VERBUL Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima acfiunea, starea sau existenfa. CLASIFICAREA VERBELOR: 1.1. Verbe predicative — au infeles de sine stitdtor gi pot forma singure un predicat verbal cdnd s afld 1a un mod personal. Mincinosul cand spune adevarul se imbolndveste. Du-te unde a dus surdul roata. 2. Verbe nepredicative — nu au infeles de sine stitdtor si nu pot forma singure predicat, c impreund cu alte cuvinte: a, Verbele copulative — formeazi predicat nominal imreund cu o alt parte de vorbire cu funetie de nume predicativ. Din categoria verbeleor copulative fac parte: a deveni, a fi, a iesi, a se face, ¢ riméne, a ajunge, a parea, a insemna, a se naste, a se chema, a se numi. Afi - verb copulatiy cand nu poate fi inlocuit cu a trai, a exista, a se afla. Noi suntem cumingi - verb predicativ cAnd poate fi inlocuit cu a trdi, a exista, a se afla. Elevii au fost in excursie. Adeveni _- intotdeauna este verb copulativ In urma studiilor a devenit doctor. Aaajunge —_ - verb copulativ cind se poate inlocui cu a deveni Jn doi ani a ajuns sef - verb predicativ cand nu se poate inlocui cu a deveni, A ajuns mai repede acasa. Aiegi - verb copulativ cand se poate inlocui cu a deveni. A iesit medic din bancile facultiit. - verb predicativ cand nu se poate inlocui cu a deveni A iesit repede afard. Ariméne _ - verb copulativ cand se poate inlocui cu a deveni. De cénd a plecat a rémas la fel - verb predicativ cand nu se poate inlocui cu a deveni. A.rdmas in spatele meu. Ase face - verb copulativ cand se poate inlocui cu a deveni Maria s-a facut judecator. - verb predicativ cand nu se poate inlocui cu a deveni. S-a facut multa zarva in curte. Apirea - verb copulativ cénd are subiect El pare de piatré. - verb predicativ cand nu are subiect. Se pare ca va veni Ainsemna —_ ~ verb copulativ cnd are sensul de a avea importanja. A insemnat mult pentru mine. - verb predicativ cand are sensul de a nota. A insemnat pe carte. Ase numi — - verb copulativ cAnd se refera la nume Prietena mea se numeste Maria. _ verb nredicativ cand are sensul de a fi incaronat a fi nunc tn finctiEa se cheamé lulia, - verb predicativ cdnd are sensul de a striga, a anunta, Ma cheamé la masd 4 la formarea modurilor si timpurilor compuse, dar si a diateze b. Verbele auxiliare — aju pasive. Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea (a voi). afi -m. indicatiy, timp viitor anterior va fi venit ~ m. conjuctiv, timp perfect sii fi venit - m, conditional-optativ, timp perfect as fi venit - m. infinitiv, timp perfect afi venit - diateza pasiva sunt rugat @avea -m. indicativ, timp perfect compus am venit - m, conditional-optativ, timp prezent as veni - m, conditional-optativ, timp perfect ag fi venit @vrea_—-m. indicativ, timp viitor voi veni =m. indicativ, timp viitor anterior voi fi venit IM! Observatie _Verbele auxiliare nu au niciodaté functie sintacticé, ele ajutand la formarea formei verbale, si analizandu-se impreund cu acestea. IL. 1, Verbe personale — verbele care au forme pentru toate persoanele: am méncat (1,sg), a venit (Ill, sg) plecati (IL, pl) 2. Verbe unipersonale — au forme doar pentru persoana a IIl-a si exprimé actiuni atribuite uno fenomene ale naturii, pasari, animale, planete: a miorlai, a necheza, a risdri,giufé, cotcodaceste, oud clampéne, macéie, latrd, mugeste, gagdie, miaund. 3. Verbele impersonale - autorul acfiunii nu poate fi identificat; actiunea nu este ficutd de ¢ persoana; au forma numai pentru persoana a IIl-a singular: a trebui, a se cuveni, a se innopta, a tuna, fulgera Vara se innopteazé tarziu. Ploud de trei zile. 4, Expresii verbale impersonale — sunt formate din verbul a fi si un adverb sau o locutiun adverbial de mod cu rol de nume predicativ in cadrul constructiei: e grew, e normal, este posibil. 5, Locufiuni verbale — grupuri de cuvinte cu infeles unitar care au valoarea unui verb: sta A cumpand (a ezita), a baiga in sperieti (a speria), a trage nadejde (a spera), a lua partea (a apara) etc. {ntr-o locugiune verbasi este obligatorie prezenta unui verb. Acesta are rolul gramatical de ¢ indica persoana, modul, timpul, numirul constructiei. Celilalt cuvant (substantiv, adverb, numeral) d sensul locutiunii. in analiza nu se disociaz termenii locutiunii, ci este considerata un tot uniatar. IIL. 1. Verbe tranzitive - verbele care au capacitatea de a realiza o relafie cu un complement direct a zice(ceva), a vedea(ceva), a manca(ceva), a auzi(ceva), a face(ceva) 2, Verbe intranzitive — care nu au capacitatea de a realiza o relajie cu un complement direct: ¢ cdildtori, a aminti, a privi, a deveni, a existaConjugarea verbelor reprezintd forma acestora de infinitiv, asa cum o gasim in diefionar: a. verbe de conjugarea —‘T- terminate in a b. verbe de conjugarea a II-a — terminate in ea c. verbe de conjugarea a IH-a — terminate ine d, verbe de conjugarea a [V-a— terminate in i/7: a ménca, a pleca, a preda a bea, a vrea, a avea a scrie, a rdmédne, a tine, a bate a citi, a veni, a cobori, a urt DIATEZELE VERBELOR 1. Diateza activit — arata ca subiectul face actiunea exprimati de verb. El merge pe strada. Tu povestesti. Eu miindne 0 mandarind. 2. Diateca reflexiva — verbele sunt insofite intotdeuna de pronume reflexive in acuzativ sau dativ Se vede la televizor. Md cheama Maria. Te speli pe fata. 3 Diateza pasivii— actiunea mu mai este ficuta de un subiect ci de complementul de agent Complementul de agent sti in cazul acuzativ si rispunde la intrebarea de cdtre cine?, de cditre ce?. Diateza pasiva se formeaza : verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat Maria este ldudati de prieteni. Eusese rugat sa nu mai réspundé neintrebat. Elevul va fi felicitat de director. MODURILE VERBALE 1. Moduri personale Modul indicativ Modul conjuctiv Modul condifional-optativ ‘Modul imperativ 2. Moduri nepersonale Modul infinitiv ‘Modul participiu Modul supin Modul gerunziu 1. MODUL INDICATIV a. Timpul imperfect (cu) adunam == (eu) scriam (tu) adunai (tu) seriai (eV/ea) aduna—_(el/ea) seria (noi) adunam (noi) seriam (voi) adunati (voi) seriati (cilele) adunau —_(ei/ele) seriau b. Timpul perfect compus (cu) am adunat (eu) am seris (tu) ai adunat (tu) ai scris (el/ea) aadunat —_(el/ea) a seris, (noi) am adunat (noi) am scris (voi) afiadunat (voi) ati scris (cifele) au adunat (ei/ele) au scris ¢. Timpul perfect simplu (eu) adunai (tu) adunasi (eV/ea) adun (noi) adunaraim 4. Timpul mai mult ca perfect (eu) adunasem (eu) scrisesesi (tu) adunas (tu) scrisesesi (el/ea) adunase (noi) adunaserime. Timpul prezent (cu) adun (tu) aduni (cl’ea) aduna (noi) adunim (voi) adunati (civele) aduna (eu) seriu (tu) serii (el/ea) serie (noi) scriem (voi) serieti (cilele) seria Sf. Timpul viitor (eu) voi aduna (tu) vei aduna (cl/ca) va aduna (noi) vom aduna (voi) vefi aduna (ei/ele) vor aduna (eu) voi serie (tu) vei serie (el/ea) va serie (noi) vom scrie (voi) vefi serie (ei/ele) vor scrie 2. MODUL CONJUCTIV a. Timpul prezent (cu) s& adun (cu) s& seriu (tu) sKaduni (tu) sa seri (eVea) si adune —_(el/ea) si serie (noi) sAadunim (noi) sa scriem 4g. Timpul viitor anterior (eu)voi fi adunat (tu) vei fi adunat (clea) va fi adunat (noi) vom fi adunat (voi) vefi fi adunat (ci/ele) vor fi adunat b. Timpul perfect (cu) s& fi adunat (tu) s& fi adunat (eVea) si fi adunat (noi) sa fi adunat (cu) voi fi seris (tu) vei fi scris (cl/ea) va fi scris (noi) vom fi scris (voi) veti fi scris (cilele) vor fi seris (eu) si fi scris (tu) sa fi scris (eVea) si fi scris (noi) sa fi scris (voi) sAfiadunat (voi) si fi scris (ci/ele) si fiadunat —_(ei/ele) sa fi scris (voi) si adunaji_ (voi) sa seriefi (ci/ele) sa adune —(ei/ele) sa scrie 3. MODUL CONDITIONAL-OPTATIV a. Timpul prezent (eu) agaduna (cu) as serie (tu) aiaduna (tu) aisscrie (eVea) ar aduna —(eV/ea) ar scie (noi) am aduna (noi) am scrie (voi) afiaduna (voi) ati serie (ci/ele) ar aduna —_(ci/ele) ar serie 6. Timpul perfect (cu) ag fiadunat (eu) as fi seris (tu) ai fiadunat (tu) ai fi seris (cV/ea) ar fiadunat _(el/ea) ar fi scris (noi) am fi adunat (noi) am fi scris (voi) afi fiadunat (voi) afi fi seris (ci/ele) ar fiadunat (ci/ele) ar fi seris 4. MODUL IMPERATIV = are forme numai la persoana a Il-a, singular si plural Formé afirmativé Formé negativi Aduni! — Adunati! Nuaduna! Nu adunati! Serie! Scrieti! Nuserie! Nu seriefi! Observatie!!!! Forma negativa a modului imperativ, numérul singular se formeaza: Negatia NU + infinitivul verbului Deexemplu: Fal Nu face! Du! Nu duce! ATENTIE!!MODURI /PERSONAL. 1. MODUL INFINITIV a. Timp prezent b. Timpul perfect aaduna ascrie a fi adunat a fi scris FUNCTII SINTACTICE. a, Subiect A munci este o datorie. b. Nume predicativ A invéfa inseamnd a munci. c. Complement direct Nu putem pleca. d. Complement indirect Suntem datori a.ne ajuta. e. Atribut verbal Si-a exprimat dorinta de a munci. £. Complement circumstanfial de mod A plecat lird a ajuta g. Complement circumstantial de timp A predat lucrarea inainte de a termina. 2. MODUL GERUNZIU ~ se formeazi prin adaugarea sufixului ind sau and adunind ——_scriind neadunand — nescriind FUNCTII SINTACTICI Subiect Se aude cdintiind Atribut verbal Cu ochii lucind parea un demon. Complement direct Aud trosnind copacii Complement indirect Negustorul nu mai facea fafa aducdnd alte costume. Complement circumstantial de timp Ajungdnd acasd, m-am apucat de lucru. £ Complement circumstangial de mod Mergea schiopdtand. Observatie!!! Modul gerunziu poate avea valoare adjectivala, atunci cénd se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat, indeplinind funcjia sintactica de atribut adjectival, Cosurile fumegande se zirese in departare. Lebada tremuranda este in apa. Sess 3. MODUL PARTICIPIU aaduna > adunat, adunata, adunafi, adunate a scrie — seris, serisa, scrisi, sctise VALORILE SI FUNCTILE SINTACTICE ALE MODULUI PARTICIPIU a. valoare adjectival Atribut adjectival Soldatul ranit este el. Nume predicativ Soldatul este rinit la picior. valoare adverbiala Complement circumstantial de mod A vorbit raspicat. epee 4. MODUL SUPIN formeaza din participiu, precedat de o prepozitie simpli sau compusi: de, la, pentru, cu, din, fara, dupa, despre, in de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fara adunat, dupa adunat, despre adunat, de scris, la scris, pentru scris, din scris, fara scris, din scris, dupa scris, despre scrisSubiect Este usor de flicut. Nume predicativ Jarba este de cosit, Atribut verbal Cartea de citit mi-a placut. Complement indirect S-a sdturat de umblat. Complement direct Ne-a dat de citit Complement circumstantial de loc A adus vitele de la pascut. Sea ee ATENTIE!N!! Verbele la modurile nepersonale indeplinese funcfia sintacticd de subiect, nume predicativ, complement, atribut