Vor fi eligibile pentru finanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile și instituțiile centrale și locale.
Vor avea prioritate la finantare clădiri cu functii sociale, cum ar fi: spitalele, infrastructura educațională, infrastructura sociala. Proiectele vor fi
punctate pe baza unor criterii cumulative, de natură tehnică, economică și socială, începând cu clădirile cu cele mai reduse performanțe (cele care
consumă cea mai mare cantitate de energie), cu rate de ocupare pe termen lung și cele care necesită investiții relativ scăzute pentru îmbunătățiri
structurale și de siguranță.
Toate aceste criterii vor fi operationalizate la nivel de Ghid, prin acordarea de punctaje fiecarui criteriu, pentru acordarea finantarii fiind obligatorie
indeplinirea unui punctaj minim.
PR se va concentra nu doar pe tipul de cladire, dar si pe solutiile tehnice propuse pentru renovarea cladirii si pe impactul asupra reducerii de energie.
Activitatile vor avea la baza auditul energetic realizat ex-ante prin care se vor stabili reperele și țintele fiecarui proiect.
Tipuri de activitati orientative pentru promovarea eficienței energetice:
 îmbunătățirea izolației termice a clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol), a șarpantelor și
învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii și reabilitare a sistemelor de încălzire, a rețelelor și instalațiilor (cu respectarea art. 7.1, h
Regulament FEDR), inclusiv lucrările integrate de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor,
 Sprijin acordat autorităților si institutiilor publice pentru elaborarea documentației proiectului și/sau a documentelor strategice relevante si cresterea
capacitatii administrative in domeniul eficienței energetice;
Lucrările integrate de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor nu pot fi finantate ca proiecte individuale si pot cuprinde, fara a se limita la
acestea, urmatoarele activitati:
 Sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu (pompe de căldură, panouri solare, panouri fotovoltaice) cu
excepția biomasei ;
 Sisteme de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior;
 Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;
 Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri, având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie;
 Orice alte activități care conduc la îmbunătățirea performanței energetice;
 Măsuri conexe care contribuie la implementarea componentei care nu conduc la creșterea eficienței energetice și includ lucrări de intervenție/activități
aferente investiției de bază, inclusiv măsuri de consolidare structurală în funcție de nivelul de expunere și vulnerabilitate la riscurile identificate
(maxim 15% din valoarea proiectului);
EN 60 EN
B. Investiții în clădirile rezidentiale în vederea asigurării/creșterii eficienței energetice
Consumul mediu de energie finală pentru încălzire, apă caldă și electricitate al unui apartament/ gospodării de aproximativ 66 mp dintr- un bloc din RSVO,
nereabilitat energetic, a fost în medie de 266 kwh/mp/an iar, în urma renovarii, consumul a ajuns la 131 kwh/mp/an, evidențiind o creștere a eficienței
energetice în medie cu 50,45%.
PR SV 2021-2027 va sprijini minim renovarea de amploare moderată a clădirilor rezidențiale, cu respectarea conditiilor care definesc codul de interventie
042 din Anexa 1 la CPR.
Pentru cladirile rezidentiale multifamiliale, printre modalitățile de prioritizare a accesului la finanțare luate în calcul vor fi: dimensiunea clădirii (nr. de
apartamente), performanță energetică a clădirii, ambiția proiectelor propuse in termeni de reducere a consumului de energie si reducerea saraciei energetice,
ponderea de locatari aflați în sărăcie energetică, locuințele sociale, etc.
PR se va concentra nu doar pe tipul de cladire, dar si pe solutiile tehnice propuse pentru renovarea cladirii si pe impactul asupra reducerii de energie.
Activitatile vor avea la baza auditul energetic realizat ex-ante prin care se vor stabili reperele și țintele fiecarui proiect.
Tipuri de activitati orientative pentru promovarea eficienței energetice:
 Investiții în clădirile rezidențiale (inclusiv locuințe individuale și multifamiliale) în vederea asigurării/cresterii eficienței energetice, inclusiv activități
conexe (de ex: consolidarea în funcție de riscurile identificate, sistemele de prevenire a incendiilor, etc, in limita a 15% din valoarea proiectului) și
măsuri pentru utilizarea surselor alternative de energie, cu excepția biomasei;
 Sprijin acordat autorităților publice pentru elaborarea documentației proiectului și/sau a documentelor strategice relevante si cresterea capacitatii
administrative in domeniul eficientei energetice;
Prin criteriile incluse in Ghidurile Solicitantului, vor fi incurajate solutiile ecologice (acoperisuri verzi, pereti verzi, etc ) in concordanta cu Strategia
Europeana pentru Infrastructura Verde (GI strategy) si promovarea eficienței resurselor. Scopul proiectelor vizeaza eficienta energetică privind o reducerea
consumului de energie în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare.
Investițiile sunt complementare intervențiilor propuse a se finanța prin POCIDIF, POTJ, POS și PNRR. Se va operationaliza si un mecanism prin
care sa se evite finantarea proiectelor depuse pe alte surse care vizeaza interventii similare, in special cu PNRR.
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că acestea au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiile
DNSH din PNRR.
- Cetatenii (persoane fizice din urban şi rural) care utilizeaza cladirile (proprietarii și utilizatorii cladirilor reabilitate);
- Asociațiile de proprietari;
EN 61 EN
- Locatarii clădirilor rezidențiale cu locuire colectivă;
- Proprietarii locuintelor individuale
- Utilizatorii clădirilor publice din mediul urban și rural;
- Entități și instituții publice locale si centrale.
Respectarea prevederilor naționale si europene (Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și
nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Totodata, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare,
favorabile incluziunii și diversității.
Principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea sunt protejate prin garantarea acestora în cadrul construcției UE și a dreptului
european.
În ceea ce privește nediscriminarea și egalitatea de gen aceasta implică detalierea modului în care proiectul abordează aceste elemente, atât în ceea ce privește
politicile solicitanților în domeniul recrutării, în practica achizițiilor în cadrul proiectului, precum și în ceea ce privește facilitățile oferite, pentru anumite
categorii defavorizate, în cadrul și prin proiectul propus a fi finanțat. De asemenea, în cadrul procesului de evaluare, aceste elemente vor fi punctate
suplimentar în cazul în care proiectele respective justifică măsuri suplimentare față de minimul solicitat în cadrul legislațiilor în vigoare.
Nu se vor finanta investitii in unitati de ingrijire rezidentiale.
Investitiile in cladiri publice se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural. Investitiile in cladiri rezidentiale se vor realiza in mediul urban.
Pentru toate investitiile propuse este obligatorie încadrarea în cel puţin un document strategic relevant care prevede măsuri în domeniul eficienţei energetice.
EN 62 EN
PR SV are in vedere implementarea de actiuni cu caracter interregional, transfrontalier si transnational, cu beneficiari din alte state membre. Astfel, au fost
identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte state membre: Stara Zagora (Bulgaria), Lodzkie Region (Polonia), Eszak-Alfold Region
(Ungaria), State of Brandenburg (Germania), North Jutland Region (Danemarca), Energy Agency of Savinjska, Saleska and Koroska Region (Slovenia),
regiunea Extremadura (Spania) Andalusia, (ES), North West Croatia, North Karelia, (FI), Podkarpackie, (PL), Rhône-Alpes, (FR), Western Macedonia,
(EL)., cu activitate relevanta pentru actorii regionali. Actiunile de pentru colaborarea interregională pot viza: schimburi de bune practice, eco-construcții,
bioclimat și izolarea clădirilor, integrarea energiei regenerabile în clădiri, sisteme de eficienta energetica maxima in cladiri si orase.
Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului la nivel regional. Astfel, activitățile
propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria
prioritară 2 (acțiunile 2 și 6).
Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(i), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale, privind
eficiența energetică și consolidarea capacităților administrative ale orașelor și municipalităților pentru a facilita dezvoltarea locală și regională. Proiectele vor
viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare
poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.
Pentru cladirile publice, renovarea include măsuri din pachetul renovare profundă SRTL (deep renovation), ce vor reduce substanțial consumul de
energie. Pachetul deep renovation presupune costuri ridicate, care nu pot fi sustinute de administratia publica.
Forma de sprijin - grantul nerambursabil reprezinta solutia optima, avand in vedere ca se vor finanta cladiri publice de patrimoniu, cladiri cu functii
sociale/administrative, pentru care posibilitatea de a obtine reduceri semnificative ale consumului de energie intr-o perioada scurta este limitata.
Valorificând flexibilitatea mai mare oferită de Regulamentul (UE) 2021/1060, se estimează că este posibilă utilizarea unui tip de Instrumente Financiare (IF).
Conditiile de acordare a finantarii se vor stabili in urma evaluarii ex-ante.
PR SVO va oferi împrumuturi parțial subvenționate, combinate cu granturi, pentru a sprijini eficiența energetică în locuințe individuale. În principiu, se are în
vedere utilizarea IF pentru implementarea acțiunii : Investiții în clădirile rezidentiale (inclusiv locuințe individuale și multifamiliale)în vederea
asigurării/creșterii eficienței energetice.
EN 63 EN
P3 RSO2.1 ERDF Less developed RCO18 Dwellings with improved energy peformance dwellings 0.00 3,647.00
P3 RSO2.1 ERDF Less developed RCO19 Public buildings with improved energy performance square metres 0.00 213,632.00

P3 RSO2.1 ERDF Less RCR26 Annual primary energy consumption (of MWh/year 154,579.63 2020 58,109.86 sistem de
developed which: dwellings, public buildings, monitorizare
enterprises, other)
P3 RSO2.1 ERDF Less RCR29 Estimated greenhouse emissions tonnes CO2 25,186.36 2020 8,402.83 sistem de
developed eq./year monitorizare

Specific Category of
Priority Fund Code Amount (EUR)
objective region
P3 RSO2.1 ERDF Less developed 042. Energy efficiency renovation of existing housing stock, demonstration projects and supporting measures compliant 34,000,000.00
with energy efficiency criteria
P3 RSO2.1 ERDF Less developed 045. Energy efficiency renovation or energy efficiency measures regarding public infrastructure, demonstration projects 128,863,000.00
and supporting measures compliant with energy efficiency criteria
P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00
EN 64 EN
P3 RSO2.1 ERDF Less developed 03. Support through financial instruments: loan 20,000,000.00
P3 RSO2.1 ERDF Less developed 05. Support through financial instruments: Grants within a financial instrument operation 14,000,000.00
P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00

P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00

P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00
EN 65 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity and green infrastructure, including in urban areas, and
reducing all forms of pollution (ERDF)
Zonele urbane prezintă provocări specifice pentru mediu și sănătatea umană, dar acestea oferă și oportunități pentru utilizarea resurselor într-un mod mai
eficient. Uniunea Europeană încurajează orașele să devină mai verzi prin inițiative precum premiul Capitala europeană verde, premiul Frunza verde
europeană și Instrumentul „Orașul verde”.
Conform legii nr. 24/2007, privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa
tina evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitatilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spatiilor verzi, pe care le actualizeaza ori de cate
ori intervin modificari. Totodata, OUG nr. 114/2007 pentru realizarea standardelor referitoare la suprafata spatiilor verzi urbane, in conformitate cu normele
Uniunii Europene, prevede realizarea de demersuri si actiuni: stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane, conservarea
suprafetelor verzi existente, reabilitarea zonelor verzi degradate, intraurbane si periurbane, realizarea de noi spatii verzi in interiorul localitatilor urbane,
amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joaca si mobilier urban specific si extinderea perdelelor de protectie in zonele industrializate.
Indicele spaţiului verde ce îi revine unui locuitor, în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este de 50 m²/locuitor, în timp ce standardul
Uniunii Europene este de 26 m2 /locuitor. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca spațiile verzi la nivel urban, unde să se poată face și activități
sportive, să fie la cel putin 15 minute de mers pe jos de zonele de locuit.
Blocajele recente datorate pandemiei COVID-19 au arătat valoarea spațiilor urbane verzi pentru bunăstarea fizică și psihică a cetatenilor. Spațiile verzi pierd
deseori în competiția pentru terenuri, deoarece ponderea populației care trăiește în zonele urbane continuă să crească.
Conform INS, suprafata spatiilor verzi urbane, in RSVO, era de 2487 hectare (DJ – 1340 ha, Gorj – 164 ha, MH – 240 ha, OT – 358 ha, VL 411 ha),
reprezentand aproximativ 10% din suprafata la nivel national.Pentru a atinge ținta de 26 mp/loc, suprafața totală a spațiilor verzi amenajate din mediul urban
ar trebui sa creasca considerabil. Totodata, se poate remarca ca, in lipsa investitiilor din ultimii ani, suprafata de spatii verzi este degradata, mult sub
standardele existente in alte SM.
In Regiunea Sud-Vest Oltenia, exista doar o suprafata de 374,13 hectare de parcuri declarate in mediul urban; din cele 40 de unitati administrative din mediul
urban, 22 nu au parcuri declarate.
Reducerea activității industriale, dar si noile reglementari care solicita ca activitățile industriale sa nu se desfășoare in zonele urbane a determinat existenta
multor spatii degradate sau neutilizate. Pentru rezolvarea acestor situații, sunt necesare investiții pentru punerea in valoare a spațiilor urbane degradate, a
zonelor verzi subutilizate si a terenurilor abandonate, pentru crearea de infrastructura verde, coridoare ecologice si masurile împotriva poluării.
Intervențiile din OS b(vii) vor contribui la îmbunătățirea ecosistemului urban, a situației privind problematica legata de schimbările climatice, la restabilirea
biodiversității, reducerea amprentei de carbon si a altor forme de poluare, gestionarea adecvată a apei, a solului și îmbunătățirea calității aerului.
EN 66 EN
Rolul pe care intervențiile de revitalizare urbană îl au la îmbunătățirea calității vieții, în afara unei conexiuni logice între intervenții și efectele lor (creșterea
suprafețelor spațiilor verzi) conduce cu siguranță la reducerea poluării, a nivelului de zgomot, adaptarea la modificari climatice dar si la incurajarea populatiei
de a petrece timpul liber in natura. In mod auxiliar, ca un rezultat al proiectelor de infrastructura verde, poate fi considerat si amenajarea unor facilitati de
recreere și socializare în locul unor suprafețe nu numai inestetice, dar și insalubre.
Pentru a asigura o stare optimă de conservare a habitatelor, se vor avea în vedere măsuri axate pe reconstrucția ecologică a ecosistemelor degradate și
refacerea populațiilor native, în conformitate cu Cadrul de acțiune prioritară pentru Natura 2000 în Romania pentru perioada 2021-2027. Sunt luate în
considerare și beneficiile asociate cu menținerea populațiilor viabile pentru speciile de interes pentru conservare.
Sprijin pentru conservarea, imbunatatirea sau extinderea infrastructurii verzi-albastre
 modernizarea /extinderea spațiilor verzi existente, crearea de spatii verzi prin reconversia si/sau reutilizarea spatiilor si terenurilor abandonate,
degradate, a altor terenuri urbane si transformarea lor in zone verzi, inclusiv crearea / extinderea coridoarelor verzi la nivelul zonelor urbane;
 acțiuni primare întreprinse pentru îmbunătățirea și creșterea infrastructurii verzi (lucrari de impadurire, inierbare, etc);
 amenajarea infrastructurii albastre: zone umede (mlaștini), lacuri, protecția lacurilor și cursurilor de apă (zona de maluri și zona de deasupra
malurilor) doar în cadrul unor proiecte care includ o componentă de infrastructura verde;
Măsurile auxiliare admise in cadrul OS 2.7 sunt cele care ar trebui să permită în primul rând accesibilitatea la spațiile verzi, dar și să asigure durabilitatea și
sustenabilitatea investițiilor, precum poteci, piste de biciclete, mobilier urban din materiale ecologice, etc. Acestea pot fi finanțate ca acțiuni complementare
dezvoltării infrastructurii verzi într-un procent relativ mic din bugetul proiectului.
La prioritizarea proiectelor, se va acorda punctaj suplimentar pentru investitiile care utilizeaza „Soluții bazate pe natură”.
Se vor finanta măsurile de conservare/extindere a suprafetelor verzi prin mărirea suprafețelor sau înlocuirea porțiunilor degradate, măsuri de
impadurire/inverzire, masuri de protecție a biodiversității prin folosirea speciilor tradiționale dar si a celor adaptate conditiilor climatice/ de mediu.
Interventiile au ca scop conservarea si protejarea ecosistemului natural si vor viza: parcuri și grădini publice, păduri urbane, păduri-parc, grădini botanice,
spații verzi permeabile, spații verzi naturale și semi-naturale urbane - amenajarea de terenuri slab utilizate sau abandonate, păduri, tufișuri, pajiști, zone
umede (mlaștini), lacuri.
Reducerea nivelului de poluare poate fi considerata un beneficiu indirect al implementarii proiectelor.
 populatia din teritoriile vizate

 turisti
EN 67 EN
Intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu
Acest OS contribuie la DUD având în vedere că tipurile de intervenții avute în vedere acoperă nevoile de dezvoltare urbană și contribuie la creșterea
atractivității zonei deservite, prin restabilirea si conservarea infrastructurii verzi, abordând provocările de mediu și climatice. În cadrul acestui OS proiectele
vor viza zona urbană sau ZUF a a MRJ-urilor, a municipiilor și orașelor. Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestui obiectiv specific se aplică
instrumentul Investitii teritoriale in strategii urbane, care consta in existența Strategiei Dezvoltare Teritoriala (SDT/SIDU) elaborata de APL
responsabile.
Mecanismul de guvernanta al SDL/SIDU va fi structurat pe 3 niveluri:
Ø nivelul operational (sau executiv) format din aparatul tehnic al primariei care va avea rolul de a contribui la elaborarea SDT, colectarea datelor pentru
implementarea si monitorizarea SIDU
Ø nivelul strategic format din persoane cu functie de decizie din cadrul APL, ADI Zona Metropolitana, CJ, prefectura, mediul academic, mediul de afaceri,
societate civila sau alti parteneri cu rol in selectarea proiectelor pe baza unor criterii/grile si avizarea SIDU
Ø nivelul decizional cu rol in aprobarea SIDU si a listei de proiecte. Acest rol va reveni CL sau ADI, dupa caz.
EN 68 EN
Intervențiile de dezvoltare urbană vor fi integrate atat la nivel de zonă urbană prin asigurarea complementaritatii cu alte proiecte implementate în cadrul
strategiei, cat si în ceea ce privește abordarea mai multor funcții în cadrul unui proiect integrat (economic, social, de mediu etc.) și vor viza dezvoltarea
comunității prin implicarea mai multor părți interesate în fazele de dezvoltare și implementare. În cazul în care o UAT care face parte din ZUF intenționează
să depună un proiect, se va încheia un acord de parteneriat intre acest UAT si orasul principal.
AM va verifica si va evalua strategia pe baza citeriilor de calitate si a a cerintelor din RDC; de asemenea AM va verifica abordarea integrata la nivelul
strategiei – modul in care proiectele propuse spre finantare sunt complementare cu alte proiecte din strategie.
Acest OS contribuie la dezvoltarea urbană integrată și va beneficia de sume pre-alocate pentru urmatoarele categorii de UAT: municipiile reședință de județ
(sume pre-alocate pe apeluri necompetitive), municipii si orase( primul venit, primul evaluat).
PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational.
Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului la nivel regional. Astfel, activitățile
propuse, chiar dacă nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional, vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al
Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 6.
Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(vii), se vor încuraja și proiectele comune de infrastructură verde-albastră inter-regionale, transfrontaliere,
internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU
de câte ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.
Se va avea in vedere posibila cooperare cu acele regiuni UE cu experiență relevantă în domeniul protecției și conservării naturii, biodiversității și
infrastructurilor verzi, (regiuni cu orașe care au câștigat premiul de „Capitală verde europeană” sau premiul „Frunza Verde Europeana”.
Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte state membre: regiunea Päijänne Tavastia (Päijät-Häme) (FI), regiunea Hauts-
de-France (FR) ,regiunea Grand Est (FR), regiunea South Karelia (FI), Southern and Eastern Region (IE) , Provincia Antwerp (BE), cu activitate relevanta
pentru actorii regionali.
Sunt finantate investitii publice iar activitatile finantate nu genereaza beneficii economice, potentialele venituri vor acoperi eventuale costuri
operationale. Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii de mediu și
societale ridicate, sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor
EN 69 EN
instrumente financiare. Forma de sprijin: grant.
P3 RSO2.7 ERDF Less developed RCO36 Green infrastructure supported for other purposes than adaptation to hectares 0.00 103.00
climate change
P3 RSO2.7 ERDF Less developed RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies for persons 0.00 779,569.00
integrated territorial development
P3 RSO2.7 ERDF Less developed RCO75 Strategies for integrated territorial development supported contributions to 0.00 11.00
strategies

P3 RSO2.7 ERDF Less RCR95 Population having access to new or persons 0.00 2021 587,992.00 sistem de
developed improved green infrastructure monitorizare

P3 RSO2.7 ERDF Less developed 079. Nature and biodiversity protection, natural heritage and resources, green and blue infrastructure 74,688,000.00
EN 70 EN
P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00

P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00

P3 RSO2.7 ERDF Less developed 18. Other type of territorial tool - Cities, towns and suburbs 74,688,000.00
P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00

P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00
EN 71 EN
2.1.1. Priority: P4. Mobilitate urbana durabila (Urban mobility specific objective set out in point (viii) of Article 3(1)(b) of the ERDF and Cohesion Fund
Regulation)
2.1.1.1. Specific objective: RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban mobility, as part of transition to a net zero carbon economy (ERDF)
Analiza succintă a sistemelor de transport public local, realizată pe baza datelor și informațiilor existente în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă ale
municipiilor reședință de județ, categorie de zone urbane în care este funcțional serviciul de transport public local, relevă probleme cvasi-uniforme, precum
starea tehnică precară a infrastructurii, vechimea mijloacelor de transport, lipsa sistemelor de management pentru transportul public. În lipsa investițiilor, în
ultimii ani s-a produs accentuarea acestor deficiențe, concomitent cu reducerea atractivității modului de transport public.
In PMUD-uri au fost identificate probleme cum ar fi: aglomerație și lipsa unui sistem de prioritizare a mijloacelor de transport în comun pe anumite artere,
lipsa sistemului de semaforizare inteligentă, piste pentru biciclete insuficiente, rute pietonale insuficient amenajate, centuri rutiere insuficiente, stații și
terminale de transport public nemodernizate etc., vechimea mijloacelor de transport. Trebuie mentionat faptul ca, la nivelul oraselor si municipiilor din
regiune, sistemul de transport nu permite, cu exceptia unor mici tronsoane, organizarea de benzi dedicate pentru transportul public.
Deși s-au făcut investiții importante în mijloace de transport public noi în perioada 2014-2020, nevoia de material rulant ecologic (vehicule electrice) este
crescuta în continuare la nivelul multor municipalități din regiune.
În multe dintre orasele din regiune nu se regăsesc sisteme de transport public local funcționale, deși serviciul de transport public local de persoane face parte
din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică şi ar trebui să fie prezent în majoritatea zonelor urbane. Calitatea infrastructurii rutiere, rămâne o
provocare, mai ales în orașele mici. Pentru a putea asigura condiții sigure de deplasare în mediul urban, este nevoie de interventii in infrastructura de
transport rutier, care sa faciliteze transportul public local si modurile active de transport (ciclism si pietonal).
La nivelul sistemului de transport public nu sunt implementate soluții de management al traficului care să asigure prioritizarea accesului pentru mijloacele de
transport public, motiv pentru care adesea autobuzele traversează zone afectate de congestie și gâtuiri ale fluxurilor de trafic, ceea ce conduce la întârzieri
semnificative și la nerespectarea graficului de circulație. Lipsa unui sistem de transport al elevilor contribuie la crearea blocajelor in jurul scolilor si pe
traseele principale de transport. De asemenea, aceasta situatie este amplificata de numarul mare de familii din zona periurbana care transporta elevii la scoala
cu masina personala.
Este nevoie la nivel regional de o creștere semnificativă a numărului de orașe și localități cu sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate. Pe
termen mediu și lung, acest aspect se poate reflecta într-o creștere vizibilă de la an la an a numărului de pasageri ai transporturilor publice, precum și în
reducerea emisiilor poluante.
Expansiunea urbană necontrolată este una din principalele provocări pentru orașele mari, iar regiunea Sud-Vest Oltenia nu a fost ocolită de acest fenomen.
Așezările adiacente au preluat valurile succesive de expansiune, ceea ce a făcut ca populația acestora să crească semnificativ în ultimii 10 ani. Noile zone
EN 72 EN
rezidențiale din periurban generează deplasări frecvente către centrul urban. Infrastructura de transport public nu este adaptată pentru a susține acest număr
ridicat de deplasări care se efectueaza exclusiv cu autovehiculul personal.
Investițiile în stații de transport public au fost foarte reduse în ultimii ani, iar accesul la informații în ceea ce privește orarul sau sosirea în stație a mijloacelor
de transport public este încă precar.
Progresul în ceea ce privește infrastructura pentru biciclete este încă lent. Pistele realizate au avut greșeli serioase de proiectare, ceea ce a dus la desființarea
lor sau la o utilizare slabă. Lipsa facilităților care să permită o deplasare sigură a bicicliștilor în mediul urban este principalul motiv pentru care ponderea
acestui mod de deplasare este încă redus (sub 5%).
În acest sens, Strategia pentru o Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă a Comisiei Europene, adoptată în decembrie 2020, susține ideea că toate modurile de
transport trebuie să devină mai sustenabile, cu alternative verzi disponibile și cu stimulente adecvate puse în aplicare pentru a încuraja tranziția către o
economie cu zero emisii de carbon. De altfel, unul dintre obiectivele de politică al noii perioade de programare promovează schimbarea către moduri de
transport sustenabile și accesibile, cu zero emisii de carbon, încurajarea folosirii transportului public și a modurilor de transport active, precum mersul pe jos,
mersul cu bicicleta, micromobilitatea, etc., investind în același timp în soluții inteligente de transport pentru o utilizare îmbunătățită a infrastructurii și
multimodalitate.
În acest sens, prin măsurile/ activitățile propuse la nivel regional se va urmări îmbunătățirea eficienței si atractivitatii sistemului de transport public, inclusiv a
transportului pentru elevi, a timpilor de parcurs, accesibilității, transferului către transportul public de călători (intermodal) și modurile nemotorizate de
transport, atât la nivelul municipiilor reședință de județ, cât și la nivelul celorlalte municipii și orașe si vor fi obligatoriu bazate pe PMUD.
Proiectele propuse pot contine una sau mai multe propuneri din PMUD-urile aprobate, coridoare de mobilitate care să sprijine transportul public în comun de
călători, circulația bicicliștilor și/sau circulația pietonilor, inclusiv investitii care să asigure legătura între stațiile de transport în comun sau accesul pietonilor
la coridorul de mobilitate, sisteme park&ride.
Sprijin pentru transport urban sustenabil si durabil
 infiintarea, dezvoltarea si optimizarea sistemelor de transport public prin investitii in achizitia de material rulant de transport urban curat (tramvai,
autobuz, troleibuz, etc), sustinerea infrastructurii de transport urbane curate; Interventiile in drumuri/strazi vor avea in vedere imbunatatirea
parametrilor tehnici si functionali prin introducerea/reconfigurarea unei piste de biciclete, a unei linii de tramvai/ troleibuz, a unei benzi de circulatie
destinata exclusiv autobuzelor/transportului public, introducerea sau largirea semnificativa a trotuarelor pentru incurajarea mersului pe jos; Investitiile
pot include interventii care sa vizeze infrastructura rutiera generala, ca actiuni complementare celor de mai sus, intr-un procent limitat.
 construirea/modernizarea/reabilitarea depourilor/autobazelor aferente transportului public local/zonal de călători, inclusiv infrastructura tehnică
aferentă;
 îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun;
 infrastructuri pentru combustibili alternativi, statii/puncte de incarcare pentru mijloacele de transport public;
 realizarea de sisteme de tip park and ride in afara centrelor oraselor, integrate cu transportul public;
EN 73 EN
 sprijinirea realizarii/modernizarii de infrastructuri pentru moduri de transport active: crearea/modernizarea traseelor pentru pietoni, investiții în
infrastructura pentru ciclism, sisteme de inchiriere biciclete, etc
 masuri de sprijin a autoritatilor si institutiilor publice in elaborarea/actualizarea PMUD, in operationalizarea contractelor de delegare a gestiunii
serviciului de transport public de călători si cresterea capacitatii administrative (ca masura complementara a unui proiect de investitii finantat prin
PR);
 masuri pentru digitalizarea transportului urban (ex.: sisteme de e - ticketing pentru călători, sistematizarea intersectiilor, panouri cu afisaj electronic in
statiile de transport etc.)
Enumerarea tipurilor de actiuni vizate nu este exhaustiva avand in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului.
Acțiunile propuse în O.S. b(viii) sunt complementare cu investițiile propuse prin programele naționale (POT, POTJ și PNRR) și cele comunitare (MIE, PTD,
Orizont Europa, Invest EU, URBACT IV și Interreg Europe).
PNRR.
- Locuitori din mediul urban si din localitățile din zona urbana funcțională, care pot beneficia de un sistem public de transport eficient și de servicii
îmbunătățite de transport (de exemplu, angajatii, pensionarii, navetiștii, elevii, studenții, etc), turiștii;
- UAT din zona urbană functionala/metropolitana;
- Autorități publice locale din mediul urban.
EN 74 EN
Acest OS contribuie la DUD având în vedere că tipurile de intervenții avute în vedere acoperă nevoile de dezvoltare urbană și contribuie la creșterea
atractivității zonei deservite, prin investitii in transportul public, la scăderea emisiilor de carbon, abordând provocările de mediu și climatice. În cadrul acestui
OS proiectele vor viza zona urbană sau ZUF a a MRJ-urilor, a municipiilor și orașelor. Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestui OS se aplică
instrumentul Investitii teritoriale in strategii urbane, care consta in existența Strategiei Dezvoltare Teritoriala(SDT/SIDU) elaborata de APL responsabile.
Mecanismul de guvernanta al SDT/SIDU va fi structurat pe 3 niveluri:
Ø nivelul operational (sau executiv) format din aparatul tehnic al primariei care va avea rolul de a contribui la elaborarea SIDU, colectarea datelor pentru
Ø nivelul strategic format din persoane cu functie de decizie din cadrul APL, ADI Zona Metropolitana, CJ, prefectura, mediul academic, mediul de afaceri,
societate civila sau alti parteneri cu rol in selectarea proiectelor pe baza unor criterii/grile si avizarea SIDU
Ø nivelul decizional cu rol in aprobarea SIDU si a listei de proiecte. Acest rol va reveni CL sau ADI, dupa caz.
Intervențiile de dezvoltare urbană vor fi integrate atat la nivel de zonă urbană prin asigurarea complementaritatii cu alte proiecte implementate în cadrul
strategiei, cat si în ceea ce privește abordarea mai multor funcții în cadrul unui proiect integrat (economic, social, de mediu etc.) și vor viza dezvoltarea
comunității prin implicarea mai multor părți interesate în fazele de dezvoltare și implementare. În cazul în care o UAT care face parte din ZUF intenționează
să depună un proiect, se va încheia un acord de parteneriat intre acest UAT si orasul principal.
AM va verifica si va evalua strategia pe baza citeriilor de calitate si a a cerintelor din RDC; de asemenea AM va verifica abordarea integrata la nivelul
strategiei – modul in care proiectele propuse spre finantare sunt complementare cu alte proiecte din strategie.
Acest OS contribuie la dezvoltarea urbană integrată și va beneficia de sume pre-alocate pentru urmatoarele categorii de UAT: municipiile reședință de județ
(sume pre-alocate pe apeluri necompetitive), municipii si orase( primul venit, primul evaluat).
EN 75 EN
PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational.
Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(viii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale privind
mobilitatea urbană. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori
se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor PR
Astfel, au fost identificate, fara a se limita la acestea, o lista de regiuni din alte state membre: Western Slovenia (Zahodna Slovenija), regiunea Lazio (IT),
regiunea Małopolskie (PL), regiunea Western Macedonia (EL), regiunile Aragon, (ES), Bavaria, (DE), île-de-France, France (FR). North Netherlands,
Netherlands (NL), Upper Austria, (AT), Castile and Leon, (ES), cu activitate relevanta pentru actorii regionali. Zone tematice de lucru:Infrastructură
inteligentă (de exemplu, drumuri inteligente, parcare dinamică, evaluarea riscurilor), Mobilitate durabilă (de exemplu, eficiența energetică și a resurselor,
decarbonizare), date (de exemplu, date pentru transport și logistică), consolidarea mobilității regionale durabile, învățare reciprocă.
Acțiunile pentru crearea unui transport public urban durabil nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar contribuie la realizarea
obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 1b (acțiunile 4 și 7), Aria
prioritară 2 (acțiunea 3) și Aria prioritară 10 (acțiunea 1).
Forma de sprijin: grant.

Acțiunile descrise nu generează venituri substanțiale. În ceea ce privește infrastructura pentru combustibili alternativi, acesta va viza numai transportul
public, beneficiile sprijinului fiind utilizate pentru a acoperi toate costurile operaționale sau pentru a crește atractivitatea unui astfel de transport prin tarife
mai mici.
EN 76 EN
P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO57 Capacity of environmentally friendly rolling stock for collective public passengers 0.00 2,368.00
transport
P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO58 Dedicated cycling infrastructure supported km 0.00 92.00
P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO59 Alternative fuels infrastructure (refuelling/ recharging points) refuelling/recharging 0.00 76.00
points
P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO60 Cities and towns with new or modernised digitised urban transport cities and towns 0.00 13.00
systems
strategies
P4 RSO2.8 ERDF Less developed PSO Infrastructuri pentru transportul public colectiv Nr 0.00 5.00
03

P4 RSO2.8 ERDF Less RCR62 Annual users of new or users/year 10,207,543.00 2021 12,697,341.00 sistem de
developed modernised public transport monitorizare
P4 RSO2.8 ERDF Less RCR63 Annual users of new or users/year 1,102,990.00 2021 2,476,204.00 sistem de
developed modernised tram and metro lines monitorizare
P4 RSO2.8 ERDF Less RCR64 Annual users of dedicated users/year 0.00 2021 753,112.00 sistem de
developed cycling infrastructure monitorizare

EN 77 EN
P4 RSO2.8 ERDF Less developed 081. Clean urban transport infrastructure 34,490,000.00
P4 RSO2.8 ERDF Less developed 082. Clean urban transport rolling stock 34,500,000.00
P4 RSO2.8 ERDF Less developed 083. Cycling infrastructure 20,000,000.00
P4 RSO2.8 ERDF Less developed 085. Digitalisation of transport when dedicated in part to greenhouse gas emissions reduction: urban transport 3,250,000.00
P4 RSO2.8 ERDF Less developed 086. Alternative fuels infrastructure 6,300,000.00
P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00

P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed 19. Other type of territorial tool - Functional urban areas 9,854,000.00
P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00

EN 78 EN
P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00
EN 79 EN
2.1.1. Priority: P5. Accesibilitate si conectivitate la nivel regional
2.1.1.1. Specific objective: RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient, intelligent and intermodal national, regional and local mobility,
including improved access to TEN-T and cross-border mobility (ERDF)
In cadrul acestui OS, sunt abordate interventii cu privire la conectivitatea regionala, siguranta circulatiei si solutii de descongestionare la nivel local.
A.Conectivitate regionala si îmbunătățirea accesului la TEN-T
Conectivitatea și accesibilitatea în regiunea SVO sunt asigurate, în principal, printr-o rețea de drumuri județene și locale, care asigură accesibilitatea pentru
localitățile care nu sunt conectate la rețeaua de drumuri naționale și europene, la unele zone turistice sau economice din regiune.
Regiunea Sud-Vest Oltenia, dispunea la sfarsitul anului 2020 de 9.111 km drumuri judetene si comunale (80,54% din totalul drumurilor publice din regiune).
Dintre acestea, 4.657 km erau drumuri judetene (41,17%)
Din totalul drumurilor județene la nivel regional doar 34% (fata de 43,41% la nivel national conform SNSR) sunt modernizate, 10% sunt drumuri județene
pietruite și 2% drumuri județene de pământ
La nivelul regiunii, modernizarile de drumuri judetene în perioada 2011-2018 s-au concretizat in scaderea procentului de drumuri pietruite, de la 18,03% la
11,01%, și a procentului de drumuri de pamant, de la 2,57% la 2,30%.
In anul 2020, in regiunea SV au avut loc 2421 de accidente, din care au rezultat 3312 persoane vatamate.
In conformitate cu SNSR, drumurile județene sunt în general degradate și cu soluții tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele
mici. Aceste stări de fapt îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de muncă și oportunitățile oferite de
centrele urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor
rutiere, scade viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.
Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere
secundare către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T şi soluții pentru creșterea siguranței traficului (de ex. sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și
utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului)
Conform R Ț 2020, România înregistrează unul dintre cele mai slabe rezultate în materie de siguranță rutieră din UE. RȚ menționează că investițiile în
modernizarea drumurilor ar îmbunătăți siguranța.
Investițiile în dezvoltarea și modernizarea rețelei TEN-T precum și a conexiunilor la aceasta reprezinta o nevoie in Regiunea SV si constituie o prioritate a
PDR 2021-2027. Drumurile de înaltă calitate trebuie să asigure o bună deschidere internă şi transfrontalieră, reprezentând cel mai utilizat mod de transport
din regiune.
EN 80 EN
 investiții (construire, reabilitare, modernizare, extindere) în reţeaua de drumuri judeţene care asigura conectivitatea directă sau indirectă cu rețeaua
TEN-T de bază și extinsă,
 construirea/modernizarea/amplasarea de elemente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, de ex. amplasare de semnalistică, limitatoare de viteză,
masuri de siguranta pentru pietoni și biciclisti, creare facilități pentru persoane cu mobilitate redusă, pentru nevăzatori sau hipoacuzici, etc
 construirea/modernizarea de stații și alveole (în cazul în care proiectul vizează un drum județean/traseu deservit de transportul public de călători)
pentru transport public pe traseul drumului județean, sistematizarea traficului, digitalizare;
Proiectele pot include sub-activitati de genul: parapeți pentru protecție, apărări de maluri și consolidări de versanți, realizarea de investiții suplimentare pentru
protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții meteorologice extreme. Proiectele vor trebui să prevadă activități de modernizare si
reabilitare pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți, siguranței rutiere, portanței etc.
B. Solutii de descongestionare a traficului
Studiile de trafic și planurile de mobilitate urbană durabilă realizate în regiune arată un grad ridicat de congestie pe rețeaua rutieră, cu efectele negative
asociate: poluare fonică și chimică crescute, niveluri ridicate de CO2 din atmosferă, întârzieri în realizarea călătoriilor, viteze comerciale reduse, etc., atât în
aglomerările urbane, cât și pe drumurile dintre acestea.
În regiunea Sud-Vest Oltenia, reteaua de drumuri publice s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a oferi legaturi rutiere intre orase si astfel, noile drumuri au
urmat vechile aliniamente. Rezultatul a fost crearea multor sate si orase dispuse liniar de-a lungul drumurilor, fara sosea de centura, tot traficul local si de
tranzit trebuind sa treaca prin centrul localitatii. Din cauza lipsei investitiilor in drumurile secundare, localitatile lineare (dispuse de-a lungul si pe ambele
parti ale drumului) au continuat sa se dezvolte de-a lungul drumurilor nationale.
La nivel regional, doar 3 localitati au centuri ocolitoare, restul orașelor având străzi care ajută la decongestionarea traficului de tranzit. În orasele mai mici (
ex. Filiași, Horezu) fără opțiuni de ocolire, traficul de tranzit în interiorul localităților generează frecvent gâtuiri și congestii, durate de deplasare crescute,
fiind și un factor de poluare fonică și cu noxe.
In Regiunea Sud-Vest Oltenia nu exista nicio autostrada sau drumuri expres între orașele din regiune, cea ce face ca traficul interurban sa traverseze de multe
ori interiorul localitatilor. Acest aspect suprasolicită infrastructura de transport local, creeaza blocaje și afectează într-un mod negativ calitatea aerului și
siguranța rutieră. Tot din această cauză este îngreunată realizarea unor proiecte de mobilitate urbană destinate promovării traficului pietonal sau modurilor
alternative de transport.
Solutii de descongestionare a traficului si crestere a sigurantei rutiere, prin imbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T:
 investiții destinate eliminării blocajelor în trafic, modernizării/ reabilitării infrastructurii rutiere urbane prin extinderea coridoarelor urbane de
transport,
 îmbunătățirea legăturilor cu zonele periurbane și periferice a orașelor și descongestionarea drumurilor publice, prin crearea/ modernizarea/ reabilitarea
arterelor de legatura;
EN 81 EN
 îmbunătățirea sistemelor și marcajelor de semnalizare și siguranță rutieră pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie, digitalizarea
transportului ca masuri complementare;
 construirea/modernizarea/reabilitarea pasajelor rutiere si/sau pietonale supra şi subterane, a podurilor, pasarelelor și a stațiilor pe traseul infrastructurii
urbane care deserveste transportul public/arterelor de legatura;
 crearea/modernizare/reabilitarea de bretele în arealele urbane.
 Sustinerea investitiilor in transportul multimodal
Intervențiile vor include și stații privind măsurarea calității aerului în arealul de intervenție.
Intervențiile în infrastructura rutieră urbană pot fi susținute daca sprijina sistemul de transport public și încurajează moduri de transport durabile.
Investițiile pot fi acompaniate de măsuri de protecția naturii și a biodiversității (infrastructură verde) în legătură directă cu infrastructura de transport rutieră,
precum și implementarea infrastructurii combustibililor alternativi (daca e cazul) și a soluțiilor inteligente de management a traficului.
Prioritizarea proiectelor va tine cont de un set de criterii specifice, care vor viza eliminarea congestiei, imbunatatirea sigurantei circulatiei, imbunatatirea
legaturilor intermodale, imbunatatirea calitatii aerului.
Investitiile in infrastructura locala se vor implementa in zonele urbane unde congestia, blocajele in trafic si poluarea sunt o problema majora. Totodata,
investitiile vor sprijini implementarea măsurilor de mobilitate urbană integrate în PMUD-uri la nivelul municipiilor reședință de județ/ ZUF /zonei
metropolitane si vor contribui la imbunatatirea sigurantei rutiere, promovand o mobilitate sustenabila.
Enumerarea tipurilor de actiuni vizate nu este exhaustiva avand in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului. Complementar, pentru
se pot face si interventii asupra infrastructurii tehnico-edilitare afererente obiectivului de investitii vizat.
PR SV finanțează drumurile judetene prioritizate la nivel regional (prin hotarare CDR, pe baza criteriilor: conectivitate, impact socio-economic, populatie
deservita), precum si infrastructuri rutiere locale cu scop de descongestionare având ca beneficiari UAT municipii reședință de judet, Consilii Județene sau
parteneriate.
Intervențiile prevăzute sunt complementare cu obiectivele strategice identificate în Master Planul General de Transport al României și Planul Investițional
privind dezvoltarea infrastructurii de transport a României pe perioada 2020-2030 și complementare cu acțiunile propuse prin POT 2021-2027. De
asemenea, există complementarități cu PNRR, PNDR, PNS precum și cu programe comunitare (MIE, Orizont Europa, PTD, Interreg VI A RO-BG, Interreg
Europe și Invest EU).
PNRR.
EN 82 EN
- Cetatenii din unitățile administrativ teritoriale
- Locuitorii zonelor traversate de drum si operatorii economici
- Utilizatorii infrastructurilor reabilitate/modernizate
Investitiile privind modernizarea drumurilor judetene se vor realiza cu precadere in mediul rural dar pot fi incluse si zone urbane in functie de traseul
tronsonului de drum asupra caruia se intervine.
Operatiunea - Solutii de descongestionare a traficului si crestere a sigurantei rutiere, prin imbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T vor fi
implementate in mediul urban/ZUF.
Investitiile vor fi finantate in baza Strategiilor de Dezvoltare (pentru UAT Judet) sau PDR si in baza PMUD pentru UAT municipii si orase/ZUF.
Nu se are în vedere aplicarea de instrumente teritoriale.
EN 83 EN
Pentru acțiunile indicative din cadrul O.S. c(ii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale.
Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o
astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului. Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile
prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului acestora la nivel regional. Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau
transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027
Aria prioritară 1b (acțiunile 1, 5 și 8).
În cadrul programului RO-BG, PO3, SO 3.3. a fost selectat pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier pe două niveluri: abordarea
legăturilor lipsă în legătură cu rețelele TEN-T (de exemplu, rutier, feroviar) și îmbunătățirea eficienței transportului pe apă interioară. Se va acorda prioritate
investițiilor de importanță strategică, cu relevanță transfrontalieră demonstrată și sprijinirea transportului curat, ecologic, în conformitate cu documentele de
orientare la frontieră. În timp ce programul RO-BG se va concentra pe conectivitate pe teritoriul transfrontalier (finanțarea proiectelor strategice caracterizate
prin parteneriate puternice între părțile interesate relevante de pe ambele părți ale frontierei, cu o abordare transfrontalieră ridicată și un impact
transfrontalier), intervențiile principale sprijinite de PR Sud-Vest Oltenia, se vor concentra pe dezvoltarea accesului la rețelele de transport TEN-T centrale și
globale și la accesibilitatea regională.
Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG, este de asteptat ca parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari
din cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana,Vidin) sau cu parteneri relevanti din alte regiuni
ale Europei.
Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii ce țin de creșterea
accesibilității la rețeaua TEN-T, precum și de creșterea siguranței rutiere sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare
care să le facă atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată va fi grant.
EN 84 EN
P5 RSO3.2 ERDF Less developed RCO44 Length of new or upgraded roads - non-TENT km 0.00 21.00
P5 RSO3.2 ERDF Less developed RCO46 Length of roads reconstructed or modernised - non-TENT km 0.00 279.00

P5 RSO3.2 ERDF Less RCR50 Population benefiting from persons 0.00 2021 351,335.00 sistem
developed measures for air quality monitorizare
P5 RSO3.2 ERDF Less RCR55 Annual users of newly built, passenger- 152,133,249.00 2021 276,088,481.00 sistem
developed reconstructed, upgraded or km/year monitorizare
modernised roads

P5 RSO3.2 ERDF Less developed 090. Newly built or upgraded other national, regional and local access roads 20,000,000.00
P5 RSO3.2 ERDF Less developed 093. Other reconstructed or modernised roads (motorway, national, regional or local) 125,538,000.00
P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00

P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00
EN 85 EN
P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00

P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00
EN 86 EN
2.1.1. Priority: P6. Educatie moderna si incluziva
2.1.1.1. Specific objective: RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in education, training and lifelong learning through developing
accessible infrastructure, including by fostering resilience for distance and on-line education and training (ERDF)
Coordonarea sistemului educational din RO este realizata la nivel national de catre Ministerul Educatiei care are rolul de a implementa politicile de educatie
bazate pe principiul egalitatii de sanse, nediscriminarii, nesegregarii care sa acorde tuturor copiilor si tinerilor accesul la un sistem de calitate relevant si
incluziv.
Infrastructura de invatamant preuniversitar se afla in proprietatea/administrarea autoritatilor publice locale care au responsabilitatea de a asigura conditii
optime de invatare pentru toti elevii.
Numarul de unitati de invatamant a scazut constant (726 unitati in 2020 fata de 744 in 2011), fapt care a determinat relocarea elevilor. Totodata,
transformarea grupei pregătitoare în clasa 0 și includerea acesteia în ciclul învățământului primar, a determinat suprasolicitarea unor categorii de
infrastructuri de invatamant, localizate in special in mediul urban.
În anul școlar 2019/2020, 70,43% din populația școlară în regiune era în mediul urban și 29,57% în mediul rural. 89,45% din unitățile de învățământ din
regiune erau în învățământul preuniversitar, 10,14% în învățământul preșcolar și 0,41% în învățământul superior.
Investitiile in infrastructura educationala sunt justificate de infrastructura precara, care nu asigură condiții egale de participare la o educație incluzivă și de
calitate tuturor elevilor, lipsa facilităților (biblioteci, laboratoare, săli de sport, ateliere) , accesul limitat la internet. Lipsa utilităților afectează în special
școlile din mediul rural: nu sunt racordate la gaze, termoficare și canalizare, grupurile sanitare la interior lipsesc.
Raportul Dezvoltării Globale elaborat de BM, indică faptul că nivelurile de finanţare ale educaţiei în România erau printre cele mai scăzute din Europa,
situându-se la 2,55% din PIB în 2021, în timp ce recomandarea UNESCO de a realiza sisteme de educaţie mai performante, centrate mai mult pe grupurile
vulnerabile, este cuprinsă între 4% şi 6% din PIB.
Conform SMIE 2017-2023, accesibilitatea infrastructurii școlare ar trebui să fie extinsă pentru a cuprinde toate dimensiunile infrastructurii fizice (mobilier
specific, toalete adecvate nevoilor elevilor cu dizabilități fizice, rampe de acces, etc).
Conform analizei realizate prin instrumentul IRSE (Indicele de risc socio-educațional), elevii cu risc major de abandon școlar sau cu risc de a nu finaliza
invatamantul obligatoriu sunt concentrați relativ dispersat în cadrul județelor din regiune, in 19 unitati de invatamant.
Asigurarea bazei materiale minime (clădiri reabilitate/ modernizate, condiții sanitare necesare pentru funcționare, dotarea cu echipamente, material didactic,
etc) pentru desfășurarea actului educațional sunt condiții esențiale pentru co-interesarea elevului, pentru descurajarea absenteismului și reducerea
fenomenului de abandon/părăsire timpurie a școlii, pentru creșterea ratei de absolvire și tranziție spre niveluri superioare de educație.
EN 87 EN
Învățământul superior se desfășura în 3 unități la nivel regional (2 în Dolj și 1 în Gorj). Prin proiectele cuprinse in PDR, se constata nevoia continuarii
investitiilor in spatiile de invatamant ale universitatilor, coroborat cu necesitatea de adaptare a spatiilor la un mediu de invatare modern si atractiv.
Invățământul superior nu este aliniat suficient la piața forței de muncă. Deși rata de absolvire a învățământului terțiar s-a dublat în ultimii zece ani, aceasta
rămâne la un nivel scăzut (RT 2019)
Intervențiile prevăzute vor oferi posibilitatea adresării deficiențelor la nivel regional cu care se confruntă sistemul educațional, așa cum au fost semnalate și în
cadrul RT si sunt menite să îmbunătățească accesul la o educație incluzivă și de calitate în instituții nesegregate a comunităților dezavantajate și
marginalizate, sa promoveze echitatea actului educational, să reducă disparitățile educaționale dintre nivelul urban și cel rural. Conform datelor ISJ din
RSVO, procentul de copii și tineri din grupurile vulnerabile, inclusiv elevi romi, înscriși într-o formă de învațământ era în 2021 de 7,9%.
Toate investițiile OP4 vor fi formulate pe baza rezultatelor evaluării nevoilor si cartografierii infrastructurii educationale realizata la nivel micro-regional,
local sau judetean luând în considerare inegalitățile teritoriale, segregarea educațională, spațială și schimbările demografice, inclusiv presiunea
demografică/capacitatea școlii (raport între nr. de locuri și nr. de elevi inscrisi în scoala). Finantarea investitiilor va fi conditionata de realizarea unei
autoevaluari privind segregarea scolara la nivelul unitatii de invatamant, insotita, dupa caz, de un plan de actiune pentru a adresa problemele legate
de segregare. Aceste elemente vor fi verificate de AM. In functie de disponibilitatea analizelor, se va tine cont de rezultatele proiectului „Consolidarea
managementului sistemului de învățământ românesc” finantat prin Instrumentul de Sprijin Tehnic, prin care se va dezvolta si o metodologie de prevenire a
segregării școlare.
Prioritizarea proiectelor prin ghidurile solicitantului se va face în baza unor criterii care sa adreseze presiunea demografică/capacitatea școlii (raport între nr.
de locuri și nr. de elevi inscrisi în scoala), riscul de părăsire timpurie a scolii/ scăderea ratei de abandon scolar, condiții sanitare și de securitate necesare, scoli
aflate în zonele cu populație marginalizată, cele cartografiate conform indicelui IRSE și la nivel micro-regional. De asemenea, criteriile de selectie vor viza
susținerea participării la procesul educațional de masa a copiilor din grupurile marginalizate si vulnerabile, inclusiv din punct de vedere economic si social.
Se va acorda punctaj suplimentar pentru scolile care implementeaza proiecte finantate din FSE in beneficiul elevilor.
In cadrul acestui OS, se vor finanta urmatoarele operatiuni:
1. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru nivel preșcolar
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale preșcolare (grădinițe).
2. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământ primar, secundar
• construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul primar, secundar (scoli gimnaziale, licee
TVET, licee si colegii teoretice)
3. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământ terțiar
• construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul terțiar
La activitatea 1, In mod exceptional, pentru cladiri mixte care includ si cresa, se va finanta si reabilitarea/ modernizarea acestora.
La activitatea 2 se are in vedere si finantarea investitiilor in spatii de invatamat mixte (scoala/ gradinita).
Pentru toate tipurile de proiecte se pot finanta activități conexe de tip FSE+, inclusiv pentru masuri de desegregare in limita de maxim 15 % din valoarea
EN 88 EN
proiectului.
Activitatile care vor viza constructia/extinderea sau renovarea infrastructurii educationale vor respecta prevederile legale privind performanta energetica a
cladirilor. Complementar, se pot face si interventii asupra infrastructurii tehnico-edilitare aferente obiectivului de investitii vizat.
Pentru facilitarea accesului elevilor la educatie, transportul scolar din urban/ZUF poate fi finantat in cadrul OS b(viii), Prioritatea 4, complementar cu
masurile finantate prin PNRR
Intervențiile sunt complementare celor realizate prin POEO 2021-2027, prin care se finanțează intervenții vizând prevenirea părăsirii timpurii a școlii și
creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității și asigurarea echității, POIDS 2021-2027
privitor la promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii.
POCIDIF are in vedere investiții pentru digitalizarea în educație la nivel national, PNRR finanțează complementar investiții în campusuri școlare IPT,
inclusiv laboratoare / ateliere școlare, centre de educație bazate pe inovație, creativitate și specializare inteligentă și modernizarea bazelor materiale destinate
formării competențelor profesionale ale studenților.
Complementaritatea cu PNRR privind infrastructura educațională la nivelul educației timpurii (creșe) se va asigura prin stabilirea la nivel național a unui
mecanism de evitare a dublei finanțări. Pentru infrastructura învățământului obligatoriu și IPT, prin PNRR se vor finanța proiecte care prevăd doar dotări,
prin PR SV fiind finanțate atât proiecte de infrastructură, cât și dotări, cu evitarea dublei finantari. Pentru infrastructura universitară, prin PNRR se vor
finanța doar infrastructuri conexe (cămine, cantine, spații de recreere), iar prin PR doar infrastructuri de educație.
Acțiunile indicative sprijinite prin PR SVO vor fi complementare celor sprijinite la nivel comunitar prin Erasmus+, Corpul European de Solidaritate, PTD,
INTERREG VI A RO- BG, PCEDV, Orizont Europa, Europa Digitală și InvestEU.
Acțiunile indicative au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că nu se așteaptă ca acestea să aibă un impact negativ
semnificativ asupra mediului, datorită naturii lor.
1. Elevi, prescolari care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata
2. Studenti care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata
3. Cadre didactice care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata
EN 89 EN
Respectarea prevederilor naționale si europene (Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și
nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului.
AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv a Comentariilor Generale ale CRPD, respectarea
principiilor orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea și accesibilitatea în toate etapele de programare și implementare.
Investițiile vor respecta principiile desegregării și nediscriminării si vor viza abordarea și combaterea segregării spațiale și educaționale la toate nivelurile
educaționale, concentrându-se pe promovarea accesului la servicii de baza incluzive în educație, în special pentru grupurile marginalizate, cum ar fi romii,
migranti, persoanele cu dizabilități și alte nevoi speciale etc. Nu vor exista investiții care să mențină sau să conducă la segregarea/izolarea acestora.
PR se aliniază cu obiectivele Cadrului strategic al UE pentru egalitate, incluziune și participare pentru romi 2020-2030, privind asigurarea unui acces sporit
al populației de etnie romă la invatamantul preșcolar, reducerea decalajului în participarea la educația și îngrijirea copiilor prescolari, reducerea decalajului în
absolvirea invatamantului liceal.
Problematica nesegregarii scolare in invatamantul de masa va fi sustinuta prin investitii care sa vizeze incluziunea copiilor si a tinerilor cu cerinţe
educative speciale sau cu dizabilitati minore sau medii (mobilier adecvat pentru persoanele cu dizabilitati, elevatoare, rampe, securizarea spatiilor de
invatamant si de joaca, amenajarea de spatii pentru activitati psihopedagogice, accesibilitate a informatiilor pentru persoane cu deficiente de auz sau vaz),
dotarea școlilor cu tehnologii asistive, etc.
Intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va
urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și
programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
Investitiile vor fi realizate in localitatile urbane si rurale din regiune, fiind sprijinite cu precadere unitatile de invatamant aflate in teritorii care au o arie de
recrutare extinsa, cele din randul comunitatilor rurale, izolate, marginalizate/dezavantajate si/sau confruntate cu un nivel ridicat al parasirii timpurii si
abandonului scolar.
Nu se are în vedere aplicarea de instrumente teritoriale, acțiunile indicative putând fi implementate pe întreg teritoriul regiunii, atât în zonele urbane cât și în
cele rurale.
Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat
EN 90 EN
al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 9 (acțiunile 5 și 8).
Pentru acțiunile indicative aferente O.S d(ii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele
vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o astfel de
abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.
Avand in vedere modelele de bune practici[1] privind educația incluzivă, potențiale parteneriate ar putea fi initiate cu regiunile : Gießen (DE), Madrid (ES),
Viena (AT), școli sustenabile[2] (eco-friendly schools): Niederösterreich (AT), Centro (P), Calabria (IT), Jihovýchod (South Moravian Region) (CZ),
Západné Slovensko (Western Slovakia) (SK).
Invatamant digital si VET[3], regiunile Mazowieckie (PL), Abruzzo (IT), Lisboa (PT), Andalucía (ES).
[1] https://www.inclusion-europe.eu/wp-content/uploads/2019/01/Best-Practice-Education_EN-FINALWEB.pdf
[2] https://erasmus-plus.ec.europa.eu/projects/search/details/2014-1-AT01-KA201-000909
[3] https://project-deep.eu/index.php
Pentru activitățile/proiectele ce nu sunt generatoare de venit, un alt obstacol pentru realizarea investițiilor îl constituie gradul ridicat de îndatorare și lipsa
capacității de finanțare a autorităților și instituțiilor publice din regiune, ceea ce constituie un factor favorizant pentru un eșec important al pieței în regiune.
Prin urmare, în cazul infrastructurii educationale, forma de sprijin va fi grantul nerambursabil.
P6 RSO4.2 ERDF Less developed RCO66 Classroom capacity of new or modernised childcare facilities persons 0.00 972.00
P6 RSO4.2 ERDF Less developed RCO67 Classroom capacity of new or modernised education facilities persons 0.00 20,451.00
EN 91 EN
Specific Category of Measurement Baseline or Reference Target Source of
Priority Fund ID Indicator Comments
objective region unit reference value Year (2029) data
P6 RSO4.2 ERDF Less RCR70 Annual users of new or modernised childcare users/year 777.00 2021 972.00 monitorizare
developed facilities
P6 RSO4.2 ERDF Less RCR71 Annual users of new or modernised education users/year 16,565.00 2021 18,406.00 monitorizare
developed facilities
P6 RSO4.2 ERDF Less PSR Procentul de utilizatori ai structurilor % 7.90 2021 8.00 monitorizare
developed 02 educationale de masa noi sau modernizate care
apartin grupurilor vulnerabile

Priority Fund Code
P6 RSO4.2 ERDF Less developed 121. Infrastructure for early childhood education and care 6,000,000.00
P6 RSO4.2 ERDF Less developed 122. Infrastructure for primary and secondary education 32,848,640.00
P6 RSO4.2 ERDF Less developed 123. Infrastructure for tertiary education 10,000,000.00
P6 RSO4.2 ERDF Less developed 172. Cross‑financing under the ERDF (support to ESF+‑type actions necessary for the implementation of the ERDF 2,000,000.00
part of the operation and directly linked to it)
P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00

P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00
EN 92 EN
P6 RSO4.2 ERDF Less developed 33. Other approaches - No territorial targeting 50,848,640.00
P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00

P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00
EN 93 EN
2.1.1. Priority: P7. Dezvoltare teritoriala sustenabila
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental development, culture, natural heritage,
sustainable tourism, and security in urban areas (ERDF)
Sprijinirea dezvoltării integrate în zonele urbane si ZUF/ZM este susținută de investiții rezultate din strategii teritoriale, construite pe potențiale endogene și
care răspund provocărilor identificate în teritoriu .
Calitatea vieţii în mediul urban este determinată de calitatea aerului, nivelul de zgomot, situația spațiilor verzi şi a zonelor de agrement, calitatea serviciilor
(de toate tipurile) oferite populaţiei.
Desi regăsim in majoritatea orașelor spatii publice utile, starea fizica a acestora si modul in care sunt utilizate nu pune in valoare adevăratul lor potențial.
Valentele acestor spatii existente sunt, in general, o serie de obiective recognoscibile care, in timp, au devenit repere urbane. Prin intervenții adecvate,
constând în renovări, schimbarea modului de folosire, adăugarea unui mobilier urban, astfel de spatii ar putea renaște.
Noile soluții trebuie să elimine problemele cauzate de supraaglomerarea datorată lipsei locurilor de parcare în zonele rezidențiale, de evitare a blocajelor din
zonele centrale cu străzi care nu pot fi lărgite pentru preluarea traficului superior, realizarea de pasaje pietonale, scuaruri, trotuare.
Dezvoltarea integrata zonelor urbane va fi, de asemenea, susținută de investiții in creșterea atractivității turistice, promovarea valorilor turistice și de
dezvoltarea facilitaților în acest sector (spații verzi de mici dimensiuni, spații recreative, zone de agreement, locuri de joacă, centre de activități culturale,
piste de biciclete).
Turismul prezintă un interes special, deoarece se regăsește în strategiile multor orașe. In regiune sunt orașe cu profil turistic care necesită sprijin pentru
diversificarea și dezvoltarea infrastructurii de turism/culturala, iar proiectele finanțate anterior dovedesc impactul pozitiv asupra localităților
beneficiare. Sectorul depinde cu siguranță într-o anumită măsură de dotările existente, având un nivel ridicat de concentrare în stațiunile turistice, precum și
într-unele dintre principalele centre urbane din regiune. Strategia PRSV susține nevoia de a valorifica zonele cu potențial turistic.
Patrimoniul cultural din mediul urban se confruntă cu provocări importante în ceea ce privește condițiile fizice care se deteriorează treptat. Starea majorității
monumentelor este precară, iar calitatea siturilor de patrimoniu cultural sau a activităților legate de acesta este considerată slabă de către vizitatori. O bună
parte dintre acestea necesită conservare, protejare sau investiții pentru dezvoltarea și valorificarea lor prin includerea în circuite turistice.
Pentru revitalizarea spatiilor urbane si pentru intervențiile de regenerare urbana, APL va identifica în cadrul SIDU/SDT tipul de zonă care trebuie abordată, în
funcție de nevoile de dezvoltare identificate și de potențialului zonei, conform articolului 29 CPR, cu consultarea și implicarea comunității locale în
conformitate cu principiile abordării integrate a dezvoltării urbane. Proiectele trebuie să fie alese prin cartografiere și evaluarea nevoilor identificate în
SIDU/SDT. Pe baza nevoilor identificate în strategii, măsurile de regenerare urbană vor acorda prioritate, de asemenea, cartierelor și comunităților
defavorizate dincolo de zonele centrale și istorice.
EN 94 EN
In cadrul OP 5, PR SV finanțează proiecte integrate, care includ activități complementare din mai multe domenii (social, economic și de mediu). Pe
lângă elementele de infrastructura de baza (regenerare fizică, construcție), proiectele pot sa prevadă măsuri suplimentare, ca parte a strategiei
urbane integrate.
AM se va asigura ca abordarea integrată va fi respectata la nivel de proiect și justificata de nevoile locale identificate în strategia integrată relevantă și ca
proiectul va conține un set coerent de acțiuni integrate care să ia în considerare dimensiunile fizice, de mediu, sociale și economice.
Tipurile de activități orientative:
 Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural prin activități de restaurare, consolidare și dotare (pentru expunerea și
protecția patrimoniului cultural imobil) a monumentelor istorice de categoria A, B si UNESCO, inclusiv servicii de digitizare /digitalizare în scop
educativ, precum și activități de marketing și promovare turistică;
 Dezvoltarea infrastructurii de turism si activelor turistice publice: construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii
publice de turism și/sau agrement;
 Îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea fizică a spațiilor publice urbane, prin: investiții de regenerare urbană (creare/ amenajare/
reabilitare/ extindere/ dotare) în spațiile destinate utilizării publice (parcuri, zone verzi de mici dimensiuni, piațete, scuaruri, piețe publice, pasaje,
spatii publice, locuri de joacă pentru copii, spații pentru activități recreative);
 Investiții (reabilitare/modernizare/extindere și dotare) în clădiri destinate utilizării publice pentru activități culturale și recreative, socio-
culturale, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază;
 Activități auxiliare ca parte a unui proiect integrat, în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru a asigura funcționalitatea proiectului
integrat: instalare rețele Wi-Fi, iluminat public și supraveghere video în spațiile publice, dotare cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi) înlocuirea
și/sau racordarea la utilități publice, inclusiv realizare alei pietonale, trotuare, piste de biciclete, parcări, căi de acces, modernizarea străzilor urbane
adiacente terenurilor supuse intervențiilor (străzi de categoria a IV-a de folosință locală). Proiectele integrate nu ar trebui să aibă ca rezultat creșterea
capacității de parcare.
 Măsuri de sustenabilitate si reziliență economică: digitalizare, promovare, acțiuni educative si civice, etc ca parte componenta a unui proiect de
investiții;
 Acordarea de sprijin financiar pentru îmbunătățirea capacității administrative a autorităților publice locale pe problematici specifice dezvoltării
urbane, realizarea de documente strategice (SDT/SIDU), schimburi de experiență (traininguri) pentru întărirea capacității beneficiarilor de finanțare în
domeniile regenerării fizice a spațiilor urbane și valorificării durabile a patrimoniului cultural, turism pentru creșterea competitivității, atractivității și
îmbunătățirea calității vieții comunităților locale.
Enumerarea tipurilor de acțiuni vizate nu este exhaustiva având in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului.
Activitățile care vor viza construcția/extinderea sau renovarea infrastructurii culturale sau turistice vor respecta prevederile legale privind performanta
energetica a clădirilor.
In prioritizarea proiectelor de infrastructura de turism/cultura, beneficiarii vor respecta următoarele cerințe: realizarea unei analize adecvate a cererii și
EN 95 EN
evaluarea nevoilor; corelarea cu proiecte din zonele învecinate, evitând suprapunerea; estimarea impactului proiectului asupra stimulării activității turistice în
regiune; asigurarea sustenabilității si durabilității (de mediu, socială și financiară), în conformitate cu prevederile referintei 27 din Regulamentul 1058/2021.
In vederea demonstrării sustenabilității proiectelor, beneficiarii vor prezenta planuri de finanțare complementară, pentru a spori dependența de sursele proprii
de venituri și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a unor astfel de proiecte. Aceste condiții vor fi reliefate in Ghidul Solicitantului si vor constitui
obiectul verificărilor AM pe durata implementării proiectului si ex-post.
Se va avea în vedere ca investițiile să nu producă efecte negative asupra zonelor naturale din vecinătate (arii naturale protejate, păduri, pajiști valoroase, zone
umede etc), iar amenajarea spațiilor verzi în cadrul suprafețelor cu infrastructură de turism se va face cu specii autohtone.
Intervențiile acestei priorități sunt complementare celor finanțate prin POIDS 2021-2027, în ceea ce privește investițiile în turism și cultură; celor finanțate
prin POCIDIF axate pe digitalizarea în domeniul cultural. Finanțarea patrimoniului și infrastructurilor culturale prin PR SV 2021-2027 este complementară
cu PNRR, pilonul 4, componenta 11.
Aceste acțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor din cadrul Planului de Acțiune al SUERD 2021 – 2027, prin contribuția adusă Priorității 3 (acțiunile 1,
2, 5 și 6).
Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece:
 au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR (pentru turism)
 au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in baza Orientărilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform Regulamentului privind
mecanismul de redresare și reziliență (pentru regenerare urbana si patrimoniu cultural)
Populatia din zonele in care se vor realiza interventiile, turisti
AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), inclusiv a Comentariilor Generale ale CRPD,
respectarea principiilor orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea (bazata pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilitate,
vârstă sau orientare sexuală) și accesibilitate în toate etapele de programare și implementare.
EN 96 EN
Actiunile acestei prioritati au in vedere respectarea principiilor egalitatii de sanse, a incluziunii si nediscriminarii. Se vor stabili, prin Ghidul solicitantului,
criterii de recompensare pentru proiectele care garanteaza egalitatea si promoveaza incluziunea sau accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati. In plus, datele
si indicatorii de implementare a proiectelor vor fi colectati, atunci cand este posibil si/sau relevant, intr-un mod dezagregat pe gen pentru a asigura
monitorizarea contributiei proiectelor la promovarea egalitatii de gen.
În ceea ce privește nediscriminarea și egalitatea de gen aceasta implică detalierea modului în care proiectul abordează aceste elemente, în practica achizițiilor
în cadrul proiectului, precum și în ceea ce privește facilitățile oferite, pentru anumite categorii defavorizate, în cadrul și prin proiectul propus a fi finanțat. De
asemenea, în cadrul procesului de evaluare, aceste elemente vor fi punctate suplimentar în cazul în care proiectele respective justifică măsuri suplimentare
față de minimul solicitat în cadrul legislațiilor în vigoare. Nu se vor finanta investitii in unitati de ingrijire rezidentiale.
dizabilități 2021-2027. Se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și
comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
PR va promova o abordare integrată pentru DUD care va asigura rezolvarea problemelor specifice devoltării urbane, prin acordarea de sprijin specific pentru
anumite domenii-cheie: regenerarea urbana, cultura si patrimoniu, turism pentru cresterea competitivitatii, atractivitatii si imbunatatirea calitatii vietii
comunitatilor locale, avand si un impact pozitiv asupra provocarolor de mediu, climatice. Provocarile demografice si sociale sunt adresate indirect, cresterea
atractivitatii oraselor si a calitatii vietii reprezentand un element important in atragerea si pastrarea fortei de munca si a tinerilor, de scadere a migratiei,
În cadrul acestui OS proiectele vor viza zona urbană/ZUF a MRJ, a municipiilor și orașelor. Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestui OS se aplică
instrumentul Investitii teritoriale in strategii urbane, care consta in existența Strategiei Dezvoltare Teritoriala (SDT/SIDU) elaborata de APL
responsabile. Intervențiile de dezvoltare urbană vor fi integrate atat la nivel de zonă urbană prin asigurarea complementaritatii cu alte proiecte implementate
în cadrul strategiei, cat si în ceea ce privește abordarea mai multor funcții în cadrul unui proiect (economic, social, de mediu etc.) și vor viza dezvoltarea
comunității prin implicarea mai multor părți interesate în fazele de dezvoltare și implementare.
Mecanismul de guvernanta al SDT/SIDU va fi structurat pe 3 niveluri:
·nivelul operational (sau executiv) format din aparatul tehnic al primariei care va avea rolul de a contribui la elaborarea SIDU, colectarea datelor pentru
·nivelul strategic format din persoane cu functie de decizie din cadrul APL, ADI Zona Metropolitana, CJ, mediul academic, mediul de afaceri, societate civila
sau alti parteneri cu rol in selectarea proiectelor pe baza unor criterii/grile si avizarea SIDU
·nivelul decizional cu rol in aprobarea SIDU si a listei de proiecte. Acest rol va reveni Consiliului Local sau ADI, dupa caz.
AM va evalua strategia pe baza criteriilor de calitate si a a cerintelor din RDC.
EN 97 EN
Acțiunea contribuie la dezvoltarea urbană integrată și va beneficia de sume pre-alocate pentru urmatoarele categorii de UAT: municipiile reședință de județ
(sume pre-alocate pe apeluri necompetitive), municipii si orase (primul venit, primul evaluat).
Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat
al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 3.
Prin acțiunile sprijinite in cadrul acestui OS, PR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional,
transfrontalier si transnational cum sunt programul transfrontalier România-Serbia, programul transfrontalier România-Bulgaria sau programul transnaţional
Dunărea.
Pentru domeniul regenerării fizice a spațiilor urbane am analizat modele de bune practici pe platforma URBACT și am identificat Limasol[1] (CY),
Zagreb[2] (HR05), regiunea Murcia[3] (ES62), Catalonia[4] (ES), regiunea Limburg[5] (NL), regiunea Severen tsentralen[6] (Northern Central)(BG).
Pentru domeniul valorificării durabile a patrimoniului cultural am analizat modele de bune practici pe platforma Cultural Heritage in action am identificat
regiunea Małopolskie[7] (PL21), regiunea Aragon[8] (ES24), regiunea Lisabona[9] – Lisbon metropolitan area(PT)
[1] https://urbact.eu/new-era
[2] https://urbact.eu/revitalisation-public-spaces
[3] https://urbact.eu/integrated-and-participative-urban-regeneration
[4] https://urbact.eu/profile-city
[5] https://urbact.eu/street-art-murals-urban-renewal
[6] https://culturalheritageinaction.eu/kapana-creative-district/
[7] https://culturalheritageinaction.eu/pocket-parks/
[8] https://culturalheritageinaction.eu/the-door-breakers/
[9] https://culturalheritageinaction.eu/park-of-sintra-welcome-better/
Investitiile nu realizeaza beneficii economice directe si sunt promovate de entitati publice. Forma de sprijin: grant. In cazul in care, in cadrul SDT/SIDU,
EN 98 EN
pentru MRJ care au alocare dedicata si au identificat proiecte de infrastructura de agrement publica care intra sub incidenta ajutorului de stat, se poate initia o
masura de ajutor de stat. Pentru celelalte tipuri de UAT-uri, nu se vor finanta proiecte care intră sub incidenţa ajutorului de stat.
In cazul in care infrastructura turistică renovată sau spațiile urbane vor genera unele venituri pentru furnizarea de servicii publice, acestea vor fi utilizate
pentru a acoperi costurile de operare.
strategies
P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO76 Integrated projects for territorial development projects 0.00 22.00
P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO77 Number of cultural and tourism sites supported cultural and tourism 0.00 13.00
sites
P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO114 Open space created or rehabilitated in urban areas square metres 0.00 300,350.00

P7 RSO5.1 ERDF Less RCR77 Visitors of cultural and tourism visitors/year 0.00 2021-2029 214,607.00 sistem
developed sites supported monitorizare
P7 RSO5.1 ERDF Less PSR Populatie care are acces la persoane 0.00 2021-2029 259,856.00 sistem de
developed 03 proiectele de dezvoltare urbana monitorizare
EN 99 EN

P7 RSO5.1 ERDF Less developed 165. Protection, development and promotion of public tourism assets and tourism services 40,205,000.00
P7 RSO5.1 ERDF Less developed 166. Protection, development and promotion of cultural heritage and cultural services 54,725,000.00
P7 RSO5.1 ERDF Less developed 168. Physical regeneration and security of public spaces 70,207,000.00
P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00

P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00

P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00

EN 100 EN
P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00
EN 101 EN
2.1.1.1. Specific objective: RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental local development, culture, natural heritage,
sustainable tourism and security, in areas other than urban areas (ERDF)
Spațiul rural ocupă un loc important în ecosistemul de dezvoltare regională (50,2% din populația se găsește în mediul rural, cu 1.061.463 persoane), fiind
deseori subfinanțat, înregistrând decalaje socio-economice profunde. Susținut de bogatul patrimoniu natural, istoric și cultural, turismul ar putea oferi
condiții bune pentru diversificarea și relansarea economică în întreaga zonă rurală a Olteniei, însă potențialul său este insuficient exploatat.
În Regiunea Sud-Vest Oltenia există 6 statiuni turistice in mediul rural (Polovragi, Săcelu, Baia de Fier, Peștișani în județul Gorj și Bala în județul Mehedinți,
comuna Voineasa – judetul Valcea). În stațiunile turistice din mediul rural, amenajările specifice infrastructurii edilitare precum spațiile verzi și/sau
recreative, aleile pietonale, trotuarele, pistele de bicicliști, etc., sunt deficitare șau necesită investiții majore.
In lipsa investiţiilor consistente în modernizarea infrastructurii turistice, a bazelor de tratament și a serviciilor, în captarea izvoarelor termale şi minerale în
stațiunile balneoclimaterice, precum si in conservarea si valorificarea obiectivelor turistice naturale, resurse importante din Oltenia rurală rămân în
continuare, neexploatate.
Zona rurală dispune de un potential cultural variat reprezentat de situri arheologice, case memoriale, muzee, biserici si manastiri care ar putea fi introduse
intr-un circuit turistic, respectiv 231 monumente istorice de clasa A în mediul rural (40 în județul Dolj, 29 în județul Gorj, 37 în Mehedinți, 46 în Olt și 79 în
județul Vâlcea). Din Lista monumentelor istorice deținută de Institutul Național al Patrimoniului, rezultă că pentru aproximativ 38 % starea fizică a clădirilor
este foarte proastă, iar pentru 40% nu sunt informații cu privire la starea fizică a acestora.
Acțiunile dedicate protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural din mediul rural au o mai mare eficacitate și durabilitate atunci când sunt însoțite de
măsuri care pun laolaltă patrimoniul construit, prin urmare, includerea de acțiuni și/sau măsuri de punere in valoare a obiectivelor de patrimoniu, constituie
unul dintre factorii cheie în succesul pe termen lung al dezvoltării mediului rural.
Acțiunile de conservare, protecție și valorificare durabilă a patrimoniului cultural vor aduce beneficii comunităților locale și vor contribui la îmbunatatirea
gradului de utilizare a patrimoniului cultural si la creșterea dinamicii turistice și a eficienței economice a acestora.
Principalele probleme vizeaza infrastructura de bază și de servicii limitată care nu crează premisele atractivității zonelor rurale, nivel redus al calităţii vieţii şi
lipsa atractivităţii mediului rural, starea de degradare avansată a multor monumente istorice din mediul rural și costurile mari pentru conservarea și
restaurarea acestora. Unele zone rurale, deși bogate din punctul de vedere al patrimoniului cultural si resurselor turistice, sunt neatractive, fiind defavorizate
din punct de vedere economic, al infrastructurii.
Astfel, sprijinul oferit dezvoltării infrastructurii de turism si activelor turistice publice în statiunile turistice din mediul rural ar putea veni în completarea
profilului valoric rural, prin creșterea potențialului zonei, care ar deveni atractive.
Interventiile finantate vor fi incluse intr-o strategie teritoriala integrata in cadrul careia se va realiza o analiza a nevoilor identificate la nivelul zonelor asupra
EN 102 EN
carora se va interveni, prin consultarea comunitatii locale si implicarea partenerilor socio-economici.
In cadrul OP 5, PR SV finanteaza proiecte integrate, care includ activitati complementare din mai multe domenii (social, economic și de mediu). Pe langa
elementele de infrastructura de baza (regenerare fizică, construcție), proiectele pot sa prevada măsuri suplimentare, ca parte a strategiei urbane integrate.
AM se va asigura ca abordarea integrată va fi respectata la nivel de proiect și justificata de nevoile locale identificate în strategia integrată relevantă și ca
proiectul va contine un set coerent de acțiuni integrate care să ia în considerare dimensiunile fizice, de mediu, sociale și economice.
 Protejarea si valorificarea patrimoniului cultural în zone rurale, prin:
o restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice din patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national (categoria
A) din mediul rural;
o dezvoltarea de infrastructuri publice pentru valorificarea monumentelor istorice din patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national
(categoria A) din mediul rural (centre de informare, spatii pentru expunere, etc); (proximitatea fata de obiectivul de patrimoniu va fi o conditie
obligatorie si va fi operationalizata la nivel de Ghid specific).
o Aceste interventii pot include, de asemenea, urmatoarele actiuni complementare: dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru
asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie), dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil,
activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitalizarea acestuia,infrastructura digitala interactiva pentru
vizitatori, crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
 Dezvoltarea infrastructurii publice de turism si activelor turistice publice in statiunile turistice din mediul rural, prin:
o amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
o dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice (complementar investitiei principale);
o crearea şi extinderea infrastructurii publice de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
o activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat;
o crearea/reabilitarea aleilor pietonale, pistelor pentru bicicliști, reabilitarea trotuarelor, strazi locale;
o crearea/reabilitarea/modernizarea/amenajarea spaţiilor verzi (achiziţia şi montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole,
grilaje etc.; plantarea/ gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori), realizarea sistemelor de irigaţii pentru spaţiile verzi;
o construirea/ modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale; aceste activităţi sunt eligibile numai în cazul în care se
poate argumenta că valorificarea obiectivului turistic este afectată de infrastructura de acces deficitară;
De asemenea, se va acorda sprijin pentru dezvoltarea de strategii de dezvoltare teritoriale si pentru cresterea capacitatii administrative, de exemplu
prin organizarea de schimburi de experiență pentru întărirea capacității beneficiarilor de finanțare în domeniul revitalizării și valorificării durabile a
patrimoniului cultural și obiectivelor turistice de utilitate publică.
Activitatile care vor viza constructia/extinderea sau renovarea infrastructurii culturale sau turistice vor respecta prevederile legale privind performanta
EN 103 EN
energetica a cladirilor.
In prioritizarea proiectelor de infrastructura de turism/cultura, beneficiarii vor respecta urmatoarele cerinte: realizarea unei analize adecvată a cererii și
evaluărea nevoilor; corelarea cu proiecte din zonele învecinate, evitând suprapunerea; estimarea impactului proiectului asupra stimulării activității turistice în
regiune; asigurarea sustenabilitatii si durabilitatii (de mediu, socială și financiară), în conformitate cu prevederile referintei 27 din Regulamentul
1058/2021. In vederea demonstrarii sustenabilitatii proiectelor, beneficiarii vor prezenta planuri de finanțare complementară, pentru a spori dependența de
sursele proprii de venituri și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a unor astfel de proiecte. Aceste conditii vor fi reliefate in Ghidul Solicitantului si vor
constitui obiectul verificarilor AM pe durata implementarii proiectului si ex-post.
Se va asigura complementaritatea cu Programul Europa Creativă, în ceea ce privește atât patrimoniul construit (clădiri ori construcții valoroase prin unicitate,
originalitate ori vechime), precum și patrimoniul mobil aflat în muzee. Aceste acțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor din cadrul Planului de Acțiune al
SUERD 2021 – 2027, prin contribuția adusă PA 3 (acțiunile 2 și 6).
Promovarea dezvoltarii locale integrate si incluzive este susținută complementar prin PNS care finanțează Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea
Comunității (LEADER-DLRC) în mediul rural și urban, în comune și orașe mici cu o populație mai mică de 20.000 locuitori, inclusiv prin dezvoltarea
turismului rural și a patrimoniului de clasă B și patrimoniu neclasificat în teritoriul LEADER.
 au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR (pentru turism)
 au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in baza Orientarilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform Regulamentului pricind
mecanismul de redresare și reziliență (pentru patrimoniu cultural)
-Turisti din zonele in care au fost realizate interventiile

-Populatia din zonele in care au fost realizate interventiile
europene (Carta drepturilor fundamentale a UE) în vigoare.
AM va asigura respectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU),inclusiv a Comentariilor Generale ale CRPD,
EN 104 EN
respectarea principiilor orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea (bazata pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilitate,
vârstă sau orientare sexuală) și accesibilitate în toate etapele de programare și implementare.
Desi nici o actiune nu vizeaza in mod explicit protectia egalitatii, a includerii sau nediscriminarea, prin definirea criteriilor de selectie a operatiilor, toate
actiunile obiectivului specific vor contribui in acest sens prin stabilirea unor criterii de recompensare pentru proiectele care garanteaza egalitatea si
promoveaza incluziunea sau accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati. In plus, datele si indicatorii de implementare a proiectelor vor fi colectati, atunci cand
este posibil si/sau relevant, intr-un mod dezagregat pe gen pentru a asigura monitorizarea contributiei proiectelor la promovarea egalitatii de gen.
Intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin SNDPD 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca
rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe
care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.
Spațiul rural poate fi dinamizat printr-o abordare integrată a dezvoltării localităților în care una din direcții să fie dezvoltarea turismului prin valorificarea
potențialului turistic și a patrimoniului cultural și natural.
In cadrul acestui OS, proiectele vor viza zona rurala (UAT mediul rural – statiuni declarate si UAT mediul rural unde exista obiective de patrimoniu
UNESCO sau de categoria A). Finantarea se va realiza prin intermediul instrumentului Initiative locale sustenabile in mediul rural. Instrumentul va fi
operationalizat printr-o strategie teritoriala integrata la nivel local, care va cuprinde cel puțin elemente referitoare la: aria teritorială acoperită, analiza
nevoilor, descrierea abordării integrate, implicarea partenerilor socio-economici, lista de proiecte prioritare.
La nivel de teritoriu, mecanismul de guvernanta va fi asigurat de o structura parteneriala cu urmatoarele responsabilitati: elaborarea, implementarea si
monitorizarea si evaluarea strategiei, prioritizarea proiectelor, aprobarea Strategiei si a listei de proiecte. Mecanismul de guvernare va fi structurat pe 3
niveluri: nivelul operațional/executiv – aparat tehnic al primariei, cu rol in elaborarea, implementarea si monitorizarea strategiei, nivelul strategic – APL, CJ,
mediul de afaceri, societatea civila, etc, cu rol in selectarea proiectelor si nivelul decizional – Consiliul local cu rol in aprobarea listei de proiecte.
AM va evalua strategia pe baza citeriilor de calitate si a a cerintelor din RDC. Pentru proiectele din cadrul acestui OS, AM va utiliza un set de criterii de
calitate pentru a asigura:
 contributia la indeplinirea obiectivelor programului si aspectul integrat al proiectului
 daca proiectul este în complementaritate cu alte proiecte implementate în cadrul strategiei de dezvoltare urbană integrată;
EN 105 EN
 abordează funcții multiple în cadrul unui proiect integrat (economic, social, de mediu etc.);
 va viza dezvoltarea comunității prin implicarea mai multor părți interesate în fazele de dezvoltare și implementare
PR SV are in vedere crearea de actiuni cu caracter transfrontalier sau transnațional, prin realizarea de sinergii cu alte programe si strategii (Planului de
Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 3)
Pentru domeniul valorificării durabile a patrimoniului cultural și a obiectivelor turistice de utilitate publică am analizat modele de bune practici pe platforma
Cultural Heritage in action am identificat regiunile Piemonte[1] (IT) , Aragon (ES)[2], Central Denmark region[3].
[1] https://culturalheritageinaction.eu/commonlands-cultural-community-mapping-in-alpine-areas/
[2] https://culturalheritageinaction.eu/cultural-rebirth-for-rural-repopulation/
[3] https://culturalheritageinaction.eu/central-denmark-region-stol-the-chair-project-reviving-traditional-crafts-for-local-development/
Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii sociale și de creșterea
accesului la cultura sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor
instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil. Investitiile nu realizeaza beneficii economice directe si sunt
promovate de entitati publice.
In situatia in care infrastructura turistică renovată va genera unele venituri pentru furnizarea de servicii publice, acestea vor fi utilizate doar pentru a acoperi
costurile operaționale.
EN 106 EN
strategies
P7 RSO5.2 ERDF Less developed RCO76 Integrated projects for territorial development projects 0.00 7.00
P7 RSO5.2 ERDF Less developed RCO77 Number of cultural and tourism sites supported cultural and tourism 0.00 7.00
sites

P7 RSO5.2 ERDF Less RCR77 Visitors of cultural and tourism visitors/year 79,027.00 2021 87,810.00 sistem
developed sites supported monitorizare

P7 RSO5.2 ERDF Less developed 165. Protection, development and promotion of public tourism assets and tourism services 15,000,000.00
P7 RSO5.2 ERDF Less developed 166. Protection, development and promotion of cultural heritage and cultural services 13,420,000.00
P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00

EN 107 EN
P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00

P7 RSO5.2 ERDF Less developed 20. Other type of territorial tool - Rural areas 28,420,000.00
P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00

P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00
EN 108 EN
2.2. Technical assistance priorities
2.2.1. Priority for technical assistance pursuant to Article 36(4) CPR: P8. Asigurarea funcționării sistemului de management
Reference: point (e) of Article 22(3) CPR

2.2.1.1. Intervention from the Funds
The related types of actions – point (e)(i) of Article 22(3) CPR
Aceasta prioritate are in vedere finanțarea cheltuielilor necesare implementării PR, cu accent pe profesionalizarea personalului, asigurarea funcționării
sistemului de management si control, comunicare si informare, evaluare de program, îmbunătățirea capacității administrative a potențialilor beneficiari și a
beneficiarilor, precum și asigurarea unui cadru partenerial transparent și participativ.
Asistența Tehnică are ca obiectiv sprijinirea instituțiilor implicate în managementul PR SV și a beneficiarilor/partenerilor, în scopul implementării eficiente și
transparente a PR.
AT va sprijini prioritățile PR SV 2021-2027 prin măsuri orizontale, cum ar fi: simplificarea procedurilor de accesare, elaborarea unor ghiduri mai simple și
mai clare, reducerea la minimul necesar a documentelor solicitate, utilizarea SCO acolo unde acestea se pot aplica, întărirea funcției de helpdesk, precum și
întărirea capacității partenerilor regionali în ce privește implicarea acestora în procesul de elaborare, implementare și monitorizare a PR.
Aşa cum reiese atât din experienţa anterioară, cât şi din studiile şi evaluările realizate, disponibilitatea resurselor necesare sprijinirii funcţionării sistemului de
implementare POR 2014-2020 s-a dovedit a fi de o deosebită importanţă.
Sistemul de management și control al PRSV este format din AM constituită la nivel regional, în cadrul ADR Sud Vest Oltenia, CM PR SVO, ACP din cadrul
MFP și AA din cadrul CCR, totodată existând posibilitatea, conform HG 936/2020 de delegare a unor atribuții unor organisme intermediare, respectiv
Serviciul Inspectie Fonduri Europene (SIFE) din cadrul Directiei generale de Inspectie Economico-Financiara din cadrul MF. Se va delega atribuția de
constatare nereguli si stabilire creante bugetare.
Măsurile de întărire a capacităţii administrative la nivelul instituţiilor și/sau autorităților publice potenţial beneficiare vor avea rolul de a contribui la atingerea
obiectivelor programului. Capacitatea administrativă a beneficiarilor publici în a pregăti proiecte mature și a le implementa eficient trebuie susținută avand in
vedere ponderea acestei categorii de beneficiari la nivelul alocării PR SVO.
In vederea implementarii eficiente a programului, se vor finanta urmatoarele tipuri de activitati orientative:
Asigurarea funcționării sistemului de management și control pentru implementarea și monitorizarea eficientă a PRSV, prin:
·sprijinirea AMPR si eventual OI prin finantarea costuri de personal, administrative, de deplasare, pentru implementarea diferitelor etape ale PR (identificarea
şi dezvoltarea proiectelor, pregătirea și întocmirea de documentaţii tehnico-economice pentru proiecte, programare, pregătire/lansare ghiduri, selecţie,
evaluare tehnică și financiară, contractare, monitorizare, management financiar, control şi audit proiecte);
EN 109 EN
·asigurarea bazei materiale prin achiziţia de bunuri (echipamente, mobilier, materialel consumabile, obiecte de inventor, alte active corporale si necorporale,
achizitionarea de programe informatice, mentenanta si dezvoltarea acestora), dar şi servicii necesare desfăşurării activităţilor specifice AM PR SVO / OI,
precum servicii de evaluare evaluare tehnico-financiara, de consultanta si expertiza, precum si alte tipuri de servicii in directa legatura cu activitatea AM
SVO si departamentelor suport;
·închirierea sau achizitia/construirea/modernizarea/reabilitarea spatiilor de birouri/arhiva de spații de birouri/arhivă pentru AM PR SVO (costuri legate de
amortizarea acestor spații), luand in considerare administrarea și utilizarea eficientă a fondurilor. AM se va asigura ca imobilul achizitionat/construit prezintă
un impact important asupra reducerii emisiilor.
·sprijin (organizatoric/logistic) pentru asigurarea cadrului partenerial al PR SVO: Comitet de Monitorizare, comitete/grupuri de lucru implicate în
implementarea programului cu participarea reprezentaților din mediul privat, ai organizațiilor neguvernamentale, reprezentanților autorităților publice locale
și regionale, etc;
·sprijinirea activităților OI (inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea POR 2014 – 2020 (monitorizare ex-post, închidere de program etc) având
în vedere totodata si asigurarea tranziției personalului către AM PR SVO
·sprijin pentru pregatirea perioadei de programare post 2027;
Asigurarea evaluării programului și elaborarea de studii relevante pentru o bună implementare a programului
·elaborare studii/analize/expertize specifice pentru POR 2014 – 2020, PR SV și PDR SV 2021 - 2027 (inclusiv pentru evaluarea de program, elaborarea
rapoartelor de progres, costuri simplificate etc.);
·sprijinirea pregătirii PRSV, PDR SV, RIS3 și a oricărei altei strategii/studiu necesare pentru perioada de programare post 2027 (studii, analize, pregătirea de
proiecte, cadru partenerial/ consultări publice etc.).
Întărirea capacității administrative a AM PR SV, beneficiarilor și partenerilor regionali de a pregăti și implementa proiecte și asigurarea informării
corespunzatoare a acestora, inclusiv prin:
·sprijinirea dezvoltării capacității administrative a instituțiilor implicate în sistemul de management și control al PR SV prin organizarea de întâlniri de lucru,
schimburi de experiență și bune practici și sesiuni specifice de instruire pe domenii de interes în implementarea fondurilor: achiziții publice, managementul
proiectelor cu finanțare europeană, ajutor de stat, nereguli, prevenirea corecțiilor financiare, managementul neregulilor, antifraudă, dezvoltarea abilităților
tehnice ale personalului, etc;
·întărirea capacității de implementare la nivelul potențialilor beneficiari, a entităților beneficiare de finanțare și a organismelor care concura la implementarea
programului, inclusiv prin asigurarea informării prin structuri de tip Help-desk;
·sprijinirea dezvoltării capacității administrative a beneficiarilor și a potențialilor beneficiari ai PR SV prin organizarea de sesiuni specifice de instruire în
scopul îmbunătățirii cunoștințelor și a competențelor acestora (conferințe, mese rotunde, seminarii, ateliere etc);
·susținerea activităților structurii de sprijinire a dezvoltării urbane / teritoriale, în vederea furnizării de sprijin autorităților locale.
EN 110 EN
Asigurarea transparenței și promovării PRSV, inclusiv prin:
·sprijin pentru elaborarea și implementarea Strategiei/Planului de comunicare;
·organizarea de evenimente de comunicare, informare și promovare, campanii mass-media;
·dezvoltarea și gestionarea instrumentelor/campaniilor de comunicare;
·alte activități de informare și comunicare specifice PR SV, realizarea și distribuirea de materiale informative și publicitare, vizite la proiecte etc.
·actualizari site web;
Acțiunile indicative de mai sus sunt complementare atât cu cele din programele finanțate la nivel național prin POAT și PNRR, cât și cu cele finanțate la
nivel comunitar prin Proiectele Pilot și Acțiunile Pregătitoare, JASPERS, SOCPL, URBACT, LIFE, REACT-EU și ELENA.
In ceea ce priveste masurile antifrauda, astfel cum reiese din acordul de parteneriat, „autoritățile de management vor continua respectarea tuturor obligațiilor
de raportare a neregulilor si fraudelor prin IMS, stabilite prin regulamentele europene şi vor aplica noile dispoziții legate de sesizarea EPPO pe domeniile de
competență ale acestuia”. Referitor la sesizarea EPPO, vor fi respectate prevederile OUG nr. 66/2011, modificat prin OUG nr. 97/2022, in contextul
activitatilor de constatare a neregulilor derulate de catre structurile de control.
În scopul promovării transparenţei, va fi avută în vedere utilizarea țintită a pactelor de integritate, in cadrul unor proiecte importante, cu luarea în calcul a
lecțiilor învățate din aplicarea în România a programului pilot al Comisiei Europene şi a prevederilor legislației
Foaia de parcurs pentru consolidarea capacitatii administrative PR SVO ia in considerare desfasurarea de cursuri de instruire privind antifrauda, conflicte de
interese, atat pentru angajatii AM si personal support, cat si pentru beneficiarii si partenerii relevanti. In plus, AM va promova codul de conduita propriu,
incurajarea semnalarii unor posibile situatii de frauda, prin sistemul whistle-blowing, dar va evalua permanent riscul apartiei fraudei in punctele sensibile ale
activitatii proprii si cea a beneficiarilor. Prioritatea AT isi propune sa finanteze acele actiuni care au ca scop asigurarea implementarii PR, actiuni care vizeaza
pe de o parte activitatile propriu-zise de promovare, diseminare, evaluare, contractare, impelmentare, evaluare de program, cat si cresterea capacitatii
administrative a personalului propriu al AM, personal support, solicitanti, beneficiari si alti parteneri relevanti.
Detaliile ce privesc consolidarea capacitatii administrative a ADR ca si AM, beneficiari si alti parteneri relevanti sunt incluse in Roadmap si cuprind: ținte,
termene de realizare, precum și resursele prevăzute pentru realizarea fiecărei măsuri propuse.
nu au un potențial impact negativ semnificativ asupra mediului prin natura lor
EN 111 EN
Persoanele angajate in cadrul Autoritatii de management, potentiali beneficiari
2.2.1.2. Indicators
Reference: point (e)(ii) of Article 22(3) CPR
Category of Measurement Milestone Target
Fund ID Indicator
region unit (2024) (2029)
ERDF Less developed SV180 Locuri de munca echivalent norma intreaga Nr. 100.00 130.00
ERDF Less developed SV181 Studii, analize, rapoarte, strategii elaborate Nr. 2.00 8.00
ERDF Less developed SV182 Evenimente organizate pentru CM POR, CDR, putentiali beneficiari, beneficiari și pentru alți Nr. 30.00 50.00
parteneri relevanți
ERDF Less developed SV183 Persoane instruite referitor la POR 2021 -2027 ( personal AM, suport si beneficiari) Nr. 297.00 626.00
2.2.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention
Reference point (e)(iv) of Article 22(3) CPR

Priority Fund Category of region Code Amount (EUR)
P8 ERDF Less developed 179. Information and communication 1,070,220.00
P8 ERDF Less developed 180. Preparation, implementation, monitoring and control 33,507,780.00
P8 ERDF Less developed 181. Evaluation and studies, data collection 800,000.00
P8 ERDF Less developed 182. Reinforcement of the capacity of Member State authorities, beneficiaries and relevant partners 296,000.00
P8 Total 35,674,000.00
EN 112 EN
P8 ERDF Less developed 03. Gender neutral 35,674,000.00
P8 Total 35,674,000.00
EN 113 EN
3. Financing plan
Reference: points (g)(i), (ii) and (iii) of Article 22(3), Article 112(1), (2) and (3), and Articles 14 and 26 CPR
3.1. Transfers and contributions (1)
Reference: Articles 14, 26 and 27 CPR
contribution to InvestEU
Programme amendment related to transfer to instruments under direct or indirect management
transfer between ERDF, ESF+, Cohesion Fund or to another Fund or Funds
(1) Applicable only to programme amendments in accordance with Articles 14 and 26 except complementary transfers to the JTF in accordance with Article
27 CPR. Transfers shall not affect the annual breakdown of financial appropriations at the MFF level for a Member State.
Table 15A: Contributions to InvestEU* (breakdown by year)
Contribution from Contribution to Breakdown by year
Fund Category of region InvestEU window 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
* For each new request for contribution, a programme amendment shall set out the total amounts for each year by Fund and by category of region.
Table 15B: Contributions to InvestEU* (summary)
Fund Category of region Sustainable Infrastructure (a) Innovation and Digitisation (b) SME (c) Social Investment and Skills (d) Total (e)=(a)+(b)+(c)+(d)
Total
* Cumulative amounts for all contributions done through programme amendments during the programming period. With each new request for contribution, a programme amendment shall
set out the total amounts for each year by Fund and by category of region.
EN 114 EN
Justification, taking into account how those amounts contribute to the achievement of policy objectives selected in the programme in accordance with Article
10(1) of the InvestEU Regulation
Table 16A: Transfers to instruments under direct or indirect management (breakdown by year)
Transfers from Transfers to Breakdown by year
Fund Category of region Instrument 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
Table 16B: Transfers to instruments under direct or indirect management* (summary)

Fund Category of region Total
Total
* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the
total amounts transferred for each year by Fund and by category of region.
Transfers to instruments under direct or indirect management - Justification
Table 17A: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds* (breakdown by year)
Fund Category of region Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
* Transfer to other programmes. Transfers between ERDF and ESF+ can only be done within the same category of region.
EN 115 EN
Table 17B: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds (summary)
ERDF ESF+
CF EMFAF AMIF ISF BMVI Total
More developed Transition Less developed More developed Transition Less developed
Total
* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during the programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the total amounts transferred for each year by Fund
and category of region.
Transfers between shared management funds, including between cohesion policy funds - Justification
3.2. JTF: allocation in the programme and transfers (1)
3.3. Transfers between categories of region resulting from the mid-term review
Table 19A: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review within the programme (breakdown by year)
Category of region* Category of region* 2025 2026 2027 Total
* Applicable to ERDF and ESF+ only
Table 19B: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review, to other programmes (breakdown by year)
Category of region* Category of region* 2025 2026 2027 Total
* Applicable to ERDF and ESF+ only
EN 116 EN
3.4. Transfers back (1)
Table 20A: Transfers back (breakdown by year)
InvestEU or other Union

Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
instrument
(1) Applicable only to programme amendments for resources transferred back from other Union instruments, including elements of AMIF, ISF and BMVI, under direct or indirect management, or from InvestEU.
Table 20B: Transfers back* (summary)
From To
ERDF ESF+
InvestEU / Instrument Cohesion Fund
More developed Transition Developed More developed Transition Developed
* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the total amounts transferred for each year by Fund
and by category of region.
EN 117 EN
3.5. Financial appropriations by year
Reference: point (g)(i) of Article 22(3) CPR and Article 3, 4 and 7 JTF Regulation
Table 10: Financial appropriations by year
2026 2027
Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025 Financial Financial Total
appropriation appropriation
Flexibility amount Flexibility amount
without flexibility without flexibility
amount amount
ERDF* Less developed 0.00 131,216,579.00 139,199,336.00 183,403,857.00 191,985,321.00 85,664,968.00 85,664,968.00 90,354,838.00 90,354,838.00 997,844,705.00
Total ERDF 0.00 131,216,579.00 139,199,336.00 183,403,857.00 191,985,321.00 85,664,968.00 85,664,968.00 90,354,838.00 90,354,838.00 997,844,705.00
Total 0.00 131,216,579.00 139,199,336.00 183,403,857.00 191,985,321.00 85,664,968.00 85,664,968.00 90,354,838.00 90,354,838.00 997,844,705.00
* Amounts after the complementary transfer to the JTF.
EN 118 EN
3.6. Total financial appropriations by fund and national co-financing
Reference: point (g)(ii) of Article 22(3), Article 22(6) and Article 36 CPR
For programmes under the Investment for jobs and growth goal where technical assistance in accordance with Article 36(4) CPR was chosen in the
Partnership Agreement
Table 11: Total financial appropriations by fund and national co-financing
Breakdown of Union contribution Indicative breakdown of national contribution

Policy / JTF specific
Basis for calculation Union contribution National contribution Co-financing rate
objective number or Priority Fund Category of region* Total (e)=(a)+(b)
Union support (a)=(g)+(h) Less flexibility Flexibility amount (b)=(c)+(d) (f)=(a)/(e)
technical assistance Public (c) Private (d)
amount (g) (h)
1 P1 Public ERDF Less developed 206,822,000.00 170,338,599.00 36,483,401.00 36,498,000.00 36,498,000.00 243,320,000.00 85.0000000000%
TA36(4) P8 Public ERDF Less developed 35,674,000.00 29,381,106.00 6,292,894.00 13,149,529.00 13,149,529.00 48,823,529.00 73.0672295319%
Total ERDF Less developed 997,844,705.00 821,824,899.00 176,019,806.00 211,141,225.00 211,141,225.00 1,208,985,930.00 82.5356755806%
Grand total 997,844,705.00 821,824,899.00 176,019,806.00 211,141,225.00 211,141,225.00 1,208,985,930.00 82.5356755806%
* For ERDF: less developed transition, more developed, and where applicable, special allocation for outermost and northenly sparsely populated regions. For ESF+, less developed, transition, more developed and, where applicable, additional allocation for outermost regions. For Cohesion Fund: not applicable. for
technical assistance, application of categories of region depends on selection of a fund.
** Indicate the total JTF resources, including the complementary support transferred from the ERDF and the ESF+. The table shall not include the amounts in accordance to Article 7 JTF Regulation. In case of technical assistance financed from the JTF, the JTF resources should be split into resources related to
Articles 3 and 4 JTF Regulation. For Article 4 JTF Regulation, there is no flexibility amount.
EN 119 EN
4. Enabling conditions
Reference: point (i) of Article 22(3) CPR
Table 12: Enabling conditions
Fulfilment
Enabling of Fulfilment
Fund Specific objective Criteria Reference to relevant documents Justification
condition enabling of criteria
condition
1. Effective Yes Monitoring mechanisms are in Yes HG nr. 901/2015 Funcția de monitorizare este exercitată
monitoring place that cover all public OUG nr. 13/2015 de ANAP în baza art. 2 și art. 3 lit. e)
mechanisms of contracts and their procurement din OUG nr. 13/2015, respectiv art. 3
the public under the Funds in line with HG 634/2015 alin. (1) lit. d), alin. (3) lit. e) și f) din
procurement Union procurement legislation. OUG nr. 68/2019 HG 634/2015, prin:
market That requirement includes: - prelucrarea periodică a datelor și
http://anap.gov.ro/web/analize-si-
1. Arrangements to ensure rapoarte-statistice/?future=false informațiilor cu privire la toate
compilation of effective and procedurile de achiziții din SEAP
reliable data on public - prelucrarea datelor privind deciziile
procurement procedures above CNSC și ale curților de apel
the Union thresholds in
accordance with reporting - calcularea indicatorilor de performanță
obligations under Articles 83 and relevanți și măsurabili
84 of Directive 2014/24/EU and - pregătirea rapoartelor și declarațiilor,
Articles 99 and 100 of Directive în conformitate cu obligațiile de
2014/25/EU. raportare stabilite în directive și
legislația națională.
Datele și informațiile monitorizate sunt
publicate periodic pe site-ul instituției și
vizează: dimensiunea și caracteristicile
pieței, intensitatea concurenței,
activitatea economică, eficiența
achizițiilor publice, posibile situații de
comportament necorespunzător.
2. Arrangements to ensure the Yes art.232(1) Legea 98/2016 Toți indicatorii pot fi obținuți din SEAP.
data cover at least the following art. 252 (1) Legea nr 99/2016 a) Conform Legii nr. 98/2016 (art. 142,
elements:
145, 146) și Legii nr. 99/2016 (art. 151,
HG nr 394/2016, art. 170, 171, 172
a. Quality and intensity of 155, 156), autoritățile contractante (AC)
competition: names of winning HG nr 395/2016 art. 167, 168, 169 au obligația de a publica un anunț de
bidder, number of initial bidders b) Legea nr 98/2016, art. 221 (6),222^1 atribuire, incluzând cel puțin elementele
EN 120 EN
Fulfilment
condition
and contractual value; solicitate.
Legea nr 99/2016, art. 239, 239^1
b. Information on final price b) Conform legislației achizițiilor, AC
OUG nr 114/2020
after completion and on are obligația de a include în anunțul de
participation of SMEs as direct http://anap.gov.ro/web/wp- atribuire valoarea și celelalte modificări
bidders, where national systems content/uploads/2020/07/ORDONANT ale contractului.
provide such information. A-de-URGENTA-nr.-114-
Au fost implementate următoarele
09.07.2020.pdf
măsuri:
http://anap.gov.ro/web/wp-
-anunț de modificare a contractului,
content/uploads/2021/01/Notificare-
respectând formularul 20
extindere-anunt-de-modificare-
contract_FINAL_19Ian2021_de- -modificarea legislației (OUG nr.
publicat-1.pdf 114/2020) prin introducerea obligației
de a publica toate modificările la
contract
Instrucțiunea nr 1/2021
- dezvoltarea SEAP pentru a permite
http://anap.gov.ro/web/wp- publicarea modificărilor contractului,
content/uploads/2021/01/Instructiune- inclusiv o notificare în acest sens
MO-final.pdf
- instrucțiunea nr. 1/2021 privind
modificarea contractului (Monitorul
Oficial nr. 56/2021)
În ceea ce privește participarea IMM-
urilor ca ofertanți direcți, tipul de
entitate este selectat din SEAP: mediu,
mic, mare, aceste informații regăsindu-
se în profilul SEAP, DUAE și declarația
cu participanții la procedură.
3. Arrangements to ensure Yes OUG nr. 13/2015 ANAP exercită funcția de monitorizare
monitoring and analysis of the conform art. 2 și art. 3 lit. e) din OUG
HG 634/2015
data by the competent national nr. 13/2015, respectiv art. 3 alin. (1) lit.
authorities in accordance with OUG nr. 68/2019 d), alin. (3) lit. e) și f) din HG 634/2015.
article 83 (2) of directive http://anap.gov.ro/web/analize-si-
2014/24/EU and article 99 (2) of rapoarte-statistice/?future=false
directive 2014/25/EU.
4. Arrangements to make the Yes http://anap.gov.ro/web/analize-si- Rezultatele activității de monitorizare

results of the analysis available rapoarte-statistice/?future=false sun publicate și disponibile pe site-ul
EN 121 EN
Fulfilment
condition
to the public in accordance with ANAP.
article 83 (3) of directive
2014/24/EU and article 99 (3)
directive 2014/25/EU.
5. Arrangements to ensure that Yes nu sunt Legislația națională conține reglementări

all information pointing to specifice care răspund situațiilor de
suspected bid-rigging situations denaturare a concurenței:
is communicated to the
- Legea nr. 98/2016: art. 167 alin. (1) lit.
competent national bodies in
d), alin. (6) și alin. (7)
accordance with Article 83(2) of
Directive 2014/24/EU and - Legea nr. 99/2016: art. 180 alin. (1) lit.
Article 99(2) of Directive d), alin. (4)
2014/25/EU. și alin. (5)
Consiliul Concurenței, instituție cu
atribuții specifice, transmite puncte de
vedere la solicitarea AC urmare a unei
suspiciuni de denaturare a concurenței.
2. Tools and Yes Managing authorities have the Yes http://www.ajutordestat.ro/?pag=206 Referitor la conceptul de încadrare a
capacity for tools and capacity to verify întreprinderilor în categoria de
effective compliance with State aid rules: întreprindere în dificultate, AM:
application of
1. For undertakings in difficulty - verifică existența declarației pe
State aid rules
and undertakings under a propria răspundere a reprezentantului
recovery requirement. întreprinderii beneficiare,
- aplică metodologia pentru
Verificarea declarației pe propria
răspundere a reprezentantului
întreprinderii beneficiare (prezentată în
Anexa la Autoevaluarea națională
privind îndeplinirea condiției
favorizante privind ajutorul de stat);
analiza la nivelul întreprinderii se face
pe baza datelor conturilor anuale
complete încheiate pentru anul anterior
depunerii cererii de finanțare, aprobate
și depuse la autoritățile fiscale.
EN 122 EN
Fulfilment
condition
Pentru întreprinderile supuse aplicării

unei decizii de recuperare Registrul
ajutoarelor de stat (RegAS) permite
verificarea ex-ante a eligibilității
beneficiarului de a primi ajutor de stat-
de minimis. Aplicația RegAS este
gestionată de Consiliul Concurenței în
colaborare cu Serviciul de
telecomunicații speciale.
2. Through access to expert Yes OUG nr. 77/2014 Potrivit para. (2), art. 6 din OUG nr.
advice and guidance on State aid https://mfinante.gov.ro/documents/3567 77/2014 Consiliul Concurenței
matters, provided by State aid furnizează la nivel naţional asistență de
3/220775/OUG77_2014.pdf
experts of local or national specialitate privind aplicarea legislației
bodies. ajutorului de stat furnizorilor și
beneficiarilor de ajutor de stat/de
minimis pentru a asigura îndeplinirea
obligațiilor RO în acest domeniu în
calitatea sa de stat membru al UE,
inclusive în ceea ce privește elaborarea
de acte normative sau administrative
prin care se instituie măsuri de natura
ajutorului. În același timp AM au acces
prin Consiliul Concurenței la platforma
wiki.
3. Effective Yes Effective mechanisms are in Yes Ghidul pentru aplicarea Cartei A fost aprobat ”Ghidul pentru aplicarea
application and place to ensure compliance with Drepturilor Fundamentale a UE în Cartei Drepturilor Fundamentale a UE
implementation of the Charter of Fundamental implementarea fondurilor europene în implementarea fondurilor europene
the Charter of Rights of the European Union nerambursabile nerambursabile”, în consultare cu
Fundamental ('the Charter') which include: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de- partenerii relevanți, ce are ca obiectiv
Rights 1. Arrangements to ensure programare/perioada-2021-2027/ sprijinirea personalului din cadrul
compliance of the programmes Ministerului Investițiilor și Proiectelor
Europene, ministerelor de linie cu
supported by the Funds and their
atribuții în gestionarea fondurilor
implementation with the relevant
europene, agențiilor și altor autorități
provisions of the Charter.
publice în programare și în
implementare pentru perioada 2021-
2027, cât și a beneficiarilor care solicită
EN 123 EN
Fulfilment
condition
finanțare din fondurile europene
nerambursabile (FEN), în aplicarea și
implementarea eficace a dispozițiilor
Cartei.
Ghidul dă o mai bună înțelegere a
Cartei, explicând importanța și
caracterul obligatoriu al conformității
acesteia în implementarea FEN și
asigurând reflectarea prevederilor Cartei
corespunzător în pregătirea și
implementarea programelor prin
explicarea rolului și a sarcinilor
autorităților și facilitarea elaborării
procedurilor de verificare a conformității
cu dispozițiile Cartei, prin furnizarea de
instrumente simple și directe de
verificare incluzând o listă de verificare
utilizată în toate etapele programării și
implementării.
2. Reporting arrangements to the Yes Ghidul pentru aplicarea Cartei Raportarea cazurilor de neconformitate
monitoring committee regarding Drepturilor Fundamentale a UE în a operațiunilor sprijinite din fonduri cu
cases of non-compliance of implementarea fondurilor europene Carta si a plângerilor privind Carta se va
operations supported by the nerambursabile realiza în conformitate cu dispozițiile
Funds with the Charter and https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de- art. 40(1)(h), respectiv art. 69(7) din
complaints regarding the Charter programare/perioada-2021-2027/ RDC, sub responsabilitatea autorității de
submitted in accordance with the management, cel puțin o dată pe an către
arrangements made pursuant to CM, în cadrul documentelor privind
Article 69(7). stadiul implementării programelor. Se
vor furniza informații referitoare la
numărul și rezultatele plângerilor,
numărul și modalitățile de soluționare a
cazurilor detectate de neconformitate,
împreună cu măsurile de remediere
aplicate. De asemenea, măsurile puse în
aplicare la nivelul autorității de
management pentru verificarea
conformității documentelor cu
dispozițiile Cartei vor fi raportate în
EN 124 EN
Fulfilment
condition
același capitol.
Se va acorda o atenție deosebită
componenței comitetelor de
monitorizare prin includerea
organismelor responsabile cu
promovarea incluziunii sociale, a
drepturilor fundamentale, a drepturilor
persoanelor cu dizabilități, a egalității de
gen și a nediscriminării.
4. Implementation Yes A national framework to ensure Yes HG234/2022 -atribuţiile, organizarea şi Autoritatea Națională pentru Protecția
and application of implementation of the UNCRPD funcţionarea ANPDPD Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități
the United is in place that includes: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDo (ANPDPD) a elaborat Strategia
Nations națională privind drepturile persoanelor
1. Objectives with measurable cument/251762
Convention on the cu dizabilități 2022-2027, ce are ca
goals, data collection and L221/2010 -ratificarea CDPD
rights of persons obiectiv general asigurarea accesului
monitoring mechanisms. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc fizic, informațional și comunicațional al
with disabilities
(UNCRPD) in umentAfis/123949 persoanelor cu dizabilități la produsele,
accordance with L448/2006 - protecția și promovarea serviciile și programele pe care
Council Decision drepturilor persoanelor cu handicap societatea le pune la dispoziția
2010/48/EC http://legislatie.just.ro/Public/Detalii membrilor săi.
Document/236311 Strategia continuă și dezvoltă demersul
HG490/2022 pentru aprobarea Strategiei de implementare a Convenției ONU
naționale privind drepturile pers. cu privind drepturile persoanelor cu
dizabilități 2022-2027 dizabilități în vederea asigurării cadrului
pentru exercitarea deplină și în condiții
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDo de egalitate a tuturor drepturilor şi
cument/254203 libertăţilor fundamentale ale omului de
către toate persoanele cu dizabilităţi.
Monitorizarea implementării Strategiei
va fi realizată de către ANPDPD pe baza
unei metodologii și a unor instrumente
de lucru.
Obiectivele și țintele măsurabile,
sistemul de colectare de date și
mecanismul de monitorizare devin
pachetul complet pentru asigurarea
implementării Strategiei naționale 2022-
EN 125 EN
Fulfilment
condition
2027.
2. Arrangements to ensure that Yes L8/2016 - înființarea mecanismelor ANPDPD elaborează politicile,
accessibility policy, legislation prevăzute de Convenţia privind strategiile şi standardele în domeniul
and standards are properly drepturile persoanelor cu dizabilităţi dizabilităţii. La nivelul MIPE s-a
reflected in the preparation and http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc
elaborat Ghidul CDPD în pregătirea și
implementation of the ument/175197 implementarea programelor și
programmes. Ghidul pentru reflectarea Convenției proiectelor cu finanțare nerambursabilă
ONU privind drepturile persoanelor cu alocată României și aprobat de Guvern
prin Memorandum comun în data de 10
dizabilități în pregătirea și
august a.c. Ghidul sprijină
implementarea programelor și
implementarea și aplicarea prevederilor
proiectelor cu finanțare nerambursabilă
alocată României în perioada 2021-2027 Convenției prin evidențierea rolurilor
diferitelor autorități pentru asigurarea
(Ghidul CDPD) reflectării politicilor, legislației și
https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de- standardelor în materie de accesibilitate
contact-pentru-implementarea- în pregătirea și implementarea AP și a
conventiei-privind-drepturile- Programelor.
persoanelor-cu-dizabilitati/ Documentul prezintă cadrul legal și
instituțional aplicabil, principalele
dispoziții ale CDPD de care se va ține
cont în programare și implementare, dar
și mecanismele de asigurare și verificare
a respectării CFO4 și prevede acțiuni de
asigurare a capacității administrative
necesare.
Ghidul urmărește promovarea de acțiuni
privind accesibilitatea, adaptarea
rezonabilă, designul universal, utilizarea
noilor tehnologii de către persoanele cu
dizabilități, pentru a facilita integrarea
lor în societate.
3. Reporting arrangements to the Yes https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de- Reprezentanții Punctului de contact vor

monitoring committee regarding contact-pentru-implementarea- fi membri în CM-urile programelor.
cases of non-compliance of conventiei-privind-drepturile- Raportarea către CM a cazurilor de
operations supported by the persoanelor-cu-dizabilitati/ neconformitate conf. art. 40 din RDC se
Funds with the UNCRPD and va face cel puțin o dată pe an, prin
complaints regarding the prezentarea de către PCPD a plângerilor
EN 126 EN
Fulfilment
condition
UNCRPD submitted in și reclamațiilor primite pe site-urile
accordance with the internet constituite în baza art. 46 și 49
arrangements made pursuant to din RDC, precum și în urma conlucrării
Article 69(7). cu celelalte entități relevante. PCPD
ocupă o poziție cheie în cadrul
arhitecturii instituționale pentru
asigurarea faptului că politica, legislația
și standardele în materie de
accesibilitate sunt reflectate în mod
corespunzător în pregătirea și
implementarea programelor. Prin
colaborarea cu AM, ACP, AA,
ANPDPD, Consiliul de Monitorizare,
rețeaua punctelor de contact, CNCD,
Avocatul Poporului, în conf. cu
dispozițiile art. 69 alin.(7) din RDC,
reprezentanții PCPD vor putea prezenta
în cadrul reuniunilor CM
neconformitățile și sesizările
înregistrate la nivelul autorităților
naționale și/sau adresate de cetățeni
COM, sesizările soluționate și
propunerile de remediere înaintate spre
examinare. PCPD va urmări
implementarea măsurilor adoptate și va
comunica, după caz, COM remedierea
situațiilor semnalate.
1.1. Good No Smart specialisation strategy or No

governance of strategies shall be supported by:
ERDF RSO1.1.
national or
Developing and 1. Up-to-date analysis of
regional smart enhancing challenges for innovation
specialisation research and diffusion and digitalisation.
strategy innovation
capacities and the 2. Existence of competent No
uptake of regional or national institution or
advanced body, responsible for the
technologies management of the smart
specialisation strategy.
EN 127 EN
Fulfilment
condition
RSO1.4. 3. Monitoring and evaluation No
Developing skills
tools to measure performance
for smart towards the objectives of the
specialisation, strategy.
industrial
transition and 4. Functioning of stakeholder co- No
entrepreneurship operation (“entrepreneurial
discovery process”).
5. Actions necessary to improve No

national or regional research and
innovation systems, where
relevant.
6. Where relevant, actions to No

support industrial transition.
7. Measures for enhancing No

cooperation with partners outside
a given Member State in priority
areas supported by the smart
specialisation strategy.
2.1. Strategic No 1. A national long term Yes HG nr. 1034/2020 în 27.11.2020. Strategia națională de renovare pe
policy framework ERDF renovation strategy to support termen lung (SRTL) cuprinde, în
RSO2.1. SRTL poate fi consultat accesând
to support energy the renovation of the national Capitolul IX Indicatori, o foaie de
Promoting energy următorul link:
efficiency stock of residential and non- parcurs cu măsuri și indicatori de
efficiency and
renovation of residential buildings is adopted, https://www.mlpda.ro/uploads/articole/a progres măsurabili, ce vizează întreg
reducing
residential and in line with the requirements of ttachments/60096d5354394459864321.p parcul național de clădiri rezidențiale și
greenhouse gas
non-residential Directive (EU) 2010/31/EU of df nerezidențiale, publice și private, cu
emissions
buildings the European Parliament and of valori țintă orientative pentru 2030,
the Council , which: 2040 și 2050 care indică modul în care
aceștia contribuie la atingerea
(a) entails indicative milestones
for 2030, 2040 and 2050; obiectivului de eficiență energetică de
32,5%, stabilit de Uniunea Europeană
(b) provides an indicative outline pentru 2030, prin Directiva 2012/27/UE.
of financial resources to support
the implementation of the Capitolul X Implicații bugetare cuprinde
strategy; resurselor financiare necesare pentru
implementarea strategiei si opțiunile de
EN 128 EN
Fulfilment
condition
implementare pentru promovarea
(c) defines effective mechanisms
investițiilor în renovarea clădirilor (pct.
for promoting investments in
1 – 4), cu recomandări privind
building renovation.
mecanismele financiare pentru
sprijinirea mobilizării investițiilor,
opțiuni instituționale propuse pentru
gestionarea și implementarea
mecanismelor financiare publice, opțiuni
și scheme de finanțare în vederea
renovării clădirilor pentru fiecare
segment de piață.
2. Energy efficiency No
improvement measures to
achieve required energy savings
2.2. Governance No The integrated national energy No

of the energy and climate plan is notified to the
ERDF RSO2.1.
sector Commission, in accordance with
Promoting energy
efficiency and Article 3 of Regulation (EU)
reducing 2018/1999 and consistent with
greenhouse gas the long-term greenhouse gas
emission reduction objectives
emissions
under the Paris Agreement,
which includes:
1. All elements required by the
template set out in Annex I to
Regulation (EU) 2018/1999.
2. An outline of envisaged Yes Planul Național Integrat în domeniul Capitolul 5.3. (Prezentarea generală a
financial resources and Energiei și Schimbărilor Climatice investițiilor necesare) din cadrul
mechanisms for measures 2021-2030 https://energie.gov.ro/wp- Planului Național Integrat în domeniul
promoting low-carbon energy. content/uploads/2021/10/Anexa-HG- Energiei și Schimbărilor Climatice
PNIESC.pdf 2021-2030 include o descriere a
resurselor și mecanismelor financiare
preconizate în perioada 2021-2030
pentru măsurile de promovare a energiei
cu emisii scăzute de carbon.
EN 129 EN
Fulfilment
condition
2.7. Prioritised Yes For interventions supporting Yes Cadru de acțiune prioritar (CAP) pentru România a elaborat un Cadru de acțiune
action framework ERDF nature conservation measures in Natura 2000 în România prioritar (CAP) pentru Natura 2000 în
RSO2.7.
for the necessary connection with Natura 2000 conformitate cu articolul 8 din Directiva
Enhancing http://www.mmediu.ro/app/webroot/upl
conversation areas within the scope of Council 92/43 / CEE. Acesta include toate
protection and oads/files/RO%20PAF.pdf
measures Directive 92/43/EEC : elementele cerute de formatul standard
preservation of
involving Union pentru cadrul de acțiune prioritar pentru
nature, A priority action framework
co-financing 2021-2027 convenit de Comisie și de
biodiversity and pursuant to Article 8 of Directive
statele membre.
green 92/43/EEC is in place and
infrastructure, includes all elements required by Cadru de Acțiune Prioritar (CAP) pentru
including in urban the template for the priority Natura 2000 conține o secțiune E
areas, and action framework for 2021-2027 dedicată cu privire la identificarea
reducing all forms agreed by the Commission and măsurilor prioritare și estimarea nevoilor
of pollution the Member States, including the de finanțare pentru perioada 2021-2027
identification of the priority
measures and an estimate of
financing needs.
3.1. Yes Multimodal mapping of existing Yes Planul Investițional 2021-2030 Planul Investițional 2021-2030 are un
Comprehensive and planned infrastructures, caracter programatic pornind de la
ERDF RSO3.2. HG 1312 / 31.12.2021
transport planning except at local level, until 2030 eficiența socio-economică și recalibrând
Developing and
at the appropriate is in place which: http://support-mpgt.ro/programul- obiectivele de investiții printr-o analiză
enhancing
level investitional-2021-2030/ multi-criterială. Procesul a presupus
sustainable, 1. Includes economic assessment
https://www.adroltenia.ro/planul-de- identificarea scenariului de referință a
climate resilient, of the planned investments,
dezvoltare-regionala-2021-2027/ proiectelor finalizate și în desfășurare,
intelligent and underpinned by demand analysis
identificarea nevoilor globale și a
intermodal and traffic modelling, which
surselor de finanțare a propunerilor
national, regional should take into account the
pentru îmbunătățirea procesului de
and local anticipated impact of the opening
mobility, of the rail services markets. implementare și o serie de măsuri
orizontale.
including
improved access Planurile de Dezvoltare Regională
to TEN-T and prezintă o imagine de ansamblu asupra
cross-border transporturilor la nivel regional
mobility (transport rutier, feroviar, aeroportuar,
naval), inclusiv aspecte care țin de
multimodalitate și mobilitate urbană
durabilă.
PDR includ obiectivele strategice
privind dezvoltarea transportului rutier.
EN 130 EN
Fulfilment
condition
A fost stabilit un cadru unitar de

prioritizare a investițiilor care cuprinde:
Etapa 1 – prioritizarea drumurilor
județene și validarea acestei prioritizări
de către MTI.
Etapa 2 –aplicarea OUG 88/2020, ce
include 5 criterii obligatorii de
eligibilitate. Suplimentar, a fost aplicat
si un criteriu al dezvoltării echilibrate la
nivel intra-regional
2. Is consistent with the transport Yes PNIESC 2021-2030 PNIESC a fost aprobat în 2021 și
related elements of the integrated include măsuri de decarbonizare a
Planul Național Integrat pentru Energie
national energy and climate plan. transportului. Planul Investițional este
și Schimbări Climatice
complementar cu PNIESC și include
https://energy.ec.europa.eu/system/files/ investițiile solicitate de acesta.
2020-04/ro_final_necp_main_ro_0.pdf
POR promovează o abordare integrată a
sistemului de transport rutier la nivel
regional contribuind la atingerea
obiectivelor PNIESC.
În conformitate cu obiectivele PNIESC,
acțiunile care vizează dezvoltarea
urbană contribuie la promovarea
mobilității alternative, prin planificarea
urbană, încurajarea formelor de
transport alternativ,
extinderea/amenajarea zonelor pietonale
si semi-pietonale partajate. Totodată, se
promovează creșterea gradului de
utilizare a transportului public, prin
optimizarea mijloacelor de transport
nepoluant si a infrastructurii necesare.
3. Includes investments in TEN- Yes Planul Investițional 2021-2030 Scenariile analizate de Planul
T core network corridors, as Investițional 2021-2030 stabilesc
HG 1312 / 31.12.2021
defined by the CEF Regulation, apartenența la TEN-T ca un prim criteriu
in line with the respective TEN- http://support-mpgt.ro/programul- pentru prioritizarea investițiilor (25%
EN 131 EN
Fulfilment
condition
T core network corridors work investitional-2021-2030/ impact) așa cum este definit în
plans. Regulamentele. 1315/2013 și
1316/2013, urmat de eficiența
economică și impactul asupra mediului.
4. For investments outside the Yes Master Planul General de Transport Metodologia aplicată pentru a asigura
TEN-T core network corridors, conectivitatea regională și locală la
including in cross-border rețeaua TEN-T este descrisă în Planul
sections, ensures Planul Investițional 2021-2030 Investițional. Acesta introduce
complementarity by providing http://support-mpgt.ro/programul- conceptele de rețea primară (TEN-T
sufficient connectivity of the investitional-2021-2030/ Core majoritatea și secțiuni cheie de
urban networks, regions and TEN-T Comprehensive), secundară
local communities to the core (TEN-T Comprehensive) și terțiară
TEN-T and its nodes. (Drumuri locale) pentru definirea
importanței naționale a legăturilor de
transport regionale și transfrontaliere. La
nivel central responsabilitatea realizării
rețelei primare și secundare aparține
Ministerului Transporturilor și
Infrastructurii. Rețeaua secundară are
rolul de a asigura accesibilitatea
regională și urbană la rețeaua primară
într-un mod sigur eficient și asigurând o
protecție suficientă a mediului.
Investițiile din POT vor include și
centuri ocolitoare pentru a asigura
accesibilitatea principalelor orașe la
rețeaua primară precum și construcția de
secțiuni de pe rețeaua secundară cu rol
principal de a asigura conectivitatea
reședințelor de județ la rețeaua TEN-T
Core.
5. Ensures interoperability of the Yes Planul Investițional 2021-2030 Toate obiectivele de investiții în sectorul
rail network, and, where feroviar includ echiparea cu ERTMS 2.
http://support-mpgt.ro/programul-
relevant, reports on the De asemenea, toate proiectele finanțate
investitional-2021-2030/
deployment of ERTMS în perioada actuală din POIM și CEF
according to Commission Planul Național de Redresare și includ ERTMS 2. Această abordare va
Implementing Regulation (EU) Reziliență continua și în 2021-2027.
EN 132 EN
Fulfilment
condition
2017/6 . https://mfe.gov.ro/pnrr/ În plus România va implementa planul
de operaționalizare al ERTMS care
constituie și jalon în PNRR.
6. Promotes multimodality, Yes Master Planul General de Transport MPGT și PI acoperă toate modurile de
identifying needs for multimodal transport (feroviar, rutier, naval, aerian
or transhipment freight and și intermodal). MPGT a planificat o
passengers terminals. Planul Investițional 2021-2030 rețea de terminale de marfă localizate
http://support-mpgt.ro/programul- echilibrat la nivelul rețelei naționale
investitional-2021-2030/ pentru a asigura accesul
nediscriminatoriu al operatorilor
logistici, integratorilor de servicii
feroviar/rutier și feroviar/naval, pornind
de la fluxurile existene de marfă la nivel
național.
Analiza consideră următoarele aspecte:
-conectivitatea
-distribuția geografică a punctelor de
intrare în România (porturi) și centre
urbane,
-rețeaua de drumuri și căi ferate
-fluxurile de mărfuri
Promovarea multimodalității este
promovată prin POR, precum și în
complementaritate cu alte programe
europene.
Investițiile în infrastructura județeană
rutieră sprijinite prin PR au rolul de a
asigura conectivitatea la nivel regional și
accesul la mobilitate, inclusiv pentru
zonele rurale, facilitând conectivitatea
cu alte moduri de transport regionale
(căi ferate, transport urban).
Prin PR și PNRR sunt propuse investiții
pentru promovarea multimodalității prin
EN 133 EN
Fulfilment
condition
încurajarea folosirii transportului public,
inclusiv îmbunătățirea modurilor active
de transport.
7. Includes measures relevant for Yes Planul Investițional 2021-2030 Obiectivul strategic este de a susține
infrastructure planning aiming at dezvoltarea unei rețele de infrastructură
promoting alternative fuels, in de combustibili alternativi în România
line with the relevant national pentru toate modurile relevante de
policy frameworks. Planul Național de Redresare și transport, astfel încât metodele și
Reziliență tehnologiile alternative să poată fi
https://mfe.gov.ro/pnrr/ utilizate într-un mod nediscriminatoriu,
eficient economic cu impact minim
asupra mediului atât la nivel urban cât și
pe TEN-T .
Totodată, prin CEF au fost finanțate
operațiuni de dezvoltare a rețelei de
combustibili alternativi la nivelul TEN-
T Core.
Prin PNRR s-a asumat o țintă de 30.000
de stații de încărcare electrice până în
2026 la care MTI contribuie cu 3000.
Prin PI, MTI va finanța proiecte de
dezvoltare a rețelei de combustibili
alternativi pe TEN-T. Toate proiecte de
infrastructură rutieră finanțate prin PT
vor include în mod obligatoriu stații de
combustibili alternativi.
PR prevede infrastructuri pentru
combustibili alternativi (puncte de
realimentare/reîncărcare) amplasate în
municipii/orașe, în funcție de specificul
fiecărui PR, care vor susține transportul
public urban și transportul public între
localități. PR au ca scop mobilitatea
sustenabilă, cu investiții în mijloace de
transport ecologice.
8. Presents the results of the Yes Planul Investițional 2021-2030 În 2016 a fost elaborată strategia
EN 134 EN
Fulfilment
condition
assessment of road safety risks in referitoare la siguranța rutieră ce a
line with existing national road încorporat analiza de riscuri și acțiunile
safety strategies, together with a necesare pentru creșterea siguranței
mapping of the affected roads Planul Național de Redresare și rutiere.
and sections and providing with Reziliență
Această strategie este necesar să fie
a prioritisation of the https://mfe.gov.ro/pnrr/ actualizată în special pentru a armoniza
corresponding investments. scopul și obiectivele strategice de la
nivel național cu cele de la nivel
european în cadrul viziunii „zero”.
În PNRR există un jalon legat de cerința
de a actualiza strategia de siguranță
rutieră pentru perioada 2021-2030. Un
prim draft al strategiei a fost elaborat și
comunicat CE, care a transmis
observații asupra documentului. Aceste
observații au fost incluse în textul
Strategiei.
Printre elementele specifice care vor fi
pregătite și implementate ca rezultat al
adoptării Strategiei de siguranță rutieră
se regăsesc elemente soft si elemente
hard de intervenție asupra infrastructurii
propriu zise. Investițiile planificate
pentru dezvoltarea transportului rutier la
nivel regional vor fi implementate în
conformitate cu SNSR 2022-2030
(aprobată prin HG nr.682/2022).
Prin PR vor fi implementate proiecte
orizontale privind siguranța rutieră,
incluse în proiectele propuse.
9. Provides information on Yes Planul Investițional 2021-2030 PI 2021-2030 conține un capitol privind
financing resources strategia finanțării. Acest capitol
corresponding to the planned analizează totalul finanțării disponibile
investments and required to pentru sector din toate sursele, inclusiv
cover operation and maintenance condiții specifice, incluzând fonduri
costs of the existing and planned europene structurale și de coeziune,
infrastructures. MRR, bugetul de stat, împrumuturi
EN 135 EN
Fulfilment
condition
externe și alte surse.
A fost propusă o prioritizare clară a
proiectelor care vor fi implementate în
limitele fondurilor disponibile precum și
scenariile de finanțare aferente.
Prin aprobarea guvernamentală a
alocărilor și cofinanțării de la bugetul de
stat a fost stabilit angajamentul
României pentru următorii 10 ani.
Asigurarea fondurilor necesare va fi
realizată la nivelul MF.
În conformitate cu prevederile CPR, art.
73 (2) litera d, autoritatea de
management se asigură și verifică dacă
un beneficiar de finanțare dispune de
resursele și mecanismele financiare
necesare pentru a acoperi costurile de
funcționare și întreținere aferente
operațiunilor care includ investiții în
infrastructură. Astfel, pentru toate
infrastructurile rutiere finanțate prin
programele regionale se asigură, prin
acest mecanism, sustenabilitatea
financiară a investițiilor planificate.
4.3. Strategic No A national or regional strategic No N/A N/A

policy framework ERDF policy framework for the
RSO4.2.
for the education education and training system is
Improving equal
and training in place and includes:
access to
system at all inclusive and 1. Evidence-based systems for
levels quality services in skills anticipation and
education, forecasting.
training and
lifelong learning 2. Graduate tracking mechanisms No N/A N/A
through and services for quality and
developing effective guidance for learners of
all ages.
EN 136 EN
Fulfilment
condition
accessible
3. Measures to ensure equal No N/A N/A
infrastructure,
access to, participation in and
including by
completion of quality,
fostering
affordable, relevant, non-
resilience for
segregated and inclusive
distance and on-
education and training, and
line education and
acquisition of key competences
training
at all levels including higher
education.
4. A coordination mechanism No N/A N/A

covering all levels of education
and training, including higher
education, and a clear
assignment of responsibilities
between the relevant national
and/or regional bodies.
5. Arrangements for monitoring, Yes ”România Educată – Viziune și strategie Există două niveluri de intervenție
evaluation and review of the 2018-2030” pentru monitorizarea, evaluarea și
strategic policy framework. revizuirea cadrului strategic de politică:
Mecanism de monitorizare a Strategiei
România Educată; - nivelul interinstituţional, reprezentat de
https://www.edu.ro/proiecte_legi_educat Comitetul interministerial de
ie_2022_consultare_publica. monitorizare a implementării Proiectului
România Educată;
ROF ME, aprobat prin Ordinul de
- nivelul instituțional, stabilit prin
ministru nr. 3188/21/02/2022
înființarea unei Direcții de Monitorizare
https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8 și Evaluare dedicate, în cadrul
%99iere/Minister/2022/Transparenta/R Ministerului Educației (Direcția de
OF_ME_2022.pdf Monitorizare și Evaluare pentru
Implementarea Proiectului România
Educată). Printre atribuțiile stabilite
pentru această Direcție se numără și:
monitorizarea și evaluarea periodică a
stadiului îndeplinirii obiectivelor
România Educată, elaborarea analizei de
impact, rapoarte de monitorizare și
evaluare etc.
EN 137 EN
Fulfilment
condition
Conform ROF ME, Ministerul Educației

are și o altă structură cu atribuții de
monitorizare a politicilor publice în
domeniul educației și anume Unitatea de
Politici Publice. Astfel, în funcție de
responsabilitățile acestor structuri, se
asigură monitorizarea reformelor și
politicilor educaționale publice, inclusiv
îndeplinirea indicatorilor/rezultatelor
obținute prin implementarea Proiectului
România Educată, NRRP și PEO.
6. Measures to target low-skilled, No N/A N/A

low-qualified adults and those
with disadvantaged socio-
economic backgrounds and
upskilling pathways.
7. Measures to support teachers, No N/A N/A

trainers and academic staff as
regards appropriate learning
methods, assessment and
validation of key competences.
8. Measures to promote mobility Yes https://www.anpcdefp.ro/erasmusplus În cadrul programului Erasmus+, din

of learners and staff and 2014 au fost finanțate 3.285 proiecte
transnational collaboration of transnaționale de mobilitate a învățării
education and training providers, pentru 127.000 de persoane (elevi,
including through recognition of studenți, tineri, profesori, formatori,
learning outcomes and lucrători de tineret, personal
qualifications. administrativ) și au fost semnate 885 de
proiecte de parteneriat pentru cooperare
transnațională, care implică 3.031 de
entități și permițând un număr
suplimentar. 21.240 mobilități de
efectuat.
Pentru perioada 2021-2027, se
estimează o creștere progresivă a
partcipanților la mobilități
EN 138 EN
Fulfilment
condition
transnaționale. ANPCDEFP
preomovează noile reguli Erasmus
2021-2027 printr-o retea proprie de 50
Ambasadori Erasmus +.
De asemenea, va continua procesul de
compatibilizare europeană în domeniul
recunoașterii calificărilor profesionale și
armonizarea continuă a legislației
interne cu reglementările europene și
internaționale.
Prin MO nr. 5146/2019 a fost
reglementată aplicarea generală a
Sistemului European de Credite
Transferabile ECTS. De asemenea, a
fost reglementat și implementat serviciul
online de recunoaștere a diplomelor
obținute în străinătate și de certificare a
documentelor de studii universitare
obținute în RO.
EN 139 EN
5. Programme authorities
Reference: point (k) of Article 22(3) and Articles 71 and 84 CPR
Table 13: Programme authorities
Programme authorities Name of the institution Contact name Position Email
Managing authority Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud- Catalin-Stefan Catana/ Director General Interimar/Director catalin.catana@adroltenia.ro
Vest Oltenia Marilena Alecu Politici Regionale si Comunicare
Audit authority Autoritatea de Audit - Organism independent Florina Munteanu Director, Directia pentru auditul POR florina.munteanu@rcc.ro
de pe langa Curtea de Conturi a Romaniei
Body which receives payments from the Ministerul finantelor prin Autoritatea de Lucia Craciun / Director General / Director General lucia.craciun@mfinante.gov.ro
Commission Certificare si Plata Consuela Toader Adjunct
Body (other than managing authority) Ministerul finantelor prin Autoritatea de Lucia Craciun / Director General / Director General lucia.craciun@mfinante.gov.ro
carrying out the accounting function Certificare si Plata Consuela Toader Adjunct
The repartition of the reimbursed amounts for technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR if more bodies are identified to receive payments from the
Commission
Reference: Article 22(3) CPR

Table 13A: The portion of the percentages set out in point (b) of Article 36(5) CPR that would be reimbursed to the bodies which receive payments from the
Commission in case of technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR (in percentage points)
EN 140 EN
6. Partnership
Reference: point (h) of Article 22(3) CPR
Principiul parteneriatului reprezintă un aspect esențial în procesul de programare și gestionare a fondurilor

aferente PC. În conformitate cu prevederile Codului european de conduită referitor la parteneriat,
MIPE, in calitate de coordonator la nivel national al AP si al Programelor, a invitat organizaţiile interesate
din mediul economic, social, universitar şi din societatea civilă să îşi exprime interesul pentru participarea
în cadrul structurilor parteneriale aferente fiecărui Program. Astfel, ca urmare a Apelului Național pentru
exprimarea interesului și pentru selecția partenerilor în cadrul structurilor parteneriale aferente PR,
organizat în perioada mai – iulie 2020, au fost admise 76 de entitati si 14 institute de cercetare in
cadrul structurilor parteneriale aferente PR.
Transparența în procesul de programare este asigurată prin intermediul secțiunii dedicate la nivelul site-
ului MIPE, în cadrul căreia sunt postate cu regularitate documentele relevante pentru procesul de
programare supuse consultării: logicile intervențiilor, diversele versiuni ale Programelor Operaționale,
precum și calendarul consultărilor publice (link web: http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-
programare/perioada-2021-2027/). A avut loc o consultare publică în sistem de videoconferita la care au
participat aprox. 180 de reprezentanți ai partenerilor. Observațiile/propunerile formulate in timpul
reuniunii si/sau transmise ulterior în scris au fost analizate si, după caz, integrate in versiunea revizuita a
programelor.
Pe langa activitatile deruate la nivel national, ADR SV a a desfasurat actiuni similare si la nivel
regional, fructificand astfel avantajul unei abordari cat mai aproape de entitatile din teritoriu. Cele
40 de municipii si orase din regiune, precum si cele 5 consilii judetene, precum si reprezentantii
partenerilor din mediul economic, academic si societatea civila, au fost fost informate in mod constant
asupra contextului de elaborare a PR SV, a principalelor elemente ce tin de logica interventiei, obiectivele
de politica, fiind implicati in analiza si identificarea nevoilor.
Actiunile desfasurate au pornit prin a valorifica cadrul partenerial deja existent si functional la nivelul
regiunii, consituit sub forma Comitetului Regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare
Regionala 2021 – 2027 (CRP), fapt ce a permis corelarea cu nevoile si provocarile identificate si
transpunerea acestora in tipuri de interventii.In componența CRP SV Oltenia intra instituțiile prefecturilor
din cele 5 judete ale regiunii, autoritățile publice locale (Consilii Județene, Consilii Locale), servicii
deconcentrate ale instituțiilor publice centrale, institute de cercetare și instituții de învățământ superior
precum si parteneri economici și sociali.
Acestia au fost selectati tinand cont de principiul reprezentativității atat din perspectiva ariei geografice,
astfel încât să existe o reprezentare corectă și echilibrată a județelor, municipiilor și orașelor, cat si al
simetriei institutiilor implicate, pe baza expertizei.
Pentru a asigura o consultare cat mai extinsa a partenerilor, CRP functioneaza pe Grupuri de Lucru
Judetene (GLJ) si Grupuri de lucru Tematice (GLT). In perioada noiembrie 2019 – martie 2020, au fost
organizate 5 reuniuni ale GLJ in fiecare judet si 3 reuniuni ale GLT (Competitivitate si CDI,
Infratsructura si mobilitate si Educatie, Piata Muncii, Sanatate) la care au participat 240 de parteneri.
Principalele subiecte supuse dezbaterii au vizat contextul european și național privind perioada de
programare 2021-2027, identificarea nevoilor de dezvoltare in Regiunea Sud-Vest Oltenia,
propuneri de prioritati de finantare pentru perioada 2021-2027. In cadrul reuniunilor GLT, a fost
prezentata si logica interventiei pe Obiectivele de Politica.
In perioada iunie – iulie 2020, ADR Sud-Vest Oltenia a continuat procesul de consultare a
partenerilor regionali cu privire la PR Sud-Vest Oltenia 2021-2027, organizand consultări în
teritoriu cu partenerii regionali - reprezentanți ai autorităților publice de la nivelul localitatilor
urbane din cele cinci judete ale regiunii de dezvoltare, ai consiliilor județene și ai Asociației de
Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Craiova.
În perioada octombrie 2021 - martie 2022, ADR a organizat intalniri de lucru/videoconferințe cu
EN 141 EN
reprezentanții potentialilor beneficiari care au vizat prezentarea prioritatilor programului, analiza
portofoliului de proiecte pentru perioada 21-27, corelarea cu interventiile prevazute prin PR SV
Oltenia 2021-2027, abordarea urbană si mecanismul de guvernanță.
In vederea fundamentarii cat mai riguroase si realiste a dimensiunii sociale a PR SV Oltenia din
perspectiva integrarii principiilor incluziunii sociale, egaliatii de gen, nediscriminarii si nesegregarii,
partenerii sociali relevanti au fost consultati atat in cadrul evenimentelor generale cat si in cadrul unei
videoconferinte, organizata in mai 2022, ce a vizat in mod expres aceste aspecte. La acest eveniment au
participat urmatoarele organizatii: Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala, Asociatia
Vasiliada, Asociatia Acces Oltenia, Centrul European pentru Promovarea si Integrarea Romilor,
ISJ-uri.
Ca urmare a intalnirii, in PR au fost preluate aspecte concrete in Prioritatea nr. 6, respectiv: Problematica
nesegregarii scolare in invatamantul de masa va fi sustinuta prin investitii care sa vizeze incluziunea
copiilor si a tinerilor cu cerinţe educative speciale sau cu dizabilitati minore sau medii (mobilier
adecvat pentru persoanele cu dizabilitati, elevatoare, rampe, securizarea spatiilor de invatamant si de
joaca, amenajarea de spatii pentru activitati psihopedagogice, accesibilitate a informatiilor pentru persoane
cu deficiente de auz sau vaz), dotarea școlilor cu tehnologii asistive, etc
Partenerii din domeniul mediului si schimbarilor climatice implicati in etapa de pregatire a PR au fost:
Agentiile de Protectie a Mediului din fiecare judet, Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta, Agentiile
Judetene pentru arii protejate, etc.
La nivel regional a existat un proces continuu de consultare cu actorii regionali, iar programul a fost
adaptat in functie de nevoile si provocarile identificate. Avand in vedere specificul regional, a fost
introdusa o masura suplimentara care vizeaza valorificarea patrimoniului si a potentialului turistic in
mediul rural. Actiunile din Prioritatea 1 au fost identificate pornind de la propunerile si necesitatile
partenerilor regionali. Alocarile financiare au avut la baza portofoliile de proiecte ale beneficiarilor.
O alta structura parteneriala, implicata in procesul de consultare, analiza a nevoilor, validare a domeniilor
de specializare inteligenta este reprezentata de Consortiul Regional de Inovare, o structura consultativa,
fără personalitate juridica, coordonată de ADR SV Oltenia, care are rol atât in avizarea Strategiei
Regionala de Inovare pentru Specializare Inteligenta (RIS3), realizarea portofoliului de proiecte aferent,
cat si in monitorizarea strategiei RIS 3. (https://www.adroltenia.ro/strategia-de-specializare-inteligenta-ris-
3-s-v-oltenia-2021-2027/ )
Astfel, viziunea strategică a PR Sud-Vest Oltenia 2021-2027 are la bază nevoi de dezvoltare, identificate
și prioritizate într-un cadru larg partenerial ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de
dezvoltare socio-economică a regiunii.
In spiritul asigurarii unei abordari transparente, pe site-ul ADR SV a fost creata o sectiune dedicata PR
2021-2027 https://www.adroltenia.ro/programul-operational-regional-sud-vest-oltenia-2021-2027/, care
contine versiunile succesive ale programului, un rezumat pentru a facilita procesul de informare, Lista
finală a entităților admise în cadrul structurii parteneriale pentru PR, Lista Institutelor de Cercetare
admise în calitate de invitați în cadrul structurilor parteneriale aferente Programelor Operaționale 2021-
2027. Tot in cadrul acestei sectiuni, a fost postat si Centralizatorul de intrebari si raspunsuri, precum si
un Formular de Feedback, insotit de o Fisa de proiect (https://www.adroltenia.ro/consultare-publica-por-
sv-oltenia-2021-2027/)
Pentru a asigura relevanța și eficiența acțiunilor în implementarea PR Sud-Vest Oltenia 2021-2027, cadrul
partenerial deja constituit va continua să fie aplicat şi va funcționa dincolo de faza de programare a
Programului. ADR Sud-Vest, în calitate de Autoritate de management, va implica partenerii în
monitorizarea, evaluarea performanțelor programului, după caz, prin grupuri de lucru specific, pe baza
Codului Național de Conduită privind Parteneriatul pentru Fondurile Europene aferente Politicii de
Coeziune.
EN 142 EN
7. Communication and visibility
Reference: point (j) of Article 22(3) CPR
ADR SVO, în calitate de AM, va asigura vizibilitatea PR SVO 2021-2027 şi a tuturor operațiunilor
sprijinite prin acesta, cu o atenție deosebită pentru operațiunile de importanță strategică.
Obiectivele generale de comunicare:
·promovarea rolului și contribuției PR SV Oltenia 2021-2027 la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor
·asigurarea transparenței si diseminarea informațiilor în ceea ce privește obiectivele programului,
oportunitățile de finanțare dar și rezultatele;
·sprijinirea potențialilor beneficiari si beneficiarilor cu informații utile în elaborarea și implementarea
proiectelor.
Obiective specifice:
·creșterea notorietății PR SV Oltenia 2021-2027 și a ADR SV Oltenia ca AM;
·informarea categoriilor de public țintă si a publicului larg, cu privire la apelurile de proiecte, stadiul
implementării programului, s.a;
·explicarea mecanismului de acordare a finanțărilor și de implementare a contractelor pentru potențiali
beneficiari si beneficiari
·informarea publicului asupra beneficiilor aduse de implementarea programului;
·funcționarea Biroului de informare si asistentă tehnică
Grupul țintă căruia i se adresează măsurile de comunicare este reprezentat de potențialii beneficiari și
beneficiari, mass-media, publicul larg, publicul intern (ADR, CDR, CM), parteneri regionali și naționali
interesați, instituții naționale și europene relevante.
Principalele canale și mijloace de comunicare utilizate vor fi mass-media tradițională și media online,
pagina web dedicată, conturi dedicate pe platformele social media, evenimente pentru presă și campanii
media (tv, radio, ziare, outdoor, online etc.), materiale de promovare, etc.
Mesajul general care va fi transmis este „Oltenia se dezvoltă prin Regio Sud-Vest 2021-2027”. Mesajele
vor fi adaptate publicului țintă și obiectivului de comunicare al fiecărei activități si vor face referire la:
transparența gestionării fondurilor, sprijinul acordat beneficiarilor, beneficiile aduse comunităților locale,
rolul AM etc.
Activitățile propuse vor respecta toate prevederile Regulamentului 1060/2021:
· organizarea de evenimente;
· dezvoltarea și actualizarea paginii web;
· campanii de presă si on line
· training-uri în domeniul comunicării;
· promovarea operațiunii de importanță strategică;
· elaborarea manualului de branding și a MIV;
· activități desfășurate la Biroul de informare si asistenta tehnica
Va fi realizată pagina web (site) aferentă programului, care va fi conectată la portalul unic național si
va conține informații ref la: obiective și priorități, lista de operațiuni, alocări și alte informații prevăzute în
Art. 49 RDC.
Va fi acordată o importanță deosebită promovării operațiunii de importanță strategică „Investiții în
clădirile publice în vederea asigurării/ creșterii eficienței energetice și măsuri pentru utilizarea unor surse
regenerabile de energie”(prevăzută în RDC, Art. 46-50). Un procent de aproximativ 5% din bugetul
comunicării va fi alocat susținerii măsurilor dedicate operațiunii de importanță strategică, precum:
EN 143 EN
· organizarea a cel puțin unui eveniment de lansare cu implicarea Comisiei;
· campanii online dedicate proiectelor, în parteneriat cu beneficiarii;
· secțiune distinctă în cadrul site-ului dedicat.
Toate activitățile de comunicare vor avea ca principal scop evidențierea contribuției financiare la
realizarea obiectivelor PR și a impactului la nivelul comunităților, prin numărul mare de beneficiari direcți
ai investițiilor, caracterul inovativ, dar și promovarea, ca exemple de bună practică, a investițiilor în surse
regenerabile de energie, investiții reprezentative ale programului, care îi transpun obiectivele.
Principalii indicatorii utilizați pentru monitorizarea și evaluarea comunicării intervențiilor dedicate
PR SV Oltenia 2021-2027 sunt:
·nr. evenimente organizate - min. 50 de evenimente;
·nr. vizitatori ai paginii web - min. 80.000;
·nr. materiale de informare - min. 30 de materiale;
·nr. campanii de promovare - min. 2 campanii/ an.
A fost desemnat un responsabil cu comunicarea programului, care va lucra în strânsă legătură cu
coordonatorul național, cu rețeaua INFORM-EU și rețeaua națională de comunicare, pentru dezvoltarea de
abordări comune și integrate.
Bugetul previzionat pentru perioada 2021-2029 este de 1.070.200 euro (FEDR), o detaliere urmând a fi
prezentată în Planul de Comunicare pentru PR.
Procesul de comunicare va fi monitorizat/evaluat prin evaluări periodice (interne) și prin 2 studii
sociologice (2023 și 2028), prin intermediul cărora vor fi monitorizați indicatori de impact, precum
notorietatea PR SV Oltenia în rândul publicului țintă din regiune. Rezultatele acestor evaluări vor conduce
la optimizarea măsurilor de informare și vizibilitate.
Planul de comunicare pentru PR SV Oltenia 2021-2027 va detalia măsurile, acțiunile, mesajele, bugetul
și indicatorii care vor contribui la realizarea obiectivelor generale și specifice de comunicare. Va fi
finalizat în luna sept. 2022.
Va fi elaborat un Manual de identitate vizuală, care va integra elementele vizuale obligatorii pentru toate
materialele de comunicare și care va fi armonizat cu prevederile naționale și europene.
EN 144 EN
8. Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs
Reference: Articles 94 and 95 CPR
Table 14: Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs
Intended use of Articles 94 and 95 CPR Yes No
From the adoption, the programme will make use of reimbursement of the Union contribution based on unit costs,
lump sums and flat rates under the priority according to Article 94 CPR
From the adoption, the programme will make use of reimbursement of the Union contribution based on financing not
linked to costs according to Article 95 CPR
EN 145 EN
Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates
A. Summary of the main elements
Estimated proportion Type(s) of operation covered Indicator triggering reimbursement

Type of SCO
of the total financial Unit of measurement Amount (in EUR) or
(standard scale of
Priority Fund Specific objective Category of region allocation within the priority for the indicator triggering percentage (in case of
unit costs, lump
to which the SCO will be Code(1) Description Code(2) Description reimbursement flat rates) of the SCO
sums or flat rates)
applied in %
(1) This refers to the code for the intervention field dimension in Table 1 of Annex I to the CPR and the Annex IV to the EMFAF regulation
(2) This refers to the code of a common indicator, if applicable
EN 146 EN
Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates
B. Details by type of operation
C. Calculation of the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates
1. Source of data used to calculate the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates (who produced, collected and recorded the data, where the data is
stored, cut-off dates, validation, etc.)
2. Please specify why the proposed method and calculation based on Article 94(2) CPR is relevant to the type of operation.
3. Please specify how the calculations were made, in particular including any assumptions made in terms of quality or quantities. Where relevant, statistical
evidence and benchmarks should be used and, if requested, provided in a format that is usable by the Commission.
4. Please explain how you have ensured that only eligible expenditure was included in the calculation of the standard scale of unit cost, lump sum or flat rate.
5. Assessment of the audit authority(ies) of the calculation methodology and amounts and the arrangements to ensure the verification, quality, collection and
storage of data.
EN 147 EN
Appendix 2: Union contribution based on financing not linked to costs
A. Summary of the main elements
Type(s) of operation covered Indicator Unit of measurement for the

Conditions to be
conditions to be
fulfilled/results to be Envisaged type of reimbursement
Category of The amount covered by the fulfilled/results to be
Priority Fund Specific objective achieved triggering method used to reimburse the
region financing not linked to cost achieved triggering
Code (1) Description reimbursement by the Code (2) Description beneficiary(ies)
reimbursement by the
Commission
Commission
(1) This refers to the code for the intervention field dimension in Table 1 of Annex I to the CPR and the Annex IV to the EMFAF regulation
(2) This refers to the code of a common indicator, if applicable
EN 148 EN
B. Details by type of operation
EN 149 EN
Appendix 3: List of planned operations of strategic importance with a timetable
Article 22(3) CPR
Nu exista operatiuni de importanta strategica la nivelul POR SV Oltenia
EN 150 EN
DOCUMENTS
Document title Document type Document date Local reference Commission reference Files Sent date Sent by
Aviz mediu POR SV Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Aviz mediu POR SV Oltenia 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
Oltenia Information
Complementaritati Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Complementaritati 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina

Information
Declarație SEA_ROl Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Declarație SEA_ROl 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
Information
DNSH PR SVO 2021- Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 DNSH PR SVO 2021-2027 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
2027 Information
DNSH Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 DNSH Template_Screening of Types of Actions PR SV 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
Template_Screening of Information Oltenia
Types of Actions PR SV
Oltenia
Formular de Identificare Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Formular de Identificare Financiara 2021 2027 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
Financiara 2021 2027 Information
Glosar de termeni pentru Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Glosar de termeni pentru PR SV Oltenia 2021-2027 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
PR SV Oltenia 2021-2027 Information
Interventii si alocari in Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Interventii si alocari in domeniul transportului 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
domeniul transportului Information
Lectii învatate PR_SVO Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Lectii învatate PR_SVO 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
Information
PR SVO_Cadrul de Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 PR SVO_Cadrul de performanță_final 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina

performanță_final Information
Raport privind rezultatele Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Raport privind rezultatele DP_ROl 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
DP_ROl Information
Rezumat non-tehnic Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Rezumat non-tehnic RM_PR SVO 21-27_rev 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
RM_PR SVO 21-27_rev Information
RM SEA POR_SV Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 RM SEA POR_SV Oltenia_noiembrie_2021 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
Oltenia_noiembrie_2021 Information
Self-assesment Carta Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Self-assesment Carta FINAL 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
FINAL Information
Self-assessment UNCRPD Supplementary 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Self-assessment UNCRPD final 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
final Information
EN 151 EN
Document title Document type Document date Local reference Commission reference Files Sent date Sent by
Programme snapshot Snapshot of data before 06-Oct-2022 Ares(2022)6917415 Programme snapshot 2021RO16RFPR006 1.2 - Machine 06-Oct-2022 CIOCANEL, Florentina
2021RO16RFPR006 1.2 send Translated
Programme_snapshot_2021RO16RFPR006_1.2_en.pdf
Programme_snapshot_2021RO16RFPR006_1.2_ro.pdf
EN 152 EN

Por SV Oltenia

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Por SV Oltenia

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

SFC2021 Programme supported from the ERDF (Investment for jobs and

1. Programme strategy: main challenges and policy responses......................................................................8

PR SV Oltenia se fundamentează pe nevoile și provocările existente la nivelul regiunii, luând in

OSR 1 - Creşterea capacităţii de CDI si a competitivitatii întreprinderilor

OSR 3 - Reducerea emisiilor de carbon prin promovarea eficientei energetice, dezvoltarea

OSR 4 - Creșterea mobilitatii si conectivitatii prin dezvoltarea unei infrastructuri de transport

Mobilitate sustenabila la nivel local

OSR 5 - Promovarea incluziunii prin asigurarea conditiilor optime in educatie si sprijinirea

OSR 6 - Dezvoltarea integrata si valorificarea patrimoniului cultural si turistic

Refacerea spațiilor urbane, revitalizarea și valorificarea patrimoniului cultural și susținerea

Abordarea urbana la nivelul PR SV Oltenia

Prin urmare, prin PR SVO se va avea in vedere:

Reference: Article 22(2) and point (c) of Article 22(3) CPR

2.1.1. Priority: P1. Competitivitate prin inovare si intreprinderi dinamice

2.1.1.1.1. Interventions of the Funds

1. Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic in colaborare cu IMM-urile

2. Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare

3. Transfer tehnologic si inovare

The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR:

Principalele grupuri țintă vizate sunt:

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention

Reference: point (d)(viii) of Article 22(3) CPR

P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00

P1 RSO1.1 ERDF Less developed 01. Grant 51,546,000.00

P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00

Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus

P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00

Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes

P1 RSO1.1 ERDF Less developed 03. Gender neutral 51,546,000.00

P1 RSO1.1 Total 51,546,000.00

2.1.1.1.1. Interventions of the Funds

B.Intreprinderi mici si mijlocii:

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention

Reference: point (d)(viii) of Article 22(3) CPR

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00

Table 5: Dimension 2 - form of financing

P1 RSO1.3 ERDF Less developed 01. Grant 129,026,000.00

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00

Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00

Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes

P1 RSO1.3 ERDF Less developed 03. Gender neutral 154,026,000.00

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00

2.1.1.1.1. Interventions of the Funds

The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR:

Principalele grupuri țintă:

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention

Reference: point (d)(viii) of Article 22(3) CPR

Table 5: Dimension 2 - form of financing

P1 RSO1.4 ERDF Less developed 01. Grant 1,250,000.00

P1 RSO1.4 Total 1,250,000.00

Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus

P1 RSO1.4 Total 1,250,000.00

Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes

P1 RSO1.4 ERDF Less developed 03. Gender neutral 1,250,000.00

P1 RSO1.4 Total 1,250,000.00

2.1.1.1.1. Interventions of the Funds

- cetatenii, in special cei care locuiesc in orase/municipii sau ZUF;

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention