Professional Documents
Culture Documents
Proiecte Economice Unit
Proiecte Economice Unit
Managementul organizațiilor
Proiect economic
2023
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Referenți științifici:
2
CUPRINS
INTRODUCERE
3
Proiect economic. Ghid pentru studenți
BIBLIOGRAFIE
4
INTRODUCERE
Obiectivele disciplinei
Lucrări de verificare
5
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Resurse suplimentare
Evaluarea activității
Valori individuale
6
UNITATEA DE STUDIU 1
PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI
Scop
Obiective
Teme de autoevaluare
8
Prezentarea organizației
expoziții;
e) desfășurarea unor activități cu caracter social pentru salariații proprii.
Capitalul social este de 40.000.000 lei și este împărțit în 400.000 de acțiuni cu o valoare
nominală de 100 de lei pe acțiune.
2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
1
Fiecare student va alege un nume comercial pentru propria societate
9
Proiect economic. Ghid pentru studenți
10
Prezentarea organizației
Secția I
Această secție funcționează într-o clădire cu o suprafață totală de 4.500 mp în care sunt
amplasate utilajele, vestiarele, grupul social, magazii. Un utilaj ocupă în medie 10 mp, iar
suprafața totală disponibilă pentru amplasarea acestora este de 3.800 mp.
11
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Secția a II-a
Produsele finite sunt fabricate în secția a II-a care funcționează într-o clădire cu o
suprafață totală de 5.000 mp din care pentru amplasarea utilajelor sunt disponibili 4.200 mp,
restul suprafeței având destinație similară cu cea a secției I.
12
Prezentarea organizației
13
Proiect economic. Ghid pentru studenți
14
UNITATEA DE STUDIU 2
ACTIVITATEA ORGANIZAȚIEI
Scop
Obiective
Teme de autoevaluare
1. ACTIVITATEA DE PRODUCȚIE
Distinct, trebuie să avem în vedere elementele care fac obiectul circulației interne
(subansamblul S1 și o parte din reperul R1) și produsele destinate vânzării.
Ca urmare a legăturilor dintre secții, pentru a simplifica volumul calculelor,
evidențele sunt organizate pentru cele două categorii: pentru entități care se deplasează
dintr-o secție în alta și pentru cele destinate vânzării.
16
Activitatea organizației
2. PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI
Indicii
Produse, Producția Prețuri unitare Indicii prețurilor
Nr. repere, fabricată (buc.) (lei) producției %
crt. subansamble fizice
Anul Anul Anul Anul %
t-1 t t-1 t
1 R1 34000 35500 - - 104,41 -
2 S1 25900 27000 - - 104,25 -
3 P1 4850 5000 5560 5850 103,09 105,22
4 P2 8100 8500 7150 8450 104,94 118,18
17
Proiect economic. Ghid pentru studenți
mai mare, dacă avem în vedere creșterea prețurilor la resursele utilizate de întreprindere
cu peste15-20%.
O imagine mai clară la nivelul întreprinderii obținem calculând indicii
agregați.
Are loc o creștere a valorii totale a producției cu 19,1%, fapt ce reflectă o creștere
aproape nesemnificativă, dacă avem în vedere și rata inflației care a fost în anul t de
peste 14%. Cu toate că întreprinderea a obținut prețuri care pe total sunt cu 14,1% mai
mari decât în anul t-1, acestea sunt depășite de rata inflației. Indicele volumului fizic al
producției crește cu 4,4% dar o parte din cantitatea fabricată din produsul P1 rămâne pe
stoc.
Pe lângă activitatea de producție și comercializare a produselor proprii,
societatea comercială realizează acte de comerț și cu produse achiziționate de la alte
firme, activități incluse în bilanț în categoria “Vânzări de mărfuri”. Contribuția activității
de vânzare a produselor preluate de la terți la realizarea cifrei de afaceri este însă
nesemnificativă (o pondere staționară, de 1,5% în anul t-1 și, la fel, în anul în anul t ),
18
Activitatea organizației
3. PERSONALUL ȘI SALARIZAREA
Realizări
Nr.
Indicatorii timpului de muncă Pondere
crt. Zile
%
1 Număr de zile calendaristice 365
Zile nelucrătoare 138
2 a) concedii de odihnă 22
b) sărbători legale și repaus săptămânal 116
3 Timp maxim disponibil 227
4 Timp neutilizat - total, din care: 14,76 100
a) întreruperi de o zi întreagă sau în cadrul
3,21 21,75
schimbului
b) concedii de maternitate și program redus
2,18 14,77
maternitate
c) concedii de boală și program redus pe motive de
2,57 17,41
boală
d) învoiri, concedii fără plată 3,15 21,34
e) absențe nemotivate de o zi și în cadrul schimbului 1,8 12,2
f) alt timp nelucrat 1,85 12,53
5 Timp efectiv lucrat 212,24
6 Durata medie a zilei de lucru (ore) 7,48
7 Număr anual de ore efectiv lucrate 1587,56
19
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Nr. Pondere
crt. Categorii de personal Număr (%)
1 Muncitori 389 80,0
2 Maiștri 19 3,9
3 Ingineri 28 5,8
4 Economiști 22 4,5
5 Juriști 1 0,2
6 Informaticieni 2 0,4
7 Alte categorii cu studii superioare 1 0,2
8 Personal administrativ și auxiliar 24 4,9
Total personal, din care: 486 100
Personal cu studii superioare 54 11,1
Personal cu studii medii, postliceale și profesionale 424 87,2
Personal necalificat 8 1,6
20
Activitatea organizației
21
Proiect economic. Ghid pentru studenți
22
Activitatea organizației
23
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Notă: semnul * semnifică faptul că una dintre persoanele respective are funcție de
conducere.
LEGENDĂ
A - ingineri;
B - economiști;
C - alte categorii cu studii superioare;
D - maiștri;
E – personal administrativ și auxiliar;
F – muncitori.
24
Activitatea organizației
Comp.
Nr. Secția Secția Atelier
Categorii de personal funcți- Total
crt. I a-II-a mecanic
onale
1 Muncitori direct productivi 112 170 - - 282
Muncitori indirect productivi și
2 28 32 26 21 107
de servire generală
3 Maiștri 6 10 2 1 19
4 Ingineri 4 5 2 17 28
6 Economiști 1 1 1 19 22
7 Juriști - - - 1 1
8 Informaticieni - - - 2 2
Alte categorii cu studii
9 1 1
superioare
5 Personal administrativ și auxiliar 1 1 1 21 24
10 Total 152 219 32 83 486
- din care, manageri 1 1 1 15 18
Comp.
Nr. Secția Secția Atelier
Categorii de personal funcți- Total
crt. I a-II-a mecanic
onale
1 Muncitori direct productivi 115 170 - - 285
Muncitori indirect productivi și de
2 28 32 26 22 108
servire generală
3 Maiștri 7 11 2 1 21
4 Ingineri 3 5 2 16 26
5 Personal administrativ și auxiliar 1 1 2 20 24
6 Economiști 1 1 1 20 23
7 Juriști - - - 1 1
8 Informaticieni - - - 2 2
9 Alte categorii cu studii superioare 1 1
10 Total, din care: 156 220 32 83 491
- personal cu studii superioare 50
-personal cu studii medii 431
-personal necalificat 8
25
Proiect economic. Ghid pentru studenți
26
Activitatea organizației
27
Proiect economic. Ghid pentru studenți
28
Activitatea organizației
29
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Valoare Amorti-
Denumire Nr Na Anul*
zare
mijloc fix buc. Unitară Totală (%) DUR
(lei)
(lei/buc.) (lei)
Secția I
1. Clădire 1 3.400.000 3.400.000 1,25 42.500 t-9 70
2. Utilaje "f" 95 157.500 14.962.500 10 1.496.250 t-8 1
3.Benzi 1
2 90.000 180.000 12,5 22.500 t-6
transportoare
4.Alte mijloace 1,33
- 685.000 12 82.200 t-6
fixe
TOTAL secția I 19.227.500 8,55 1.643.450
Secția a II-a
1. Clădire 1 4.850.000 4.850.000 1,25 60.625 t-9 70
2. Utilaje 6
35 187.500 6.562.500 6,25 410.156 t-9
"SA1"
3. Utilaje 6
28 195.000 5.460.000 6,25 341.250 t-9
"SA2"
4. Utilaje 10
34 202.500 6.885.000 6,25 430.313 t-5
"SA3"
5.Benzi 1
6 90.000 540.000 12,5 67.500 t-6
transportoare
6.Alte mijloace 1,33
- - 980.000 12 117.600 t-6
fixe
TOTAL secția a II-a 25.277.500 5,65 1.427.444
Atelier reparații
1. Clădire 1 1.175.000 1.175.000 1,25 14.688 t-9 70
2. Mașini și 0,33
- - 1.252.000 12 150.240 t-7
utilaje
TOTAL atelier 2.427.000 6,8 164.928
Administrație generală
1. Clădire 1 4.375.000 4.375.000 1,25 54.688 t-9 70
2. Calculatoare 60 3.900 234.000 20 46.800 t-4 0
3. Autoturisme 4 117.000 468.000 20 93.600 t-3 1
4. Autocamioane 2 247.500 495.000 16 79.200 t-4 1,25
5. Alte mijloace - - 580.000 12 69.600 t-6 1,33
Total
6.152.000 5,59 343.888
administrație
Total general 53.084.000 6,74 3.579.710
* Anul punerii în funcțiune;
Na – norma de amortizare;
DUR – durata de utilizare rămasă
Amortizarea este calculată prin metoda liniară.
30
Activitatea organizației
. .
Secția a II-a 𝑘 = × 100 = 26,95792%
. .
10.840.077
𝑘 = × 100 = 12,32702%
87.937.542
31
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Nr. Valoare
Elemente de cheltuieli %
crt. (lei)
0 1 2 3
1 Materii prime 41.832.500 42,35
2 Repere R2 2.160.000 2,19
3 Materiale consumabile 515.962 0,52
4 Combustibili, apa, carburanți 383.575 0,39
5 Energie electrică 3.533.740 3,58
6 Alte cheltuieli materiale 352.920 0,36
7 Lucrări și servicii executate de terți 543.821 0,55
8 Impozite, taxe și vărsăminte asimilate 217.320 0,22
9 Salarii personal 43.006.694 43,54
10 CAM 967.651 0,98
11 Cheltuieli de protocol, publicitate 580.400 0,59
12 Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări 650.506 0,66
13 Amortizări și provizioane 3.579.710 3,62
14 Alte cheltuieli de exploatare 452.820 0,46
Total, 98.777.619 100
- din care cheltuieli materiale 48.778.697 49,38
Nr. Produse, repere, Cheltuieli Cheltuieli Cost unitar Preț unitar fără
crt. subansamble variabile fixe (lei/buc.) TVA (lei/buc.)
(lei/buc) (lei/buc)
1 Reperul R1 305,46 113,55 419,01 -
2 Subansamblul S1 787,7 292,8 1080,5 -
3 Produsul P1 4032,7 1882,21 5914,91 5850
4 Produsul P2 5550,82 2590,77 8141,59 8450
32
Activitatea organizației
Preţ/Cost
Nr. Stoc
Denumirea resursei sau produsului U.M. sf an
crt.
Unitar Cantitate Valoare
0 1 2 3 4 5
1 Materia primă m1 kg 20 13359 267180
2 Materia primă m4 Kg 50 42300 2115000
3 Materiale consumabile Lei - 1208645
4 Combustibil Lei - 25270
5 Alte materiale Lei - 382750
6 Repere R2 buc 80 110 8800
Total stocuri materiale Lei 4007645
8 Repere R1 Buc. 419,01 70 29331
9 Subansamble S1 Buc. 1080,5 80 86440
10 Produse finite P1 Buc. 5914,91 100 591491
11 Produse finite P2 Buc. 8141,59 90 732743
Total stoc produse finite 1324234
12 Mărfuri Lei 310100
Total stocuri de produse şi mărfuri Lei 1750105
13 Producţie în curs de execuţie Lei 1202081
Total stocuri Lei 6959831
33
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Valori
Valori totale – mii lei Total mii
Articole de calculaţie unitare(lei/buc)
lei
P1 P2 P1 P2
1. Materii prime 2510 3445 12550000 29282500 41832500
2.Repere R2 160 160 800000 1360000 2160000
2. Salarii directe 1268,6 1800 6343000 15300000 21643000
3.CAM 28,54 40,5 142718 344250 486968
4.Energie directa 65,54 105,3 327700 895050 1222750
Total cheltuieli directe 4032,68 5550,8 20163418 47181800 67345218
4. Cheltuieli indirecte 1882,2 2590,76 9411000 22021460 31432460
Cost de producţie 5914,88 8141,56 29574400 69203260 98777660
34
Activitatea organizației
6. CAPACITATEA DE PRODUCȚIE
Qj 3
gj = 100 , pentru capacitatea de regim.
Cp j ns
35
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Qi
gi = 100 , pentru capacitatea de regim.
Cq si
36
Activitatea organizației
Utilaje Qt Nt Td Cp Cp 1 gu gu
Produse
Cod Nr. 3 sch (1 3 sch sch 1 sch. 3
sch.) sch.
Secţia I
"f" 95 R1 35500 4 5975 1975 141906 46906 75,68 25,02
M 40 S1 27000 2 5800 1800 116000 36000 75 23,28
Secţia a II-a
„SA2” 28 P1 5000 3 5900 1900 55067 17733 28,2 9,08
„SA3” 34 P2 8500 5 5875 1875 39950 12750 66,67 21,28
M 40 P1 5000 10 5800 1800 23200 7200 69,44 21,55
M 80 P2 8500 12 5800 1800 38667 12000 70,83 21,98
M – locuri de muncă pentru activități de montaj
1 sch
Pondere
Cod Nr Qplan Nt Nte ke Td Qe (%) Cpe Cpr
SA1 35 P1 5000 2 2 1 1880 5000 22,7 7478 7478 66,9
P2 8500 4 2 2 1880 17000 77,3 25422 12711 66,9
22000 100 32900
Cpe gu
Qplan Nt Nte ke Td Qe % Cpr 3 sch
SA1 35 P1 5000 2 2 1 5880 5000 22,7 23389 23389 21,4
P2 8500 4 2 2 5880 17000 77,3 79511 39756 21,4
22000 100 102900
Concluzii:
37
Proiect economic. Ghid pentru studenți
38
UNITATEA DE STUDIU 3
Scop
Obiective
Teme de autoevaluare
Tema 1. Realizaţi analiza activităţii societăţii comerciale pe baza ghidului din prezentul capitol.
Adăugaţi elemente noi pe baza cunoştinţelor însuşite la alte discipline.
39
Proiect economic. Ghid pentru studenți
BILANŢ
Încheiat la 31.12.20..... – lei -
40
Elemente de analiză diagnostic
41
Proiect economic. Ghid pentru studenți
42
Elemente de analiză diagnostic
43
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Sold debitor 8 0 0
44
Elemente de analiză diagnostic
45
Proiect economic. Ghid pentru studenți
46
Elemente de analiză diagnostic
47
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Nr.
Elemente de imobilizări Sold iniţial Creşteri Reduceri Sold final
rd.
Plante de producție 15
Avansuri acordate pentru imobilizări 16 0 0 0 0
corporale
Total (rd. 07 la 16) 17 70.934.000 0 0 70.934.000
III.Active biologice productive 18
IV. Drepturi de utilizare a activelor 19
luate în leasing
V.Imobilizări financiare 20 4.280 4.440 0 8.720
Active imobilizate-total (rd. 06 + 17 21 72.251.245 1.615.767 0 73.867.012
+ 18 + 19 + 20)
48
Elemente de analiză diagnostic
În urma creşterii rezervelor legale cu 50.000 de lei, ponderea acestora în capitalul social
la sfârşitul exerciţiului încheiat ajunge la ………%.
3 ăț Între 3-5%
Rata disponibilităților(2) = × 100
4 Între 40-60%
Rata activelor imobilizate = × 100
5 Circa 40%
Rata activelor circulante = × 100
6 Circa 30% în industrie
Rata stocurilor = × 100
și 45% în comerț
49
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Calcule și Concluzii
50
Elemente de analiză diagnostic
Veniturile din exploatare sunt alcătuite în principal din producţia exerciţiului (PE) şi
vânzări de mărfuri (VM). Producţia exerciţiului rezultă din însumarea producţiei vândute (PV) cu
producţia stocată (PS) şi producţia imobilizată (PI). Producția vândută este calculată pe baza
prețurilor de vânzare fără TVA iar producția stocată și cea imobilizată pe baza costurilor de
producție.
Producţia exerciţiului (PE)este un indicator specific întreprinderilor cu activitate de
producţie şi, parțial, celor prestatoare de servicii.
Pentru întreprinderile care au ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor marja
comercială (MC) este un indicator esenţial. Indicatorul poate reflecta şi o parte din activitatea
celorlalte întreprinderi, legată de comercializare.
Dacă scădem din producţia exercițiului costul materiilor prime şi materialelor
consumate (CM) obţinem marja brută:
Valoarea adăugată calculată reflectă aportul de valoare adus de întreprindere la
bunurile şi serviciile preluate de la terţi (CT). Poate fi calculată în două moduri:
1) Metoda producției:
VA=PE+MC-CT
Anul t-1
Anul t
Anul t
Dacă scădem din valoarea adăugată brută amortizările aferente exploatării obţinem
valoarea adăugată netă.
51
Proiect economic. Ghid pentru studenți
4. ECHILIBRUL FINANCIAR
Dacă avem în vedere o grupare a elementelor din bilanţ după criterii de lichiditate şi
exigibilitate obţinem o structură bilanţieră utilă pentru aprecierea echilibrului financiar al
întreprinderii. În acest scop se calculează indicatori referitori la: fondul de rulment, nevoia de
fond de rulment, trezorerie, lichiditate, solvabilitate. Indicatorii din această grupă ne permit să
stabilim gradul de autonomie a întreprinderii faţă de terţi şi posibilităţile acesteia de a-şi asigura
resursele necesare activităţii viitoare.
Fondul de rulment
Anul t: NFR =
52
Elemente de analiză diagnostic
Concluzii:
Îndatorarea
Anul t: Cg1 =
Datorii totale
Cg 2 = 1 (numita si levier)
Capital propriu
Anul t-1: Cg2 =
Anul t: Cg2 =
Datorii la termen
Ct = 4
Capacitatea reala de autofinantare
Anul t-1:
Anul t:
53
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Anul t-1
Anul t:
Anul t-1:
Anul t:
Nivelul mic al acestui indicator (poate fi între 0,5 şi 0,6) ne arată că întreprinderea poate
să facă împrumuturi pe termen lung pentru dezvoltare.
Lichiditatea și solvabilitatea
sau:
54
Elemente de analiză diagnostic
Anul t: =
Nivelul indicatorului trebuie să fie cuprins în intervalul (1;2) (mai restrictiv 1,2-1,8)
pentru a reflecta o situație bună. O valoare sub 1 reflectă lipsa capacității de plată pe termen scurt
iar o valoare mai mare decât 2 reflectă un grad de exigibilitate ridicat al datoriilor pe termen scurt.
Valori mai mici decât 1 pot reflecta și o gestionare corectă a fondurilor fără a deţine lichidităţi
inutile.
Lichiditatea rapidă
Creante+ Disponibilitati
Cl 2 =
Datorii pe termen scurt
Anul t-1: Cl2 =
Anul t: Cl2 =
Lichiditatea întreprinderii este considerată ca fiind bună dacă valoarea acestui indicator
este în jur de 0,8.
Anul t: Cl3 =
Concluzii:
55
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Anul t: =
Anul t: =
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗
𝑰𝒏𝒅𝒊𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒔𝒐𝒍𝒗𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒍ă =
𝑫𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆
Valoarea minimă acceptabilă a indicatorului este 1,66 iar valoarea optimă este
mai mare ca 31.
Viteza de rotaţie a stocurilor reflectă numărul de zile în care se rotesc stocurile pentru
a realiza vânzările unei perioade sau numărul de rotații în perioada analizată.
Durata unei rotații (zile)
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝑉 = ⋅ 365
𝑃 +𝑉
Anul t- 1: Vr =
Anul t: Vr =
Număr de rotații
𝑉 =
Anul t-1: Vr =
56
Elemente de analiză diagnostic
Anul t: Vr =
Anul t: Dcc =
Durata medie a creditului-furnizor reflectă numărul de zile de cumpărări acoperite cu
creditul comercial. Cu cât valoarea indicatorului este mai mare cu atât este mai îndepărtată
exigibilitatea.
𝐹𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖
𝐷 = ∙ 365
𝐶𝑢𝑚𝑝𝑎𝑟𝑎𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑓𝑢𝑟𝑖
Anul t: Dcf =
5. ANALIZA RENTABILITĂŢII
57
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Aceste rate pot fi calculate pe baza profitului din exploatare (Pe) sau pe baza
excedentului brut din exploatare (Ebe)
Rata rentabilităţii economice nete (Ren):
Pe
Ren = 100
Capitaluri investite
Capitaluri investite (CI) = Active fixe brute + NFR + Disponibilităţi
Anul t-1: Ren =
Anul t: Ren =
Rata reală trebuie să asigure remunerarea capitalului investit la un nivel cel puţin egal
cu rata minimă de randament pe economie (rata dobânzii) şi să acopere riscul asumat de
întreprinzător.
Anul t-1: Rf =
Anul t: Rf =
Nivelul acestui indicator trebuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe
economie pentru a face atractivă plasarea de noi capitaluri în sectorul respectiv.
58
Elemente de analiză diagnostic
Anul t-1: Rc =
Anul t: Rc =
Acest indicator, calculat ca raport între profitul brut şi cifra de afaceri, permite
comparaţii cu alte întreprinderi din cadrul sectorului sau din alte sectoare de activitate.
Profit brut din exploatare
𝑅𝑟𝑐 = ⋅ 100
Cifra de afaceri
Anul t-1:
Anul t:
Concluzii
6. ALŢI INDICATORI
Anul t-1:
Anul t:
59
Proiect economic. Ghid pentru studenți
𝑭𝒔𝒕
𝒊𝑭𝒔 = × 𝟏𝟎𝟎 = × 𝟏𝟎𝟎 =
𝑭𝒔𝒕 𝟏
60
Elemente de analiză diagnostic
CA-CAprag =
Indicele de securitate:
61
Proiect economic. Ghid pentru studenți
7. SINTEZA SWOT
62
UNITATEA DE STUDIU 4
FUNDAMENTAREA STRATEGIEI
Scop
Obiective
Teme de autoevaluare
1. ALTERNATIVE STRATEGICE
Evoluția vânzărilor
64
Fundamentarea strategiei
Legendă:
Produsul P1
Produsul P2
Fig. nr. 4.1. Dinamica vânzărilor
65
Proiect economic. Ghid pentru studenți
6) Ritmul mediu, calculat prin metoda mediei geometrice sau alte metode.
Modelul parabolic
y = a+bt+ct2
na + b t + c t 2 = y
a t + b t + c t = ty
2 3
a t + b t + c t = t y
2 3 4 2
66
Fundamentarea strategiei
180 172
170 170
170 165
160
160
150
137
140
130
116
120
110
110
100
100
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fig. nr. 4.2. Evoluția vânzărilor din produsul P1 (ajustare după modelul parabolic)
Tabelul nr. 4.2. Ipoteza evoluției vânzărilor din P1 după modelul parabolic
Anul y t 𝒕𝟐 𝒕𝟑 t4 𝒕 ⋅ 𝒚 𝒕𝟐 ⋅ 𝒚
t-8 100 1 1 1 1 100 100
t-7 110 2 4 8 16 220 440
t-6 116 3 9 27 81 348 1044
t-5 137 4 16 64 256 548 2192
t-4 160 5 25 125 625 800 4000
t-3 170 6 36 216 1296 1020 6120
t-2 165 7 49 343 2401 1155 8085
t-1 172 8 64 512 4096 1376 11008
t 170 9 81 729 6561 1530 13770
Total 1300 45 285 2025 15333 7097 46759
a) Sistemul de ecuații
9𝑎 + 45𝑏 + 285𝑐 = 1300
45𝑎 + 285𝑏 + 2025𝑐 = 7097
285𝑎 + 2025𝑏 + 15333𝑐 = 46759
67
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Modelul liniar
220
200
137
140
116
120 110
100
100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fig. nr. 4.3. Evoluția vânzărilor din produsul P1 (ajustare după modelul liniar)
68
Fundamentarea strategiei
Sistemul de ecuații:
𝑛𝑎 + 𝑏 𝑡= 𝑦
𝑎 𝑡+𝑏 𝑡 = 𝑡𝑦
Tabelul nr. 4.3. Ipoteza evoluției vânzărilor din P1 după modelul linear
Anul y t t2 ty y* y-y* Abs(y-y*) (y-y*)2
t-8 100 1 1 100 104,6 -4,6 4,6 21,16
t-7 110 2 4 220 114,6 -4,6 4,6 21,16
t-6 116 3 9 348 124,5 -8,5 8,5 72,25
t-5 137 4 16 548 134,5 2,5 2,5 6,25
t-4 160 5 25 800 144,4 15,6 15,6 243,36
t-3 170 6 36 1020 154,4 15,6 15,6 243,36
t-2 165 7 49 1155 164,3 0,7 0,7 0,49
t-1 172 8 64 1376 174,3 -2,3 2,3 5,29
t 170 9 81 1530 184,2 -14,2 14,2 201,64
Total 1300 45 285 7097 1299,8 0,2 69 815
t+1 10 100 194,2
t+2 11 121 204,1
t+3 12 144 214,1
a) Sistemul de ecuații
9𝑎 + 45𝑏 = 1300
45𝑎 + 285𝑏 = 7097
69
Proiect economic. Ghid pentru studenți
190
180
180 172
170 165
160
160
150 146
140
130
120
120
108
110
100
100
1 2 3 4 5 6 7 8
Fig. nr. 4.4. Evoluția vânzărilor din produsul P2 (ajustare după modelul parabolic)
a) Sistemul de ecuații
8𝑎 + 36𝑏 + 204𝑐 = 1151
36𝑎 + 204𝑏 + 1296𝑐 = 5689
204𝑎 + 1296𝑏 + 8772𝑐 = 33781
b) Ecuația de trend:
70
Fundamentarea strategiei
200
190
180
180 172
170 165
160
160
146
150
140
130
120
120
108
110
100
100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Fig. nr. 4.5. Evoluția vânzărilor din produsul P2 (ajustare după o dreaptă)
a) Sistemul de ecuații
b) Ecuația de trend
71
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Previziunea încasărilor
Având în vedere suma diferențelor absolute și suma pătratelor diferențelor
dintre valorile empirice și cele ajustate, se aleg ecuațiile care vor fi utilizate în
calculele previzionale.
Tabelul nr. 4.6. Ecuații de trend ce vor fi utilizate în calculele de prognoză
72
Fundamentarea strategiei
73
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Tabelul nr. 4.10. Stabilirea obiectivului privind producția vândută (anul t+1)
Nr. Indicatori UM Previziuni
crt.
1 Producția vândută în anul t lei
2 Producția vândută previzionată în prețuri comparabile lei
3 Obiectivul managerial privind creșterea producției %
vândute în anul t+1 față de producția previzionată
4 Producția vândută corespunzătoare obiectivului lei
managerial
Pentru a putea realiza obiectivul managerial privind cifra de afaceri a fost
finalizat un program de măsuri tehnico-economice și organizatorice care să ducă în
final la obținerea unor prețuri mai bune și la o creștere a volumului vânzărilor.
Programul va fi analizat sub aspectul eficienței economice.
74
Fundamentarea strategiei
75
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Modificarea salariilor
∑ 𝑵𝒊 ×𝒔𝒊
𝒔= ∑ 𝑵𝒊
= = lei/persoană de execuție
∑ 𝑵𝒊 ×𝒔𝒊
𝒔= ∑ 𝑵𝒊
= = lei/persoană
76
Fundamentarea strategiei
Concluzie
77
Proiect economic. Ghid pentru studenți
78
Fundamentarea strategiei
Ic
g i c
, în care:
100
g – ponderea elementului de cheltuieli i în total cost în anul de referință (în
cazul nostru anul t);
ic – indice de modificare a prețului, tarifului etc., la elementul de cheltuieli i în
anul t+1 (estimare) față de anul t. Indicele de modificare este valabil pentru situația în
care nu se modifică structura elementelor de cheltuieli. În realitate, prin modificarea
structurii producției și prin aplicarea unor măsuri tehnice și organizatorice, indicele de
modificare a costului se va schimba.
79
Proiect economic. Ghid pentru studenți
PROGRAMUL
de măsuri tehnico-economice și organizatorice
80
Fundamentarea strategiei
Motivarea personalului
Măsura Denumirea măsurii
81
Proiect economic. Ghid pentru studenți
5 Repere R2 R2
Benzină
Motorină
Energie electrică
82
Fundamentarea strategiei
2. Utilaje k:
a) prețul de achiziție: 250.000 lei/buc;
b) puterea motorului de acționare 5,0 kw;
c) durata normată de viață 16 ani;
83
Proiect economic. Ghid pentru studenți
84
Fundamentarea strategiei
Măsurile prezentate sunt posibile din punct de vedere tehnic. Este necesară
însă și o analiză a eficienței economice pentru a stabili dacă prin adoptarea acestor
85
Proiect economic. Ghid pentru studenți
2.Materia primă m1
3.Materia primă m5
4.Amortizare utilaj f
5. Energie electrică
6. Salarii operația I
7. CAM
Total
Modificarea costului
Concluzii:
86
Fundamentarea strategiei
1. Norma de timp
- ore-mașină
2. Materii prime
4. Energie electrică
5. Salarii
6.C.A.M
Total
Modificarea costului Absolută (lei)
Relativă (%)
Concluzii:
87
Proiect economic. Ghid pentru studenți
1. Norma de timp
- ore-mașină
2.Materii prime
3. Amortizare utilaj f
4.Energie electrică
5. Salarii
6. C.A.M
Total
Modificarea costului Absolută (lei)
Relativă (%)
Concluzii:
88
Fundamentarea strategiei
R1
S1 reper R1
Montaj S1
Total S1
P2 I
II
Montaj P2
Total P2
Total P3
89
Proiect economic. Ghid pentru studenți
×
𝑄 = = =
QR2 = QS1 =
QR3 = 3QP3 =
Repere R1 pentru secția a II-a
90
Fundamentarea strategiei
𝑆𝑛 = × 𝑧 , în care:
Qv – cantitatea ce va fi vândută dintr-un anumit produs;
zs – numărul zilelor de stocare (în cazul nostru 15 zile pentru produsul
P2 și 18 zile pentru produsul P3).
Pentru produsul P2:
𝑆𝑛 = × =
R1
S1
91
Proiect economic. Ghid pentru studenți
- Secția I
∑
𝐼 =∑ × 100 =
- Secția a II - a
∑
𝐼 =∑ × 100 =
92
UNITATEA DE STUDIU 5
Scop
Obiective
Teme de autoevaluare
Qi nti
i = , în care:
T dui g u
94
Fundamentarea necesarului de utilaje și echipamente
Tabelul nr. 5.2. Calculul necesarului de utilaje şi locuri de muncă manuale
Calcule
Secția I
Produse, operații Utilaje, Calculul necesarului
locuri de
muncă
R1, op. I “f”
Secția a II-a
95
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Produse, operații Utilaje, Calculul necesarului
locuri de
muncă
P2, op. I „SA1”
96
Fundamentarea necesarului de utilaje și echipamente
Pentru a stabili modul în care vor fi asigurate utilajele necesare şi destinația celor care sunt
în exces față de nevoile întreprinderii trebuie stabilit excedentul şi deficitul pe fiecare utilaj în
parte. În acest scop avem în vedere utilajele existente în întreprindere la 31 decembrie anul t şi
necesarul calculat anterior. În cazul utilajelor cu grad mare de uzură (utilajele f) care se înlocuiesc
integral, cele existente devin excedent şi cele necesare deficit.
97
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Nr. Mijloace propuse pentru vânzare Număr Valoare unitară Valoare totală
crt. Categorii Denumire (lei/buc.) ( lei)
1. Utilaje din „f” 31.500
secțiile de „SA1” 93.750
producție „SA2” 140.400
„SA3” 243.000
Benzi pentru S1 126.000
Benzi pentru P1 și P2 100.800
2 Alte Secția I - 178.100
mijloace Secția a II-a - 196.000
tehnice Atelier mecanic - 375.600
Administrație generală - 162.800
Calculatoare 1.950
Total
98
Fundamentarea necesarului de utilaje și echipamente
sau cel al ultimei evaluări până în prezent. În cazul nostru k=2);
Vicont – valoarea de înregistrare în contabilitate.
Vi – valoarea de înlocuire (valoarea reevaluată sau valoarea unui utilaj similar nou
existent pe piață).
Valoarea rămasă actualizată va fi:
gu
Vra unitara Vi (1 )
100
gu - gradul de uzură;
Vi – valoarea de înlocuire;
DU – durata de utilizare;
DC – durata consumată.
Duratele de utilizare rămase (DUR) se calculează cu relația:
DUR = DU – DC
DC – durata consumată.
99
Proiect economic. Ghid pentru studenți
3. PLANUL DE INVESTIȚII
Mijloacele tehnice care vor fi achiziționate sunt necesare pentru creșterea capacității de
producție, reducerea costurilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă. Vor fi necesare utilaje în plus
şi ca urmare a faptului că s-a decis trecerea de la lucrul în două schimburi la lucrul într-un schimb.
1. Prețurile mijloacelor tehnice noi se obțin prin documentare la furnizori sau, atunci când nu este
posibil, prin estimări făcute în urma evaluării mijloacelor existente. În cazul de față avem mai
multe situații:
- pentru unele utilaje prețurile sunt precizate în programul de măsuri și au fost obținute pe
baza informațiilor de la furnizori (f, m, k);
- pentru utilajele SA1 noi prețul este estimat pe baza indicelui cumulat al inflației:
a) prețul în anul achiziției utilajelor existente (anul t-9): 187.500 lei/utilaj;
b) indicele inflației în perioada t-8 la t: 146,6%
100
Fundamentarea necesarului de utilaje și echipamente
- pentru benzi transportoare noi necesare subansamblului S1 și produsului P2:
a) prețul în anul achiziției unei benzi existente (anul t-6): 90.000 lei/bandă;
2. Se alocă fonduri pentru alte achiziții de mijloace fixe în secții și la nivelul societății comerciale
(vezi Programul de măsuri).
3. La categoria “Alte investiții” se prevăd fonduri pentru dotări şi lucrări diverse necesare
dezafectării unor mijloace care vor fi disponibilizate şi instalării, punerii în funcțiune a
mijloacelor noi. Valoarea acestor fonduri reprezintă …..% din valoarea totală a mijloacelor
achiziționate anterior.
101
Proiect economic. Ghid pentru studenți
102
Fundamentarea necesarului de utilaje și echipamente
Total secția a II –a
103
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Mijloace fixe în Atelierul Număr Valoare – lei - Na Az anuală
mecanic
(%) (lei)
Situație Unitară Totală
Denumire
Clădire Existentă 1 1.175.000 1,25
Mașini și utilaje Noi 1.500.000 12
Total general
104
UNITATEA DE STUDIU 6
Scop
Obiective
Teme de autoevaluare
1. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE
Unul din factorii de producție care condiționează în mare măsură desfășurarea unei
activități eficiente este factorul uman.
Principalele probleme ce urmează a fi proiectate în domeniul activității de personal sunt :
- stabilirea necesarului de personal pentru realizarea producției planificate;
- calculul cheltuielilor salariale și a altor stimulente materiale;
- fundamentarea intrărilor și ieșirilor de personal;
Pe baza acestor elemente se fundamentează cheltuielile cu personalul care vor fi incluse în
planul costurilor.
106
Fundamentarea necesarului de personal
0 1 2 3
1 Număr de zile calendaristice 365
2 Zile nelucrătoare 137
a) concedii de odihnă 22
b) sărbători legale și repaus săptămânal 115
3 Timp maxim disponibil 228
4 Timp neutilizat - total, din care: 14,76
a) întreruperi de o zi întreagă sau în cadrul schimbului 3,21
b) concedii de maternitate și program redus maternitate 2,18
c) concedii de boală și program redus pe motive de
2,57
boală
d) învoiri și concedii fără plată de o zi întreagă și în
3,15
cadrul schimbului
e) absențe nemotivate de o zi întreagă și în cadrul 1,8
schimbului
f) alt timp nelucrat 1,85
shi
q nt sh
i i i
, în care:
q nt
i i
107
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Tabelul nr.6.2. Necesarul de muncitori direct productivi și fondul de salarii aferent
Produse, repere, subansamble Norma Timp total Salariul Fond salarii Necesar
de timp (ore) mediu orar ( lei) muncitori
Denumire Producția (ore/buc)
planificată (lei/oră)
(buc)
Secția I
R1
S1- montaj
Total secția I
Secția a II-a
P2
P3
Total secția a II-a
Total societate comercială
Pentru anul t+1 s-a stabilit o reducere cu .........% a numărului de muncitori indirect
productivi din secții. Vor fi angajați …… șoferi
Tabelul nr. 6.3. Necesarul de muncitori indirect productivi și fondul de salarii aferent
108
Fundamentarea necesarului de personal
109
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Salariile tarifare lunare sunt cele din anul anterior indexate cu coeficientul negociat prin
contractul colectiv de muncă.
Secția I: CO =
Secția a II-a: CO =
productivi
Personal TESA -
Total secția I
Muncitori direct
productivi
Secția a II-a
Muncitori indirect -
productivi
Personal TESA -
Total secția a II-a
Muncitori indirect -
mecanic
productivi
Atelier
Personal TESA -
Total atelier mecanic -
Muncitori indirect -
Administrație
productivi
generală
Personal TESA -
Total administrație -
generală
Total societate comercială
111
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Concediile de odihnă pentru muncitorii direct productivi se calculează cu relația:
CO = N m Z c s h 8
Secția I: CO =
Secția a II-a: CO =
Salariile pentru personalul TESA pot fi previzionate şi într-o variantă simplificată, plecând
de la salariile medii de la sfârşitul anului anterior. Rezultatele vor fi apropiate dacă nu se schimbă
numărul persoanelor pe categorii.
112
Fundamentarea necesarului de personal
Tabelul nr. 6.8. Calculul cheltuielilor cu salariile indirecte - lei
113
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Tabelul nr.6.10. Cheltuieli cu angajarea personalului
Pentru noii angajați întreprinderea suportă anumite cheltuieli (de instalare, instruire etc.),
care se estimează la:
9.000 lei pentru un muncitor direct productiv;
5.000 lei pentru un muncitor indirect productiv;
10.000 lei pentru o persoană de specialitate;
7.000 lei pentru o persoană din alte categorii.
Angajări
- maiștri:
- ingineri:
- economiști:
- informaticieni:
- personal administrativ și auxiliar:
- șoferi:
Cheltuieli cu disponibilizarea de personal:
- Număr persoane disponibilizate:
- Indemnizația pe o persoană:
- Total indemnizații pentru disponibilizări:
114
UNITATEA DE STUDIU 7
Scop
Obiective
Teme de autoevaluare
m4 S1
Total secția I
m4 P2
P3
m6 P3
Total secția II
Total general
m5
m6
Total general
116
Fundamentarea necesarului de resurse materiale
Necesarul de aprovizionat din fiecare resursă în parte se determină ținând seama de necesarul
pentru producție (Npl), stocurile existente la sfârșitul anului de bază (Si) și stocurile previzionate.
Stocurile de materii prime și materiale se constituie pentru 15 zile.
Stocurile de repere din afară se constituie pentru 10 zile.
Tabelul nr. 7.3. Necesarul de repere din afară
Metoda globală
Această metodă are în vedere nivelul cheltuielilor indirecte din anul anterior și un
coeficient de modificare calculat pe baza ritmului sau sporului mediu.
iCind
Cind1 Cind 0 1 , în care:
100
Cind1 – cheltuieli indirecte previzionate;
Cind0 – cheltuieli indirecte efective în anul anterior;
iCind - modificarea relativă a cheltuielilor indirecte de la un an la altul.
117
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Metoda factorilor de influență
Această metodă pleacă tot de la cheltuielile indirecte din anul anterior, dar ia în considerare
indici de modificare specifici unor factori care influențează cheltuielile respective.
I ij
C ind 1 = cind 0i , în care:
100
C ind 0i - nivelul categoriei de cheltuieli i în anul de bază;
Iij – indice de modificare a cheltuielilor din categoria i ca urmare a acțiunii factorului j.
Principalii factori care influențează consumurile și cheltuielile indirecte de resurse sunt:
- creșterea prețurilor, tarifelor, salariilor (Ip);
- modificarea volumului de activitate (Iqf )
- indici specifici de reducere sau creștere a cheltuielilor pe categorii de resurse (I s).
Metoda analitică
Această metodă are în vedere resursele indirecte necesare și destinațiile acestora.
Previziunile se fac luând în considerare (numărul de personal, numărul de muncitori,
volumul fizic al producției, volumul valoric al producției, valoarea mijloacelor fixe etc.).
Vom utiliza în continuare metoda factorilor de influență.
118
Fundamentarea necesarului de resurse materiale
Tabelul nr. 7.5. Necesarul de carburanți
Nr. Consumatori Tip Necesar anual Preț Valoare
crt. carburant (litri) previzionat (lei/l) (lei)
1 Autoturisme benzină
2 Autocamioane motorină
Total
Necesar benzină:
Necesar motorină:
119
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Energia electrică este necesară atât pentru funcționarea utilajelor cât și pentru nevoi
administrative (energie indirectă). Pentru calculul necesarului de energie indirectă avem în vedere
următoarele ipoteze:
- pentru iluminat și alte necesități administrative consumurile se păstrează la nivelul
anului anterior;
- pentru forța motrice în atelierul de reparații vezi Programul de măsuri.
120
Fundamentarea necesarului de resurse materiale
Tabelul nr. 7.9. Calculul necesarului de energie electrică pentru consumuri indirecte
Necesar energie
Locuri de consum
Kw-oră Valoare
Atelier mecanic (energie pentru forța motrice)
Secția I
Compartimente funcționale
121
Tabelul nr. 7.11. Centralizatorul planului de aprovizionare
Materia primă m5
Materia primă m6
Total materii prime
Materiale
consumabile
Alte resurse materiale
Combustibili
Energie electrică
Alte materiale
Repere R2
Repere R3
122
UNITATEA DE STUDIU 8
PLANIFICAREA COSTURILOR
Scop
Obiective
Cheltuielile cu deplasarea
- Durata medie a unei deplasări: zile
- Numărul mediu de deplasări pe o persoană: deplasări/persoană/an
- Numărul total de deplasări la nivelul societății comerciale:
Nd =
- Total zile de deplasare: ZD =
Diurna pe o zi de deplasare: lei/zi
Costul mediu al transportului pe o deplasare: lei
Costul mediu al unei zile de cazare: lei
1) Cheltuieli totale cu diurna:
Cd =
124
Planificarea costurilor
125
Proiect economic. Ghid pentru studenți
126
Planificarea costurilor
127
Proiect economic. Ghid pentru studenți
0 1 2 3 4 5
1 Materia primă m5 kg
3 CAM lei
4 Energie directă kw
Cost de secție
2 Repere R2 buc
4 CAM lei
5 Energie directă kw
128
Planificarea costurilor
3 CAM lei
4 Energie directă kw
1. Materia primă m4 kg
Materia primă m6 kg
Total materii prime lei
2 Repere R3 buc
4 CAM lei
5 Energie directă kw
6 Subansamble S1 din secția I (2 buc.) buc.
8 Profit lei
129
Proiect economic. Ghid pentru studenți
130
Planificarea costurilor
131
Proiect economic. Ghid pentru studenți
4. STRATEGII DE PREȚ
132
Tabelul nr. 8.8. Centralizatorul costurilor planificate pe articole de calculaţie
Produse, Producţia Materii prime Salarii directe CAM Repere din afară
repere,subansamble planificată Unitar Total Unitar Total Unitar Total Unitar Total
- buc - (lei) (lei) (lei) ( lei) (lei) (lei) (lei) (lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.Reperul R1
2. Subans. S1
Total Secţia I
3. Produsul P2
4. Produsul P3
Total întreprindere
130
Tabelul nr. 8.8. Centralizatorul costurilor planificate pe articole de calculaţie (continuare)
Produse, Producţia Energie directă Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cost total
repere, subansamble Planificată
Unitar Total Unitar Total Unitar Total Unitar Total
- buc -
(lei) ( lei) (lei) ( lei) (lei) ( lei) (lei) ( lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.Reperul R1
2. Subans. S1
Total Secţia I
3. Produsul P2
4. Produsul P3
Total întreprindere
131
UNITATEA DE STUDIU 9
PLANIFICAREA VÂNZĂRILOR
Obiective
Etape
Produsele societăţii comerciale sunt vândute atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă.
Pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii şi a unor înţelegeri ce urmează a se concretiza în
contracte, se stabileşte planul de vânzări pentru anul t+1.
Tabelul nr. 9.1. Planul de vânzări
Produse Stoc Producţie Stoc final Vânzări Preţ unitar Încasări
iniţial (bucăţi) (bucăţi) ( buc.) (lei/buc.) (lei)
P1
P2
P3
Total
Notă: Produsul P1 va fi oferit la un preţ de …………. pentru a epuiza stocul.
Încasările reprezintă cifra de afaceri aferentă producţiei vândute pentru situaţia în care
întreprinderea nu ar exporta produse.
Produsul P3
134
Planificarea vânzărilor
135
Proiect economic. Ghid pentru studenți
t+1managerii îşi propun extinderea activităţii de comerţ şi realizarea pe această cale a unor
venituri care să reprezinte ..……….% din cifra de afaceri.
Prin urmare, vânzările de mărfuri previzionate sunt:
Contribuţia vânzărilor de mărfuri la cifra de afaceri este redusă, motiv pentru care, în
lucrare, nu se detaliază calculele previzionale specifice.
136
UNITATEA DE STUDIU 10
PREVIZIUNI FINANCIARE
Obiective
Etape
Sinteza rezultatelor previzionate pentru un anumit orizont de timp este reflectată în planul
financiar care se concretizează în bugetele întreprinderii pe categorii de activități și "Bugetul
centralizator de venituri și cheltuieli”.
Planificarea financiară trebuie să stabilească:
- rezultatele financiare și profitul exercițiului bugetar;
- necesarul de fonduri și sursele de acoperire a acestora;
- repartizarea profitului, politica de restituire a creditelor și de achitare a altor obligații
financiare.
De fundamentarea corectă a bugetului de venituri și cheltuieli depinde în mare măsură
credibilitatea agentului economic, succesul acestuia pe piață, corectitudinea procesului
decizional.
Efectuarea unor previziuni financiare corecte, cu probabilitate mare de realizare,
condiționează realismul bugetelor și atingerea obiectivelor sau performanțelor dorite.
Previziunile financiare sunt activități cu un grad ridicat de complexitate și prezintă o serie
de particularități ce trebuie avute în vedere la fundamentarea acestora.
Resursele necesare finanțării activității viitoare a întreprinderii pot fi acoperite din surse
interne și din surse externe.
Surse interne
138
Previziuni financiare
utilizate pentru finanțare. Sumele vor fi obținute în cursul anului t+1, în urma vânzării acestor
mijloace, prin urmare nu sunt disponibile pentru plata la începutul anului a contravalorii
mijloacelor noi achiziționate prin investiții. Aceste sume vor fi evidențiate în sinteza fluxurilor
financiare și se vor reflecta în excedentul sau deficitul de lichidități pentru anul t+1.
finanțare
Profitul din exploatare poate fi utilizat, parțial, pentru finanțare, o parte fiind utilizat
pentru dividende, pentru participarea salariaților la profit etc. Prin urmare, trebuie să avem în
vedere și alte destinații dar și momentele la care trebuie să dispunem de resursele pentru finanțare.
Surse externe
Decizia de a recurge la surse externe pentru finanțare trebuie să aibă în vedere mai multe
aspecte:
- destinația resurselor;
- posibilitățile de acoperire a nevoilor de finanțare din surse proprii;
- accesul la surse externe de finanțare;
- raportul dintre rata rentabilității economice pentru resursele destinate investițiilor și
139
Proiect economic. Ghid pentru studenți
rata medie a dobânzii pe economie, respectiv raportul dintre rata rentabilității
financiare și rata medie a dobânzii pe economie pentru resursele destinate acoperirii
necesarului de fond de rulment.
141
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Anul t+3
Luna Soldul Dobânda Luna Soldul Dobânda
creditului creditului
Ianuarie Iulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
Iunie Decembrie
Total an
Pe baza informațiilor din bilanț a fost calculat fondul de rulment la sfârșitul exercițiului
anterior, care devine principala sursă pentru acoperirea nevoii de fond de rulment la începutul
anului t+1.
Creșterea cifrei de afaceri atrage după sine o creștere a necesarului de fond de rulment,
creștere care trebuie cunoscută anticipat pentru a constitui din timp resursele necesare finanțării.
Previziunea fondului de rulment necesar se poate face prin metoda globală sau prin
metoda analitică.
Metoda globală se bazează pe valori previzionate ale unor indicatori care caracterizează
volumul activității (de regulă cifra de afaceri sau producția exprimată în costuri sau cheltuieli de
exploatare) și viteza de rotație previzionată a fondului de rulment.
𝑁𝐹𝑅 = ×𝑣 , în care:
142
Previziuni financiare
dar presupune un volum mai mare de calcule și, din această cauză, este utilizată pentru
previzionarea nevoii anuale de fond de rulment, sau în cazul unor modificări substanțiale în
dimensiunea și structura activității întreprinderii.
Se utilizează relația: NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii de exploatare
Previziunea stocurilor
143
Proiect economic. Ghid pentru studenți
2. Producție neterminată
3. Produse
Previziunea creanțelor
𝐶𝑟 = × 𝐷𝑐𝑐 = =
Crprev – creanțe comerciale planificate;
CAprev – cifra de afaceri previzionată;
Dcc – durata medie a creditului client.
Durata previzionată a creditului-client este stabilită ca obiectiv de realizat sau rezultă
pe baza înțelegerilor cu principalii clienți. În cazul nostru, vom lua o durată de ………. zile.
144
Previziuni financiare
În afara creanțelor comerciale întreprinderea poate avea și alte creanțe (efecte comerciale
de primit, clienți incerți, clienți cărora li s-au livrat bunuri dar pentru care nu s-au întocmit
facturile etc.). Previziunea acestor creanțe se poate face pe baza trendului din anii anteriori, la
care, dacă este cazul, se utilizează unele corecții.
În cazul de față avem informații în bilanț pe baza cărora putem calcula indicele altor
creanțe în anul t față de anul t-1, care poate fi utilizat în previziunile pentru anul t+1.
Pentru previziunea datoriilor de exploatare poate fi utilizată o metodă globală sau calcule
analitice.
Metoda globală este utilizată pentru a previziona o parte din pasive, numite și pasive
stabile-2 (Ps2), alcătuite din datoriile față de furnizorii de resurse materiale și cele pentru
constituirea de rezerve, provizioane, garanții etc.
Metoda analitică este utilizată pentru determinarea pasivelor generate de datorii cu
termene fixe de plată care se reînnoiesc permanent: datoriile cu salariile, impozitele, C.A.S.-ul,
energia, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată ș.a.
Sumele zilnice aferente acestor datorii rămân la dispoziția întreprinderii o perioadă de
145
Proiect economic. Ghid pentru studenți
timp și pot fi utilizate pentru acoperirea obligațiilor curente către furnizorii de produse, servicii
și mărfuri. Valoarea zilnică a datoriilor se calculează prin împărțirea valorii anuale previzionate
la 360 sau 365. Numărul de zile în care sumele pot fi utilizate pentru acoperirea nevoilor
curente se calculează prin împărțirea intervalului dintre plăți la 2 deoarece sumele se constituie
treptat.
Calculul TVA deductibil
146
Previziuni financiare
Taxa pe valoarea adăugată pentru care se calculează pasivele stabile este TVA de plată.
TVAplată = TVAcolectată - TVAdeductibilă
Pentru anul t+1 valorile totale ale achizițiilor din afară sunt prezentate în Planul de
investiții și Centralizatorul planului de aprovizionare.
TVA colectată este taxa aferentă vânzărilor de produse, servicii, mărfuri sau execuției
unor lucrări pentru terți. În lucrarea de față, TVA colectată se calculează pentru producția vândută
și vânzările de mărfuri.
Calculul TVA colectată
Tabelul nr. 10.7. Previziunea datoriilor de exploatare prin metoda analitică simplificată
Nr. Elemente de calcul Valoare (lei) Număr zile Valoare pasive
crt. Totală Zilnică ( lei)
1. Salarii
2. CAM
3. Energie electrică
4. Impozit pe profit
5. T.V.A
Total
La datoriile de exploatare calculate se adaugă datoriile către furnizori, în limita
prevederilor contractuale (creditul furnizor). Acestea mai sunt numite pasive stabile2, pentru a fi
deosebite de primele.
În anii t-1 și t durata medie a creditului furnizor a fost:
- anul t-1:
- anul t:
Pentru anul t+1, pe baza înțelegerilor cu furnizorii, durata medie a creditului furnizor
va fi de ….. zile.
147
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Datoriile către furnizori
𝐶𝑚𝑓
𝐷𝑓 = ⋅ 𝐷𝑐𝑓 = =
365
Df – datorii către furnizorii de mărfuri și servicii (datorii comerciale planificate);
Dcf – durata creditului furnizor;
Cms – cumpărări de mărfuri și servicii într-un an.
Așa cum menționam anterior, pentru a previziona necesarul total de fond de rulment
(NFR), trebuie să luăm în considerare stocurile, creanțele și datoriile de exploatare.
NFR t =
NFR t+1 =
Sporul de fond de rulment necesar la începutul anului t+1 este:
Sursele utilizate pentru acoperirea necesarului de fond de rulment pot fi: surse proprii;
surse atrase; surse împrumutate.
Sursele proprii dețin ponderea principală în acoperirea necesarului de fond de rulment și
sunt formate la un moment dat din surplusul de capitaluri proprii degajat din finanțarea pe termen
lung.
Sursele atrase sunt fonduri ce se constituie treptat pentru plata obligațiilor către terți, din
momentul constituirii până la momentul plății. În calculele previzionale se au în vedere doar
acele categorii de obligații care se reînnoiesc permanent, denumite în literatura de specialitate
pasive stabile.
Sursele împrumutate sunt adesea alternativele cele mai sigure. Acestea pot fi credite de
148
Previziuni financiare
Rata la credit:
Rc
149
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Credite restante
Întreprinderea mai are de restituit două credite restante, unul contractat anterior pentru
investiții și altul pentru exploatare.
Valoarea creditului restant pentru investiții (lei):
Rata dobânzii(%):
Rata lunară la credit (Rc):
Rc
Rc
150
Previziuni financiare
Tabelul nr. 10.12. Programul de restituire a creditelor și de plată a dobânzilor în anul t+1
Categorii de credite Suma de restituit în Dobânzi de plată în
anul t+1 anul t+1
1. Credit pentru investiții
2. Credit pentru creșterea NFR
3. Credit restant pentru exploatare
4. Credit restant pentru investiții
Total
151
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Sold debitor 8 0
152
Previziuni financiare
155
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Tabelul nr.10.15. Sinteza fluxurilor financiare previzionate
Nr. Indicatori Valoare (lei)
crt.
1 Venituri (încasări) din exploatare, inclusiv T.V.A.
2 Venituri (încasări) financiare
3 Disponibilități la începutul perioadei
4 Împrumuturi
5 Alte venituri / Alte încasări
Total surse
6 Cheltuieli (plăți) pentru exploatare, inclusiv T.V.A.
7 Cheltuieli (plăți) financiare
8 Finanțarea (plata) imobilizărilor corporale, inclusiv T.V.A.
9 Creșterea fondului de rulment
11 Impozit pe profit
12 Participarea salariaților la profit
13 Cota managerului
14 Plata dividendelor
15 Restituire credite
16 Alte repartizări/plăți; T.V.A. de plată
Total destinații
Excedent (+) / Deficit (-)
Majorarea rezervelor
156
UNITATEA DE STUDIU 11
PEVIZIUNI PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG
Obiective
Etape
E1. Previziunea vânzărilor
E2. Previziunea cheltuielilor
E3. Previziunea încasărilor din vânzări la intern și export
E4. Previziunea rezultatelor
E5. Proiectarea balanței de încasări și plăți
Previziunea vânzărilor
158
Previziuni pe termen mediu și lung
Produsul P3
159
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Previziunea prețurilor
160
Previziuni pe termen mediu și lung
Previziunea încasărilor
Produsul P3
Anul Vânzări la intern Preț unitar Încasări
(buc.) previzionat previzionate
(lei/buc.) (lei)
t+2
t+3
Produsul P3
Anul Vânzări la Preț extern Cursul Valoare încasări
export F.O.B. de Euro Lei
- buc. - - €/buc. - schimb
t+2
t+3
161
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Anul t+3
Denumire Încasări la Încasări la Total încasări(lei)
Produs intern(lei) export(lei)
P2
P3
Total
Notă: În anul t+1 încasările sunt influențate și de vânzarea stocului din produsul
P1.
2. PREVIZIUNEA COSTURILOR
162
Previziuni pe termen mediu și lung
• anul t +1:
• anul t + 2:
• anul t + 3:
163
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Produsul P2
Vânzări Cheltuieli suplimentare la export
Anul previzionate la Unitare Totale
export - buc. - - lei/buc. - - lei -
t+2
t+3
Produsul P3
Vânzări Cheltuieli suplimentare la export
previzionate Unitare Totale
Anul
la export - - lei/buc. - - lei -
buc. -
t+2
t+3
164
Previziuni pe termen mediu și lung
Previziunea rezultatelor
Rezultatele din exploatare se obțin ca diferență între încasările și cheltuielile
totale. Din rezultatul total se scad cheltuielile suplimentare aferente produselor exportate
și se obține rezultatul brut impozabil din activitatea de exploatare.
- în anul t+3:
165
Proiect economic. Ghid pentru studenți
- în anul t+3:
Rezultatele excepționale vor rezulta din dezmembrări sau vânzări de active fixe,
din drepturi de personal neridicate și prescrise, din sume de la bugetul statului datorate
întreprinderii, din subvenții pentru investiții etc. Atunci când previzionăm vânzări de
active corporale trebuie să avem în vedere și investițiile necesare pentru înlocuirea
acestora. Pentru anii t+2 și t+3 nu se previzionează astfel de venituri
166
Previziuni pe termen mediu și lung
a) în anul t+2:
- viteza de rotație: …………..
- cifra de afaceri:
- NFR
b) în anul t+3:
- viteza de rotație: …………..
- cifra de afaceri:
- NFR
NFRt 2 NFRt 2 NFRt 1
Pentru acoperirea nevoii suplimentare de fond de rulment în anii t+2 și t+3 pot fi
avute în vedere noi credite de exploatare.
Previziunea rezervelor
- în anul t+3:
167
Proiect economic. Ghid pentru studenți
168
Previziuni pe termen mediu și lung
169
Proiect economic. Ghid pentru studenți
170
UNITATEA DE STUDIU 12
ANALIZA PREVIZIONALĂ A IMPACTULUI
STRATEGIEI
Obiective
Etape
172
Analiza previzională a impactului strategiei
Produse
Cod Nr.
1 sch. 3 sch.
Secția I
"f" R1
M S1
Secția a II-a
SA1 P2
„f” P3
„m” P3
k”
M P2
M P3
M – locuri de muncă pentru activități de montaj
Secția II
SA3 P2
P3
Total SA3
gu
Produse
Pondere 3
Cod Nr Qplan Nt Nte ke Td Qe (%) Cpe Cpr sch
SA1 P2
P3
173
Proiect economic. Ghid pentru studenți
174
Analiza previzională a impactului strategiei
2. Economia relativă
175
Proiect economic. Ghid pentru studenți
176
Analiza previzională a impactului strategiei
Concluzii
177
Proiect economic. Ghid pentru studenți
Concluzii
178
BIBLIOGRAFIE
1. Adam, T., Găbudeanu, L., Rotaru, V. (2019) – Managementul riscului, Editura Evrica,
București
2. Băcanu Bogdan (2005) – Practici de management strategic, Editura Polirom, Iaşi
3. Băileşteanu, Gh., (1997) - Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, Editura Mirton,
Timişoara
4. Băileşteanu, Gh., (1995) - Diagnosticul şi evaluarea firmei, Editura Mirton,
Timişoara
5. Bâtcă-Dumitru G., C., ș.a. (2021) – Contabilitatea. Instrument de business pentru
manageri, Editura Universitară, București
6. Burduş, E., Cochină., I, Crăciun, L., Istocescu, A. (2010) – Întreprinzătorul, Editura
Pro Universitaria, Bucureşti
7. Burduș, E., Verboncu, I., Popa, I., Dobrin, C. (2016) – Proiect economic, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti
8. Carp,A., Ciuvică-Enuși, M. (2022) – Gestiunea financiară a firmei, Editura Pro
Universitaria, București
9. Chiriac, C., Ungureanu, A., Pohrib, S., D., (2019) - Educație antreprenorială, Editura
Eikon, București
10. Cicea, C., Țurlea, C., Marinescu, C. (2022) – Investiții. Performanță, evaluare,
documentații specifice
11. Ciobanu I., Ciulu, R., (2025) – Strategiile competitive ale firmei, Editura Polirom, Iaşi,
2005
12. Ciobanu, A., (2006) – Analiza performanţei întreprinderii, Editura ASE, Bucureşti,
2006
13. Dinu, E., (2000) – Strategia firmei, Editura Economică, Bucureşti
14. Faur, S. (2023) - Motivarea și retenția angajaților. Strategii, metode și soluții practice,
Editura Academia de HR, București
15. Horomnea, E., Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Beţianu, L.(2007) – Bazele
contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi
16. Hrebiniak, L. (2009) – Strategia în afaceri, Editura All, Bucureşti
17. Iliescu, D., Popa-Țânculescu, L. (2023) – Diagnoza organizațională, Editura Polirom, Iași
18. Malcom McDonald (2010) – Planificarea de marketing prin exemple, Editura C.H.Beck,
Bucureşti
19. Maxim, E. (2012) – Strategie şi planificare strategică. Proiect economic, Editura Sedcom
Libris, Iaşi
20. Maxim, E. (2007) – Calitatea şi managementul calităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi
21. Maxim, E. (2010) – Diagnosticarea şi evaluarea organizaţiilor, Editura Sedcom Libris,
Iaşi
22. Maxim, E., Gherasim, T., (2000) – Marketing - Editura Economică, București
23. Nica, P., (coord.) – Management (2016) - Editura Sedcom Libris, Iasi
24. Oprea, D., (2005) – Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Editura
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005
25. Pânişoară Georgeta, Pânişoară Ioan-Ovidiu, (2006) - Managementul resurselor umane,
Editura Polirom, Iaşi
26. Popa, I. (2004)– Ghid de realizare a strategiei, Editura ASE, Bucureşti
27. Popa, C., F., (2022) – Editura Pro Universitaria, București
179
28. Roberts, P. (2016)– Ghid pentru managementul proiectelor, Editura Comunicare.ro,
București
29. Scurtu, V., Russu, C., Popescu, I., (2006) – Benchmarking, Teorie şi aplicaţii, Editura
Economică, Bucureşti
30. Ștefan, S., C., Popa, S., C., Olariu, A., A., Popa, C., F., (2021) – Metodologia
cercetării în management, Editura Pro Universitaria, Bucureşti
31. Tanţău A. (2011) – Management strategic-de la teorie la practică, Editura C.H.Beck,
Bucureşti
32. Țole. M. (coordonator) (2020) – Analiză economico-financiară, Editura Pro
Universitaria, București
33. Verboncu, Ion (coord) (2008) – Managementul societăţilor comerciale. Proiect
economic, Editura Printech, Bucureşti
34. 26. Verboncu, I., Popa , I., Ștefan, S. (2020) – Diagnosticarea organizației, Editura
Pro Universitaria, București
35. * * * Legea nr.31 privind societăţile comerciale, Monitorul Oficial nr.126-127, 17
noiembrie, 1990
180