CONFIDENTIALITATEA PROFESIONALA SI SECRETUL PROFESIONAL IN PRACTICA MEDICALATermenul de PROFESIE se refer la ocupatia, indeletnicirea cu caracter permanent pe care o exercitd 0 persoana in baza unei calificari corespunzatoare. Prin SECRET PROFESIONAL se intelege secretul la care dobandim acces in exercitiul unei activitati profesionale. *Secretul profesional in general si in particular cel din domeniul medical (din practica medical) este ferm reglementat legal si etic. *Secretul profesional este un drept legal statuat pentru pacienti si o obligatie a personalului medical - obligatie etica si, in acelasi timp, legala. + Medicii au un puternic mandat legal, profesional si moral de a mentine confidentialitatea medicala. CONFIDENTIALITATEA are un dublu inteles: = juridic in sustinerea drepturilor civile ale persoanei (dreptul la intimitate, dreptul la proprietate, etc.) - moral in sustinerea valorilor morale ale societatii (fidelitate, loialitate, solidaritate, ‘incredere) intre acestea existand interpedendenta in sensul ca valorile morale stau lal il le. PS peruse EOE, ne a 5* Confidentialitatea se refer la valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alt& persoand, a loialitatii si datoriei ce decurge din aceasta si este baza secretului profesional. * Secretul profesional se refer la valorile legale care leaga confidentialitatea si valorile ei de exercitiul profesiei prin care o persoand ajunge in posesia unor informatii privind alte persoane sau fapte de natura a fi protejate. * Sintagma de secret profesional sustine valorile legale ale confidentialitatii si astfel conceptul juridic penal - divulgarea fara drept a secretului profesional este infractiune, + Imposibilitatea asigurrii secretului medical, ori proasta gestionare a datelor pacientilor trebuie privite ca fapte medicale ilicite, care prejudiciaz’ fiinta umana in dreptul sau la sanatate, prin faptul cd frica de deconspirare a informatillor va opri persoana-pacient de a fi liberd in declaratii, deciziile medicale putand fi gresite, chiar fatale pentru siguranta fizicd si/sau psihicd a acesteia. CCAPITOLUL | Contractul SECTIUNEA a 3-a Inchelerea contractului Art. 1184 Obligatia de confidentialitate in negocierile precontractuale Cand 0 informatie confidential este comunicats de cétre o parte in cursul negocierlor,cealaltS parte este tinut si nu o divulge si s& nu 0 foloseasca in interes propriu, indiferent dac8 se Incheie sau nu contractul. IncSlcarea acestei obliga atrage réspunderea par+ in dreptul medical intre pacient si medic se stabileste un contract juridic/ contract civil : nescris (oral) tacit (care nu este exprimat formal, dar care este subinteles si admis ca atare) sui-generis (original, particular, unic in felul sau) sinalagmatic (care impune obligatii reciproce intre partile interesate chiar de la data incheierii) constitutiv de drepturi (subiective) consensual cu titlu gratuit/oneros subiectiv aleatoriu. * Medicii au un puternic mandat legal, profesional si moral de a mentine confidentialitatea medicala. * Informarea tertilor (ex. apartinatori, familie) nu se poate realiza legal fara consimtamantul direct al pacientului autonom. * Secretul profesional nu poate fi divulgat nici dupa terminarea tratamentului sau moartea pacientului. maNorme Etice si Deontologice Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legaturd cu viata aceluia si care nu trebuie vorbit in nici un fel in afar, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune. Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a murit. Un doctor datoreazi pacientului completa loialitate, si toate cunostintele sale. Un doctor va pastra secretul absolut asupra celor ce le cunoaste despre pacientul sau ca raspuns la increderea pe care acesta ia aratat-o. Medicul va pastra secretul profesional si va actiona in acord cu dreptul legal al fiecarei persoane la respectul vietii sale private din punct de vedere al informatiilor referitoare la sénatatea sa.Ce presupune confidentialitatea? * A pastra informatia medical, datele medicale in interiorul relatiei medic-pacient. +A proteja_ informatia medicali a pacientului in interrelatia cu alti furnizori de sanatate in interesul pacientului. + A proteja si a administra cu atentie datele electronice avand la baz legi protective asupra datelor cu caracter personal. Dati exemple cand pot sti si exemple cand nu pot sti: poate afla?Tarasoff v. Regents of the University of California (1976) in anul 1968 Prosenjit Poddar (un student din Bengal-India) a ucis-o pe Tatiana Tarasoff (colega sa de la Universitatea Berkeley California). Cei doi se intalniser in urma cu un an la o seraté. Dupa un banal sarut cu ocazia Anului Nou, Poddar a devenit convins ca intre ei exist o relatie serioasa, dar Tarasoff i-a marturisit cd ea era deja implicata intr-o alta relatie. Poddar a devenit deprimat, neglijandu-si studiile si sinatatea, vorbind adesea incoerent. |-a relatat unui prieten ar dori s-i arunce in aer camera Tatianei si, ca urmare, a fost convins s& consulte un medic din campusul universitar. A inceput psihoterapia cu Dr. Lawrence Moore. Dup3 noua sedinte i-a declarat medicului ci intentiona s& o omoare pe Tarasoff cand ea se va intoarce din vacanta de vara, Medicul a anuntat politia campusului ci Poddar este periculos si ar trebui spitalizat intr-o sectie psihiatrica. Politia |-a investigat pe Poddar, dar Podar si avocatul siu cer o a doua opinie. Este verificat de medicul senior ierarhic al Dr. Moore care il contrazice pe colegul sau si il considera neviolent si neagresiv pe ténarul student care astfel va fi eliberat. Seful doctorului Moore si directorul centrului psihiatric au instruit staff-ul spre a nu-1 mai interna pe Poddar. Poddar nu I-a mai vizitat pe Dr. Moore, in schimb |-a convins pe fratele Tatianei s& inchirieze impreuna un apartament langa locuinta acesteia Doua luni mai tarziu, Poddar a intrat in casa Tatianei si a omorat-o cu un cutit de bucatarie, dupa care s-a predat politiei. Poddar a fost acuzat de omucidere si condamnat. Parintii Tatianei au acuzat psihoterapeutul, psihiatrul, Universitatea Berkeley si politia de incapacitatea de a /eni 0 astfel de crim&, si de asemenea, c4 |-au eliberat prematur pe Poddar din avertizat ‘Bart asupeaesioalulakishcte.se aifics for si nici pe aceasta. = \Tarasoff v. Regents of the University of California (1976) Instanta a considerat cd daca un terapeut determina cd un pacient reprezint un pericol violent pentru altcineva, atunci are datoria de a pune in practic’ masurile necesare de protectie a presupu: datorii ar putea insemna sa avertizeze presupusa victima sau pe cei din jurul ei. Reprezentantii organizatiilor de psihoterapie au declarat la proces c medicii sunt imprecisi in prezicerea pericolelor fatale. in acest sens a fost mentionat un studiu pe 989 subiecti periculosi, la care psihiatrii au apreciat ca acestia ar trebui spitalizati in sectii de maxima securitate; cu toate acestea au fost transferati in spitale civile, din diverse motive intemeiate, iar 20% dintre ei s-au reintegrat in comunitate un an mai tarziu. In decursul unui an, doar 7 din 989 au fost amenintatori sau au comis n act care s8 necesite spitalizare cu securitate maxima. Cazul Tarasoff pune in balanta interesul public de tratare corect’ a bolilor mentale cu pastrarea caracterului confidential al comunicarii cu. pacientul. Revelarea informatillor vitale in circumstantele prezentate, desi cu potential de alterare a increderii in relatia cu pacientul nu ignors in totalitate principille etice. Exista un interes cert pentru ca reprezentantii comunitat acestia fiind astfel incurajati s4 impartiseasca toate informal cat mai obiectiva a situatiei clinice. Pe de alta parte daca sit unei crime etc, se just medicale s& pastreze confidentialitatea pacientilor, le importante pentru ca medicul sa fac o evaluare iatia in care mentinerea confidentialitatii este depasitd de interesul public de preventie a dezvaluirea informatillor fara consimtamant. Chiar si legea romaneasca a drepturilor pacientului accept “exceptii - cazurile in care pacientul reprezinté pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica”. Dreptul sau la confidentialitate este contrabalansat de beneficiul pentru itate. aie ”Testul adevarului” pentru o justa confidentialitate Daca pastrez acest secret, adici dacd nu spun nimic, poate cineva care este lipsit de aparare ori vulnerabil s4 aiba vreun prejudiciu sau s4 pateasca ceva rau si care ar putea fi salvat dacd eu as spune ceea ce stiu? Dac& da, atunci inseamna cA aparatorul acelei persoane care este vulnerabil’ sunteti chiar dvs., poate singurul in masurd sA o apere. DeschizAnd Ia timp secretul asupra informatie critice s-ar putea sA o salvati si atunci este deopotriva moral si legal s4 o faceti. Ar fi imoral ca persoana respectiva sa va ceara si pastrati secretul chiar cu riscul pericolului pentru altul/altii (invocand prietenia ori loialitatea) pentru ca in acest fel ati deveni un instrument in mana acestei persoane pentru a-i vtima pe altii cea ce este dublu imoral atat acestei persoane cat sidinparteadvs. = ee tt ato BSConflicte etice - Conflictul dublei loialitati Interesul pacientului Interesul unui tert / public Pacientul ne cere explicit / nu ne cere Accesul liber la informatia de interes public explicit s4 respect&m secretul dar ne ne obliga s4 aducem la cunostinta publica simtim obligati prin loialitate ca rspuns ori de cAte ori se creeazA o situatie de la increderea sa. pericol si ne obliga sa incunostintém acest tert ori sa il protejam (publicul) Medicul care datoreaza loialitate pacientului se afla in conflict etic al loiallitatii: cui anume sa fie loial: pacientului ori tertului/societatii? _Rezolvarea se obtine prin protejarea celui vulnerabil: tertul aflat in pericol. =Un pacient de 36 de ani, care este testat HIV+, va cere sa nu informati pe sotia sa pentru ca inca nu este pregatit sa o faca. Ce obligatii morale si legale ati avea, daca aveti? DILEME ETICEO batrana de 78 de ani pare sa fie batuta chiar de sotul ei cu care e casatoritd de 50 de ani. L-a iubit si pare dependenta de sot. Va roaga sa nu il anuntati. Ce aveti de facut moral si legal? E vreo diferenta? DILEME ETICE