Timisoara Moravita - AMC1 Rev2

You might also like

Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 111
UNUNEAEUROF CNAIR Instrumente Sructle a Proiect co-finantat de Uniunea Europeand prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita Faza proiectare: Studiu de fezabilitate Indicativ: 20007/2020 Martie 2021 S) . GBSEARCH §=@egis AS EARCH CORPORATION SRL - EGIS ROMANIA SA 6 3) SEARCH @®egis »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Contract: 20007 din 04.03.2020 Pagina de aprobare a documentului Numele documentului: Analiza multicriteriala — etapa 1- revizia 2 ASOCIEREA: ] SEARCH CORPORATION SRL CN.ALR. EGIS ROMANIA SA Functia Coordonator Proiect Coordonator Echipa de Project Nume Daniela Valentina FODOR | Adrian UDEANU Semnatura Qe | - Data } 10 Martie 2021 a " »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 1 / 105 & SEARCH Y corPorATION Qegis Cuprins 1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL.. 1a. 13. 2. OBIECTIV, SCOP SI REZULTATE ASTEPTATE. 3. SITUATIA EXISTENTA.. INFORMATH GENERALE. AUTORITATEA CONTRACTANTA.. 3.1, DATE SOcIO-ECONOMICE... 3.2, DATE DETRAFIC. 3.2.1. Analiza traficului in zona punctelor de trecere a frontierei Moravita.. 3.3. MODURI CONCURENTE DE TRANSPORT .. 3.4. DATE PRIVIND ACCIDENTELE RUTIERE.. 24 4, CONCLUZII PRIVIND NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIE! 5, DESCRIEREA GENERALA A VARIANTELOR DE TRASEU.. SA. 5.2 53. 5.4. 55. 5.6. 6. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE TRASEU. 64, 6.1.1. Varianta 1 - A (Recas) - Al (Dragsina) - C1 (Rovinita Mica) ~ C (PTF est) . ‘TOPOGRAFIE St MODEL DIGTAL AL TERENULUT DATE PRIVIND GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNT. DATE PRIVIND HIDROLOGIA ZONET DATE PRIVIND CLIMATUL ZONEI DATE PRIVIND SEISMICITATEA ZONEI. DATE CONSIDERATE IN IDENTIFICAREA VARIANTELOR DE TRASEU ... DESCRIEREA VARIANTELOR — FAZA 1 6.1.2, _ Varianta 2 - A (Recas) - Al (Dragsina) - B (Jebel) - B1 (Opaita) - C2 (Stamora Germana) - C (PTF est) 32 6.1.3. Varianta 3 - D (Giarmata) - € (Sinmihalu Roman) ~ F (Sag) - B (Jebel) ~ B1 (Opatta) ~ C2 (Stamora Germana) - C (PTF est) 6.1.4, Varianta 4 - D (Giarme 6.1.5. Variante alternative de amplasare a punctului de trecere a frontierel a) -€ ju Roman) ~ E1 (Ghilad) ~ 81 (Opal jana) - C (PTF est 6.1.5.1. Varianta 1A - A (Recas) - AL (Dragsina) ~ C1 (Rovinita vest) ~ 6 (PTF v - 6.15.2. Varianta 2A A (Recas) - Al (Oragsne)~B (bel) ~ Bt (Opate) ~ C2 (Samora Germana) ~ C3 (Moravita nord) - G1 (Moravita vest) - G (PTF vest). 6 6.153, veranta 3A D (Gamat) (Sinmiais Roman) -F (Sag) - ® Geb ~ BL (Opt) C2 (Staera Germana) - C3 (Moravita nord) - G1 (Moravita vest) ~ G (PTF vest). 6154 variants 44 D (Garnista) Germana) -€3 (Maravita nord) (Moravita Nord) ~ G1 (Moravit ial. Roman) Et (Ghuing) ~ BL (Opaita) 6.1.5.5. Varianta 4B - D (Glarmata) ~ E (Sin a uElaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 2/105 >) SEARCH 'Y CORPORATION 6.2. _DESCRIEREA VARIANTELOR — FAZA 2 37 6.2.1. Varianta 5 - A2 (Remetea Mare) - B (Jebel) — B1 (Opaita) ~ C2 (Stamora Germana) - C (PTF est) 37 6.2.2. Vatianta 6 — D2 (Sanandrel) - E (Sinmihaiu Roman) — E1 (Ghilad) — B1 (Opaita) - C2 (Stamora Germana) - C (PTF est). 6.3, SINTEZA STUDIULUT DE TRAFIC PRELIMINAR... 6.4. DATE REFERITOARE LA ARITLE NATURALE PROTEIATE AFECTATE DE VARIANTELE DE TRASEU snes 6.4.1. Specii de flora si fauna din aria naturala protejata ROSCIO109 si ROSPAO128 ,Lunca ‘Timisului" Error! Bookmark not defined. 6.4.2. Speci de flora din aria naturala protejata ROSCI0390 Saraturile Dinias. 6.5. CORIDOARE ECOLOGICE 6.6. _DEFINIREA CRITERITLOR, SUB-CRITERITLOF 6.6.1, Criteriu economi 6.6.2, Criteriu de mediu, 6.7. ANALIZA MULTICRITERIALA VARIANTELOR PROPUSE 70 75 .78 78 278 95 Figura 1 - Importanta coridorului transfrontalier Banat in context regional -sursa Plan Investitional pentru dezvoltarea infrastructuril de transport pe perioada 2020-2030 Figura 2 - Drumurile principale din aria proiectul Figura 3 - Evolutia populatiel dupa domiclu la 1 ianuarie. Sursa date: INS, Serii TEMPO On-line. Figura 4 - Evolutia numarulul mediu al salariatilor. Sursa date: INS, Serii TEMPO on-line... Figura 5. Evolutia traficului pe DNS9 intre anii 2000 si 2015. Sursa: CESTRIN, Recensamantul general de circulatie 2000, 2005, 2010, 2015... 16 Figura 6 ~ Localizarea contorilor automati in zona de studiu Figura 7 - Evolutia traficulul lunar si anual In posturi ISAF. Figura 8 - Evolutia traficului lunar si anual pe DN59. Figura 9 - Evolutia traficului lunar in posturi PEEK discriminator! pe categori de vehicule. Figura 10 - Evolutia traficului in postul PEEK 3290 - DN 6. Figura 11 - Evolutia traficului in postul PEEK 3291 - ON 6. Figura 12 - Evolutia traficulul in postul PEEK 3324 ~ DN 58 Figura 13 - Evolutia traficului in postul PEEK 3326 - DN 59. Figura 14 - Evolutia traficului in postul ISAF 311 - DN 57... Figura 15 - Evolutia traficului in postul ISAF 323 ~ DN 588 Figura 16 - Evolutia traficului rutier mediu zilnic in PTF Moravita Sursa datel Politiei de Frontiera Figura 17 - Distributia marfurilor transpor SA, CFR Marfa, Figura 18 - Etras din PAT Timis, Propuneri de dezvoltare a retelei rutiere. Figura 19 - Variante de traseu propuse Figura 20 - Flucuri de trafic in ipoteza cu protect - Varianta 4, la nivelul etapel de perspectiva 2050.. Figura 21 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 4, la nivelul etapei de erspectiva 2050. 52 Figura 22 - Relatil de trafic deservite de sectorul drumului expres (flow bundle) - Varianta 4, la nivelul etapei de perspectiva 2050. Figura 23 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 4a, la nivelul etapei de perspectiva 2050 Figura 24 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 4a, la nivelul etapei de perspectiva 2050. 54 Figur 25 - Relatii de trafic deservite de sectorul drumului expres (flow bundle) - Varianta 4a, la nivelul etapei de perspectiva 2050 .. 54 »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala etapa 1 Pag, 3 / 105 i) . 65) SEARCH Qegis Figura 26 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 4b, a nivelul etapei de perspectiva 2050 ....55 Figura 27 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 4b, la nivelul etapel de perspectiva 2050.. 56 Figura 28 - Relatil de trafic deservite de sectorul drumului expres (flow bundle) - Varianta 4b, la nivelul etapel de perspectiva 2050... 56 Figura 29 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 3, la nivelul etapel de perspectiva 2050.47 Figura 30 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu project - Varianta 3, la nivelul etapei de perspectiva 2050. 48, Figura 31°- Relati de trafic deservite de sectorul drumului expres (flow bundle) - Varianta 3, la nivelul etapel de perspectiva 2050. 48 Figura 32 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 3a, la nivelul etapel de perspectiva 2050 ....49 Figura 33 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu project - Varianta 3a, la nivelul etapel de perspectiva 2051 50 Figura 34 - Relatii de trafic deservite de sectorul drumului expres (flow bundle) - Varianta 3a, la nivelul etapel de perspectiva 2050... Figura 35 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu proiect ~- Varianta 6, la nivelul etapei de perspectiva 2050 Figura 36 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 6, la nivelul perspectiva 2050. Figura 37 - Relat de trafic deservite de sectorul drumului expres (ow bundle) - Varianta 6, la nivelul etapei de perspectiva 2050 60 Figura 38 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 2, la Figura 39 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 2, la nivelul etapei de erspectiva 2050... 44 Figura 40 - Relatil de trafic deservite de sectorul drurmului expres (flow bundle) - Varianta 2, a nivelul etapei de perspectiva 2050... 44 Figura 41 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu proiect ~ Varianta 2a, la nivelul etapei de perspectiva 2050... Figura #2 - Redstrbuea fiourlor de wale In ipoteza cu proiect Vavinta Za, fa nhvelul etapel de perspectiva 2050.. Figura 43 - Relatii de trafic deservite de sectorul drumului expres (flow bundle) Varianta 2a, la tive etapel de perspectiva 2050 46 Figura 44 - Fluxuri de trafic in ipoteza cu protect - Varianta 5, la nivelul etapel de perspectiva 2050...57 Figura 45 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in jpoteza cu proiect - Varianta 5, la nivelul etapei de perspectiva 2050... 58 Figura 46 - Relat de trafic deservite de sectorul drumului expres (flow bundle) - Varianta 5, la nivelul etapei de perspectiva 2050 ss Figura 47 - Fluxuri de trafic in ipoteze cu proiect - Varianta 1, la nivelul etapei de perspectiva 205 39 Figura 48 - Redistribuirea fluxurilor de trafic in ipoteza cu proiect - Varianta 1, la nivelul etapei de petspectiva 2050.. ss Figura 52 - Relatil de trafic deservite de etapei de perspectiva 2050... Figura 53 ~ Harta de distributie a speciel 1124 Gobio albipinnatu Figura 55 - Harta de distributie a speciei 2511 Gobio Kessler. Figura 56 - Harta de distributie a speciei 1188 Bombina bombina.. Figura 57 - Harta de distributie a speciel 1324 Myotis myotis Figura 58 - Harta de distributie a speciei 4032 Dioszeghyana schmidti Figura 59- Harta de distributie a speciei 1146 Sabanejewia aurata .. Figura 60 - Harta de distributie a habitatulul 1530* Pajist! si miastini saturate panonice si ponto-sarmatice 70, Figura 61 - Harta de distributie a habitatului 6250* Pajisti stepice panonice pe loess. Figura 62 - Harta de distributie Ranununculus polyanthermos Figura 63 - Harta de distributie Fragaria viridis. Figura 64 - Harta de distributie Filipendula vulgaris Elaborare Studiu de Fezabiltate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita’ Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 4 / 105 GS SEARCH CORPORATION Figura 65 - Harta de distribute a Peucedanum officinale.. Figura 66 - Harta de distributie Galatella sedifolia.. Figura 67 - Harta de distributie Artemisa pontica Figura 68 - Harta de distributie Serratula tinctoria. Figura 69 - Harta de distributie Tris spuria, Figura 70 ~Zona A-A1 aferenta variantelor 1, 2, 1a, 2a Figura 71 - Zona F-B aferenta variantelor 2, 2a Figura 72 - Zona B-B1 aferenta variantelor 1, 3, 1a, 3a. Figura 73 ~ Harta aril protejate .. Figura 74 —Harta retelei hidrolografica. Figura 75 - Harta pajistilor. Figura 76 ~ Harta suprafetelor impaduri Figura 77 — Harta zonelor inundabile Figura 78 ~ Sectoare APSFR. . Figura 79 - Zone afectate de inundatilistorice semnificative.... Figura 80 — Extinderea arealelor inundabile.... Figura 81 — Harta intravilan Figura 82 — Comparatie punctaje. . Figura 83 - Varianta de traseu propusa pentru etapa II a analizei multicriteriae.. Tabelul 1 ~ Populate si localitati aferente zonei DN 59 . Tabelul 2, Parcul judetean de vehicule inregistrat in perioada 2010-2018. Judetul TIMIS. Sursa date: INS, Serii TEMPO On-line 4 Tabelul 3. Evolutia indicelui de motorizare in perioada 2010-2019, Sursa date: DRPCIV, INS ~ RPL 2011. Tabelul 4. Evolutia PIB, Sursa: Comisia Nationala de Strategie si Prognoza Tabelul 5. Volume de trafic inregistrate in anul 2015 in lungul DN 59 . Tabelul 6. Nivel de serviciu pe DNS9 - anul 2015. Tabelul 7. Evoluti traficulul pe DN 59, pe categoril de vehicule, 2000 - 2015 Tabelul 8. Evolutia traficului in zona de studiu in perioada 2015 - 2019 Tabelul 9, Ora 50 in posturile din zona de analiza... Tabelul 10. Vehicule ce au tranzitat frontiera terestra prin PTF Rutier (DN 59) Moravit Tabelul 11. Evolutia traficului feroviar mediu zlinic prin PTF Feroviar (CF 922) Stamora- Tabelul 12. Viteze medi Rutier vs feroviar .. Tabelul 13. Trafic CF de marta (tone nete/ an). Sursa: CNCF CFR SA, CFR Marfa . Tabelul 14. Statistica accidentelor in zona Autostrazii Timisoara - Moravita Tabelul 15 ~ DN 59 - Localitati traversate si populatie Tabelul 16 - Variante de traseu. Tabelul 17 Variante alternative Tabelul 18. Fluxuri rezultate pe varianta 4 Tabelul 19. Fluxuri rezultate pe varianta de traseu 4a. Tabelul 20, Fluxuri rezultate pe varianta de traseu 4b. Tabelul 21. Fluxuri rezultate pe varianta de traseu Tabelul 22. Fiuxuri rezultate pe varianta de traseu 3a Tabelul 23. Fluxuri rezultate pe varianta de traseu 6. Tabelul 24. Fluxuri rezultate pe varianta de traseu Tabelul 25. Fluxurl rezultate pe varianta de traseu 2a Tabelul 26. Fluxuri rezultate pe varianta de traseu 5. Tabelul 27, Fluxuri rezultate pe varianta de traseu 1. Tabelul 28. Fluxuri rezultate pe varianta de traseu 1a Tabelul 29. Fluxuri (medi, ponderate cu lungimea) rezultate pe cele 11 variante traseu Tabelul 30 - Specile de flora si faund care reprezint8 obiectul brotectle stl Nature 2000 ROSCIO109 Lunca Timisulul.. Tabelul 31 ~ Criterile analizei multirterale. Tabelul 32 ~ Criteti finaciare. Tabelul 33 - Criter de mediu .. Tabelul 34 ~ Lungimile variantelor de traseu »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 5 / 105 & SEARCH YW CORPORATION ‘Tabelul 35 ~ Date despre structurile variantelor de traseu. ‘Tabelul 36 - Nodurile rutiere ale variantelor de traseu ‘Tabelul 37 - Costurile estimate pentru variantele de traseu Tabelul 38 ~ Costurile de investitie ale variantelor de traseu Tabelul 39 - Beneficil, costuri economice si indicatori ai variantelor de trasel ‘Tabelul 40 ~ Criteriu economi Tabelul 41 - Criterii si subcriteri PUANsE: PLAN DE INCADRARE —SCARA 1:100.000 20007-SAT-DRU-PI-01 PLANURI DE SITUATIE SCARA 1:25.000 20007-SAT-DRU-PS-01+04 Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 6 / 105 s&s SEARCH @Qegis 1, INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1.1. INFORMATII GENERALE Denumirea obiectivului de investitii Elaborare studiu de fezabilitate pentru AUTOSTRADA TIMISOARA - MORAVITA Beneficiarul investi COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE Elaboratorul studiului de fezabilitate ASOCIEREA SEARCH CORPORATION S.R.L_ — EGIS ROMANIA S.A. 1,2. STADIUL ACTUAL IN SECTORUL DE REFERINTA Infrastructura majora de transport din Romania este reprezentata de: Autostrazi, Drumuri Expres, Drumuri Europene, Drumuri Nationale principale si secundare. Aceasta infrastructura majora de transport se afla in administrarea CNAIR SA. Exista de asemenea si o retea de infrastructura secundara, reprezentata de drumuri judetene, drumuri comunale, drumuri rurale si drumuri de exploatare, infrastructura aflata in administratia autoritatilor locale de pe raza unitatilor administrative pe care isi desfasoara traseul. In cadral infrastructurii majore de transport se disting ca find de maxim interes si importanta drumurile care la ora actuala se afla pe coridoarele de tranzit europene si internationale, respectiv drumurile care sunt integrate in Reteaua Trans-Europena de Transport (TEN-T). In momentul de fata legatura rutiera intre orasele Timisoara si Moravita se realizeaza pe drumul europrean E70 pe traseul Timisoara-Deta-Moravita, traseu ce insumeaza cca. 60 km. Cea mai mare Parte a infrastructuril pe acest tronson are o stare tehnica defavorabila si este la standard de drum cu 0 singura banda de circulatie pe sens, Asigurarea unei legaturi rutiere la cel mai inalt standard posibil, respectiv ,Autostrada Timisoara - Moravia" este un angajament asumat de Guvernul Romaniei in cadrul reuniunii de lucru desfasurata la Salonic, Grecia, in data de 04.07.2018 reuniune fa care au mai participat Guvernele Serbiel, Bulgariei si Greciei. Acest raport contine prezentarea Analizei Multi-Criteriale Etapa 1 (AMC 1), pentru selectarea celor mai bune alternative ale proiectului. Metodologia de realizare a AMC se bazeaza pe recomandarile din Ghidul pentru analiza cost- beneficiu a proiectelor de investitii. Studiul de alegere al traseului va fi realizat in doua etape: - Etapa 1 - consta in identificarea si analiza a 11 variante de traseu, avand scopul de a selecta 2 variante preferate; - __Etapa 2 - consta in analiza detaliata a celor 2 variante rezultate in cadrul etapei 1, scopul acesteia fiind stabilirea variantei recomandate a fi dezvoltata ulterior, in cadrul studiului de fezabilitate. Acest raport contine prezentarea Analizei Multi-Criteriale Etapa I (AMC 1), pentru selectarea celor mai bune alternative ale proiectului. .Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 7 / 105 Ss) . CS) SEARCH Qegis Abordarea utilizata este urmatoarea: - _ identificarea si descrierea variantelor de traseu identificate; - _ Identificarea si descrierea arilor protejate afectate; - _ prezentarea datelor relevante de trafic aferente variantelor; fate in analiza; = definirea criteriilor si subcriteriilor uti - analiza multicriteriala. 1.3. AUTORITATEA CONTRACTANTA C.N.A.LR. S.A. (Beneficiarul sau Autoritatea Contractanta) este o persoana juridica romana de interes strategic national. Este organizata si functioneaza sub autoritatea Ministerulul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, potrivit art. 2 din OUG nr. 84/2003 pentru inflintarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administratia Nationala a Drumurilor din Romania, aprobata prin Legea nr. 47/2004. CNA.LLR. S.A. are in structura sa sapte subunitati denumite Directii Regionale de Drumuri si Poduri (D.R.D.P.) si Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica (CESTRIN), fara personalitate juridica, C.N.A.LR. desfasoara in principal activitati de interes public national in domeniul administrarii drumurilor nationale si autostrazilor, in conformitate cu prevederile OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare. C.N.A.LR. este Beneficiarul final al proiectului. 2, OBIECTIV, SCOP SI REZULTATE ASTEPTATE Obiectivul general este imbunatatirea competitivitatii economice 2 Romaniei prin dezvoltarea infrastructurii de transport, contribuind astfel la dezvoltarea pietil interne cu scopul de a creea conditile pentru cresterea volumului investitilor, promovarea transportului durabil si a coeziunii in reteaua de drumuri europene. Pe langa importanta sa nationala prolectul ,,Autostrada Timisoara - Moravita" va deservi in conditii bune, traficul de tranzit national, de marfuri si persoane de pe teritoriul Romaniei. In functie de stadiul reabilitarii drumurilor nationale sau in curs de reabilitare, prin intermediul acestora autostrada poate primi si distribui trafic rutier prin nodurile sale, va asigura capacitatea de irculatie necesara si conditii corespunzatoare de circulatie aferente retelei rutiere TEN - T cu efecte negative minime la nivelul mediului si ale ocuparii de terenuri. Vor fi imbunatatite conditille de circulatie la nivel de retea rutiera nationala de transport inclusiv sub aspect de siguranta rutiera, se vor reduce emisiile poluante, se vor reduce costurile de ‘operare, raspunzand astfel cerintelor de dezvoltare economica concretizata prin adaptarea retelei tutiere nationale la cererea reala de transport. ‘Acest proiect va genera efecte socio-economice pozitive si importante inclusiv prin ,micsorarea distantelor" si dezvoltarea regionala prin marirea zonei de influenta economica ,gravitationala” a oraselor mari asupra localitatilor mai mici ,satelitare" acestora. Proiectul Proiectul are ca scop realizarea unui sector de autostrada intre localitatile Timisoara si Moravita, inclusiv a punctului de trecere a frontierei, asigurand astfel baza necesara cererli de transport in crestere si un grad ridicat de siguranta a traficului rutier. 1 Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 8 / 105 53) SEARCH ; GH)SEARCH Qegis Proiectul este cuprins in portofoliul POIM 2014-2020, portofoliu elaborat pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare ale Romaniei identificate in Acordul de Parteneriat 2014-2020 si in accord cu CSC si Documentul de Pozitie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientata spre obiectivele Strategiei Europene 2020, in corelare cu PNR si RST, concentrandu-se asupra cresterii durabile prin promovarea unei ecoomii bazate pe consum redus de carbon prin masuri de eficienta energetica si promovare a energiel verzi, precum si prin promovarea unor moduri de transport Prietenoase cu mediul si o utilizare mai eficienta a resurselor. Prioritatile de dinantare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directa a doua dintre cele cinci provocari de dezvoltare identificate la nivel national: Infrastructura si Resursele. Avand in vedere gradul ridicat de corelare si complementaritate, precum si experienta perioadei 2007-2013, promovarea investitiilor in domeniul infrastructurii si resurselor vor fi finantate in cadrul unui singur program avand ca oblectiv global dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie si prevenirea riscurilor la standarde europene, in vederea crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile, in conditii de siguranta si utilizare eficienta a resurselor naturale. POIM se adreseaza nevoilor de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protectia mediului, managementul riscurilor si adaptarea la schimbarile climatice, energie si eficienta energetica, contribuind la Strategia Uniunii pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, prin finantarea a 4 din cele 11 obiective tematice din Regulamentul nr. 1030/2013: OT4, prin sustinerea productiel de energie din surse regenerabile, masurilor de eficienta energetica, introducerea tehnologiilor de tip smart; OTS, prin finantarea masurilor de prevenire si protective impotriva riscurilor natural, menite sa atenueze sis a combata efectele schimbarilor climatice, si consolidarea capacitatii de interventie in domeniu; OTG, prin promovarea investitillor in sisteme de apa si apa uzata, managementul integrat al deseurilor, protectia biodiversitatil si monitorizarea calitatii aerului; O77, prin sprijinirea investitillor in infrastructura pentru toate modurile de transport, precum si transportul de energie, Prezentul proiectul este incadrat in Axa Prioritara 1-Imbunatatirea mobiltatil prin dezvoltarea retelei TEN-T si a metroului, Obiectiv Specific 1.1-Apel de proiecte pentru Dezvoltarea Infrastructurii Rutiere-sprijin pregatire proiecte de investi, Operatiunea- Cresterea mobllitatii pe refeaua rutiera TEN-T centrala. Autostrada Timisoara - Moravita este inclusa in Planul Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030, plan care are urmatoarele roluri: 1, Plan investitional pentru prioritizarea investitillor constituind 0 conditie favorizant’ in vederea noului cadru financiar multianual, 2. Actualizare a strategiei de implementare a Master-planului General de Transport, 3. Document-cadru de referintS pentru politicile publice relevante si toate institutille implicate in realizarea obiectivelor de infrastructuré de transport nationals. In Planul Investitional este definit coridorul transfrontalier CTF 1 (Coridorul Banat) - conecteazé coridorul de conectivitate CC 1 Transcarpati in nord (zona Timisoara), cu Serbia prin PTF Moravita in sud, Mobiltatea rutieré nationals si transfrontalier’ se face in lungul coridorul TEN-T Core. In context regional, aceasta autostrada poate reprezenta o legiturd intre dou’ coridoare europene cu dezvoltare est-vest: fostul coridor pan european IV in nord (Republica Cehi — Austria — Ungaria “Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala etapa 1 Pag. 9 / 105 5) SEARCH egis — Roménia) respectiv fostul coridor pan european X in sud (Italia — Slovenia — Croatia - Serbia — Macedonia/Bulgaria - Grecia). Figura 1 — Importanta coridorulut transfrontalier Banat in context regional -sursa Plan Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030 In planul de investitii al Serbiei din septembrie 2019, capitolul de proiecte planificate cuprinde si autostrada Belgrade - Vrsac — Vatin (granita cu Romania). Aceasta, pe langa interconectarea coridoarelor pan europene, va fi o extindere a autostrazii Belgrad - Marea Adriatica de Sud. 3. SITUATIA EXISTENTA Din analiza efectuata in Master Planul General de Transport rezulta ca, mai putin de 3% din reteaua nationala a Romaniel este la standard de autostrada si majoritatea drumurilor nationale Europene si Principale au profilul de 1 cale de circulatie cu 2 benzi, cu circulatie in ambele sensuri (1x1). Astfel, viteza medie inregistrata pe reteaua nationala este de cca 66 km/h, pentru deplasari inter-urbane. Un aspect particular care trebuie luat in considerare este a Romania are o problema semnificativa in cea ce priveste accidentele rutiere in comparative cu tarile Uniunii Europene, potrivit rezultatelor incluse in Master Planul General de Transport. Relevant pentru acest lucru este ponderea mare a drumurilor cu o singura banda pe sensul de deplasare in reteaua nationala de drumuti (aproximativ 90%). retea de drumuri nationale trebuie sa cuprinda drumuri de inalta calitate, ce pot sa ofere conditii de siguranta pentru transportul de marfa pe distante lungi si traficul de calatori, care integreaza principalele centre urbane si exonomice si se interconecteaza cu alte moduri de transport la »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag, 10 / 105 SY . GS) SEARCH Qegis Punctele semnificative. Reteaua din Romania permite trafic semnificativ de vehicule de marfa, care, pe drumuri cu o singura banda pe sens de circulatie, limiteaza posibilitatile de depasire in conditii de siguranta si, prin urmare, au un impact disproportionat asupra sigurantei si capacitatil de functionare. ‘Traseul actual principal ce realizeaza legatura intre Timisoara si Moravita, frontiera cu Serbia, este asigurat de drumul national DN59/E70, cu o lungime de 64.34 km. Drumul national 59 pe zona Timisoara - Sag (Calea Sagului) are 4 benzi de circulatie, iar in continuare, pana la Moravita, are cate o banda de circulatie pe sens, cu exceptia a circa 300 m inaintea punctului de trecere a frontierei (sens Moravita - Vrsac) unde exista o banda suplimentara pentru stationarea vehicolelor grele (TIR). Drumul traverseaza localitatile Sag, Jebel, Voiteg, Denta si Moravita in care viteza de circulatie reglementata este de 50 km/h. Trecerile de pietoni si numeroasele accese la proprietatile adiacente conduc la reducerea acestei viteze, generand intarzieri in trafic. In cazul orasului Deta, DN 59 functioneaza ca o centura ocolitoare, dar modul de amenajare al celor doua intersectii dintre DN si strada principala a orasului (cu benzi de virare la stanga), nu asigura siguranta si fluenta traficului. O mentiune importanta este ca prin strada principala din Deta asigura conexiunea drumulul national 59B cu DN 59. In prezent viteza medie pe DN59 este de aproximativ 74 km/h in conditiile in care, la nivel european, viteza medie de deplasare pe o retea nationala majora (Trunk), ar trebui sa fie intre 90- 100 km/h, lar valoarea minima a vitezei medii inregistrate pentru autostrazi si drumuri expres la standarde calitative ridicate este de 100 km/h. Drumul national 59 are o stare tehnica buna pe zona Timisoara — Voiteg (circa 58% din lungime) si stare tehnica foarte buna pe zona Voiteg - Moravita, ceea ce confirma valorile de trafic aferente celor doua zone, zona Timisoara — Voiteg avand un volum de trafic superior. In prezent cea mal rapida legatura dintre autostrada A1 si Moravita este asigurata din nodul Remetea Mare, cu utilizarea DN 6, drum cu cate o banda de circulatie pe sens, pana in centrul localitatii Remetea Mare, dupa care, pentru a nu tranzita municipiul Timisoara, se utlizeaza drumurile judetene 609F, 595D, 592, 592A si 693B cu traversarea a 8 localitati (Bucovat, Mosnita Veche, Mosnita Noua, Sacosu Turcesc, Otvesti, Stamora Romana, Liebling si Iosif), iar in Jebel acceseaza DN 59. Astfel, din totalul de 85 km (nod Remetea Mare - Moravita), 48 km se desfasoara pe drumuri de categorie inferioara (judetene). Dupa executia centurii Timisoara Sud situatia va imbunatati usor, in sensul ca se va putea circula doar pe drumuri nationale, cu cate o banda pe sens. »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 11/105 65) SEARCH Qegis Pe langa dumurile existente din zona, in figura alaturata sunt prezentate si Prolecte viitoare care sunt introduse in modelul de trafic: - Centura Timisoara Sud ~ in curs de executie = _Drum de legatura autostrada AL Arad-Timisoara - DN 69 - in curs de proiectare si executie - Centura Timisoara Vest - in curs de proiectare = Aeroportul Timisoara - vitor centru multimodal de transport (obiectiv cuprins in MPGT) Figura 2 - Drumurile principale din aria proiectului 3.1, DATE SOCIO-ECONOMICE In vederea analizei potentialelor actuale si de prognoza a traficului, au fost analizate o serie de date statistice de sinteza referitoare la zonele din aria de studiu, precum: evolutia populatiel; evolutia PIB (Produs Intern Brut); evolutia gradului de motorizare (exprimat in vehicule/1000 locuitori); numarul mediu al salariatilor. ‘nElaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag, 12 / 105 = 65) SEARCH Qegis ee — ae Te ‘qUPeeU TN aTRRRAATT it Figura 3 - Evolutia populatiei dupa domiciliu la 1 januarie. Sursa date: INS, Serii TEMPO On-line. Tabelul 1 ~ Populatie si localitati aferente zonei DN 59 Anul ‘Anul Anul Anul | Anul Anul 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 Localitati ____UM: Numar persoane Judetul TIMIS 741199 |_743844 | 746986 | 750648 | 754853 | 758842 MUN. TIMISOARA | 333998 | 333360 331997 330207 | 328480 | 325522 | ORAS CIACOVA 5400 | 5379| 5302| 5386 | 5446/5460 ORAS DETA 7653 7637 7635 7597 7623, 7644 DENTA 3180|3165| —3165| 3173| 3189) 3163, GHILAD 2042| 2052/2053 2071| 2069/2076 GIROC 9960 | 11154/ 12477| 14046 | 15864 | 17959 | JEBEL __3583| 3597| 3641| 3656| 3673| 3686 | MORAVITA 2709| 2713|2712|_2717| —-2706| 2707 | PADURENT 1728| 1736/1745, —1759/ —1809| 1850 PARTA 2272| 2325) 2387/2413 | 2360/2379 SAG 3309| 3385/ 3519| 3631/3863) 4146 VOITEG 2379| 2393) 2428 2423, 2309/2441 | Se constata ca populatia din municipiul Timisoara a inregistrat o scadere in timp ce in localit limitrofe Giroc si Sag, populatia are un trend crescator. ‘nElaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita”” Analiza multicriteriala etapa 1 Pag. 13 / 105 65) SEARCH Qegis Tabelul 2. Parcul judetean de vehicule inregistrat in perioada 2010-2018. Judetul TIMIS. ‘Sursa date: INS, Serii TEMPO On-line om ECE TE CET TT ober sree om] 90] som] soe] tim] ast] asi] aan] 19 [Rutoturisme 166106 | 169,494 | 177,337 | 186 108 | 195,705 | 205,702 | 21m 04 | aoe | 257,801 Peeeeimeoae OT 40m] saxo] sans] seee| soni] can] ex] nm] 755 Pe baa fen faa [3m ane aan 7a peer Pen sanspert | 20,739 | 22,318 25497 | 27,544] 29,482] 31,505] 33,772] 35641 aaa |S aie ra sie | wa | aes Ds comet as “hasesa| : += Sees ae a a aa aoe ea} os aera jae ee es : : : i ce Ea i ws| | _sas| ese som] ser] ims) sa am a oes rae ae] se ‘[Remord sisemiremord (9.303 | 9,996 |" to,715 |" 21652 | 12,757 | 13,723] 14,746 | 15,958 |_17,233 Tabelul 3. Evolutia indicelui de motorizare in perioada 2010-2019. ‘Sursa date: DRPCIV, INS - RPL 2011 * Indice de motorizare calculat fata de populatia rezidenta la 1 ianuarie Tabelul 4. Evolutia PIB, Sursa: Comisia Nationala de Strategie si Prognoza 18-220 rb tg = open rf err non 209 Se tice ces tr coe sack PROM TRTER 2058, Sco 308 {eran ml” ROSCA MBCDNLAON REAR MAGEE ete 2 »Elaborare Studiu de Fezabllitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala etapa 1 Pag. 14 / 105 & SEARCH CORPORATION Sa OE GRERERRRARRGRRRRAR RR ERRT AT Figura 4 - Evolutia numarului mediu al salariatilor. Sursa date: INS, Seril TEMPO on-line waERRRE 3.2. DATE DE TRAFIC Conform Recensamentului general de circulatie 2015, compozitia traficului pe DN 59 intre ‘Timisoara si Moravita este prezentata in tabelul urmator. Se observa ca media traficului pe DN 59 este peste media nationala, iar ponderea HGV este cel mult egala cu media nationala. Tabelul 5. Volume de trafic inregistrate in anul 2015 in lungul DN 59 == Nivelul traficulul inregistrat in anul 2015 pe DNS9 corespunde unui nivel de serviciu bun. Tabelul 6. Nivel de serviciu pe DN59 - anu! 2015. eon \M.Timisoara - Sag (4 Benzi) La ‘Sag Voiteg (DNS8B) 326 | 22.800] 21.920] /oiteg - Moravita (Int DN 57) | 327 | 36.500] 23.850] 7010 IMoravita - PCTF Moravita | 845 | 62.730] 3.426) 934] Evolutia traficului pe DN 59, din 2000 pana in 2015, este prezentata in tabelele si figurile urmatoare si arata ca: + traficul de autoturisme a avut un trend ascendent pe toata perioada de analiza, plasandu-se peste media nationala; - traficul de marfa grea si de autobuze a avut o scadere in anul 2010, urmata de o crestere in 2015 peste media anului 2005. Se observa de asemenea ca traficul greu si de autobuze se plaseaza sub media nationala corespunzatoare acelorasi categorii de vehicule. ‘Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala etapa 1 Pag. 15 / 105 SS)SEARCH Qegis Tabelul 7. Evolutia traficului pe DN 59, pe categorii de vehicule, 2000 - 2015 eo Eeret once rrr [bv 59 7000, 2883| 312] 73) [bu s9 2000] [Dus 2005) 3523 675| 114] (ows, 2005| [ow 59 2010) 307] asa] [ovs9. 2010] [ow so 2015|_6617| 751210) [ow s9 low 2000] 2680] 596] 2000] [ow 2005] 3068] 806) 99) 2005] low 7010) 266) ese 113) low aos] orzo) 156) [bu 9 [ow s9 [ow [ow 59 low low iow [ow ce ma ‘ows9 | 2000-2005) = oo ee see tee eee bee See Fee ——————— si . Bas i: : Nola —— Figura 5. Evolutia traficului pe DN59 intre anii 2000 si 2015. ‘Sursa: CESTRIN, Recensamantul general de circulatie 2000, 2005, 2010, 2015 Pentru zona de analiza a prolectului au fost prelucrate si analizate datele de trafic colectate din Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 16 / 105 & SEARCH CORPORATION contorii automati ce au functionat pe drumurile nationale. so Astfel, dintre contorii ISAF au fost identificate doua posturi cu date relativ complete la nivel de luna/an. Analiza graficelor prezentate in figura urmatoare arata ca: - MZA 2017 este crescut fata de MZA 2015, tendinta la nivelul anului 2019 find de crestere fata de 2015; Luna cea mai incarcata se remarca a fi luna august, iar luna cu traficul cel mai scazut este luna ianuarie. m7, pos 8m none ie a TdbGde ese i PESTLE = Figura 7 - Evolutia traficului funar si anual in posturi ISAF Aceeasi tendinta, de crestere a traficului fata de anul 2015, se remarca si pe DN 59, in postul PEEK iz 3326, Rata anuala de crestere pe DN 59 este de 6% pe an. In general in zona de studiu traficul a crescut constant fata de anul 2015, exceptie facand DN6. a DW 55, Pos 323, km 4000 Scaderea traficului pe DN 6 este insa coroborata cu aparitia Autostrazii Ai in zona, »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Pag. 17 / 105 Analiza multicriteriala -etapa 1 6) SEARCH y / CORPORATION Vehicule 14000 2000 +0000 8000 4000 2000 tanwate Februar DN 59, Post 3326, km 224800 Mth Porta i tune tule August @®egis mec 2015 wa. 2017 mene 2018 mec 2018 na 2015 wea 2017 a 2018 ra 2019 Figura 8 - Evolutia traficului lunar si anual pe DN59 Tabelul 8. Evolutia traficului in zona de studiu in perioada 2015 - 2019 fr Peers mena 7 ey Paes km 2015 2016 2017 2018 2019 2019/2015 | anuala MCSD | 311 | DN57 | 188+940 | 1488 | 1783| 1890 | 1978 | 2041 1.37 | 8% Mesb 323 | pn 588 | 40+800 | 2537 | 2584| 2870 | 3004 | 3074 1.21 | 5% PEEK | 3290 |DN6 _| 5374770 | 15361 7709 | 7936 | 7818 0.51 | -16% PEEK (3291 | DN6 | 545+300 | 14131 17137 | 18335 | 19347 1.37| 8% PEEK 3324 | DN 588 | 57+960 | 3610 4096 | 4029 | 4288 119| 4% PEEK | 3326 | DN 59 | 22+800| 9488 11178 | 11238 | 11979 126) 6% Dintre contorii PEEK discriminatori pe categoril de vehicule au fost identificate 4 posturi cu date relativ complete la nivel de luna/an. Analiza graficelor prezentate in figura 8 arata ca: Variatia fluxurilor de autoturisme si LGV evidentiaza ca luna de varf luna august; Variatia fiuxurilor de vehicule HGV este diferita de la post la post si de la an la an. —— »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 18 / 105 Qegis se nos se nao = = fe \ fAL : ee = - = Eee aay EPS E 2017 2018 sen eens sen eansvor I~ i ee > LT ieee Tl 2017 2019 i= ee fs _— it Ea oS a = ——_——_——_ EPEPPEPRLEGT EEEEPESEL EET 2017 2019 Figura 9 - Evolutia traficului lunar in posturi PEEK discriminatori pe categoril de vehicule Fluxurile orare din contorii PEEK si ISAF au fost prelucrate si analizate pentru 5 posturi din zona de analiza, find evidentiata ora 50 pentru fiecare post. Pentru DN 59, datele au fost incomplete astfel incat nu s-a putut evidentia ora 50. Aceste date vor fi utilizate in procesul de calibrare locala a modelului in etapa urmatoare a studiului de trafic. Tabelul 9. Ora 50 in circ din zona de analiza reer co le_|_MZA, ora 50 | Post 3290, DN 6, km 537+770, Izvin 702 8643 9.0% Post 3291, DN 6, km 545+300, Remetea Mare 1836, 8718 9.5% Post 3324, DN 58B, km 57+960, Birda 381 8293 8.8% Post 311, DN 57, km 188+940 225 7389 10.8% Post 323, DN 58B, km 40+800 313 8061 10.3% »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 19 / 105 Ss) . 65) SEARCH Q®egis at 3280006 kr 5374770 is | git pase en | °™ gsuaseaee: 2019 Figura 10 - Evolutia traficului in postul PEEK 3290 - DN 6 oa 3281, ON, kn 5454300 Ree Mae os 3291,0%6, bm 545430, eets Pare se 2019 Figura 11 - Evolutia traficului in postul PEEK 3291 - DN 6 Past 324, DN 588k 57490, 6a oat 3240S, kn 574960, esveseeese 2019 Figura 12 - Evolutia traficului in postul PEEK 3324 - DN 58B »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 20 / 105 Ss) : SEARCH Qegis iz Em ae I - =| ban sete irreyiy = os Lo : gees gssaseecsessa 2019 Figura 13 - Evolutia traficului in postul PEEK 3326 - DN 59 (eeiemcunnk sensi a 2019 Figura 14 - Evolutia traficului in postul ISAF 311 - DN 57 Pos 23,0 58k 404800 Post 323, DN 56, 404800 2019 Figura 15 - Evolutia traficului in postul ISAF 323 - DN 58B 3.2.1, ANALIZA TRAFICULUI iN ZONA PUNCTELOR DE TRECERE A FRONTIEREI MORAVITA In ce priveste traficul International prin PTF Moravita au fost prelucrate date furnizate de Inspectoratul General al Politiel de Frontiera privind volumele de trafic inregistrate in punctele de trecere al frontierei rutier si feroviar. In 2019, media zilnica anuala a autovehiculelor ce tranzitau PTF Moravita era de 913 vehicule, cca 83% vehicule de calatori si 17% vehicule de marfa. Pentru perioada 2015-2019, analiza datelor a »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala etapa 1 Pag. 21 / 105 >) . GS) SEARCH @®egis evidentiat © cresterea a traficulul in medie cu 50% pentru total vehicule. Aceasta crestere se datoreaza fluxurilor de autoturisme si microbuze, in timp ce traficul de autocare este cvasi- constant, far cel de marfa are o crestere numai de 20%. We ce au tranzitat frontiera terestra retry rin PTF Rutier (DN 59) Moravita Camio: no 2016 596 168 | 802 2017 667 163 873 2018 698 158 906 2019 702 159 913 “Crestere 2019/2015 | 1.5 a2| 4s Rata anuala_ a 11% 4%] 10% MZA - Tranzit PTF | (DN 59) Moravita g z 3 canioane sAutocare sMavbize stots 201520162017 He. Figura 16 - Evolutia traficulul rutier mediu zitnic in PTF Moravita ‘Sursa datelor: Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Referitor la situatia statistica a mijloacelor de transport si a persoanelor care au tranzitat frontiera terestra prin punctele de trecere a frontierei feroviare (numarul mediu zilnic) PTF Feroviar (CF922) ‘Stamora-Moravita, in perioada 2015-2019 se observa o scadere accentuata a numarului de calatori la 20% in 2019 fata de 2015, chiar daca numarul mediu zilnic de trenuri din 2019 reprezinta 90% din cele ce tranzitau granita in 2015. Tabelul 11. Evolutia traficului feroviar mediu. Ei PIF Feroviar (CF 922) Stamora-Moravita 2015 7.41 80.44 2016 6.54 90.26 2017 5.52, 65.12 2018 3.64, 13.83 2019 637| 12.55 Crestere 2019/2015 0.9 0.2 Rata anuala 4% “37% nElaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala etapa 1 Pag, 22 / 105 s, CS)SEARCH ®egis 3.3. MODURI CONCURENTE DE TRANSPORT In ceea ce priveste modurile concurente de transport mentionam ca acestea nu vor fi analizate cu ajutorul modelului de transport intrucat acesta este un model unimodal, dedicat doar modului rutier. Astfel, analizele se vor baza pe datele disponibile structurate pe anumite ipoteze. Feroviar In prezent relatia Timisoara - Moravita este deservita de DN 59 si Linia CF 922, distanta fiind comparabila pe cele doua moduri de transport, dar durata calatoriei fiind mai mica pe modul rutier. Linia 922 este o linie CF simpla si neelectrificata, dar care face parte din reteaua feroviara TEN-T centrala, asigurand relatii transfrontaliere catre Serbia. Relatia feroviara de calatori Timisoara Nord — Stamora Moravita este deservita doar de trenuri Regio, directe (R) sau cu schimbare (R/R). Astfel, conditiile actuale ale infrastructurii si serviciile ofera calatorii cu durata medie de 72 min pentru trenurile directe si cca 100 min pentru trenurile cu schimbare, la viteze inferioare fata de modul rutier. Tabelul 12. Viteze medi Rutier vs feroviar Legatura Timioara Nord jora Moravit Mod rutier ree cetare DNS9 56.5 km 71. km/h ‘Sursa:itoss//wanv gooale.ro/mans, now. 2020 TCs Linia 922 Timisoara Nord - Stamora Moravita Tren R (tren direct) 56 km 72min 47 km/h Tren R/R (cu schimbare) 56 km 100 min 34 km/h | ‘Sursa:https://mersultrenurio infoferr, now. 2020 Conform datelor furnizate de CNCF CFR SA si CFR Marfa, in cea ce priveste transportul feroviar de marfa pe linia 922 (Timisoara Sud — Stamora Moravita), se observa o scadere a traficului de marfa in 2019 fata de 2015, la cca 89%. Pentru perioada analizata, 2015-2019, cantitatea de marfa transportata de operatorii privati (OTF Marfa) inregistreaza o evolutie cvasi-constanta, in schimb cantitatile transportate de CFR Marfa au scazut la 30%. Tabelul 13. Trafic CF de marfa (tone nete/ an). Sursa: CNCF CFR SA, CFR Marfa Marfa transportata 2015 2016 2017 2018 2019 | Tone nete transportate 00 70 evap | sons | nase | vao7o0 | woos saaas ‘Tone nete transportate racemase agai | woe | som | anaes esate »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag, 23 / 105 65) SEARCH ®egis Evolutia traficului de marfa (tone nete transportate) 700,000 600,000 500,000 400,000 —| 200,000 — 200,000 100,000 2015 2016 2017 2018 2019 Tone nete CFR Marfa m OTF Marfa Figura 17 - Distributia marfurilor transportate intre operatorilferoviari de transport marfa ‘Sursa: CNCF CFR SA, CFR Marfa Fiind parte a retelei TEN-T centrale, pentru linia 922, atat MPGTR, cat si Planul Investitional pentru dezvoltarea infrastructuril de transport pe perioada 2020-2030 prevad electrificarea si modernizarea acesteia. Totusi, avand in vedere ca studiul de fezabilitate nu este inca demarat, fiind conditionat de anvelopa de finantare a urmatorului program operational si de conditille de eligibilitate, putem considera ca pe teren scurt si mediu modul feroviar nu reprezinta un mod concurent viabil pentru transportul rutier, pe tronsonul analizat. Aerian Un al doilea mod de transport disponibil, atat pentru calatori, cat si pentru marfa este transportul aerian. Conform MPGTR, Aeroportul International Timisoara - Traian Vula este clasificat ca Hub Intemational. Aeroportul International Timisoara - Traian Vuia este situat in zona de NE a municipiului Timisoara, cu acces din DN Centura Timisoara, situat la cca 13 km de Autostrada Al. Aeroportul Timisoara asigura curse interne catre Bucuresti si curse internationale catre tari din UE. Conform hittp://aerotim.ro/evolutie-trafic/, traficul de pasageri a inregistrat 1.7 mil pasageri in 2015. Atat MPGTR, cat si Planu/ Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030 prevad proiecte de modernizarea infrastructurii aeroportuare pentru Aeroportului Timisoara. Astfel, principalele proiecte initiate si sustinute la nivel strategic privind Aeroportulul Timisoara sunt: = Terminalul Intermodal de Marfa > Terminalul Intermodal de Pasageri (teminal plecari curse externe) acestea urmand sa realizeze legatura dintre transportul aerian, cel feroviar si cel rutier. Avand in vedere distanta relativ mica dintre Timisoara si Belgrad, de cca 160 km, transportul aerian nu reprezinta un mod concurent pentru transportul rutier, pe tronsonul analizat, 3.4. DATE PRIVIND ACCIDENTELE RUTIERE Masurile de siguranta si prevenire rutiera au doua scopuri principale: > de a reduce consecintele accidentelor in care sunt implicate autovehiculele si pietonii »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala -etapa 1 Pag. 24 / 105 CS) SEARCH Qegis (decese, raniri, pagube materiale) > de a reduce numarul efectiv de accidente. In acest context, am primit de la Beneficiar situatia accidentelor produse in perioada 2015-2019 pentru sectoarele de drum: DN 57, DN 59, DN 58B si DN 59B. Datele privind accidentele, centralizate se regasesc prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul 14. Statistica accidentelor in zona Autestrazii Timisoara - Moravita 2015 u 21 3 5 7 2016 2B a7 2 5 35. DNS9 2017 32 37 7 & a7 2018 25 a 2 10 7. 2019 9 4 1 2 10 2015-2019 108 181 15 30 146 2015, 1 2 2 0 0 2016 0 0 oO 0 0 ONS7 2017 4 6 0 2 4 2018 0 0 oO 0 0 2019 1 1 oO 1 0 2015-2019, 6 9 2 3 4 2015 0 o o 0 oO 2016 1 1 0 0 1 DN 588 2017 oO oO oO oO oO 2018 2 2 0 oO 3 2019 0 0 0 o oO 2015-2019 3 3 o o 4 2015 0 0 0 oO 0 2016 0 0 0 oO 0 DN 598, 2017 oO oO o o 0 2018 1 2 0 o 1 2019 o 0 oO 0 oO 2015-2019 1 2 0 0 2 Pentru drumul national 59, sectiunea Timisoara (la intersectie cu DJ 595) — Moravita (PTF), cu 0 lungime de circa 57 km aproximativ 17% din traseul drumului este amplasat in localitate. Tabelul 15 ~ DN 59 - Localitati traversate si populatie Nr.crt. | Localitati Numar persoane 1 Municipiul Timisoara 323734 2 Oras Ciacova 5451 3 Oras Deta a 7621 4 Com. Deta 3203 5 Com. Ghilad 2078 6 Com. Giroc 18715 7 Com. Jebel 3706 8 Com. Moravita 2702 9 __Com. Padureni 1859 10 Com. Parta 2403 »laborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 25 / 105 ) SEARCH Qegis i Com. Sag 4260 | 12 Com. Voiteg 2432 TOTAL L 378164 sursa http://statistici insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 4. CONCLUZII PRIVIND NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI Urmare a analizei situatiei existente se pot desprinde urmatoarele concluzii: - nivelul de serviciu pe DN 59 este bun insa exista o tendinta de crestere a traficului = cel putin 17% din drumul existent se desfasoara in intravilanul localitatilor, fapt care are un impact defavorabil asupra vitezelor medii de circulatie si asupra populatiei, atat din punct de vedere economic (cheltuieli mai mari de transport) cat si din punct de vedere al mediului (poluare aer, zgomot); = exista un numar ridicat de localitati traversate, cu treceri de pietoni si cu multe accese stanga-dreapta, ceea ce creste riscul de aparitie a accidentelor grave; - _viteza medie de deplasare, de 74 km/h, este inferioara standardelor recomandate si mediei europene. ‘Important este faptul ca acest proiect nu trebuie analizat doar ca o alternativa a drumului national 59, ca o legatura intre doua localitati, ci trebuie privit in context regional, deoarece aceasta autostrada, prin continuarea ei pe teritoriul Serbiei, reprezenta o legaturd intre dou’ coridoare europene cu dezvoltare est-vest: fostul coridor pan european IV in nord (Republica Ceh — Austria = Ungaria - Roménia) respectiv fostul coridor pan european X in sud (Italia — Slovenia — Croatia — Serbia - Macedonia/Bulgaria - Grecia). Implementarea proiectului va conduce la: asigurarea unei legaturi rapide intre doug coridoare europene; - imbunatatirea conditilior de circulatie pe reteaua rutera existenta prin reducerea timpului de calatorie datorat cresterii vitezei de circulatie; - _ scaderea emisillor polunate din localitati si imbunatatirea conditillor de viata; - devoltarea socio-economica a zonelor adiacente. 5. DESCRIEREA GENERALA A VARIANTELOR DE TRASEU 5.1. TOPOGRAFIE SI MODEL DIGITAL AL TERENULUI In vederea studierii alternativelor de traseu au fost folosite in mod unitar, pentru toate alternativele, harti 1:25000 georeferentiate, fotografii aeriene georeferentiate si un model digital al terenului pentru intreaga arie ce intra sub incidenta viitoarel autostrazi Timisoara - Moravita. 5.2, DATE PRIVIND GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNIL Din punct de vedere geologic, variantele de traseu se tncadreaz’ in unitatea morfostructurala nuit CAmpia Panonic. Relieful teritoriului administrativ al orasului si al comunelor periurbane face parte din Cémpia Timisoarei, »Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 26 / 105 SEARCH i gy Ve CORPORATION @ egis Privind structurile geologice ale zonel, se g8sesc deporitele cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - pani la cca 600 m adancime - si cele daciene in facies lacustru si de mlastin, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmeaz’ formatiunile pontianului si sarmatianului, pentru ca de la 1740 m in jos s& se extind’ domeniul fundamentului_cristalin. Geomorfologic, zona traversat de variantele de traseu este un subsistem al sistemului alpino- carpato-himalayan, Bazinul se intinde aproximativ 600 km pe directia est-vest si 500 km pe directie nord-sud, intre bazinele asociate al Vienei si al Transilvaniei. 5.3. | DATE PRIVIND HIDROLOGIA ZONEI in jud. Timis reteaua hidrograficd este reprezentaté de Bega, care isi desfasoaraé aproape in intregime bazinul in cadrul acestuia, si partial de riurile Bega Veche, Timis, Birzava, Moravita si Mures. La acestea se adaugii lacurile naturale si antropice si o retea de canale de desecare si irigati. Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata c& pinza freatic’ a Timisoarei se giseste la o adancime ce variaza intre 0,5 - 4m. Panzele de adancime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9m. Apele freatice sunt aproape de suprafata, pe o bun’ parte din cimpie fiind numai la 0,5—2 m si contribuind la excesul de umiditate in perioadele ploioase. 5.4, DATE PRIVIND CLIMATUL ZONEI Teritoriul jud. Timis apartine in intresgime sect. cu clima continental-moderat’ (cca 85% tinutulu cu clima de cimpie si cca 15% tinutului cu clima de dealuri). Temperatura medie anuala este de 10,6°C, luna cea mai calda fiind iulie (21,19C), rezulténd o amplitudine termicé medie de 22,7°C, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atest influenta beneficd a maselor de aer oceanic. in conformitate cu CR 1-1-1-4/2012 “Evaluarea actjunii vantului asupra constructillor”, valoarea de referint& a presiunii dinamice a vantului este qb =0.6 (IMR = 50 ani). Din punct de vedere al regimului vanturilor, la nivelul judetului Timis, vanturile dominante sunt Vanturile de Vest si Austrul. in conformitate cu STAS 6054-77: ,Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei”, zona studiat& are adancimi de inghet cuprinse intre 80 — 100 cm. fin conformitate cu CR 1-1-3/2012: “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii z&pezii asupra constructilor”, valoarea caracteristic’ a incrcérii din z3padi pe sol este sk = 1.5 KN/m2. 5.5. DATE PRIVIND SEISMICITATEA ZONEI Din punct de vedere tectonic, orasul Timisoara este asezat intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcaté de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul “Timigoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Conform reglementirii tehnice “Cod de proiectare seismic - Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clidiri” indicativ P 100-1/2013, zonarea valorii de vart a acceleratiel terenului pentru proiectare, in zona studiaté, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani, cu probabilitate de depéisire in 50 ani, are o valoare ag = 0.20g-0.25g (in partea sudica a variantelor de traseu F si K, acceleratia terenului pentru proiectare este 0.259. Perioada de control (colt) Tc a spectrului de rspuns reprezinté granita dintre zona de valori ,Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru oblectivul Autostrada Timisoara - Moravita” Analiza multicriteriala ~etapa 1 Pag. 27 / 105 =}) SEARCH & CORPORATION ® eg is maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona de valori maxime in spectrul de viteze relative. Pentru zona studiat’ perioada de colt are valoarea Tc = 0.7 secunde, 5.6. DATE CONSIDERATE IN IDENTIFICAREA VARIANTELOR DE TRASEU In vederea stabilirii variantelor de traseu: au fost analizate harti topografice scara 1:25000 si otofoplanuri actualizate ‘au fost trasate proiectele derulate de catre CNAIR in zona: Varianta de ocolire a municipiului Timisoara si Drumul de legatura intre Ai si DN69 au fost identificate arille naturale protejate pe baza informatillor primite de la Transgaz si Transelectrica au fost trasate retelele edilitare majore a fost transmisa catre autoritatile locale (consilii judetene, primaril) 0 zona de inters a proiectului, un coridor extins care a cuprins toate variantele de traseu. Astfel au fost obtinute Planuri Urbanistice Generale ale unor localitati si informatil referitoare la proiecte locale in derulare sau preconizate a fost intocmit studiul preliminar de rezistenta la schimbari climatice in care s-au identificat risucuri asociate inundatillor, precipitatiilor, temperaturii, incendillor de vegetatie, alunecarilor de teren si cetii a fost intocmit un studiu geotehnic preliminar bazat pe sinteza informatillor preexistente ~ de arhiva si literatura de specialitate si din studii geotehnice executate anterior in zone invecinate traseului, precum si date actuale privind particularitatile variantelor de traseu propuse pe baza unui studiu preliminar de arhiva, prin consultarea surselor documentare publicate si completat cu informatii prezente pentru planurile de urbanism general (PUG) realizate sau actualizate ale mai multor Unitati Administrativ Teritoriale (UAT) au fost identificate situri arheologice. a fost analizat Studiu! de fundamenatare Cal majore de circulatie in judetul Timis intocmit in anul 2012, care este parte a PAT) Timis, si care cuprinde propuneri privind dezvoltarea retelei rutiere a judetului Timis: © autostrada Timisoara - Belgrad pe partea estica a municipiului Timisoara si a

You might also like