ALCOOLISMUL

PSIHODIAGNOSTICUL EXPRESIEI
atitudine:- cooperant, relaxat, euforic, dezihibat, agresivitate sau greu cooperant
vestimentatie: corespunzatoare, adecvata v. si grupului cultural sau dezordonata, neingrijita
voce:- dizartrica; logoree;
privire:- trista, apatica; hipermobila, nu stabileste contactul vizual;
mimica si pantomimica: expresiva, ampla, explicativa; hipomimii

FUNCTII DE CUNOASTERE ( functii cognitive)

senzatia: hiperestezie ( iritabilitate, irascibilitate); hipoestezie
perceptia: iluzii patologice cu falsele recunoasteri; halucinatii psiho-senzoriale (halucinatii
vizuale: imagini izolate, oameni, animale, scene panoramice; auditive, olfactive, mai rar de
alt tip); pseudohalucinatii tactile superficiale, kinestezice; derealizare; delir de gelozie
(datorat impotentei sexuale)
atentia: dificultati de concentrare a atentiei; abilitate redusa de a focaliza, de a sustine si
schimba atentia;
memoria: hipomnezii (lapsusul), amnezie retrograda localizata (lacunara); afectarea evocarii
imediate si a memoriei recente; diminuarea randamentului memoriei (fixare, recunoaştere şi
reproducere)
gandirea: tulburari in ritmul gandirii cu incetinirea lui (bradipsihie), incoerenta; afectarea
gandirii abstracte si comprehensiunii; false interpretari cu delir cu tematica paranoida, dar si
de grandoare, mistica; ideaţie hipocondriacă; diminuarea capacităţii de judecată
imaginatia: scaderea sau cresterea imaginatiei

FUNCTII AFECTIVO-EMOTIONALE
dispozitia: anxietate (matinală, atenuată de prima ingestie de alcool), disforie, labilitate
emotionala,depresie, ↓ toleranţei la frustare
emotii: elemente fobice ( frica de intuneric)
sentimente: sentimente de culpabilitate initial, sau lipsa oricarui sentiment de vinovatie ca
expresie a pulsiunilor de a-si satisface nevoile, fara nicio constrangere
pasiuni: consum de alcool, droguri, consum de bani in exces, pentru jocurile de noroc;
dependenta de internet, sau jocurile pe calculator;
instinctele: alimentar (exagerarea: dipsomanie, diminuarea pana la refuz alimentar) sexual
(inhibitie sexuala; scaderea libidoului; perversiuni sexuale;) de aparare (exagerarea-
heteroagresivitate fizica si verbala; manifestari clastice - comportament motivat halucinator
in delirium; sau scaderea/abolirea:- indiferenta fata de pericole; tendinta la automutilare; idei
suicidare, pseudosuicidare;) matern: ↓ instinctului matern pana la abandonul copilului
motivatia: incercarea de a se angaja in comportamente de schimbare;

FUNCTII EFECTORII
vointa: hipobulie, abulie, impulsivitate, monomotivare, pervertire voliţională
conduita motorie: bradikinezie; neliniste psihomotorie pana la agitatie; impulsuri, raptusuri;
↓adaptabilitatea socială, deteriorarea activităţii sociale şi profesionale
activitatea: comunicarea verbala (limbaj): hiperactivitatea (logoree), hipoactivitate simpla,
ritm neregulat, voce de tonalitate grav/medie, intensitate mare/medie, limbaj vulgar; dislalie;
dizartrie; latenta in raspunsuri, tangentialitatea sau circumstantialitate cu care raspunde;
discurs cu digresiuni; comunicarea nonverbala: tinuta dezordonata; hipermimii; gestica
ampla (hipergestualitate);
1
 somnul si viselor: insomnii de tip mixt, inversarea ritmului somn-veghe, somn neodihnitor,
cu vise terifiante (zoopsii, conţinut profesional); somnolenta diurna;

FUNCTIA DE SINTEZA:
temperament: coleric, melancolic, sangvinic
caracter: activitati sociale, la locul de munca sau recreationale importante sunt abandonate
sau reduse; retractilitate fata de familie;
constiinta: tulburari ale campului de constiinta (reducerea vigilitatii) pana la obnubilare cu
inhibitie motorie la coma; stare oneiroida, stare deliranta; dezorientare tempro-spatiala, auto
si allopsihica;
personalitatea: pasiv- dependenta, borderline, disociala; este în declin: profil tipic alcoolic
(sdr. amotivaţional: monomotivare, sărăcire existenţială, pervertire voliţională) +declin etic
(minciună, furt, înşelătorie, conflicte familiale, regresie socială şi profesională); degradarea
personalitatii (psihopatiforma: se caracterizează prin cinism brutal, excitabilitatea nereţinută,
agresivitate, lipsă de tact; organic-vasculară: se caracterizează prin euforie cronică, nepăsare,
generozitate, reducerea bruscă a simţului; mixtă: se caracterizează prin lipsa de spontaneitate,
astenie, pasivitate, stimulare redusă, lipsa de interese şi iniţiativă)
intelect: scazut/mediu/crescut

EVALUAREA DIAGNOSTICA

1. DIAGNOSTIC POZITIV (criterii ICD-10):

A) INTOXICATIA ACUTĂ CU O SUBSTANTA - F1x.0
1.O afectiune care apare in urma adm. unei s. psihoactive si care produce tulb. la nivelul
constiintei, cognitiei, perceptiei, afectului, comportamentului sau altor functii si raspunsuri
psiho-fiziologice.
2.Acest dg. tb. să figureze ca dg. principal doar în cazurile în care intoxicaţia apare fără să fie
concomitent prezente pr. durabile legate de consumul de alcool sau de drog (fără deteriorarea
sanătăţii)→ caz în care prioritatea tb. dată dg. de utilizare nocivă, sdr. de dependenţă sau
tulburării psihotice.
3.Strâns legată de nivelul dozelor (exc.- indivizii cu afectări organice subacute (IR, IH), unde
doze mici de s. pot provoca un efect toxic disproporţionat de sever)
4.Dezinhibiţie datorată contextului social (de ex. dezinhibiţia comportamentală la petreceri...)
5.Este un fen. tranzitor (intensitatea şi efectele intox. ↓ în t., în absenţa utilizării ulterioare a
s.)
6.Recuperare completa, exceptand situaţiile in care au apărut leziuni tisulare sau alte
complicatii.
Include: Betia ac. in alcoolism / Betia NSA / „bad trips” (călătorii neplăcute cauzate
de droguri halucinogene)
DD: TCC ac., hipoglicemia, utilizarea combinată a mai multor substanţe
B)
C) UTILIZARE NOCIVĂ – F1x.1
1.Consum de s. psihoactivă ce afectează sănătatea, fie la nivel mental (ex. ep. depresive
secundare consumului masiv de alcool) fie la nivel somatic (ex. hepatită după autoadm. inj.
de droguri) → actualul consum este cauză potenţială de alterare a sănătăţii mentale/ somatice
a pacientului
2.Modalităţile nocive de utilizare - deseori criticate de ceilalţi şi frecvent asociate cu diferite
consecinţe sociale neplăcute (arest, conflicte maritale) → faptul că modalit de utiliz a unei s.
e privită dezaprobator de către altă pers. /cadrul cultural al pac. sau că duce la consecinţe
2
 sociale neg. nu constituie prin ele însele o dovadă a utilizării nocive (ex. intox. ac. sau
„mahmureala” nu sunt prin ele însele „nocive pt. sănătate” în sensul definit în acest paragraf)
3.Nu trebuie pus diagnosticul de „utilizare nocivă” dacă sunt prezente sdr. de dependenţă, o
tulburare psihotică sau altă formă specifică de tulb. legată de consumul de alcool sau drog

D) SINDROM DE DEPENDENTA – F1x.2 (alcoolismul cronic, dipsomania, toxicomania )

≥ 3 din următ. caracteristici trăite/observate la pac. un anumit t. în cursul anului precedent:
1. dorinţă puternică sau compulsivă de a folosi substanţa
2. dificultăţi ale capacităţii de a controla comportamentul legat de consumul de s., în ceea ce
priveşte: debutul, încetarea consumului, cantitatea consumată
3. stare psihologică de sevraj la reducerea sau încetarea consumului, fapt evidenţiat prin:
sdr.-ul caracteristic de sevraj pt. s., sau utilizarea aceleiaşi s. (sau a uneia asemănătoare)
pt. înlăturarea sau evitarea simptomelor de sevraj
4. existenţa toleranţei – pentru a obţine efectul dorit sunt necesare doze mai mari decât
iniţial
5. neglijarea progresivă a plăcerilor sau intereselor datorită consumului de s. psihoactivă, ↑
timpul necesar pt. obţinerea sau administrarea substanţei sau pentru revenirea de pe urma
efectelor acesteia
6. persistenţa consumului în ciuda evidenţei clare a unor consecinţe nocive (somatice şi
psihice). Trebuie făcute eforturi pt. a determina dacă pac. este conştient de natura şi
gravitatea nocivităţii consumului.
Caracteristica esenţială este prezenţa consumului de s. psihoactivă sau dorinţa imperioasă de
a consuma

E) SINDROMUL DE SEVRAJ - F1x.3 (predelirium tremens)

Un ansamblu de simptome avand o grupare si severitate variabile şi care apar la întreruperea
absolută sau relativă a consumului unei s. psihoactive, dupa un consum repetat şi prelungit,
şi/sau în doze mari a s.
Debutul si evoluţia sunt limitate in timp si sunt legate de tipul si dozele substantei psihoactive
consumate în mod obişnuit imediat inainte de începutul prd. de abstinenţă.
Sdr. de sevraj este unul din indicatorii sdr.-lui de dependenţă, dg. care trebuie luat în
considerare.
Dg. de sevraj tb. codificat ca dg. principal dacă el constituie motivul internării şi dacă este
îndeajuns de sever pt. a necesita atenţie medicală prin el însuşi.
Simptomele somatice variază în fc. de s. utilizată.
Tulburările psihologice (de ex. anxietate, depresie şi tulburări de somn) sunt trăsături comune
ale sevrajului.
Simptomele de sevraj sunt înlăturate de reluarea consumului de s.
! Simptomele de sevraj pot fi induse de stimuli condiţionaţi/învăţaţi, în absenţa unui consum
de s. imediat anterior → în astfel de cazuri, dg. de stare de sevraj tb. făcut numai dacă este
justificat în termeni de severitate
Starea de sevraj poate fi complicata prin convulsii.

F) SINDROMUL DE SEVRAJ CU DELIRIUM - F1x.4 (delirium tremens)

O afectiune in care starea de sevraj (F1x.3), este complicata cu delirium.
Deliriumul tremens indus de alcool tb. codificat aici.
Este o stare confuzională toxică de scurtă durată, uneori periclitând viaţa, cu tulb. somatice de
acompaniament.

3
 Este consecinţa întreruperii absolute/ relative a consumului de alcool la consumatori cu
dependenţă severă, cu istoric îndelungat de consum. În unele cazuri, tulb. apare în t. unui ep.
de consum masiv→caz care tb. codificat tot aici
Simptome prodromale: insomnie, tremor, anxietate, convulsii (pot preceda debutul)
Triada clasică: obnubilarea câmpului de conştiinţă şi confuzia, halucinaţii vii şi iluzii ce
afectează orice modalitate senzorială, tremor marcat
Sunt de obicei prezente şi: delirurile, agitaţia, insomnia, inversarea ritmului somnului şi
hiperactivitate vegetativă
Pot de asemenea sa se produca convulsii.

G) TULBURAREA PSIHOTICA – F1x.5

Grup de fenomene ce apar în timpul sau imediat (de obicei în 48 h) după consumul unei s.
psihoactive, caract. prin: halucinaţii vii (tipic auditive, dar şi prin alte modalităţi senzoriale),
false recunoaşteri, deliruri şi /sau idei de referinţă (de obicei de tip paranoid şi de
persecuţie), tulburări psihomotorii (excitaţie / stupor) şi afect anormal (care variază de la
frică intensă la extaz). Câmpul conştiinţei de obicei clar – poate fi prezentă şi obnubilarea.
Tulb. psihotice induse de s. psihoactive pot prezenta tipuri variate de simptome (variaţii
influenţate de tipul de s. implicată şi de personalitatea consumatorului), în general strâns
legate de niv.↑ al dozelor ±consum prelungit de s.
Remisie parţială într-o lună sau totală în 6 luni.
Nu este o manifestare a sdr.-lui de sevraj cu delirium sau cu debut tardiv → tulb. psihotice cu
debut tardiv (≥ 2 sapt. de la consumul de s.) tb. codificate la F1x.75 („Tulburare psihotică cu
debut tardiv”).
DD: intoxicaţia acută, SCH, tulb. de dispoziţie, TP schizoidă sau paranoidă

H) SINDROM AMNEZIC – F1x.6

Sdr. caract. printr-o alterare cronică şi severă a memoriei recente; memoria îndepărtată este
uneori alterată, în t. ce evocarea (redarea) imediată este intactă.
Sunt evidente de obicei perturbarile in perceptia timpului si in cronologia evenimentelor, cum
ar fi dificultatile in invatarea unui nou material. Confabulatia poate fi marcata dar nu este
prezenta invariabil.
Alte fc cognitive - relativ bine pastrate, iar defectele amnezice - mult mai intense comparativ
cu celelalte perturbari.
Criterii obligatorii de diagnostic:
1. afectarea memoriei recente- învăţarea unui material nou, dezorientare temporală şi
cronologică a evenimentelor
2. absenţa deficitului de evocare imediată, a afectării câmpului de conştiinţă şi afectării
cognitive generalizate
3. istoric de dovezi obiective ale consumului cronic (în special în doze mari) de alcool sau
alte substanţe psihoactive
Pot fi prezente dar nu obligatorii pentru diagnostic: schimbarea personalităţii; apatie/
pierderea iniţiativei; tendinţa la autoneglijare; confabulare, care poate fi marcată
Include: psihoza Korsakov sau sdr. Korsakov, indus de alcool sau alte substanţe
psihoactive
DD: sdr. organic amnestic non-alcoolic; alte sdr. organice cu afectarea memoriei (demenţă,
delirium); tulb. Depresivă

I) TULBURARE PSIHOTICĂ REZIDUALĂ ŞI CU DEBUT TARDIV – F1x.7

4
 Tulb. în care schimbările induse de alcool/s. psihoactive în sfera cogniţiei, afectului,
personalităţii sau comport. persistă dincolo de prd. de t. în care am putea considera că
acţionează un efect direct legat de consumul de s. rsp.
Debutul tulb. tb să fie direct legat de consumul de alcool /s. psihoactive → cazurile la care
debutul apare mai târziu decât ep. de consum de s. se codifică aici numai dacă există a
dovadă clară pt. a atribui starea unui efect rezidual al s.
Tulb. trebuie să reprezinte o schimbare/exagerare marcată faţă de starea anterioară, normală
de funcţionalitate.
Tulb. tb. să persiste o prd. de t. în contextul căreia efectele directe ale s. psihoactive pot fi
considerate ca responsabile. După o prd. îndelungată de abstinenţă completă funcţiile
intelectuale şi memoria se pot ameliora.
Tulb. tb diferenţiată de stările corelate cu sevrajul. În unele situaţii şi pt. anumite s.,
fenomenele stării de sevraj pot fi prezente pe o prd. de mai multe zile sau săpt. după
întreruperea consumului continuu de s.
Pacienţii ce prezintă starea terminală cronică a sdr. Korsakov trebuie codificaţi la F1x.6.
DD: Tulb. mentală pre-existentă mascată de consumul de s. psihoactive şi reapărută ca efect
corelat cu consumul de s. (de ex. anxietatea fobică, tulb. depresivă, SCH, tulb. schizotipală);
Tulb. psihotică acută şi tranzitorie (F23.-); Leziuni organice; Retardarea mentală uşoară/
moderată
Include: Flashback-uri (rememorări paroxistice); Tulburări de personalitate sau
comportament; Tulburare afectivă reziduală; Demenţă; Altă deteriorare cognitivă persistentă;
Tulburare psihotică cu debut tardiv

J) ALTE TULBURĂRI MENTALE ŞI COMPORTAMENTALE – F1x.8

Orice altă tulb. în care consumul unei s. poate fi identificată ca având o contribuţie directă la
această stare, dar care nu întruneşte crt. pt. includerea în nici una din tulburările de mai sus.

K) TULBURARE MENTALĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ NESPECIFICATĂ – F1x.9

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Afecţiuni nelegate de alcoolism: alte intox care dau stare euforica: cocaina, LSD, eter, hasis,
sulfura de carbon, CO/ intox/abstinenţa cu sedative, hipnotice sau anxiolitice/ sdr.
confuzionale febrile / sdr delirant-halucinatorii/ starea postcritica epileptica/ tulb. afective:
TB, TDM, tulb. anxioasă/ tulb neurologice - produc simptome care seamănă cu cele ale
intoxicaţiei sau abstinenţei, iar uneori sunt atribuite în mod eronat acestora (de ex., fluctuaţia
nivelelor de conştientă, dizartria şi incoordonarea): TCC/ AVC ischemic sau hemoragic/
hemoragia meningeală/ hematomul subdural cr. bilateral ( frecv la alcoolici) – agravare mai
lentă a simptomelor, semne piramidale/ afectiuni neurologice cu focalizare vestibulo-
cerebeloasa/ tremorul esenţial/afecţiuni infecţioase: sepsis, meningita acută bacteriană/ virală/
anumite CMG şi condiţii metabolice (incoordonarea şi deteriorarea judecăţii asociate cu
intoxicaţia alcoolică seamănă cu simpt. din acidoza diabetică, hipoxia, uremia, ataxiile
cerebeloase şi alte condiţii neurologice, cum ar fi scleroza multiplă/ simptomele abstinenţei
alcoolice pot fi mimate de anumite CMG (de ex., de hipoglicemie şi cetoacidoza diabetică))

Afecţiuni legate de alcoolismul cronic: uzul nonpatologic de substanţă (de ex., „băutul
social")/ diferenţierea diferitelor manifestări ale consumului de alcool între ele/ beţia acută
patologică/ diferentierea dementelor alcoolice de alte demente/ diferentierea encefalopatiilor
din cadrul alcoolismului de alte encefalopatii: encefalopatia hipertensivă; encefalopatia
portală – (ciroză hepatică + icter, ascită, tulb de coagulare)→precipitată de hemoragia

5
digestivă; encefalop. Gayet-Wernicke - confuzie mentală, insomnii cu onirism şi agitaţie,
paralizii oculare, tulb echilibru

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:
-evol variabilă, intrerupta de remisiuni/recidive →determina o deteriorare progresiva si
profunda a relatiilor fam/profes
- sevrajul etanolic - evoluţia poate fi bună în câteva zile sub tratament sau poate duce la
aparitia de crize epileptice sau delirium tremens (care netratat duce la mortalitate în aprox
50% din cazuri).
- predelirium tremens + delirium tremens = urgenţe medico- psihiatrice: fără tratament –
deces în aprox. 1săpt.; cu trat. – evoluţie favorabilă în circa 3 zile, poate persista un deficit
intelectual cu grad variabil de confuzie, repetarea crizelor convulsive (care precedă debutul),
recidivă dacă ingestia de alcool este reluată în timp scurt; pe termen lung – prognostic
nefavorabil, letalitate mare prin: suicid, accidente, b. digestive, b. cardio-vasculare, b.
respiratorii, neoplas
- halucinoza alcoolică acută (Wernicke) - evoluţie spre remisiune fără amnezia episodului;
prognostic favorabil
- psihoza halucinatorie alcoolică cronică - evoluţie progresiv spre demenţă; prognostic
nefavorabil
- demenţa alcoolică - caracter parţial reversibil; în cond. dezintoxicării şi al sevrajului
prelungit – ameliorări notabile
- epilepsia alcoolică - evol: reversibilă (dispare în cond. de abstinenţă la pac. tineri, cu ist. al
consum de alcool scurt) sau ireversibilă (persistă în cond. de abstinenţă la pac. vârstnici cu ist
îndelungat al cons. de alcool şi atrofie cerebrală)
- intoxicaţia alcoolică cronică - evoluţie în 3 stadii: 1. stadiul consumului abuziv periculos de
alcool (întreruperea nu declanşează simptome de dependenţă); 2. stadiul dependenţei psihice;
3. stadiul dependenţei organice
- cele mai mari şanse de succes terapeutic le au pac. care s-au hotărât să participe la o terapie
pe termen lung (70% din pac. ce au frecventat un grup postcură rămân abstinenţi faţă de 45%
care nu au contatctat un asemenea grup) şi cei care trăiesc într-un cuplu intact, cu copii, au un
loc de muncă, o v. de aprox. 40 ani
COMORBIDITĂŢI: depresia, suicidul, anxietatea, TAB, tulb. psihotice/TP/tulb. alimentare,
politoxicomania
Criterii ale unei evoluţii favorabile: complianta cu planul de trat; abstinenta stabila sau
reducere semnificativa in frecventa si cantitatea bauta indicata de pac., de colaterali sau de
markerii biologici; diminuare marcata a cravingului; îmbunatatirea calitatii vietii, inclusiv a
statutului fizic si mental, a relatiilor familiale si sociale si/sau a statutului ocupational si a
statutului legal; abstinenta de la abuzul altor substante.

COMPLICATII:
Complicatii neurologice si medicale ale uzului de alcool: intox alcoolica (intox ac., intox
patologica, blackout-uri)/ sdr de sevraj alcoolic ( tremor generalizat, halucinoza alcoolica,
DT)/ b. nutritionale ale SNC, secundare abuzului de alcool (sdr Wernicke-Korsakoff,
degenerescenta cerebelara, neuropatie periferica/optica, pelagra)/ b. alcoolice cu patogeneza
incerta (mielinoliza centrala pontina, sdr alcoolic fetal, miopatie, atrofie cerebrala alcoolica)/
b. dig. (encefalopatie hep, degenerescenta hepato-cerebrala cr. dobandita, b. g-i, sdr de
malabsorbtie, sdr post-gastrectomie)/ b c-v (CMP cu evol spre insuficienţă congestivă, aritmii
si TA anormala)/ tulb hematologice (anemie carenţială prin deficit de acid folic, vit. B12, Fe/
leucopenie/ trombocitopenie)/ b infectioase ( meningită pneumococă/ meningococă)/ hipo si
6
hipertermie/ depresiune respiratorie si hipoxie asociata/ encefalopatii toxice - alcool cu alte s/
metabolice: hiper/ hipoglicemie; cetoacidoză; hipomagnezemie; hiponatremie; hipocalcemie;
hipertrigliceridemie; hiperuricemie; hipercortizolemie/ dezechilibre H-E/ incidenţă ↑ a
traumatismelor: hematoame epidurale, subdurale, intracerebrale/ lez. ale MS/ crize
convulsive posttraumatice/ hidrocefalie posttraumatică/ lez. de zdrobire musculară/ fracturi
costale
Complicatii sociale: profes-absenteismul, randamentul slab şi afectarea cal. a muncii ducând
în cele din urmă la pierderea slujbei, prăbuşirea financiară / fam - conflicte fam, riscul
violenţelor, inclusiv sex. sau riscul de victimă, mai ales la ♀, divort/copii cu tulb de comport
(delicvenţă, prostituţie, droguri, violenţă)/ Riscul criminogen /Cauze de deces la alcoolici:
patologie hepatică/ infecţii pulmonare /IMA/traumatisme/pancreatită, comă alcoolică, asfixie
prin bol alimentar

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Este de lungă durată min 1 an, optim 2 ani
4 faze: 1. faza dezintoxicării (trat. intox. alcoolice ac/ cr şi a consecinţelor psihopatologice)/
2. faza de întreţinere/
3. faza psihoterapeutică a remotivării persoanei/ 4. faza reconstrucţieie familiale,
sociale şi profesionale
1. Faza dezintoxicării–durata optimă aprox 2-3săpt până la remisia simpt cl psihopatologice,
↓markerilor specifici GGT,VEM, ↓testelor de citoliză hep; monitoriz. zilnic: t°C, pulsul, TA,
st de hidratare, niv. de constienta, orientarea
BEŢIA ACUTĂ PROFUNDĂ: obiective: protecţia fc. vitale/optimizarea oxidării
alcool./favorizarea eliminării alcool.
Funcţiile vitale - circulatorii şi respiratorii: permeabilitatea căilor respiratorii - aspirarea
secreţiilor faringiene, lichid de vărsătură, la nevoie IOT/ menţinerea echilibrului H-E/
combaterea edemului cerebral (glucoză hipertonă 33% 5-10f de 10ml, adm. i.v., asociind
restul vit.)/ susţinerea TA ( hTA - piv cu HHC sau gudron, p.o.)/asistare cu mdm specifică.
Optimizarea oxidării alcoolului şi susţinerea energetică neuronală: soluţii glucozate 5-10%
perfuzabile (500 ml) + insulină 10 u.i. / vit. B1 2-4 mg (2-4 fiole) /vit. B6 4-5 mg/vit C 20-
30 mg/vit. B12 50 g/aspatofort . Favorizarea eliminării alcoolului + rehidratare: primele 3-4 h
sucuri dulci, apă minerală
Agitaţia: Diazepam i.m. (!risc de depresie respiratorie)/se evită NL sedative (ef citolitic hep şi
hipotensor)
Depresia funcţiilor (somnolenţă, bradipnee, bradicardie) - cofeină 1-2 f p.o. sau inj/
Hiperglicemie: SF în loc de SG
Alcoolici vechi, cu tare somatice şi cerebro-vasculare→edem cerebral: G 33% 5-10 f de 10
ml, iv + restul vitaminelor
BEŢIA ACUTĂ PATOLOGICĂ-sedare: diazepam i.m /fenobarbital şi diazepam im/simpt.
psihotice şi agitaţie cu agresivitate: Levo25- 50 mg im, 1-2 f (!hTA) ± H 5mg i.m. /după
remisiunea simpt. – trat de întreţinere corespunzător
INTOXICAŢIA CRONICĂ NECOMPLICATĂ - trat. preferabil injectabil (i.m.) dat. tulb de
abs det de afectarea mucoasei intestinale): vit grup B mai ales B1 / hepatotrofe / neurotrofe /
tranchilizante

7
Depresia reactivă: AD ½ doză seara (preferabil AD sedativ anxiolitic în prezenţa ideilor de
vinovăţie şi anxietăţii)
Meprobamat (pt. anxiet, 800-1200mg cu ef. miorelaxante); Coaxil (ai afect hep., 1cpx3/zi);
Cipralex 10mg/zi (↓ impulsiunea de a bea)
St. prepsihotice şi psihotice: trat intensiv perfuzabil/ halucinaţii Haloperidol 5-10 mg (50-
100pic)/zi până la rezoluţia productivităţii/ evaluare fc cardiacă, respiratorie, echilibrul hidro-
electrolitic/ se alternează SG + Insulină + vitamine cu SF + Aspatofort + vit/ asociind şi
diuretice (insulina favorizează ↑ diurezei)
Epilepsia alcoolică: abordare ca orice intox alcoolică + med antiepileptică + G hipertonă33%
+ MgSO4 25% 1f/zi iv.
Demenţele alcoolice: aceeaşi abordare chimioterapeutică similară altor demenţe (în afara
demenţei Alzheimer)
Cursa de repulsie cu disulfiram:
2. Faza de întreţinere
- vizează: fundalul psihopatologic restant (epileptoid, ciclotim, depresiv)/ circulaţia cerebrală/
metabolismul neuronal
- 1 an: [epileptoid (consumator intempestiv şi dipsomanic)– CARBA / ciclotim - LITIU]+
psihoterapie încă 1 an
3. Faza psihoterapeutică a remotivării - metode cognitiv-comportamentale/ - remotivare:
ieşirea din monomotivarea toxicomană + plurimotivarea cu inserarea motivaţiilor în scalele
de valori ale societăţii
4. Faza reconstrucţiei familiale, profesionale, sociale
- psihoterapie de familie – se focalizează pe descrierea ef consum de alcool al pac. asupra
restului membrilor familiei
- „Alcoolicii Anonimi”

TRATAMENTUL SDR DE SEVRAJ ETANOLIC - -controlul TA, puls,t °C

1.Sevraj simplu: Carba (200 mg, 1cpx2/zi, 1-0-1) + Diazepam (10 mg, 1cp/zi sau f./zi/i.m.,
0-0-1)+ vit. B1, B6 1f/zi, dim.
2.Predelirium: pacientului îi tremură mâinile, are facies vultuos, HTA, tahicardie, este
conştient
 Carbamazepină (200 mg, 1cpx2/zi, 1-0-1)
 ! dacă are afectare hep. se înlocuieşte cu Gabapentin (300mg, p.o., I zi: 1cp/zi, 1-0-0, a
II-a zi: 1cp x2/zi, 1-0-1)
 Diazepam (10 mg 1cp dim şi 1 f seara)/ Vit.B1 (numai i.m., 3f/zi, 1-1-1)
 Trofic hepatic: Silimarină (1cpx3/zi, 1-1-1) / în caz de Bilirubina ↑ - adm. Arginină 1f
 TA: ≤140/90mmHg (Glucoză 10% 500ml piv +vit B6, Aspatofort II f); >140/90mmHg
(Glucoză 33% II f, i.v lent + vit B6, Aspatofort IIf)
 HTA: Captopril 30 mg, 1cp/zi/ hTA (în DT): piv G10% / hidratare p.o. min, 2l/zi
 Tahicardie: Metoprolol (50 mg, ½cpx2/zi, 1-0-1) / Atenolol (50 mg, ½cpx2/zi, 1-0-1)
 Echilibrul H-E: fara analize: Aspacardin (1cpx2/zi, 1-0-1); dacă avem analize (K↓, Cl↓,
Na↓): piv (sol Ringer 500ml + vit B6, IIf + Aspatofort, IIf)/ hidratare po min 2l/zi

8
3,Delirium tremens: pac. agitat psihomot (legat de pat), cu tremurături, transpiraţii, greţuri,
vărsături, dezorientare TS
Carbamazepină (200 mg, 1cpx2/zi, 1-0-1)/ Diazepam (10 mg, f., i.m., If x2/zi, 1-0-1)/ H (10
picx2/zi, 1-0-1)/ G 10% sol 500 ml pivX 2 + vit B6 (IIf,piv) + Aspatofort (IIf,piv) şi vit B1
(i.m. I f x3/zi, 1-1-1)
Restul med de la Predelirium tremens
În timpul spitalizării cu acordul scris al pacientului se adm Antalcol 1cp/zi în I zi (1-0-0),
1cpx2/zi a II-a zi (1-0-1)

TRATAMENT – PSIHOTERAPIE:
1. psihoterapii (intelegerea bolii)
2.Alcoolicii Anonimi si Al-Anon
3.Interventii psihosociale
Psihoterapii - terapiile comportamentale (invata alcoolicul alte metode de a-si reduce
anxietatea in afara consumului), terapia de cuplu, terapii de crestere a motivatiei. Aceasta
faza incepe in momentul in care se recastiga posibilitatea dialogului coerent si fluent, care
devine eficient din momentul in care pacientul devine (ajunge capabil) sa fie sincer cu sine si
cu ceilalti din jur.
Consilierea (individuală sau de grup) şi alte terapii comportamentale sunt componente de
bază ale unui trat. care se doreşte eficace. Problemele legate de motivaţie, construirea
abilităţilor de a rezista la utilizarea s. psihoactive, înlocuirea activităţilor legate de consum cu
altele, constructive şi care să fie percepute ca premieri pentru abandonarea consumului,
ameliorarea abilităţilor de rezolvare a problemelor apar ca obiective terapeutice în decursul
terapiei, necesitând intervenţii comportamentaliste. Acest tip de terapie facilitează şi
relaţionarea interpersonală şi abilitatea de a funcţiona în familie şi societate.
Obiectivul terapeutic al tehnicilor cognitiv-comportamentale este de a oferi alternative şi de
a-l condiţiona pe individul dependent la acestea, în detrimentul comportamentului
prejudiciant al consumului de alcool. Terapia cognitiv-comportamentală urmăreşte
construirea şi menţinerea unor comportamente alternative la cele care au dus la addicţie,
comportamente care să ajute persoana dependentă să lupte cu şi să depăşească obiceiurile
dezadaptative care o menţin în zona riscului permanent la recădere. Cea mai importantă
terapia comportamentală a trainingului şi educării unor abilităţi cognitive care să-i facă apţi
pe aceşti indivizi de a rezista presiunii sociale, de a-şi ctr. stresul, de a câştiga abilităţi de
auto-relaxare, de a-şi creşte asertivitatea şi capacitatea de comunicare interpersonală.
Alcoolicii anonimi- reprezinta un grup de suport constituit din voluntari si condus de subiecti
care au fost dependenti dar acum sunt abstinenti de o perioada lunga de timp.
Modalităţi ale intervenţiei psiho-sociale de reabilitare: tehnici cognitiv-comportamentale,
terapii psihodinamice, interpersonale, de grup şi maritale, self-help grupurile (AA, NA, etc)

MANAGEMENT:
9
Obiectivele managementului de caz sunt: stabilirea şi menţinerea alianţei terapeutice/
monitorizarea st. clinice a pac./ rezolvarea stărilor de intox. şi sevraj/ dezvoltarea şi facilitarea
participării pac. la planul terapeutic/ prevenirea recăderilor/ psiho-educaţia pac. şi fam. pe
temele legate de addicţie/ reducerea morbidităţii şi sechelelor abuzului de s.
Principii şi obiective generale de trat.: dezintoxicarea/ adordarea progresivă a mecanismului
psihologic de „negare”/ construirea unei relaţii terapeutice pozitive, deschise/ schimbarea
mediului pacientului (când e posibil)/ promovarea abstinenţei ca obiectiv terapeutic
primordial/ evitarea medicaţiei cu potenţial adictiv şi prelungirea adm. ei/ identificarea,
împreună cu pac. a factorilor precipitanţi din viaţă care cresc riscul de recădere/ asocierea
mişcării fizice ca instrument terapeutic/ evitarea culpabilizării excesive a recăderii/ asocierea
self-help grupurilor (AA)/ a permite pac. să refuze trat. şi să revină atunci când doreşte.
Obiectivele medicaţiei psiho-farmacologice:
 tratarea intoxicaţiei şi sevrajului, spontan sau declanşat cu iniţierea trat. de dezintoxicare
(metadonă, clonodină în dependenţa la opiacee, BZD în alcoolism)
 combaterea craving-ului (naltrexonă în dependenţa la heroină, SSRI în alcoolism, etc)
 medicaţia aversivă (disulfiram)
 medicaţia destinată tratării comorbidităţilor psihiatrice (AD, anxiolitice, stabilizatori ai
dospoziţiei, etc)
Farmacoterapia alcoolismului cuprinde 3 etape care includ terapia sevrajului/ detoxifierea/
mentinerea abstinentei.
“Terapia de reabilitare” a alcoolicului are ca scop tratamentul aspectului nuclear al
alcoolismului dat de pierderea controlului, craving, timpul petrecut consumand, ingorarea
consecintelor, consumul unor cantitati mai mari decat s-a intentionat si cresterea numarului
zilelor in care se consuma alcool.
Tratamentele psihosociale ↑ complianta la tratamentul farmacologic si farmacoterapia creste
eficienta trat. psihosocial prin reducerea cravingului si prin ajutarea pacientului de a ramane
abstinent. Consumul de alcool in continare sau periodic nu poate fi un argument pentru
discontinuitatea trat. Unii pacienti raspund la trat. mai intai prin reducerea decat prin oprirea
bautului. Cand pacientul bea in timpul trat. medicul trebuie sa evalueze daca pacientul ia
medicatia in mod regulat si participa activ la tratament. Abstinenta trebuie sa fie scopul
pacientului, totusi reducerea bautului poate fi considerat ca un rezultat intermediar. Esecul
mentinerii complete a abstinentei nu este in mod necesar un esec al tratamentului pentru ca
exista nenumarate arii ale vietii pacientului care pot sa se imbunatateasca, precum
performanta in munca, relatiile sociale, starea fizica generala.
Reabilitarea psiho-socială şi reintegrarea pac. se va face cu sprijinul unei reţele cu care echipa
va colabora: familia, care este nucleu de bază care poate interveni imediat şi care observă
primele eventuale recăderi; MF; specialiştii din alte servicii medicale; comunitatea religioasă.
Pacientul e încurajat să găsească un loc de muncă în concordanţă cu pregătirea şi resursele
restante; eventual se recomandă reorientare profesională; implicare în activităţi plăcute.
La externare se recomandă: spitalizare o dată la 3 / 6 luni; urmărire lunară prin intermediul
serviciilor de tip CSM; consiliere şi asistenţă la domiciliu. Acestea se impun prin programe
de recuperare a capacităţii de muncă, măsuri curative şi profilactice. Există instituţii de tipul
„Clubul alcoolicilor în recuperare” unde pacienţii vin cu familiile lor şi primesc consiliere
10
11