PRIMA CARTE DIN SERIA COMEDII ROMANTICE ne Timisoara, 2022Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei DAKOTA EDITS Idiotul si bradul de Crdciun / Dakota Edits. - Timisoara : Stylished, 2022 ISBN 978-606-9709-60-3 821.135.1 Editura STYLISHED Timisoara, Judetul Timis Calea Martirilor 1989, nr. 51/27 wwwstylishedbooks.roCaptatel 7 Bry Nu cred ca mama a facut o alegere mai proasta decat cea de acum. Dar, de fapt, nici nu ma mira. in ultima vreme imi ofera sarcini pe care nu prea am cum s le indeplinesc, din moment ce puterea mea e exact cat a unei musculite. Daca tata ar fi fost in ultimii doi ani de Craciun acas, si nu se ocupa de a ne servi patria prin tari din Africa, cu siguranta el era cel mai potrivit si se ocupe de aceste treburi. Asa, unica persoana aleasa, dintre mine si mama, sunt tocmai eu. Bat cu bocancul in zapada calcata deja de catre alti oameni si inspir si expir, aburi iesindu-mi printre buzele usor stafidite din cauza frigului, pe care am invatat sd-l diger toata viata mea. Locuiesc in orasul acesta de cand m-am nascut, in plina perioada de sarbatoare. Nu degeaba ai mei au ales ca cel de-al doilea nume al meu, sa fie Winter. Mama a stat in travaliu cu mine aproape sase ore, apoi m-a dus pe lume cu trei zile inainte de sfintele sarbatori de iarna. Oricat de mult as vrea sa insir momentul in care am iesit din uterul mamei, n-o voi face. Nu cand simt ceva infiorator de rece si apoi umed pe chipul meu, determinandu-ma prea tarziu sa inchid ochii. Tresar de spaima si aud chicoteli, care se opresc subit cand ma sterg cu dosul palmei pe obraz si redeschid ochii. Mda. Vreau inapoi in uterul maméi... Daca se poate intampla asta, atunci dati-mi o plaja, un costum de baie cu fusta din paie pe deasupra gi un instructor de dansuri hawaiene.Dabs Elis Mama oricum mi-a spus ca, atunci cand mi-a dat nastere, ea si doctorii s-au minunat de faptul ca nu plangeam, insa ma zvarcoleam de zici ci dansam hula. Ciudat, stiu! Dar cred ca mi-am pastrat lacrimile pentru a ma plange de viata mea de rahat. Si, ca tot veni vorba de uter si sarcini, unii ar fi trebuit sa mai stea o vreme acolo. La caldurica. — Scuze! tipa unul dintre copiii aflati la o distanté minima fata de mine. Nu voiam sa te bulgarim. Continua sa chicoteasca alaturi de grupul sau de prieteni, care sunt raspunzatori pentru modul in care zapada, deja topita, mi se scurge pe fata. — Ai vrea si te joci cu noi? Mai avem nevoie de cineva cu care sa ne impartim bulgari si sa facem ingeri de zapada. in regula! Ce mama naibii? Acum cateva minute am fost luata din plin in faté cu un bulgare, care parca a fost aruncat de catre un jucator de base- ball, iar in momentul Asta sunt invitata la joaca de niste copii de cel mult zece ani. De cand si pana unde mai am eu varsta lor sa ma implic in astfel de jocuri? — Sunt cam in varsta si ma joc cu voi, nu credeti? Adica, v-as putea supraveghea mai bine, ca si nu mai bulgariti si fetele altor oameni. Copiii se uita la mine cu atentie, iar cel care m-a umplut de zapada isi curbeaza nedumerit spranceana, avand parte apoi de un ghiont din partea unuia dintre prietenii sai. fi atrage atentia si apoi fi sopteste ceva la ureche si observ cum toti se uitd spre mine stanjeniti. — Scuzati-ma. Credeam ca sunteti de varsta noastra, doamna. Aproape c4-mi mijesc ochii de uimire si nu-mi vine si cred ca niste copii au putut crede ca sunt de varsta lor. Asa ceva nu mi s-a mai spus niciodata, nici nu stiu daca si ma simt jignita sau sa le multumesc. Unii ar spune ca e dragut 4Weisel 56 banal te Cpicion pentru ca m-au facut mai tanara, altii poate sunt ca mine, deloc fericiti de asta. — Ce va face si credeti asta? ii chestionez dragut si iau o muscatura din covrigul meu, deja rece. — {naltimea, doamna. Ma opresc dintr-odataé din a mesteca si multumesc Domnului ca nu ma inec. Ma uit cu atentie catre copii si am senzatia ca ma iau in ras, dar e doar realitatea. Degeaba am eu douazeci si patru de ani, daca inaltimea mea, ca de strumf, ma opreste din a-i face pe oameni sa creada ca nu sunt minora. — inca o data, ne cerem iertare pentru ce s-a intamplat. Cu asta incheind, copiii imi intorc spatele, usor stanjeniti, si isi continua drumul. Privind inca in urma lor, incep s& pufnesc socata gi s4-mi vad apoi de ale mele, fara sa pot uita cum am fost considerata a fio fetita de cel mult zece ani. fn jurul meu sunt 0 groazi de oameni care se plimba in stanga si-n dreapta, toti parand a fi fericiti, incarcati cu diverse pungi pline cu ornamente de Craciun sau chiar ajutandu-se intre ei pentru a cara unul dintre simbolurile principale ale Craciunului: faimosul brad. Privind inaltimea acestuia si multitudinea de crengi, dar si cat se chinuie niste baieti de pana in doudzeci de ani sa il care singuri, nu pot decat s4 ma intreb atat in sinea mea: Cum naiba se presupune ca o sa car eu un brad de aproape doi metri? Abia am un metru si-un snitel ca si inaltime, iar de puterea mea, nici nu mai vorbesc. Eu si musculita suntem pe aceeasi lungime de unda. Copiii aia aveau dreptate cand s-au luat de inaltimea mea. Ag putea achizitiona un brad de dimensiuni reduse, cu toate ca dorinta mamei este sé avem un brad mare. $i nu prea inteleg de ce. Adica, tata nu a de Craciun acasa, bunicii niciDabs Elis ei, iar alte rude de-ale noastre nu. In concluzie, sunt doar eu si cu ea. in anii trecuti, obiceiul bradului cel mare era la ordinea fi- ecarui Craciun, dar scopul era ca, atunci cand aveam musafiri, acestia sa patrunda in casa si sé ramana fascinati de frumusetea bradului si a modului in care ornamentele troneaza pe ramurile lui. Ma plimb alene prin micul targ al orasului, uitandu-ma in toate partile, timp in care paharul cu ceai cald din mana mea imi incalzeste materialul subtire al manusilor si apoi patrunde pana la piele. Sunt socata ca, in timpul impactului dintre mine si bulgar, paharul a ramas intact, la fel si covrigul cu scortisoara aproape terminat. Undeva, la cativa pasi in fata mea, se afla locul in care se vand brazi, iar eu incep sa-mi grabesc pasul cand vad cati oameni s-au adunat deja sé cumpere. Ultimul lucru de care am nevoie acum este s4 o aud pe mama cum ma mustra in privinta lipsei pomului care ii va insenina sarbatoarea. in fiecare an, traditia familiei noastre este nimeni altul decat bradul de Craciun. impodobit cu sute de decoratiuni care mai de care frumoase, cu minunata instalatie cu stelute realizata de bunicul si, atractia principala a bradului, steaua de peste cincizeci de ani vechime a familiei noastre. — Dou sute treizeci de dolari bradul?! Tu vrei si-mi furi toata pensia, maica? intreaba destul de nervoasa o batranica. Gura mea formeaza un ,,O” de uimire si duc repede la gura paharul, mascandu-mi uluirea fata de pretul pe care il cere pentru un brad. Ce-i drept, un brad real, taiat din mediul sau placut si dat spre vanzare. Cand ma gandesc la asta, vreau neaparat sa iau unul de plastic, dar apoi imi amintesc de mirosul placut pe care crengile sale il ofera. Ador mirosul de brad, e mireasma care imi incanta simturile de fiecare data cand patrund in casa, iarna. 6Wirtel 36 bate te Citien — Gaseste mai ieftin in alta parte daca nu-ti convine, tanti! zice destul de plictisit vanzatorul, dar si iritat in acelasi timp. Acum, cara-te de aici! Sunt altii la rand care vor si cumpere! continua sa-i vorbeasca urat femeii. inca un lucru care s4-mi strice pe ziua de azi buna dispo- zitie. Un barbat lipsit de bunele maniere, cu o gura sloboda si cu un glas barbar. Nu sunt genul de om care sa se bage in conflicte, dar de data asta simt nevoia sa imi manifest frustrarea fata de acest barbat, care arata ca o gorila scapata direct de la zoo. Pe bune! Tipul parca e desprins din filmele din epoca preistorica. — Tie nu ti-e rusine sa vorbesti asa cu o doamna in var- sta?! ma rastesc la el si, dacd nu ar avea indltimea unui brad de doi metri sau chiar mai mult, i-as trage un pumn direct in moaca aia de tampit lipsit de maniere. Uimit gi el, la randul sau, de indrazneala $i aparitia mea, ridica o spranceana asemeni copilului ce m-a bulgarit, scanan- du-ma din cap pana in picioare, in timp ce de pe buze i se desprinde un icnet. Al naibii sa fii tu, cimpanzeule! — Nu te baga, piticule de gradina! imi jigneste inaltimea si, cum am mai spus, dacd nu ar avea inaltimea pe care o are, cu siguranta i-as trage o mama de bataie, indiferent ca forta mea nu ar fi nici pe departe jumatate fata de a sa. Pana cand am sa-i pot ajunge la nivelul nasului, ma bucur ca pot sa-i dau macar un sut in boase acestui vanzator nesimtit, care nu face altceva acum decat sd-mi rada pe sub nas. Un alt gand diabolic, care imi trece fugitiv prin minte, este sd-i tund barba aia nenorocitd, ca sd-mi fie mai evident zambetul ironic pe care il are intiparit pe buzele umbrite de catre acel par facial. in ciuda replicii mele, care intarzie sa apara la adresa lui, incep s4-mi pironesc irisurile pe tot ce reprezinté acest masculDabs Elis cladit parca din alte vremuri ale lumii. Zau, am impresia ca Ragnar Lodbrok s-a reincarnat. Si inaltandu-mi mai bine privirea la el, sesizez ca tipul nu e deloc neatragator, ci doar nesimtit si lipsit de educatie. Desi poarta o caciula pe cap, pot sa disting cum ii ies firele de par lungi de sub aceasta, avand o culoare de un blond spre saten foarte interesant. Barba fi este destul de maricica, probabil nebarbierindu-se de cAteva saptamani bune. Poarta o pereche de blugi uzati si putin murdari pe alocuri, un pulover cu motive de Craciun destul de gros si un palton negru, fiind acum plin de fulgi de zapada puri, care incep sa coboare alene din cer si s& se agterne peste noi si peste tot ce ne inconjoara. — Vreau sa vorbesc cu seful tau, sd-i spun cum se com- porta angajatii sai! continui s4 ma ratoiesc in fata lui, sub privirile cumparatorilor sau celor care doar se uita la acesti superbi brazi. Probabil unii dintre ei nu vor s4 mai cumpere, din moment ce eu am venit cu asa-zisa ,,propaganda” peste barbat. — Tocmai vorbesti cu el! mi-o spune direct si ranjeste spre mine. Si, in calitate de sef, iti spun sa dispari de aici daca nu vrei sa cumperi un brad la acest pret. imi dau ochii peste cap si, fara si-i mai adresez vreun cuvant, ma indepartez de locul unde se vand brazii, mergand catre casa cu coada intre picioare. As fi vrut ca paharul meu cu bautura calda sa-i ajunga direct in cap, dar asta ar insemna sa gasesc o scara pentru a fi suficient de inalta, incat s4-i ajung pana acolo. inca un motiv sa-mi urasc indltimea de spiridus. Nu ajung la idiotii care merita bauturi in cap. Alt vanzator de brazi nu mai este in targ, iar eu nu vreau sa dau atatia bani pe un simplu brad cnd, la coltul strazii noas- tre, vecinul Rufus inca vinde brazi mult mai ieftini. Desi luna trecuta — cand a inceput perioada cu pregatirile de Craciun — , Rufus a primit o amenda cane costisitoare pentru faptul caWeisel 56 banal te Cpioion a taiat brazi din padurea unui vanator, iar acum, probabil nu se mai ocupa cu vanzarea lor. imi zdresc Mini Cooper-ul nu la mare distanta si nu pot si nu ma gandesc — oare bradul intra in masina asta minuscula daca il cumparam? De fapt, nici pe plafon, in suportul special de acolo nu ar fi incdput. Masina aceasta are exact marimea mea, e facuta special pentru femeile scunde. Sau pitici de gradind... Ah! Dracii sé te ia, gorila nenorocitd, cu gura spurcata! Scutur frenetic din cap si ma gandesc mai putin la acel vanzator si patron de brazi. Trebuie sa incerc s4 nu ma consum pentru ceva ce nu merita. Ajung la masina mea gi o deblochez, asezandu-ma pe scaun si tragand in urma mea portiera. Dacd mama gi tata imi cumparau un Smart, in acela nu aveam loc nici sa respir macar, dar ma bucur ca nu s-au gandit sa isi bata atat de tare joc de mine. Nu mai am saptesprezece ani, ca sa conduc orice cocina gata si se dezmembreze in timp ce o accelerez putin mai tare. Odata intrata nervoasa in vehicul, pornesc motorul si dau drumul radioului, iar interiorul este invadat de melodii de Craciun. Privesc cum fulgii de nea lovesc destul de violent parbrizul masinii, in timp ce Michael Bublé se aude cantand in boxele amplasate pe portiere. Accelerez motorul si pun magina in miscare, asteptand cu nerabdare sa ajung acasa, fara bradul mult visat de citre mama. Demarez in tromba pe strazile aglomerate ale Aspen-ului, iar fulgii de zapada continua sa cada, dar de aceasta data mai incet. Dupa ce execut o serie de viraje, intru pe strada pe care locuiesc. Cativa vecini se chinuie sé puna decoratiuni pe brazii de afara sau pe casele lor, la fel facdnd si mama, pe care o surprind stand cocotata pe o scara, iar Thor o priveste de jos, latrand cateodata. 9Dabs Elis Parchez masina si, cand ies din ea, trantesc portiera si o fac pe mama sa-gi intoarca capul spre sursa zgomotului, suficient incat scara sa se clatine nitel si sa ma bage in sperieti. — Sfatul meu este sa te dai jos, mama! 0 atentionez atunci cand ajung tot mai aproape de ea. — Huh! incepi si ma sperii cand vorbesti asa, Baylee! zice in timp ce rade si se da jos, iar Thor latra. Nu ai cumpa- rat brad, asa-i? ma intreaba si oftez, aproband doar din cap. fntotdeauna te zgarcesti, continua sa radia, cdinele aproband-o printr-un latrat. De cand cdinele meu nu-mi mai tine partea? Ma uit la el cu o privire imbufnata gi ridic degetul, averti- zandu-| cu amuzament. — Tine-mi partea sau nu te mai las sa mergi la catelusa vecinilor, Thor. Era doua sute si ceva de dolari! ma plang din cauza pretului enorm, iar mama scoate un oftat sonor. Oricum, vecinul Rufus ii da mai ieftini... —Nu si de cand a primit amenda aceea destul de banoasa, se baga peste mine gi, din nou, oftez, doar ca de data asta nervoasa. — Minunat! Acum ramanem si fara brad de Craciun, zic ironica. E randul meu sa oftez prelung si sa-mi trec mana prin podoaba capilara de iritare, pe buzele mamei distingand apoi un mic zambet. — Ai noroc ca fiul cel mare al lui Rufus, Kamron se ocupa de afacerea familiei in continuare, iar noi avem norocul de a plati doar o suta de dolarei, nu doua sute. Rufus mai are un baiat pe langa ceilalti doi? Stam aproape de ei in cartier, dar nu-mi amintesc sa-l fi vazut vreodata pe fiul cel mare. — Grozav, mama! Asta inseamna ca mi-am ispasit pedeapsa, chicotesc gi ea imi face cu ochiul. SA ma intore gi sa merg dupa el? o intreb in nestiinté de cauza si dau sé ma apropii iaragi de magina, dar ma opreste. 10Weistlel 56 byanel te Cpivion —Nu-ti face griji! Am vorbit cu el acum doua ore si mi-a spus ca mai incolo vom avea bradul mult dorit, imi confirma bucuroasi, in timp ce testeaz4 daca instalatia de pe casa func- tioneaza. Du-te in casa, scumpo! E destul de frig si stii bine cat de repede poti sa racesti, ma dojeneste ca pe un copil mic. Zambesc timid si intru in casa, caldura dezmortindu-mi corpul infrigurat. Thor vine dupa mine si se asaza pe fotoliul de langa semineu, admirand focul si lemnele care mocnesc in acesta si incalzesc atmosfera. imi dau jos paltonul imblanit, asez4ndu-ma si pe un foto- liu, si trag cu ochiul spre ceasul rustic din lemn lacuit. Habar n-aveam ca au trecut cinci ore de cand am plecat in orag pana m-am intors inapoi. Un vag miros de biscuiti vine dinspre bucatarie si nu pot sa rezist tentatiei de a nu infuleca unul sau chiar doi. Se pare ca mama iar a gatit vesnica sa reteta de biscuiti cu ciocolata in forma de ingeri. Ma reped spre usa bucatariei si gasesc pe masa una dintre tavile mamei, pline cu dulciuri. Dacd ma comport in multe cazuri ca un copil este pentru ca nu-mi doresc sa cresc atat de repede, dar privindu-ma in oglinda, imi dau seama ca au trecut anii de cand am zis ca nu voi mai creste. Anii s-au dus odata cu plecarile tatei in armata pe perioade destul de lungi, cu anii petrecuti in liceu, dar si cu anii petrecuti in facultate. Douazeci si patru de ani. Pe bune? Parca acum un an ter- minasem liceul cand, de fapt, terminasem facultatea. Cand termin de infulecat fursecurile, mama reapare in casa $i ma priveste patrunzator. Pe moment nu am realizat de ce, apoi imi amintesc de ziua de azi si de ghinionul pe care l-am avut, dar si de acel idiot cat muntii Himalaya. Nu m-au iritat copiii pe cat a reusit s-o faca el si caracterul sau misogin. Stiu ca mama ar fi vrut sa ma intrebe ce e cu mine de sunt asa prinsa-n ganduri, dar, fiind ultima perioada a pregatirilor jnainte de Craciun, e ocupata a asta.Dabs Elis Cum timpul se scurge simandicos de repede, ziua este umbrita de intunericul serii, care lasa la vedere decoratiunile vecinilor in plina splendoare. Nu degeaba ma intorc acasa de fiecare data cand am ocazia, pentru ca Aspen e un loc in care merita s4-ti petreci vacanta. GAndurile imi sunt tulburate cu rapiditate de catre telefo- nul meu, care suna incontinuu de ceva vreme $i ma separa de gandurile cu privire la acel idiot si brazii sai. Tresar subit si il iau din buzunarul blugilor, raspunzind fara a ma uita sa vad cine ma conturba din gandurile mele, atat de intense. — A dat Domnul sa raspunzi si tu la telefon! ofteaza usu- rata McKenzie, atunci cand imi aude respiratia. Nu o sd-fi vind sda crezi ce bucatica de brad pe doua picioare am vazut! chitaie de fericire si aproape izbucnesc in ras. L-am intdlnit la standul cu brazi din interiorul targului de Craciun. McKenzie e prietena mea cea mai buna inca de cand eram de-o schioapa, iar ea nu ezitd si nu ma sune de fiecare data cand vede un barbat interesant. Socant, dar m-a sunat sa-mi vorbeasca despre idiotul din targ. Analizandu-i mai bine cuvintele prietenei mele constat ca tipul descris este tocmai nesimtitul care m-a poreclit a fi un pitic de gradina. Doar el poate sa fie si nu-mi explic ce-o fi interesant la el, din moment ce nebuna mea e atat de captivata. — Un tip inalt, cu par lung gi..., incep s4-l descriu plicti- sita, dar si fascinata de cat de aratos era, ins4 ea ma opreste. ? ma interogheaza. —Nu conteaza, Mc. Tipul ala e o adevarata durere-n fund, crede-ma. imi aduc aminte de felul in care mi-a vorbit mie si batranei, iar McKenzie surade scurt. Ce stie ea? Doar nu a fost facuta un artizanat de gradina. Bine. Prietena mea cea mai bund e cu peste zece centimetri mai inalta decat mine, de ce a spune aga ceva? — Da, acela e! De unde il 1Weisel 56 banal te Cpivion Zece centimetri, mult mai simpaticad si gata de o noua aventura in fiecare moment. Suna de parca e o usuratica, dar nu e chiar aga. Nu a gasit pe nimeni care sa-i dea lumea peste cap, cum nici eu, de altfel. Sunt tot mai sigura ca voi muri singura, crescandu-l pe Thor gi pe viitorii sdi puiuti conceputi cu cateaua vecinilor. Si-un caine are mai mult noroc in dragoste... — Ei, haide! surade in continuare si se mai aud voci pe fundal, pesemne ca e intr-un loc aglomerat. Trebuie sa-i fi spus tu ceva, incat sa-l vezi ca pe-o durere in poponet. imi dau ochii peste cap si ma reped spre ultimul fursec ramas, infulecéndu-l. Totusi sunt pe punctul de a ma ineca grav cu continutul din gura, cand o voce imi perturba de tot convorbirea cu ea: — O durere in fund, zici? Vocea mi-e al dracului de familiara si vine din spatele meu, iar cand ma intorc spre posesor, o surprind pe mama cum se uita incruntata la mine si apoi la strain. Dar ochii mei nu stau mult pe ea, deoarece se opresc asupra muntelui de barbat, care m-a insultat astazi Ce naiba cauta el aici? Tusesc fara oprire din cauza bucatii de fursec, cu care m-am inecat intre timp la auzul si vazul gorilei. Iau carafa cu apa de langa si imi torn intr-un pahar aflat pe masa, dandu-l rapid pe gat si auzindu-mi cea mai buna prietena cum imi rosteste numele in telefon, intrebandu-se ce este cu mine. — Me, vorbim mai tarziu. Durerea in fund s-a teleportat in casa mea gi tine un brad in mana. — Daca tot te-a auzit vorbind urat de el, ai grija sa nu te violeze cu bradul, glumeste in stilul ei si imi dau ochii peste cap.Caplotel 2 Beglee Cand mi-am revenit din cauza inecatului, am mai luat 0 gura din paharul de apa si apoi am inchis repede telefonul. L-am indesat in buzunarul blugilor si mi-am lasat balta fur- secul buclucas, indreptandu-mi din nou atentia spre mama si uriasul idiot. Amiéndoi stau in continuare in fata mea, parosul purténd pe buze un ranjet de toata frumusetea. La naiba cu el si cu zambetul acela, care-mi aminteste de cum s-a distrat pe seama mea azi. Lily - mama - ridica 0 spranceana din pura confuzie, iar nesimtitul, cat un brad de inalt, ma priveste si imi analizeaza cu mare atentie fizionomia fetei, pentru a deslusi ceva anume. inghit in sec pentru putin timp, dar apoi revin la vechiul obicei de a ma stramba la cei care se holbeaza mult prea exagerat. Exact ca urangutanul asta. —Deci, domnisoara cu gura mare locuieste aici, vasizica? incepe sa vorbeasca din nou el, lasand bradul jos, la picioarele noastre. Oh, doamne! Pe Asta abia acum I-am sesizat. Frumosul brad cu crengi impanzite inca de fulgi de nea nu poate sa fie decat specialitatea familiei King. Ei servesc pe fiecare doritor din oras cu cate un brad special fata de cei vanduti de altii. Daca el este fiul cel mare a lui Rufus King, atunci 0 sa ma rog ca planeta sa se opreasca acum. Vreau neaparat sa cobor, va rog! — Va cunoasteti? se baga in discutie si mama, clipind des si privind cand la mine, cand la el. 14Weisel 56 banal te Cpivion — Am avut neplacerea de a ma enerva gi a purta 0 con- versatie cu acest urangutan paros, il jignesc si eu asa cum gi el mi-a jignit inaltimea. — Urangutan paros? intreaba uimit si mijeste ochii, dar intr-un mod ironic. Hm... mai bine urangutan decat pitic de gradina, ranjeste si se apuca si desfaca bradul. Lily, unde do- resti sd pun bradul? i se adreseaza acum mamei, ignorandu-ma, dar si socandu-ma pentru faptul ca i-a folosit prenumele. De parca ar fi de aceeasi varsta. E atat de relaxat si deloc iritat ca mine, semn ca nu il inte- reseaza sa ne certém pentru cum i-a vorbit acelei femei, in targ. — Doamna Hewitt pentru tine! strig eu si, ca mai inainte, ma ignora complet. — in apropierea semineului, raspunde foarte zambareata mama, apoi se intoarce sa ma priveasca, iar eu mimez cuvintele »fi-a spalat creierul, ce este in nereguld cu tine?”. Thor intra inapoi in casa - pe micuta lui usa - si incepe sa latre tare asupra strainului. in momentul de fata, regret cA nu am un pitbull sau un rottweiler, pentru a-1 smotoci putin pe urangutan. Dar nu ma pot plange, caci Thor este un caine mi- nunat. Tata mi I-a oferit in dar cand am implinit cincisprezece ani, iar de atunci, el imi este cel mai bun prieten. Dupa latratul violent asupra gorilei, cdinele vine spre mine, gafaind. Si, cu gura deschisa larg de fericire, se napusteste asupra mea, sarindu-mi in brate, apoi isi trece limba umeda si calda peste obrazul meu. Zambesc spre gestul cdinelui si incep s4-mi trec degetele prin blana acestuia, gandurile mele indreptandu-se spre idiot. Stau si ma intreb cum s-ar simti si-mi trec alene indexurile prin parul sau lung si blond-saten, desprins din filmele Disney cu printese. imi aduce aminte de bestia din desenele animate, apoi cum s-a transformat in acel print frumos, cu plete blonde si cu zambet incredibil de stralucitor. — Se pare ca cineva nu mi place deloc, zambeste si vine spre cainele din bratele mele, scarpinandu-l pe cap. 15Dabs Elis insa, spre surprinderea lui, Thor nu este suficient de prie- tenos cu oricine. Nu cu idiotii. Cainele incepe sa marie iritat spre el, apoi sa latre pericu- los de tare, asta socandu-ma. Asa, Thor! Tine-mi partea sau poi sa-fi iei gandul de la cafelusa vecinilor. Adio mostenitori la fel de dragufi si aprigi ca tine. Nu-mi amintesc sa-i fi dat voie s4-mi atingd cainele sau sa-mi contamineze teritoriul cu nesimtirea sa, dar faptul ca Thor a fost scdrpinat unde nu-i place si a latrat, e tot ce ma bucura in acest moment. — Cine te-ar plicea? Adica... uita-te si tu putin la tine. Gesticulez cu mana spre el, pufnind dispretuitor. — Baylee! tipa Lily ca sa ma opresc si ridic mainile in semn de predare, atunci cand il las jos pe Thor din poala mea. imi dau ochii peste cap de apostrofarea mamei si ma asez nervoasa pe canapea, luand plictisita o revista din standul mamei. Analizand-o mai bine, constat cd este o revista pentru femeile singure caci duce spre genul playboy, dar in varianta masculine si ma socheaza continutul ei. Ce naiba?! in casa noastra se afl un tip de un miliard de ori mai bun decat tot ce se afla in revista asta, iar eu stau si ii privesc pe Astia ca pe masinile straine. E o revista plina cu modele masculine de lenjerie intima scumpe care, ce e drept, arata bine, insa barbosul din fata mea e o adevarata priveliste de la spate. Abia acum observ ca si-a schimbat hainele fata de prima data cand ne-am intalnit, purtand diferit doar puloverul care acum a devenit un tricou. Instaland, la ordinul mamei, bradul langa semineu, mi se pare normal sa fie cald, dar nu atat de cald inc&t sa isi dea jos haina. Are planuri diabolice, mai mult ca sigur. Vrea si ma facd sa-mi centrez privirea asupra lui, si cad prada modului sau masculin de a se expune. Pachetele de muschi par a fi muncite, ca sa arate atat de bine. 16Wiistlel 56 banal te Cpivion imi iau cat de repede pot privirea de pe el, doar pentru ca ma prinde in timp ce il urmaresc ca pe cel mai gustos meniu de la KFC. CA tot veni vorba de mancare, as da orice sa manane pui cu cartofi prajiti, asa cum obisnuiesc sa fac cateodata, in Denver. Denver a devenit pentru mine cea de-a doua casa, numai pentru ca acolo am studiat si acum lucrez, in acest orasel. Meseria pe care am ales-o este ceea ce ma pasioneaza inca de pe bancile scolii. A fi muzeograf nu inseamna cine stie ce pentru unii, pe cand pentru mine, este ceva ce nu mult lume abordeaza, dar ar trebui sa cunoasca si sa se dezvolte in asa ceva. Cand vin grupuri de elevi cu profesori, imi aduc aminte cu drag de vremurile cand vizitam cu scoala diverse locuri simbo- lice ale anumitor orase. Asta m-a determinat s4-mi indragesc meseria de acum. — Kamron, ai vrea sa iei cina cu noi doua? o aud intreband dintr-odata pe mama, gi simt nevoia de a ma lovi cu revista peste fata. Asta mai lipseste! Sa stau la aceeasi masa cu urangutanul si si ne intepam in continuare. Mama sigur il invita doar pentru ca e stanjenita de modul meu de cooperare. Sper sa nu accepte, altfel o sa-i fac ore fripte, doar ca si ma asigur ca pleaca de aici cu misogismul sau. Idiotul se opreste din a se ocupa de brad si se ridica de jos, punandu-si mainile in sold si aruncéndu-i mamei o privire lunga. Se vede ca nu e sigur daca sa accepte sau nu, insa, apoi, ceva il provoaca sa-si miste capul in directia mea. De la privirea nedumerita pe care o avea mai inainte, trece la un zmbet infiorator de frumos gi totusi mult prea daunator mie. — Mic-ar face placere, Lily! accepta intr-un final si mai am putin pana cand voi rupe o pagina din revista asta. Tata spune ca esti una dintre bucataresele sale preferate, o complimenteaza 7Dabs Elis si, de sub cele doua buze micute, un zambet mai mult decat colosal renaste. Lingusitorul naibii... — Perfect! Atunci ma duc sé pun masa. Bay, daca are nevoie de ceva ustensile, ajuta-l tu Mormii o injuratura drept raspuns, doar ca norocul este de partea mea, iar ea nu intelege ce am bolborosit, cu toate ca iritarea mea spune destul de multe. Prefer si privesc in continuare revista, dand pagina cu pagina, doar sa nu existe un contact vizual intre noi, ceea ce |-ar putea face sa se creada important si s4 se umfle iar in pene. Urangutanul continua sa se ocupe de treaba sa, instaland bradul, iar eu sa nu initiez niciun contact vizual cu el. O tuse se aude, stiind destul de bine ca o face intentionat, doar pentru a-mi atrage atentia. Ezita sa mai facd vreun gest sau vreun zgomot, axandu-se din nou pe munca sa. Dar cu coada ochiului, nu pot sa nu privesc ce muschiuleti are. Sfinte! Zici cd e umflat cu pompa. Godzilla asta e de sute de ori mai mare, interesanta si... pa- roasa decat modelele din revista asta, care sigur s-au epilat pe piept, ca sa dea bine domnisoarelor care au pretentii cu carul. Neah! Prefer de milioane de ori un barbat adevarat, care nu se transforma intr-o femeie. Bunica Hewitt avea 0 vorba despre baietii care se penseaza, epileaza si cine mai stie ce, dar prefer si n-o spun. Nu ma va mira sa aud in curand ca marketul din colt nu mai are tampoane. Dorinta mea de a-l privi mai bine se intensificd. $i fara ca el sa fie pe faza, imi intore capul sa vad cum sta cu treaba, observand ca tocmai a terminat de instalat bradul in suportul din fier. Bratele ii sunt extrem de musculoase, semn ca toata viata lui a lucrat la padure, ajutandu-gi tatal cu brazii. Adica asta cred, nu ca a stat prin sali de sport. Plus ca minile alea muncite, zgariate si cu bataturi spun multe. — Asa interesanta e bucata aia de hartie pe care te uiti? vorbeste cu spatele la mine si, ca si nu ma prinda ca il privesc, imi mut din nou ochii in revista.Weisel 56 banal te Cpioieon — SA stii ci da, barbatii din revista asta sunt extrem de atractivi cu caciuli de Mos Craciun pe cap. — Mult mai atractivi decat tipul care iti instaleaza bradul? ranjeste si aproape ma inec cu propria saliva la auzul intrebarii sale. Pe langa faptul ca e un nesimtit atragator, mai poseda si o modestie mai mare decat sania lui Mos Craciun. —Nu face pe modestul, uriasule. Nu esti ceea ce caut! tree si eu la atac cu cuvintele asupra lui. — Serios? pare mirat de afirmatia mea. Adineauri mi se pare ca am auzit respiratiile tale accelerate, sigur nu sunt din cauza masculului de mine? persisté cu modestia gi trebuie neaparat sa gasesc ceva prin care sa-i inchid gura aia incredibil de frumoasa. Ce tocmai am zis? Doamne! Omul asta mi-a luat deja mintile. Buzele alea, chiar daca abia se vad printre firele de par, sunt destul de intrigante si ma indeamna sa ma gandesc la nebunii. Fix acum, in postul Craciunului. Si, naiba s ma ia! Demetrius inca imi da tarcoale, de parca ar fi iubitul meu, chiar daca eu incerc sa-i reamintesc c4 nu-] mai vreau deloc in viata mea. Revenind la Kamron cel cu un ranjet pe buze. Trebuie s4-i raspund acum, sau o sa creada ca sunt vrajita de el, iar eu nu vreau sa-i ofer un moment de satisfactie. — Nu te flata singur, Tarzan. Ma gandeam daca sa stau aici, cu tine, sau si merg sd-i curat cutia lui Thor. Si bruse imi surade ideea de a-i curata rahatelul. Oricum pare mult mai interesant decat tine. Da, stiu, o s4 spuneti ca Thor e catel, dar adora sa foloseasca acea cutie care a fost a pisicii mamei mele. A murit de batranete, iar Thor a pus stapanire pe tot ce a fost al ei. Zgarda de purici a pisicii moarte a devenit acum jucaria lui preferata. Asa ca, da! Prefer sa curat cutia lui Thor decat sa stau langa urangutanul ingamfat. Devin mult prea rautacioasa, dar daca nu ar fi inceput el, probabil nici eu nu o faceam. 19Dabs Elis Las revista deoparte, iar situatia dintre noi imi sterpeleste un zambet de pe buze. Doamne! Nu cred ci m-am duelat cu cineva atat de mult precum o fac cu el de doar cateva ore. Ziua asta e din ce in ce mai stranie si, bizar, dar imi lumi- neaza subit Craciunul. E primul Craciun din ultimii ani in care incep sa ma simt cu adevarat fericita si nebunatica, asa cum obisnuiam sa fiu candva. Odata ce dau sa cobor cAteva scari spre incaperea in care depozitam lucruri pentru cAine, il aud cum isi drege glasul, semn ca nu vrea sa incheie seria noastra de replici acide. — Sper sa cazi pe-acolo pe undeva! Scot un chicot si imi dau ochii peste cap, neputand s4-mi stapanesc zambetul aparut pe neasteptate. N-are el norocul asta. eee Mai tarziu, devine bezna totala afara, iar idiotul si bradul sau de Craciun sunt tot aici. Ei bine, bradul n-are decat sA ramana, dar el... nu! incep si ma simt ca o straina la propria masa, cici mama vorbeste de zor cu el, nebagandu-ma pe mine in seama. Dilema mea 0 reprezint el, pentru ca nu infeleg cum de e ea mai hi- pnotizata de modul sau de a socializa decat mine. E al naibii de bizara situatia si, din ce prind din conversatia lor, acestia par sa se cunoasca de mult. Am trait in grota Denver, ca sa zic aga. Sarbatorile si micile vacante nu mi-au fost suficiente pentru a cunoaste cartierul si inclusiv familia King. Mai ales pe Kamron King. Bradul este in continuare stabil in suport si asezat langa semineu, insa decoratiunile fi lipsesc cu desavarsire, deoarece Lily e de parere ca nu trebuie sa ne lasam musafirul de izbeliste. imi termin bolul cu supa delicioasa preparat de ea si ma ridic de la masa pentru a merge sa il spal, lasdndu-i pe cei doi sa discute in continuare ca si cum s-ar cunoaste de-o viata. 20Weisel 56 banal te Cpivion imi displace si-mi petrec timpul acasa si in ultima vreme singura, asa ca cel mai bine ar fi sa o sun pe McKenzie si sa o intreb daca nu cumva are chef si mergem la targ. Nu azi, clar! Dar maine ar fi esential s-o facem, distran- du-ne si adunand amintiri pretioase. Ct timp dau drumul apei calde si ma ocup de spalarea bolului si a altor tacdmuri murdare de azi, simt respiratia cuiva pe gatul si ceafa mea. Jar apoi, un brat trece domol prin fata mea si imi sunt asezate in chiuveta alte doua boluri murdare, iar senzatiile pe care le-am simtit adineauri s-au evaporat odata cu plecarea sa de langa mine. Ce Doamne iarta-ma se intémpla cu mine?! Tipul asta imi ofera ceea ce nu a putut reusi fostul meu, taindu-mi rasuflarea pe moment si apoi reusind s4 mi-o redea, intr-un mod surprinzator de accelerat. — Mama ta vorbeste la telefon $i mi-a spus sa vin eu cu astea, ma informeaza, de parca mi-ar fi citit gandurile. Pe langa ca e o Godzilla, acum o fi $i Merlin. —Ai venit, acum poti sa pleci! i-o spun printre dinti si imi vad din nou de ale mele. Multumim pentru bradul de Craciun. Craciun fericit si numai de bine! Pa! ma comport ca o adoles- centa imatura, dar sa fiu a naibii daca il vreau pe tipul asta prin preajma. Imi transpune o senzatie bizara si nu il cunosc decat de cateva ore, dar destul cat sa-mi formez cea mai urata parere despre el. — De fapt, am venit s4-ti spun altceva. — Sa ghicesc, alte afirmatii legate de inaltimea mea ca de paduche? — Oricat de mult as vrea asta, nu! Craciunul acesta raman singur cu tata, iar mama ta s-a gandit ca ar fi o idee buna sa petrecem Ajunul impreuna. imi mijesc ochii pe bolurile pe care le spal, pufnind destul de iritata de cuvintele sale. Nu vreau sa-mi imaginez cum va arata Craciunul impre- una cu el, nici nu mi-l pot imagina aparand in fotografii cu 21Dabs Elis urechiuse de ren pe cap. Mama are obiceiul de a face poze in fiecare an de sarbatori, punandu-le in albumul specific. $i da, purtém urechi, costume de spiridusi, elfi si tot ce mai tinem la naftalina. Revin la realitate cind apa incepe sa devin fierbinte, realizand ca am lasat robinetul inca pornit si sunt cu mainile in chiuveta. Le scot cat de repede pot si apoi ma asigur ca apa este spre mediu de calda. imi aduc aminte de ultimele sale vorbe si de faptul c4 este ined prezent, asa ci ma intore cu fata spre el, doar pentru a vedea de ce nu isi ia talpasita. El se afla din nou aproape de mine, doar in acel tricou amarat ce ma lasa sa-i pot vedea abdomenul prin materialul subtire, si simt deodata ca trebuie sa-1 fac putin s4 revind cu picioarele pe pamant. Lipsa mamei de prin preajma si aparitia lui aici, sunt prilejul perfect de a ma razbuna asa cum trebuie. Adica, parca pluteste prea mult in lumea lui plina de modestie, aga ca trebuie sa-i trag eu semnalul de alarma. Reusesc sa scot robinetul cu furtunul flexibil si un gand malefic imi trece prin minte. Ding Dong! E vremea bdlacitului.Cu un ranjet periculos pe buze, imi reintorc capul spre el si il vad inca acolo, inti- midandu-ma numai cu inaltimea sa de normand. Oare cum o fi vremea acolo sus? Ca aici, jos, se anunta ploaie. — Ce-ai zice s4 te racoresti putin mai tare? incep si il privesc precum o nebuna, schimband apa calda in apa rece si udandu-l din cap pana-n picioare. Cu asta incheind, o razbun si pe doamna din targ. 22Capilatel 3 Keron Ultima femeie tacanité de pe lumea asta, a fost si este tocmai mama mea, dar nu credeam vreodata ca voi mai intalni inca o nebuna precum ea. Se pare ca piticul de gradina este, jntr-adevar, cea mai mare durere a mea in fund de acum. Cu parul brunet carliontat, cu doi ochi asemeni lichiorului si cu inaltimea ei cu mult sub mine, pot spune ca m-am lasat deja cucerit de catre aceasta. — Acum poti spune ca arati ca protagonistul filmului Aquaman, imi zambeste ca 0 nebuna, iar eu imi simt tricoul deja lipit de piept din cauza apei. — Pui de drac ce esti! exclam destul de amuzant, dandu-mi jos tricoul fara retineri, exact in fata ei. Nu m-am dat niciodata la o parte sa-mi folosesc abilitatile de barbat, dar in preajma lui Baylee simt nevoia s-o fac. Nu prea stiu cum ag putea s-o impresionez, iar atunci imi ramane doar asta de facut. fnsa nu-mi explic de ce as vrea s-o impresionez, cdci fata asta m-a calcat pe bec astazi cum nu a facut-o cineva in toata viata. Bine, cu mici exceptii. Poate chiar sunt un idiot si gandesc ca restul tipilor care isi folosesc trupul ca armament dar, sincer, inteligenta mea nu e atat de stralucitoare incat s-o dau gata cu limbaj academic sau cu cine mai stie ce. Am fost mereu elevul ala chiulangiu, dornic sa faca alt- ceva decat sa stea si sé invete. Mi-am petrecut timpul cu tata, mergand la padure si invatand munca silvica. Asa am ajuns sa ador padurea gi sa vreau sa urmez afacerea tatei, furnizand lemne chiar si pentru fabrica < mobila a orasului.Dabs Elis Nu sunt vreunul dintre fratii mei mai mici, chiar daca lumea se asteapta s& imi continui studiile abandonate si sa absolve cu licenta, ajungand intr-un domeniu plictisitor. Revin asupra cretei de un metru si-o speranta, zarindu-i ranjetul superior si demonic in acelasi timp, dar care dispare in doar cateva secunde, la vederea pieptului meu dezgolit si putin ud. Trec pe langa ea pentru a stoarce tricoul, insa nu pot sa nu observ cat de prinsa este in mrejele mele sau ale pieptului meu, caci nu-si mai muta privirea de acolo. Daca o surprind atat de hipnotizata de dotarile mele, simt ca e timpul meu sa-i arat ca nu ma las mai prejos decat ea. fi iau incet din mana furtunul, intorcdndu-] domol, in asa fel incat sa fie si ea in starea in care ma aflu eu. Cand apa incepe sa tdsneasca pe trupul ei, bruneta se trezeste la realitate si incepe sa tipe, dand din maini gi din picioare, de zici ca ar fi vreo rata. Cred ca, atunci cand merge la piscina, e gata sa se inece si la apa mica, la cat de micuta si fragila e, ca s4 nu mai zic de neajutorata in acest moment. — Opreste! se smiorcaie precum un copil mic, si nu pot sa nu chicotesc la auzul vocii sale subtiri. Are glasul unui mielusel, iar cu parul ei carliontat chiar ai zice ca e o mielusica. O oaie neagra, mai degraba. Eh, uite ca ar arata demential in pozitia mielului nevino- vat... Ce naiba?! De ce ma gandesc la nebunii tocmai acum? Nu sunt genul acela de pervers, dar jur cd femeia asta nu numai ca ma stoarce de puteri, dar si imi provoaca senzatia de dorinta fizica. — Acum nu mai e nimic distractiv, nu? ranjesc, udand-o tot mai tare. Si sa fiu al dracului! Fata asta nu poarta vreun sutien pe sub acea bluza, prin care, odata ce apa se imprima in ea, ii pot vedea sanii micuti si sfarcurile rotunjite. 24Weistlel 56 banal te Cpivion —Nu. Serios, opreste! continua sa tipe. — Nu pana nu recunosti ca sunt barbatul visurilor tale, vorbeste modestia in locul meu si fac haz de necaz, reusind sa-mi iau privirea de pe bustul ei. Se opreste din a se zbate in fata furtunului, lasand acum ca apa sa o ude si pe fata, dar si pe par. Ma priveste destul de serioasa si machiajul strident se scurge acum pe fata sa, rimelul intinzandu-se de la gene pana la barbie. — Hai ca te intreci cu gluma, parosule! imi ofera o noua porecla si imi ia din mini robinetul flexibil, oprindu-l. Pune-ti tricoul pe tine sau.. — Sau o sa lesini la cat de sexi sunt! continui cu modestia si ma bat pe piept precum un viteaz. Ea doar isi da ochii peste cap si prinde de tivul bluzei sale, storcand cantitatea de apa din material. Tropote de pasi se aud dinspre scari, apoi devin mai intense cu fiecare apropiere de incdperea in care ne aflam. — Dumnezeule! Ce ati patit, copii? ne intreaba mama ei, atunci cand intra in bucatarie. Stiti ceva? Nu vreau sa stiu pana nu va schimbati, cé o sa raciti amandoi daca mai stati mult asa. Kamron, am sa-ti caut cateva haine de-ale sotului meu, sper sa-ti fie bune. Baylee, copil de tata ce esti! 0 dojeneste pe bruneta, ranjind si parand a fi amuzata de imaturitatea noastra. Schimba repede bluza, ti se vad sdnii prin materialul Asta, surade amuzata femeia in varsta si imi place cd nu ascunde nimic. Spune lucrurilor pe nume si nu se simte vreo clipa rusinata sa-i marturiseasca fiicei sale cd se cam face de rusine acum. Nu e intocmai o rusine, cel putin nu pentru mine. Mie imi place ce vad, dar cred ca amicul din pantalonii mei e cu mult mai placut surprins de sanii dia aproape inexistenti. — Da, Baylee, schimba tricoul. Ti se vad buburuzele! fac haz de necaz si pare cd doamna Hewitt e de partea mea, amuzandu-ne impreuna. Oricum nu ai nimic, dar..., ezit si stiu ca am enervat-o, ludndu-ma de marimea sAnilor ei. 25Dabs Elis Poate ca sunt ei mici, ca de marimea unor globuri, dar tot sunt prea periculosi pentru vazul si bijuteriile mele din panta- loni. — Nesimtitule! o aud reprosandu-mi gi isi posteaza cu ra- piditate mainile pe bust, trecand ca un tsunami pe langa trupul meu si urcand scarile ce duc spre etaj. incep sa rad alaturi de Lily, apoi aceasta ma indruma spre un dulap aflat pe hol, pe care il deschide pentru a scoate de acolo o pereche de pantaloni de trening si un pulover cu motive de Craciun in culori inchise. Deja incep sa urasc perioada asta a Craciunului, se pune mult prea mult accent pe ea. O groaza de decoratiuni, cadouri, mancare si acum haine specifice, dar nu o condamn pe Lily, puloverul pare ca va fi extrem de calduros. Asa e si mama. De Craciun imi cumpara atat mie, tatei, ct si fratilor mai mici diverse haine cu motive de acest fel, dar ma bucur ca de Paste nu a indraznit sa imi ofere un pulover cu iepuras. — Ce a facut mititica mea? ma interogheaza in privinta fiicei sale nebune. Ma reintorc cu privirea asupra mamei si incep sa chicotesc, neputand sa uit vreo clipa nebunia noastra din bucatarie. La cat de infumurat am fost fn ultimul an de Craciun, a trebuit si apara cineva subit si s4 ma faca si ma simt din nou viu. Cei douazeci gi cinci de ani ai mei m-au facut si ma simt ca si cum ag fi avut vreo optzeci si cinci, plus lombosciatica. — M-a udat, la propriu, continui sa rad, atunci cand ros- tesc cuvintele cu amuzament, tragdndu-mi peste pieptul gol puloverul primit de la femeie. — Cred ca si fiica mea e destul de uda, imi intelege gluma si o rosteste in privinta brunetei. Cred c& acum mi se confirma gsi mai tare banuiala cu cine seamana Baylee la comportament. Asa cum a spus i tata, Lily nu se simte deranjata de varsta pe care o are si spune lucrurilor pe nume cu glume. 26Weisel 56 banal te Cpioion — Va dati seama ca a avut ce vedea, ii fac cu ochiul si ne distram cu glume deocheate. — Camera lui Baylee e prima pe dreapta. Eu trebuie sa mai fac ceva cumparaturi pentru masa de Craciun, iar daca i-au aparut cumva cornitele de diavolita, ai grija. S-ar putea sa te trezesti cu un corn infipt in fund, ma avertizeaza si continui si ma amuz. Nu sunt decat de cateva ore in casa familiei Hewitt si deja moralul mi-e atat de ridicat, incat am si uitat de ceea ce mi s-a intamplat Craciunul trecut. Incd ma doare cand ma gandesc ca Stassie a facut asta, iar eu am prins-o in momentul in care aveam de gand sa fac un pas important in relatia noastra. »,Parchez masina in fata garajului si ma dau jos din ea, inchizand usa incet si incercdnd pe cat mi-este posibil sa nu fac galagie, vrand s-o surprind pe Stassie. Sarbatorile de Craciun ne surprind pe amandoi la cabana din munfti pe care o detine tata. De cateva zile ne aflam aici si am petrecut cele mai frumoase momente impreund, insa azi am stabilit ca voi merge in oras sa mai cumpar una-alta, printre care $i cutiufa din mdna mea. Stau si o privesc cu un zdmbet radiant si cu o emofie pe care nu credeam ca o voi avea vreodata, dar asa banuiesc ca se intampla cand te iubesti cu cineva de . Cutia din palma mea e atat de micd, incat am senzatia ca nici nu fin nimic in mana, dar cand o deschid incet si surprind stralucirea pietricelei ce troneaza pe inel, sub lumina becule- felor de la instalatia ce inconjoara cabana, realizez ca am ales exact ceea ce ii va face frumoasei roscate ochii sa iasé mai mult in eviden{a. Sunt nebun dupa ochii ei albastri si dupa gura pe care o sarut ca un om flamand. Sarbatorile ne-au adus in situatia de a ne cunoaste acum doi ani. Mi-am propus ca tot in zilele acestea magice sa fac un pas pe care nu credeam vreodata ca-l voi face. 2