Suport Curs - ARN

T1 ELEMENTE DE FIZICA
ATOMICA SI NUCLEARA
S1. Structura atomica si principalele interactii ale

acesteia
S1. Structura atomica si principalele interactii
ale acesteia
Etape din istoria fizicii
341-270 I.C.: Filozoful grec Epicur a dezvoltat o conceptie asupra

lumii in care prezenta sau absenta, atomul sau vidul, puteau explica
toate fenomenele naturale. Dupa el atomii erau invizibili si eterni.
1869: Dimitri Mendeleev a inventat tabelul periodic al elementelor
chimice
1896: Henri Becquerel descopera radioactivitatea (Becquerelul este
astazi numele unitati de radioactivitate: un Becquerel este o
dezintegrare pe secunda)
1897: J.J. Thomson descopera la celebrul laborator Cavendish de la
Cambridge, o particular cu o masa de aprox. 2000 de ori mai mica
decat a atomului de hidrogen - electronul
1903 Rutherford descopera legea dezintegrarii exponentiale a
radioactivitatii si defineste notiunea de timp de injumatatire.
1911: Rutherford elaboreaza modelul atomic Rutherford - este
primul model planetar al atomului. Conform acestui model, atomul
este format din nucleu, in care este concentrata sarcina pozitiva si
Electroni care se rotesc in jurul nucleului, pe orbite circulare
asemeni planetelor in Sistemul Solar
1913: Neils Bohr ne da reprezentarea planetara a atomului,acum
clasica, in care electronii incarcati negativ orbiteaza in jurul
nucleului atomic incarcat pozitiv, numai la anumite distante de
nucleu
1932: James Chadwich descopera neutronul
Structura atomului
“Atomii sunt caramizile de constructie ale universului”
• sistemul fizic cel mai simplu, neutru din punct de vedere

electric
• format din particule subatomice precum:

❑ Nucleu pozitiv (+)
⮚protoni
⮚neutroni
❑ Electroni (-)
Electronul:
- particula fundamentala cu cea mai mica sarcina observatavreodata
- este considerata unitatea naturala de sarcina si notata cue
- are sarcina negativa: q = 1,6 · 10-19 C
- are masa egala cu: me = 9,1 · 10-31 kg
Protonul:
- are o sarcina pozitiva egala cu unitatea naturala de sarcina
-are masa de 1840 de ori mai mare decat masa
electronului: mp = 1,67 · 10-27 kg

Neutronul:
- este neutru din punct de vedere electric
- are masa aproximativ egala cu cea a protonului
- numarul de neutroni din nucleu (N) se numeste numar neutronic
Elementele chimice din tabelul
Mendeleev
A
Element
Z
X
Numarul Masa
atomic - atomica -
Z A
❖ Un element este o formă a materiei ai cărui atomi au acelaşi
număr atomic.
❖Peste 110 de elemente diferite au fost identificate, 90 din

acestea apar în natură, iar restul sunt obţinute artificial de om
în reactori nucleari şi acceleratori de particule.
Numarul atomic
• Reprezinta numărul de protoni din nucleul atomilor
• Numarul de electroni este egal cu numarul de protoni

in cazul unui atom neutru din punct de vedere electric
• Numărul de protoni din nucleu ne arată diferenţa

dintre doi atomi şi caracteristicile lor.
• Este notat cu litera Z.

Masa atomica
• Numărul de masă reprezintă numărul de protoni plus

numărul de neutroni din nucleu.
• Se notează cu litera A, iar A = Z + N.
• Particulele subatomice se deosebesc între ele prin
sarcina electrică şi prin masa lor, astfel oamenii de ştiinţă
au creat unitatea atomică de masă (uam).
• Masele protonilor şi neutronilor sunt aproape egale şi le
vom nota pe amândouă ca fiind 1 uam.
• Electronul este mult mai uşor, având masa egală cu
1/1840 din masa protonului sau a neutronului.
Atomul de hidrogen
•Cel mai simplu model de

atom.
•Atât de simplu încât este

format doar din 2 particule.
•În centrul atomului se găseşte

un singur proton, ce este
orbitat de un singur electron.
Atomul de Heliu
•Următorul atom simplu este cel

de Heliu.
•Acesta are în centru doi protoni şi

doi neutroni, iar în jurul său
orbitează doi electroni.
•În atom, neutronii şi protonii sunt

atât de împachetaţi că formează un
nucleu.
Definirea izotopilor
• Izotopii sunt specii de atomi ai aceluiasi element care se

deosebesc prin numarul de neutroni din nucleu deci au
acelasi Z si A diferiti
• Cele mai multe elemente se gasesc in natura in amestecuri
de izotopi.
• Dezvoltarea fizicii nucleare a permis producerea reactiilor
nucleare si crearea unor:
– izotopi care nu mai exista in natura = izotopi artificiali, cei
mai multi instabili (radioactivi) precum
– elemente artificiale (transuranicele - elemente sintetizate
artificial prin bombardarea atomilor altor elemente situate in
tabelul Mendeleev dincolo de uraniu)
• Se cunosc 1525 izotopi din care numai 325 se gasesc in
natura
• Modelul planetar a lui Rutherford a lasat neprecizate
configuratiile electronice
• Intre doua elemente consecutive in Tabelul lui Mendeleev
diferenta este de un proton in nucleu si un electron in
invelisul exterior.
• Energia la nivel atomic se exprima in eV:
1 eV = energia castigata de un electron intre
doua puncte cu diferenta de potential de un volt
1 eV = 1,6∙10-19 J
• Nivelele energetice ocupate sau posibile pentru un atom se
apropie cu cresterea lui n. Rezulta ca tranzatiile de pe
nivelele inferioare (n = 1,2,3) dau diferente de energie
(cuante) mai mari decat cele intre nivelele cu n>3 si aceste
valori cresc cu Z2.
Proprietatile fizice si chimice
⮚ Proprietăţile chimice ale unui element descriu reacţia
acestuia
faţă de un alt element.
⮚ Numărul de electroni orbitali din atom determină proprietăţile

chimice ale unui element, iar acest număr este egal cu numărul
atomic.
⮚ Deci, izotopii aceluiaşi element au aceleaşi proprietăţi chimice.
⮚ Numerele diferite de neutroni nu afectează proprietăţile chimice,
dar implică proprietăţi fizice diferite cum ar fi punctul de fierbere
şi punctul de îngheţ.
⮚ În alte cuvinte izotopii aceluiaşi element au proprietăţi fizice

diferite.
Radiatia electromagnetica
Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor

electrice si magnetice, care oscileaza si se genereaza reciproc
λ
E
direcţia de
pr opagar e
λ = l ung imea de undă

E = amplitudinea câmpului electric
B = amplitudinea câmpului mag net ic
Spectrul radiatiei electromagnetice
• Spectrul electromagnetic cuprinde toate frecvenţele posibile

ale undelor electromagnetice
• Spectrul electromagnetic este continuu
Radiaţia ionizantă
• Radiatia ionizanta reprezinta energia emisa de catre

un
nucleu instabil;
• Un nucleu instabil va încerca să devină stabil emiţând

o parte din energia sa
• Atomii instabili (dispunere

instabila dintre protoni si
neutroni) pot trece prin
mai multe modificari de
energie înainte de a
deveni stabili.
Tipuri de interactiuni ale radiatiei cu substanta
I. Radiatii primar ionizante – cu sarcina electrica:

⮚Particule Alpha (α) – radiatie corpusculara (nuclee de He)
- Sunt constituite din doi neutroni (fara sarcina electrica) si doi protoni
(incarcati pozitiv) – sarcina electrica pozitiva, masa mare
- Putere de penetrare slaba – particulele alpha au multe interactii pe o
distanta foarte mica. Produc numeroare ionizari si excitari si isi consuma
toata energia pe acea distanta scurta.
- Este oprita de stratul carnos al epidermului sau
de o foaie de hartie
- Nu reprezinta un risc semnificativ, decat daca
patrund in organism prin inhalare, ingestie
⮚Particule Beta (β) - radiatie corpusculara
- Electroni incarcati negative (β¯) sau pozitiv (pozitroni β+)
- Putere de penetrare limitata:
- Parcurge cativa metri in aer
- In organism parcurge distante mici (aprox. 1 cm atunci cand
sursa este situate in exterior
- Este oprita de o folie de aluminiu sau de materiale cu masa
atomica mica (Plexiglas)
-Deosebit de periculos pentru
tesuturile superficiale (ex: epiteliul
cutanat alveolele pulmonare,
vilozitatile intestinale, etc.)
-Pentru organele interne prezinta
risc numai in caz de incorporare
sau depozitare in organism
II. Indirect ionizante – fara sarcina electrica:
⮚Gamma (γ) – radiatie electromagnetica

- Flux de cuante electromagnetice (fotoni
energetici), generate de transformarile nucleare
- Parcurge cateva sute de metri in aer
- Traverseaza organismul
- Este oprita sau atenuata de ecrane de
beton, otel sau plumb
- Pericol si pentru organele interne
⮚Radiaţia X – radiatie electromagnetica
- Emitator: generator electric de radiatii X

- Flux de cuante electromagnetice (fotoni energetici), cu
lungime de unda scurta (10-6până la 10-12 cm), fara masa sau
incarcare electrica, produs prin bombardarea unei tinte
metalice cu electroni într-un tub vidat.
- parcurge câteva sute de metri în aer;
- traversează organismul
- este oprită sau atenuată de ecrane de beton, oţel sau plumb.
- pericol şi pentru organele interne
Bibliografie
• BASIC RADIATION PHYSICS – E.B. PODGORSAK, DEPARTAMENT OF MEDICAL PHYSICS, MC GHILL
UNIVESITY,
MOTREAL, QUEBEC, CANADA
• GREGG EC. EFFECTS OF IONIZING RADIATION ON HUMANS. IN WAGGENER RG AND KEREIKAS JG.,
EDITORS.
HANDBOOK OF MEDICAL PHYSICS, VOLUME II. BOCA RATON, CRC PRESS INC., 1984.
• RADIATION DOSIMETRY. VOLUME 1. ED: ATTIX F.H. AND ROESCH W.C. NEW YORK, ACADEMIC PRESS,
1968.
• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI – M ONCESCU, CURIERUL DE

FIZICĂ, EDITURA HORIA HULUBEI, BUCUREŞTI, 1996
• WALTER HUDA, PH.D., RICHARD M SLONE, MD, REVIEW OF RADIOLOGIC PHYSICS, SECOND EDITION, ED.
LIPPINCOTT WILLIAMS & WILKINS
ATOMICA SI NUCLEARA
S2. Radioactivitatea naturala

Tipuri de radioactivitate
⮚Radioactivitatea naturală
Datorit proprietăţilor fizice inerente, un nucleu s-ar put să
nu fie stabil şi să fie dispus sa sufere o transformare
nucleară.
⮚Radioactivitatea artificială
Transformare are loc în mod artificia datorită

intervenţiei omului (activare unor nuclizi, reacţi de
fisiune sau fuziune).
S3. Radioactivitatea
Caracteristici generale
• In 1896 H Bequerel a descoperit ca pehblenda de Uraniu (un

mineral cu Uraniu) impresioneaza placa fotografica.
• Marie si Pierre Curie au cercetat aceasta observatie si au
constatat ca este vorba de o emisie spontana de radiatii din
nucleu pe care au numit-o radioactivitate.
Radioactivitatea = proces de emisie spontana de radiatii nucleare
• Radioactivitatea este un fenomen natural. In timpul dezintegrarii
radioactive, energia emisa sub forma de particule
este sarcina electrica neutroni,
elementatre cu alfa
electroni), particule sausau fragmente de atomi.
(protoni,
fara radioactiva = transformarea unui nucleu in alt
Dezintegrare
nucleu (derivat) prin emisie de radiatii.
Radioactivitatea mediului
• Surse de radiatii naturale:

▪ Surse de iradiere externa
▪ de origine terestra
▪ de origine cosmica
▪ Surse de iradiere internă
▪ radionuclizi incorporati
• Activitati umane care modifica radioactivitatea
mediului.
• Surse de radiatii artificiale:
▪ aplicatii cu surse de radiaţii
Radioactivitatea de origine
cosmica
• Radiaţia cosmică primară (fotoni, helioni si alte nuclee
grele cu energii cuprinse intre 10³ si 10¹⁵ Mev
In urma interactiunilor cu atmosfera se formeaza radiatiile
cosmice secundare.
• Radiaţia cosmică secundară - are suficienta energie pentru a
produce, la randul lor, fragmentarea altor nuclee
• Se genereaza procese nucleare in cascada, prin care energia
particulei primare se distribluie la un numar mare de
particule secundare. Prin aceste procese nucleare apar
mezonii, care sunt particule instabile, iar prin dezintegrarea
lor apar electronii si fotonii gamma.
• La suprafata pamantului, radiatiile cosmice au doua
componente:
– componenta dura, formata din mezoni
• este foarte penetranta, ea poate strabate 2-3 m de Pb
sau 100 m apa
– componenta moale, formata din electroni si fotoni
• este usor absorbita si poate fi redusa in cativa cm de
Pb.
• Notă: Radiaţia cosmică se modifică puţin cu latitudinea,
dar are o dependenţă importantă de altitudine (este de
3 ori mai mare la 3000 m faţă de nivelul mării).
• Echipajele avioanelor suportă o expunere suplimentară

“persoanele juridice care exploatează avioane trebuie să
asigure evaluarea dozelor efective pentru personalul
navigant”(NFSR).
Radioactivitatea de origine terestra
• Reprezinta aproximativ 0,5 pana la 1 mSv/an.
• Radioactivitatea solului poate varia de la 400 Bq/Kg

pentru solul sedimentar pana la 8000 Bq/Kg sau chiar
mai mult pentru solul granitic (in functie de cantitatea
de uraniu din sol).
• Radioactivitatea naturală a solului:
• Radionuclizi cu T1/2 > 106 ani
• Seriile radioactive U-235 (12 membri)
naturale U-238 (14 membri)
Th-232 (11 membri)
• Radioactivitatea
transferată:
• Apă (Ra-226, K-40)
• Aer (Rn şi descendenţi)
• Vegetaţie, alimente
Expunerea la Radon
• Radonul atmosferic este un Produs de dezintegrarea
radioactiva a uraniului 238 (T1/2 - 4,5 miliarde de ani) din sol
• In lantul de dezintegrare se gaseste radonul 222, un gaz
radioactiv cu timp de injumatatire 3,8 zile
U-238 ….. Ra-226 Rn-222
• El este prezent pretutindeni in sol si in atmosfera, in diferite
proportii.
• Radonul difuzeaza prin porii si fisurile rocilor, iar o parte este
eliberata in atmosfera, de unde il inhalam.
• Cand presiunea atmosferica scade radonul este eliberat mai
rapid din sol. Doza efectiva anuala la care suntem supusi din
cauza radonului este de aproximativ 1,2 mSv/an.
Contribuţia Radonului la expunerea de referinţă:
– Prin iradiere externă (piele):
• exterior = 0,1 mSv/an;
• interior = 0,36 mSv/an.
✔ materiale de construcţii – 21%
✔ sol – 56%
✔ aer din exterior – 20%
✔ alimetare apa si ardere gaze naturale –

3%
– Prin iradiere internă (inhalare, ingerare):
• urban = 1,22 mSv / an;
• rural = 1,41 mSv / an.
• Pentru un nefumător, riscul asupra sănătăţii în cazul
expunerii la o concentraţie de radon de 180 Bq/m3 (media
pentru măsurătorile din România) este echivalent la 10 ţigări
pe zi. Dacă şi fumezi, riscul este de 14 ori mai mare.
Radiatia interna
• Radionuclizi încorporaţi prin inhalare, ingestie,

absorbţie cutanată
• Radioactivitatea corpului unei persoane de 70 Kg este
de circa 8 000 Bq, din care:
–400 Bq sunt K-40
–4 000 Bq sunt C-14
• Cantitati mai mici provin de la Cs 137, H3 si Ra

• Organismul este asadar usor radioactiv la
nivele foarte slabe si nepericuloase.
Expunerea artificiala a populatiei
• Se datoreaza activitatilor umane care modifica
radioactivitatea naturala.
• Provine in special de la examinarile radiologice medicale si de
la tratamentele medicale radioterapeutice si reprezinta in
medie, aproximativ jumatate din valoarea totala a
radioactivitatii nucleare.
• O parte mult mai mica din radiatia absorbita de organismul
uman (aproximativ 1% din valoarea totala primita) provine din
depunerile, de la numeroasele teste nucleare in atmosfera ce
au avut loc intre anii 1950 si 1960 .
• O parte din radiatia absorbita de fiintele umane (0,003%),
provine de la industria civila de energetica nucleara.
Tip aliment NIVELE RADIOACTIVE (Bq/Kg)
Doza zilnica
(gr/zi) Ra-226 Th-228 Pb-210 K-40
Orez 150 0.126 0.267 0.133 62.4
Faina 270 0.296 0.270 0.133 142.2
Legume 70 0.126 0.093 -- 135.2
Legume verzi 15 0.267 0.167 -- 89.1
Lapte 90 -- 0.326 -- 38.1
Compusi
dietetici 1370 0.067 -- 0.063 65.0
Doza echivalenta=0.315 mSv/an

Doza totala provenita din surse naturale = 1.0 to 3.0
mSv/an
Bibliografie
UNIVESITY,
EDITORS.
1968.

ATOMICA SI NUCLEARA
S3. Radioactivitatea artificiala

Radioactivitatea artificiala
• Radioactivitatea artificială
– Transformarea nucleara are loc în mod artificial
datorită intervenţiei omului (activarea unor nuclizi,
reacţii de fisiune sau fuziune).
• Radioactivitatea nu poate fi influentata prin
procese fizice (presiune, temperatura) sau chimice
(combinatie chimica)
• Apare, datorita instabilitatii unor specii de nuclee, numite
radioactive
• Emisia radioactive este un proces statistic: din N nuclee
radioactive nu se poate preciza care din ele se vor dezintegra
in secunda urmatoare dar pentru fiecare specie de
radionuclid exista o constanta (λ) care da fractiunea din
numarul total de nuclee care se dezintegreaza pe secunda
• (probabilitatea de dezintegrare)
Prin dezintegrare un nucleu instabil trece intr-un alt
nucleu (nucleu derivat), care poate fi stabil sau instabil. Daca
acesta este instabil atunci va urma o alta dezintegrare sau un
sir de dezintegrari, pana cand va rezulta un nucleu stabil.
Vom defini:
• λ = constanta radioactiva; reprezinta probabilitatea de
dezintegrare a unui nucleu in unitatea de timp sau
fractiunea din numarul total de nuclee care se
dezintegreaza in unitatea de timp t.
• Scaderea numarului de nuclee in timpul dt este:
dN = - λN0dt
• unde:
N0 – numarul initial de nuclee
N(t) – numarul de nedezintegrate
nuclee momentul t la
N(t) = N0e-λt
• Activitatea unei surse radioactive = reprezinta
numarul de dezintegrari care au loc in unitatea de
timp intr-o cantitate de substanta radioactiva.
A = - dN / dt
• Unitatea de masura:
A. SI = 1 dezintegrare / secunda = 1 becquerel
• Unitate tolerata:
1 Curie = 3,7x 1010 Bq
1 Bq = 27 pCi
• Activitatea scade in timp conform aceleasi legi:
A = A0 e –λt
Timpul de înjumătăţire t1/2
Scaderea activitatii in timp se

exprima prin timp de injumatatire
(T1/2).
120
⮚ Este timpul necesar pentru

100
ca jumătate din
80
cantitatea de material
radioactiv să se transforme
60 (deseori, timp de
⮚ dezintegrare).
Descrie de rapid
40
cât particular un
20
nucleu
transformă se
.
0
0 2 4 6 8 10
• T1/2, λ sunt marimi caracteristice
fiecarei specii de radionuclid:
T1/2 = 0,693/λ
• Elementele radioactive se folosesc
ca surse de radiatii
Tipuri de dezintegrări
• Particulele încărcate (β, α) la trecerea prin substanţă

suferă interacţii, particulele cedează treptat energie
prin ionizări şi excitări cât şi prin emisia unei radiaţii
electromagnetice numită radiaţie de frânare sau
bremsstrahlung.
• Radiaţia gama (fotoni)
Dezintegrarea alfa
Dezintegrarea beta
Surse de radiaţii
⮚ Orice emiţător de radiaţi ionizante, Inclusiv orice

materia radioactiv si orice dispozitiv generator de
radiaţii ionizante.
Sursă închisă
⮚ Sursa radioactivă a cărei structură este astfel

încât să prevină, în condiţii normale de utilizare,
orice dispersie în mediu a materialelor
radioactive conţinute.
Sursă deschisă
⮚ O sursa radioactiva a carei structura este astfel

încât în condiţii normale de utilizare, poate
dispersa în mediu materialele radioactive
conţinute.
Radiaţia ionizantă
⮚ Radioactivitatea este UNA din sursele pentru

producerea radiaţiei ionizante.
⮚ Depune în materie o cantitate de energie care este
suficientă pentru a determina ruperea unor legături
chimice.
⮚ Descrierile ca particulă sau undă sunt ambele folosite şi
sunt corecte.
⮚ O particulă de radiaţie deseori depune energie în mai
multe locuri- fie în mod direct, fie pe calea formării
unor alte particule.
Radiaţie = Radiaţia Ionizantă
⮚ Energie suficientă pentru a ioniza atomul (scoate un

electron sau adăuga unul atomului neutru, din p.d.v.
electric).
⮚ Ia naştere un ion ( “încărcat”,+ sau - ).
⮚ Ionul va afecta legăturile chimice.
⮚ Dacă ionul afectează ( fie direct, fie indirect)
molecule critice, cum ar fi AND-ul, rezultatul ar
putea fi lezarea, mutaţia sau moartea celulei.
Tipuri de radiaţii
⮚ radiaţiile X şi radiaţia gama = fotoni

⮚ electronii (particulele beta) - sarcina
negativă
⮚ neutronii
⮚ protonii - sarcina pozitivă
⮚ paticule alfa şi particule încarcate grele
Fotonii
⮚ Radiaţia gama:
radiaţie
monoenergetică
⮚ Radiatia X: spectru continuu.
⮚ Diferenţa apare privind
calea de producere :
– gama în nucleu
– radiaţia X-nivel atomic
CW Roentgen, descoperitorul razelor

X
Producerea radiaţiei X
⮚ Electroni de mare energie lovesc o ţintă (metalică)

unde o parte a energiei lor este convertită în
radiaţie
electroni
Energie Energie înaltă
joasă sau ţintă
> 1Me
medie (10-
400keV)
Radiaţii X
Producerea radiaţiei X
⮚ Distribuţia unghiulară: radiaţia X de mare energie

este direcţionată preponderent “înainte”, în timp ce
radiaţia X de energie joasă este emisă în principal
perpendicular pe fasciculul incident de electroni.
Energie joasă Energie înaltă

şi medie > 1MeV
(10-400keV)
ţinta
Aspecte legate de producerea radiaţiei X
⮚ Eficienţa de producere: în general, cu cât energia este

mai mare, cu atât este mai mare eficienţa de
producere a radiaţiei X - aceasta înseamnă ca la energii
joase cea mai mare parte a energiei electronilor
(>98%) este transformată în căldură şi, ca urmare -
răcirea ţintei este importantă.
Tubul de radiaţii X pentru producerea de radiaţii X joase
şi medii
Modul de producere a radiatiei X
Radiaţia X caracteristică:
1. electronul incident scoate un electron
de pe un nivel al unui atom din
materialul anodului
2. Un electron de pe un nivel energetic

1 superior ocupă locul liber iar diferenţa de
energie este emisă ca radiaţie X având o
energie caraceristică acelei tranziţii.
Bibliografie
UNIVESITY,
EDITORS.
1968.

T2 SURSELE DE RADIATII SI
PROPRIETATILE ACESTORA
S1. Descrierea principiilor de functionare ale tubului

cu raze X
S1. Descrierea principiilor de functionare a tubului cu raze X
Radiaţia emisă de tubul de raze X
• Tubul de raze X este alcătuit din doi electrozi, un catod “cald”
(filament)
şi un anod (anticatod), închişi într-o incintă vidată.
• Între cei doi electrozi se aplică o tensiune înaltă Ua, de ordinul zecilor
de kilovolti.
• Electronii emişi de filament şi acceleraţi la diferenţă de potenţial Ua
bombardează anticatodul în care sunt încetiniţi, energia lor
transformându-se în căldură sau energie electromagnetică.
• Aceasta din urmă se manifestă prin emisia de raze X.
Proprietati ondulatorii
Frecvenţa (ν) = numărul de oscilaţii

complete efectuate de
câmpul electric în unitatea de timp
1 Hz = 1 s-1 (o oscilaţie pe secundă)
Perioada de oscilaţie (T) = timpul în

care se efectuează o oscilaţie completă
T = 1/ν
Lungimea de undă (λ) = distanţa între două maxime succesive=

distanţa parcursă într-o perioadă de oscilaţie
Razele X sunt radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă λ ~ 1Å,
situate în domeniul spectral dintre raze γ şi ultraviolet.
Relaţia dintre energia, frecvenţa şi lungimea de undă a

fotonului:
ε = hν = hc
𝜆
unde:
h - constanta lui Planck;
c – viteza luminii;
ε, ν - energia respectiv frecvenţa fotonului

Unităţi de măsură şi relaţii de transformare:
1 Å = 10-10m; 1 nm = 10Å ; 1 pm = 0.01Å ; 1 eV = 1.602·10-19J
• Domeniul spectral ocupat de radiaţiile X se extinde spre lungimi

de undă mai scurte respectiv spre lungimi de undă maimari.
• Radiațiile X cu λ între 0,01 şi 0,5 Å se numesc ‘dure’ şi au aplicaţii

în radiografia industrială sau în medicină, iar cele cu lungimi de
undă mai mari, între 10 şi 100 Å, se numesc ‘moi’.
• Distribuţia spectrală a radiaţiei X emise de anticatod este
alcătuită din două componente:
• radiaţia caracteristică elementului anticatodului, cu

spectru discret, emisă de atomii excitaţi prin ciocniri cu
electronii din fasciculul incident;
• radiaţia de frânare, cu spectru continuu, produsă
prin decelerarea (frânarea) electronilor în ţinta
metalică;
Radiaţia X de frânare
• Orice particula incarcata electric care efectueaza o miscare
accelerata sau decelerata pierde o parte din energia sa cinetica
prin emisie de radiatie electromagnetica, numita radiatie de
franare sau bremsstrahlung.
• Spectrul energetic al acestei radiatii este continuu, cu energia
maxima egala cu energia cinetica initiala a particulei.
• O sarcina electrica accelerata emite radiatie de franare cu
intensitatea proportionala cu patratul acceleratiei.
Principalele efecte ale interactiei radiatiilor cu
substanta
• Absorbţia (efect fotoelectric, formare de perechi);

• Imprăştierea (efect Compton si altele)
• Radiațiile X și γ
Efectul fotoelectric
• consta in absortia energiei fotonului de catre un electron atomic

(de cel care are energia de legatura cea mai apropiata de energia
fotonului).
• Electronul expulzat din atom lasa pe patura de pe care provine o
„vacanta electronica” care va fi ocupata de electronii de pe
paturile superioare printr-un salt sau mai multe salturi (in
cascada) insotite de energie radiativa (corespunzator diferentei
de energie intre stari).
• In functie de energia fotonului va fi eliberat un electron de pe
paturile exterioare sau din straturile K,L si radiatia care insoteste
expulzarea electronului va fi luminoasa in primul caz) sau X
caracteristic (in al doilea caz).
Prin efect fotoelectric:
• fotonul incident este absorbit (proces monoact);
• substanta iradiata se ionizeaza;
• apar fotoni de energii mai mici (radiatie secundara).
Caracteristici:
• efectul fotoelectric este predominant la energii de
pana la 60 keV
• radiatiile X, sunt, prin acest proces, indirect ionizate
• la energii mai mari se intensifica procesele
de impartasire
Definirea legii de atenuare a fasciculului
• Daca un facicul paralel omogen de raze X/γ trece printr-un strat de

material de grosime x, descresterea intensitatii fascicolului se supune
unei legi exponentiale:
I = I0e-μx I = I0e-μ/ρ · ρx
μ – coeficient de absortie liniara (totala) cu dimensiunea m-1
• depinde de substanta si de energia fotonilor incidenti;
• se poate scrie sub forma unei sume de termeni de procese:
μ = μ1 + μ2 + μ3 +..............
μ / ρ - coeficient de absortie masic (exprimat in Kg-1∙m2 - cu semnificatie
fizica) inlocuieste coeficientului de absortie liniar in evaluarea scaderii lui I
xm - „parcursul masic” = produsul intre parcursul liniar (in metri) si
densitatea absorbantului (Kg/m2) = ρ x
• Grosimea de semiatenuare (de injumatatire) (GSA sau d1/2)
– este grosimea absorbantului care reduce
intensitatea fascilolului la jumatate
• d1/2 = ln 2/μ = 0,693/μ
• Daca materialul iradiat este omogen, fasciculul transmis

are aceasi intensitate in toate punctele sectiunii.
• Daca in materialul expus exista neomogenitati cu

densitate si coeficient de absortie diferit de al
materialului de baza, fasciculul transmis va avea, in
dreptul neomogenitatilor alta intensitate.
• Exemple μ/ρ (m2/Kg):
• pentru apa este 0,018
• pentru beton este 0,021
• pentru Pb 0,233...
• Aceasta distributie diferentiata reprezinta ”imaginea

radianta”.
• Imaginea radiata se poate vizualiza:
• cu film radiografic (radiografie)
• cu convector (amplificator) de imagine care transmite

semnalul la un convector analog/digital → PC
Bibliografie
• RADIATION PROTECTION AND SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY, SAFETY REPORT

SERIES N0. 13 (1999), INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY
• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI – M ONCESCU, CURIERUL DE FIZICĂ, EDITURA
HORIA HULUBEI, BUCUREŞTI, 1996
• WALTER HUDA, PH.D., RICHARD M SLONE, MD, REVIEW OF RADIOLOGIC PHYSICS,
SECOND EDITION, ED. LIPPINCOTT WILLIAMS & WILKINS
• RADIATION SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY – SAFETY STANDARDS, SPECIFIC
SAFETY GUIDE NO. SSG-11
• INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY, INDUSTRIAL RADIOGRAPHY IN ACCORDANCE
WITH THE SYLLABI CONTAINED IN IAEA-TECDOC-628 (TRAINING GUIDELINES IN NON-
DESTRUCTIVE TESTING TECHNIQUES), TRAINING COURSE SERIES NO. 3, IAEA, VIENNA (1992)
T2 SURSELE DE RADIATII SI PROPRIETATILE
ACESTORA
S2. Descrierea metodelor de ecranare

I. Ecranarea – date generale
• Radiatia ionizanta este din ce in ce mai utilizata in practicile

activitatilor din domeniul industrial.
• Avand in vedere acest fapt, o preocupare permanenta este

asigurarea tuturor masurilor de radioprotectie aferente
personalului cat si a zonelor in care se desfasoara acestor
activitati.
• Suma procedurilor necesare procedurilor de radioprotectie se va
aplica gradual in functie de riscurile asociate practicii .
• Riscul datorat expunerii poate fi diferit sau nu (radiatia indirect

ionizanta față de radiatia direct ionizantă) dacă de ex. ne raportăm
la tipul de expunere (externă sau internă) , timpul de expunere,
doză.
• In functie de iuntensitatea fasciculului initial se pot propune
anumite materiale folosite pentru ecranarea fasciculului de
radiații în scop de protecție la radiații a personalului ( totul se va
verifica in functie de tipul radiatieri, intesnitatea initiata, indicele
de absobtie al materialului, densitatea acestuia).
Proprietatile generale ale ecranarii
• Ecranarea este bazata pe principiul atenuarii, ce reprezinta

statistica ciocnirilor ce pot aparea la trecerea radiatiei prin acel
material:
• Particulele incarcate - pot fi atenuate prin pierderea

energiei in
urma interactiei cu electronii materialului utilizat pentru ecranare
• Radiatiile X si gamma - sunt atenuate ca urmare a celor 3 tipuri de

interatie principale: efectul fotoelectric, imprastierea Comptom
cat si generarea de perechi;
Metode de ecranare pentru diferite tipuri de radiatii
• In procesul de orpimizare a ecranarii radiatiei, prin alegerea celei
mai bune solutii, sa va tine cont de toate informatiile tehnice
aferente ( intensitate initiala, tipul radiatiei, indicele de absorbtie,
TVL) ;
• Metalele (elementele cu densitate mare) sunt des utilizate in

procedurile de ecranare a radiatiei
• De asemenea, betonul are o densitate mare, este destul de ieftin

fapt ce il propune ca un ecran des utilizat in conceptul buncarelor
in care se utilizeaza tuburi cu tensiuni mari.
Ecranarea radiatiilor X si gamma
• In majoritatea cazurilor materialele cu o densitate ridicata
sunt mai eficiente pentru reducerea intensitatii radiatiei
decat cele cu densitate mica.
• Totusi materialele cu o densitate scazuta pot compesa

diferenta prin dimensiunea grosimii, care este la fel de
importanta ca si densitatea in aplicarea ecranarii.
• Plumbul se potriveste foarte bine pentru ecranarea

radiatiilor x si gamma datorita numarului sau atomic mare.
Metode de ecranare specifice
Plumbul este cel mai bun element pentru ecranarea radiatiilor X, pentru
echipamentele ce utilizeaza generatori de radiatii cu tensiunea pana la aprox.
200 KV, sau surse de radiatii cu energii mici;
• Pentru instalatiile cu tuburi generatoare de radiatii ionizante peste 200

kV sau surse de radiatii cu energii mari, pentru ecranarea camerelor in
care se utilizeaza, este utilizat betonul;
• Pentru practica efectuata in exterior, in evaluarea metodelor de

radioprotectie se va tine cont de distanta operatorului, eventuale ecrane
mobile de Plumb (sau alt element cu densitate mare) precum si de timpul
de stationare in zone cu debite de doze mari.
Bibliografie

T2 SURSELE DE RADIATII SI
PROPRIETATILE ACESTORA
S3. PROTECTIA RADIOLOGICA OPERATIONALA

Protectia radiologica operationala a personalului expus
profesional si a persoanelor din populatie
• reprezinta ansamblul masurilor, dispozitiilor si controalelor care

servesc la depistarea si eliminarea factorilor care, in cadrul
practicii desfasurate, sunt susceptibile sa creeze pentru
personalul expus profesional (persoanele din populatie) un risc
de expunere neglijabil (cât mai mic posibil) din punct de vedere
al radioprotectiei.
Radioprotectia operationala pe categorii de personal
• Expusi profesional - persoane autorizate pentru practici cu risc

radiologic semnificativ
• Populatie - persoane autorizate pentru practici cu risc

radiologic nesemnificativ
• Persoane in curs de pregatire ( elevi, ucenici cu varsta intre 16

- 18 ani )
Expunerea la radiatii
• Titularul de autorizatie - va lua toate masurile necesare

pentru a reduce expunerea la radiatii a lucratorilor la cel
mai scazut nivel rezonabil posibil. In acest scop:
a)Va realiza evaluarea prealabila, care sa permita identificarea

naturii si marimii riscului radiologic al expusilor profesional si
nivelul la care sunt indeplinite prevederile referitoare la
optimizarea radioprotectiei in toate conditiile de lucru;
b)va realiza clasificarea locurilor de munca, atunci cand este
cazul, in diferite zone, in functie de evaluarea dozelor anuale
previzibile, cat si de probabilitatea si amploarea expunerilor
potentiale;
b)va realiza clasificarea pe categorii a persoanelor expuse

profesional;
b)va utiliza in cadrul practicii doar personalul care poseda

permise de exercitare valabile pentru activitatea respectiva.
Cerinte privind zonarea
• Locurile de munca vor fi clasificate in:
• zone controlate
• zone supravegheate
• Conditiile de lucru in zonele controlate si supravegheate

vor fi revazute periodic si atunci cand este cazul, vor fi
revizuite de titularul de autorizatie.
• Pentru fiecare zona controlata/supravegheata, trebuie sa
fie desemnat, in scris, cel putin un responsabil cu protectia
radiologica care va raspunde de aplicarea normelor si a
reglementarilor specifice in zona respectiva.
• Responsabilul cu protectia radiologica trebuie sa fie

posesor al unui permis de exercitare emis de CNCAN in
domeniul si specialitatea corespunzatoare practicilor care
se desfasoara in zona controlata /supravegheata.
• Persoanele expuse profesional se clasifica in doua
categorii:
• Categoria A: cuprinzand persoanele expuse profesional

pentru care exista o probabilitate semnificativa de a
primi o doza anuala efectiva sau o doza anuala
echivalenta mai mare decat trei zecimi din limita de
doza admisa;
• Categoria B: cuprinzand alte persoane decat cele

prevazute in categoria A.
Informarea, pregatirea si autorizarea personalului
• Titularul de autorizatie este obligat sa asigure informarea

personalului expus profesional si a persoanelor in curs de
pregatire cu privire la:
• riscurile pe care le implica asupra sanatatii activitatea

desfasurata;
• importanta respectarii masurilor tehnice, medicale si

administrative;
• obligatia femeilor gravide si a celor care alapteaza de a

informa in scris, de indata, titularul de autorizatie
despre situatia lor, avand in vedere riscurile expunerii
pentru fat
Monitorizarea radiologica a mediului de lucru
• masurarea debitelor de doza datorate expunerii externe,

cu indicarea naturii si calitatii radiatiilor respective;
Titularul de autorizatie trebuie sa asigure monitorizarea

individuala sistematica a tuturor persoanelor expuse
profesional de categorie A.
Monitorizarea trebuie efectuata prin intermediul unui

organism dozimetric desemnat.
Sistemul de protectie impotriva radiatiilor ionizante
• Potrivit prevederilor Legii 63/2018 privind desfasurarea in

siguranta a activitatilor nucleare, republicata, titularul de
autorizatie este obligat sa instituie si sa mentina un sistem
de protectie contra radiatiilor ionizante.
• Sistemul de protectie impotriva radiatiilor ionizante implica

cel putin urmatoarele masuri:
• utilizarea expertilor acreditati, in toate situatiile in care

aceasta este ceruta de prezentele norme;
• elaborarea si implementarea unui set de documente
care sa reglementeze desfasurarea practicii potrivit
cerintelor prezentelor norme si ale normelor specifice
din domeniul nuclear;
• utilizarea in cadrul practicii numai a persoanelor care

detin permis de exercitare valabil pentru activitatile
respective.
Obligatiile persoanelor expuse profesional:
• au obligatia de a nu se expune si de a nu expune alte

persoane la radiatii peste valorile rezonabile necesare
realizarii sarcinilor de serviciu
• este interzis sa utilizeze sursele de radiatii in alte scopuri

decat cele pentru care au fost create si autorizate, sau
pentru alte lucrari decat cele rezultate din sarcinile de
serviciu.
• sa respecte instructiunile de lucru si indicatiile
responsabilului cu protectia radiologica pentru zona
controlata sau supravegheata;
• sa se prezinte la examinarile sau testele medicale

cerute de medicul competent, in timpul de lucru si pe
cheltuiala angajatorului, si sa dea toate detaliile privind
starea sanatatii sale solicitate de medicul competent;
• sa notifice de indata, inclusiv in scris, responsabilului cu
protectia radiologica sau conducerii titularului de autorizatie,
ori de cate ori are motive intemeiate sa creada ca el sau alta
persoana au suferit o supraexpunere ori ca a aparut un
eveniment deosebit cum ar fi pierderea/furtul unei surse de
radiatii, defectiuni care pun in pericol securitatea surselor de
radiatii
• in cazul in care sunt lucratori externi, sa pastreze corespunzator

documentele de monitorizare radiologica individuala, referitor
la propria lor monitorizare radiologica.
Radioprotectia operationala a persoanelor in curs de
pregatire
• Conditiile de expunere si radioprotectie operationala a

persoanelor in curs de pregatire, avand varsta de peste 18 ani,
Trebuie sa fie echivalente celor ale persoanelor expuse
profesional de categorie A sau B, dupa caz.
• Conditiile de expunere si radioprotectie operationala a

persoanelor in curs de pregatire, avand varsta cuprinsa intre 16 si
18 ani, trebuie sa fie echivalente celor ale persoanelor expuse
profesional de categorie B.
Bibliografie

• NORMELE PRIVIND CERINŢELE DE BAZĂ DE SECURITATE RADIOLOGICĂ
T3 METODE DE MASURAREA
RADIATIEI IONIZATE
S1. CLASIFICAREA EXPUNERILOR conform Cerintelor

de Baza de Securitatea Radiologica
LIMITELE DE DOZE IN EXPUNEREA PROFESIONALA SI
IN EXPUNEREA POPULATIEI
CONSTRANGERI DE DOZA IN
EXPUNEREA PROFESIONALA
TIPURI DE EXPUNERI
Expunere de urgenta
Pentru situatiile de expunere de urgenta, nivelul de

referinta, exprimat in termeni de doza reziduala pentru
populatie, este cuprins in intervalul 20 – 100 mSv, pentru
primul an dupa accident
Doza reziduala – doza care se asteapta sa fie suportata

dupa ce actiunile de protectie s-au incheiat sau dupa ce
s-a luat decizia de a nu lua masuri de protectie.
Doza reziduala se aplica pentru situatiile de expunere

existenta sau expunere de urgenta
In situatiile specifice, poate fi luat in considerare un nivel
de referinta mai mic decat cel standard, in special poate
fi stabilit un nivel de referinta mai mic de 20 mSv intr-o
situatie de expunere de urgenta unde se poate oferi o
protectie adecvata fara a se cauza efecte negative
disproportionate in urma masurilor preventive
corespunzatoare sau a unui cost excesiv.
Expunere existenta
• Toate situatiile in care expunerile provin de la

contaminarea zonelor cu materiale reziduale
radioactive rezultate in urma:
• Activitatilor anterioare care nu au facut niciodata

obiectul controlului reglementat sau care nu au
fost reglementate in conformitate cu cerintele
stabilite in prezentele norme
• Unei urgente nucleare sau radiologice, dupa ce
situatia de expunere de urgenta a fost declarata
ca fiind incheiata, astfel cum se prevede in
sistemul de gestionare a situatiilor de urgenta
• Deseurilor radioactive din activitati anterioare

pentru care intreprinderea nu mai raspunde din
punct de vedere juridic
Expunerea profesionala
• Intreprinderea raspunde de evaluarea si punerea in

aplicare a masurilor privind protectia radiologica a
lucratorilor expusi in cazul desfasurarii unei practici
justificate si autorizate de C.N.C.A.N. in prealabil
• Clasificarea locurilor de munca:
• Zona controlata – o zona supusa unor reglementari

speciale destinate sa protejeze impotriva radiatiilor
ionizante sau a extinderii contaminarii radioactive si
in care accesul este controlat
• Zona supravegheata – este zona situata imprejurul

zonei controlate
Niveluri de investigare
• Se recomanda un nivel de investigare de 1mSv/luna

pentru doza efectiva, ce va fi stabilit ca regula interna in
sistemul de protective radiologica.
Limitele de doza pentru expunerea profesionala
• Constrangerea de doza pentru lucratorii expusi impusa la

proiectarea ecranelor de protectie ale incintelor amenajate este
de 10mSv/an.
Limitele de doza pentru ucenici, studenti
si persoane in curs de pregatire
• Limitele de doza pentru ucenici, studenti si persoane in

curs de pregatire cu varste de cel putin 18 ani, care
trebuie sa foloseasca sursele de radiatii ionizante in
cursul studiilor lor, sunt identice cu limitele de doza
pentru expunerea profesionala.
Protectia lucratoarelor expuse insarcinate si
a lucratoarelor care alapteaza
De indata ce o lucratoare constata ca este insarcinata,

trebuie sa informeze, in scris, intreprinderea, sau, in cazul
unei lucratoare externe, angajatorul, cu privire la starea
de graviditate.
De indata ce o lucratoare informeaza intreprinderea, sau,
in cazul unei lucratoare externe, angajatorul, cu privire la
starea sa de graviditate, intreprinderea si angajatorul
trebuie sa-I asigure conditii corespunzatoare de lucru,
astfel incat doza echivalenta la care este supus fatul sa fie
cat mai mica posibil si sa nu depaseasca 1 mSv, pe
perioada de sarcina ramasa.
Lucratoarele expuse, care alapteaza trebuie sa informeze,
in scris, intreprinderea, sau, in cazul lucratoarelor externe,
angajatorul.
Intreprinderea si angajatorul trebuie sa asigure conditiile
corespunzatoare de munca, pentru fiecare lucratoare care
alapteaza, astfel incat aceasta sa nu fie implicata in
activitati care presupun un risc semnificativ de
incorporare de radionuclizi sau de contaminare corporala
CONSTRANGERI DE DOZA PENTRU EXPUNEREA
PROFESIONALA SI EXPUNEREA PUBLICA
• Constrangerea de doza – o restrictie stabilita ca limita

superioara a dozelor proiectate, utilizata pentru a defini
seria de optiuni avute in vederea optimizarii protectiei
impotriva radiatiilor ionizante pentru o sursa de radiatii intr-
o situatie de expunere planificata.
• Pentru lucratorii expusi profesional, intreprinderea
stabileste constrangeri de doza ca instrument operational
pentru optimizarea protectiei.
• In cazul lucratorilor externi, constrangerea de doza se
stabileste in cooperare de catre intreprindere si angajator.
• Constrangerile de doza se aproba de catre CNCAN in
procesul de autorizare a practicii.
• Constrangerile de doza se stabilesc in termini de doza
efectiva sau doza echivalenta pentru un interval de timp
corespunzator definit
• Pentru practica de control nedistructiv constrangerea de
doza stabilita de C.N.C.A.N. – este de E = 10 mSv/an
• C.N.C.A.N. stabileste, ori de cate ori este cazul,
constrangeri de doza pentru doza primita de persoana
reprezentativa din populatie ca urmare a exploatarii
planificate a unei anumite surse de radiatii
• Constrangerea de doza trebuie sa fie conforma cu limita de
doza pentru suma dozelor primite de persoana
reprezentativa din toate practicile autorizate.
Bibliografie
• RADIATION PROTECTION AND SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY, SAFETY REPORT SERIES

N0. 13 (1999), INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY
• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI – M ONCESCU, CURIERUL DE FIZICĂ,
EDITURA HORIA HULUBEI, BUCUREŞTI, 1996
• RADIATION SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY – SAFETY STANDARDS, SPECIFIC SAFETY
GUIDE NO. SSG-11
WITH
• INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY, International Basic Safety Standards for
Protection against Ionising Radiation and for the Safety of Radiation Sources, Safety Series
No. 115, IAEA, Vienna (1998)
• Norma de securitate radiologica privind desfasurarea practicii de control nedistructiv cu
radiatii ionizante, aprobata prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul
Activitatilor Nucleare nr. 179/2019 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.
709 din 29.08.2019.
T3 METODE DE MASURARE
A RADIATIEI IONIZATE
S2. DETECTIA SI MASURAREA RADIATIILORIONIZATE

Principii teoretice si macroscopice ale radiatiilor
• Descoperirea radioactivitatii naturale a ridicat problema

detectarii si masurarii radiatiilor nucleare emise de
substantele radioactive pentru a putea utiliza aceste
informatii in practica de radioprotectie
• Detectarea radiatiilor ionizante se bazeaza pe interactia

lor cu substanta si de aceea clasificarea dispozitivelor se
face dupa modul in care substanta detectorului
interactioneaza cu radiatia.
• Detectoarele de radiatii ionizante se bazeaza pe o serie
de fenomene sau efecte cum sunt:
• ionizari de gaze sau solide;
• impresionarea emulsiilor fotografice datorite ionizarii;
• Aparitia prin ionizare a unor centre de condensare a
vaporilor;
• emisia de lumina a atomilor sau moleculelor excitate;
• Efectele termice ale radiatiilor, masurate prin metode
calorimetrice;
• formarea unor bule la trecerea particulelor incarcate
prin fluide supraincalzite;
• disocierea chimica indusa de radiatii;
• efectul Cerenkov.
• Detectoarele de radiatii se clasifica in functie de modul in
care raspund la radiatii in:
• Detectori pasivi- care prezinta un raspuns cumulat si
necesita ‘’citirea’’ acestuia dupa o anumita perioada
de timp- ex. aplicatie: – dozimetria individuala- cu
film, TLD sau OSL
• Detectori activi- care permit un raspuns direct si
imediat- ex. aplicatie: – dozimetrie individuala
electronica si cu citire directa, de arie sau dozimetrie
clinica
- ex. detectori activi: detectori cu gaz, cu
corp solid (Si, HPGe, CZT…) sau scintilatori (NaI
(Tl), CsI (Tl), BGO, plastici, BrLa3(Ce)….)
Clasificarea detectoarelor de radiatii nucleare
• Detectori cu descarcari/ionizari in gaze:
• Camera de ionizare
• Camera de ionizare este detectorul cel mai simplu, bazat pe
colectarea ionilor in gaze. In principiu, o camera de ionizare
este un condensator, cu aer sau cu alt gaz, care colecteaza
ionii formati in interiorul acestuia la trecerea radiatiile
ionizante.
• Din punct de vedere constructiv, camerele de ionizare pot fi:
• camere plate
• camere cilindrice.
• Specific pentru camerele de ionizare este prezenta unui al
treilea electrod - inelul de garda- care scurge la masa
curentul parazit de scurgere intre electrozii principali.
• In geometria cilindrica camera de ionizare este constituita
dintr-un cilindru, catodul, si o tija metalica, anodul, coaxial
cu catodul- izolati unul de altul prin izolare de chihlimbar sau
polistirol. Aceasta geometrie permite realizarea unui camp
electric intens in apropierea electrodului central.
• Dimensiunile camerei variaza in functie de destinatie. Uneori
camera poate fi construita astfel incat sursa radioactiva sa
fie plasata in interiorul ei (camera cu geometrie 4 π).
• Camerele de ionizare se folosesc pentru masurarea
radiatiilor α, β, γ si X; sunt umplute cu: aer, azot sau argon la
presiune atmosferica.
• Camerele de ionizare pentru detectarea radiatiilor γ si X au o
mare putere de patrundere si interactioneaza altfel cu
substanta – produc electroni care sunt detectati datorita
ionizarii produse.
• De aceea, sursele de masurat se aseaza in fata camerei de
ionizare, importante fiind materialul si grosimea peretilor
camerei.
• Domeniile de utilizare ale camerelor de ionizare sunt :
• pentru masurarea fluxurilor relativ intense de radiatii X si
γ din preajma instalatiilor nucleare (reactoare nucleare,
instalatii de iradiere γ sau instalatii de raze X);
• pentru masurarea radiatiilor α si β exterioare (trebuie sa
aiba peretele foarte subtire );
• pentru masurarea fluxurilor de neutroni (camerele de
fisiune, ce lucreaza in regim de impulsuri si nu au inel de
garda).
Controlul proportional
• Controlul proportional este un contor cu gaz cu amplificare
interna controlabila in timpul functionarii.
• Curentul de ionizare este proportional cu ionizarea primara
produsa de radiatiile incidente.Controlu proportional are
forma unui tub metalic (catodul), in care se afla intins
coaxial un fir subtire de Wo (anodul) cu diametrul cuprins intre
0,02 si 0,2 mm, sau poate prezenta alta forma geometrica ce
creeaza un camp neomogen.
• Controalele proportionale se folosesc la separarea unui tip de
radiatie dintr-un ansamblu de radiatii (radiatia α, dintr- un
ansamblu de radiatii α, β si γ), la detectarea neutronilor, dar si
la determinarea energiei particulelor (amplitudinea
impulsurilor este proportionala cu numarul de ioni produsi, ce
depinde de energia particulei).
• Pentru surse exterioare de radiatii X sau β (sunt usor
absorbite de pereti), controarele trebuie sa aiba un perete
subtire (din aluminiu) prin care patrund radiatiile ce vor fi
detectate.
• Domeniile de utilizare ale controalelor proportionale sunt :
– efectuarea de spectografii cu raza X;
– masurarea unor activitati foarte mici (pentru surse de
radiatii β);
– stabilirea distributiei energetice a neutronilor rapizi
prin detectia protonilor de recul, in urma ciocnirilor n-p in medii
hidrogenate.
Geiger-Muller
• Contorul Geiger-Muller este un contor cu gaz

cu amplificare interna necontrolabila in cursul
functionarii.
• Contoarele Geinger-Muller sunt constituite din
2 electrozi:
• unul cilindric (catodul), din metal, sticla
metalizata sau grafitata,
• anodul dintr-un fir metalic subtire, din
wolfram, cu diametru de 0,1-0,2 mm.
• Diametrele lor variaza de la cativa milimetri pana la 10 cm,
iar lungimile- de la 1 cm la un 1 m . Raportul dintre lungime
si diametru este de 5: 1, iar presiunea de umplere de 100
torr.
• Contoarele Geiger-Muller sunt umplute fie cu gaze interne:
argon si vapori metalici, fie cu gaze interne si halogeni.
Pentru inregistrarea radiatiilor γ, contorul trebuie sa aiba
catodul din metal greu (Cu, Ag, Pb).
• Pentru detectarea radiatiilor α si β moi (de mica energie)
sunt prevazute la unul din capete, la catod cu o fereastra
subtire din mica sau aluminiu (1,5-3 mg/cm2), iar anodul are
o bila mica din sticla. Pentru radiatiile α si β de energii mari
se utilizeaza ferestre din aluminiu de 10 mg/cm2.
• Pentru inregistrarea radiatiilor, contorul are catodul
confectionat dintr-un metal greu (Cu, Ag, Pb). Pentru
detectarea Radiatiilor X se intrebuinteaza contoare cu
fereastra subtire de mica sau de beriliu, umplute cu
argon sub presiune.
• Detectori cu semiconductori (HP, Ge si Si)
• Detectori de scintilatie (Nal, plastic)
• Detectori pentru neutroni
• Alte tipuri de detectori si utilizarile lor
• APLICATIE PRACTICA: Prezentarea fizica a unor detectori

de radiatii: CI, CP, GM, Si, Nal, CZT, discutii asupra
structurii lor si modul de actiune/utilizare.
Masurarea radiatiilor ionizate, metode si instrumentatii
• Masurarea radiatiilor ionizante cuprinde:
• Radiometria – metode generale de masurare a
radiatiilor ionizante
• Dozimetria – metode de masurare a dozelor si
debitelor de doza
• Spectrometria radiatiilor ionizante – spre ex.
spectrometria x, gamma, alfa si chiar beta
Dozimetria utilizata in practica ARN
• Avand in vedere tipurile de surse de radiatii utilizate in

aceasta practica, cele mai utilizate echipamente de
dozimetrie sunt echipamentele ce utilizeaza camere de
ionizare.
• In functie de riscul radiologic la care este incadrata practica
(risc radiologic 2), personalul va fi dotat si cu dozimetrie
pasiva si activa ( dozimetrie tip TLD sau OSL cat si dozimetre
individuale cu citire directa)
• Masurătorile de arie, vor fi efectuate trimestrial de catre
responsabilul cu protectia radiologica, cu
echipamentele/aparatura de măsură din dotare, ori se pot
folosi dozimetre pasive, care se vor aplica in anumite puncte
si se vor citi lunar, de catre un organism dozimetric
desemnat.
Masurarea radiatiilor ionizate- dozimetrie
• DOZIMETRIA – se refera atat la efectele radiatiilor ionizante
(doza), cat si la intensitatea campurilor de radiatii (debite
de doza); este metoda esentiala in radioprotectie
• Se clasifica in functie de obiectiv in:
• Dozimetrie individuala
• Dozimetrie de arie
• Dozimetrie clinica si de fascicul
• Marimile si unitatile de masura
dozimetrice sunt definite de
Rapoartele/Publicatiile UNSCEAR si ICRP
Dozimetria individuala
• Metodele dozimetrice individuale acceptate si reglementate
de catre CNCAN sunt :
• Active-dozimetre electronice individuale cu prag de
alarmare si citire directa
• Pasive – dozimetre individuale cu caseta, care contin
filme, elemente TLD (termoluminescenta) sau OSL
(luminescenta optica stimulata)
• Dozimetria individuala permite masurarea si raportarea
dozelor echivalenta
• la intregul organism (whole body) – Hp(10)- prin
film, TLD, OSL
• DOZIMETRIE -APLICATIE PRACTICA:
• Prezentarea (componenta, caracteristici, functionare) :
- unui dozimetru X/γ,
- unui dozimetru individual
- a unui avertizor de doza
• operarea unui dozimetru individual/avertizor
pentru masurari de doze si debite de doze;
• setarea parametrilor operationali si a
valorilor de prag pentru alarmare;
• METODE SI TEHNICI DE MASURA IN DOZIMETRIA
RADIATIILOR X SI GAMMA
- APLICATIE PRACTICA:
• utilizarea unui sistem dozimetric/debitmetru//de
avertizare pentru masurari de doza si debite de doza
de arie;
• utilizarea unui dozimetru individual/avertizor pentru
masurari de doze si doze si debite de doze individuale;
• setarea si utilizarea valorilor de prag pentru alarmare;
APLICATIE PRACTICA:
• descrierea Caracteristicilor tehnice, metrologice si
radiologice ale unor dozimetre/avertizoare de radiatii;
• prezentarea modului de utilizare in 1-2 situatii practice.
• Cerinte si reglementare tehnice, metrologie si de securitate
radiologica pentru aparatura dozimetrica.
• Detectia si masurarea radiatiilor si utilizarea instrumentatiei la
interventie.
• Utilizarea aparaturii de detectie si dozimetrie: principii
ergonomice, optimizarea utilizarii, principii de siguranta si
protectie
Bibliografie

GUIDE NO. SSG-11
WITH DESTRUCTIVE TESTING TECHNIQUES), TRAINING COURSE SERIES NO. 3, IAEA, VIENNA
(1992)
• AMERICAN SOCIETY FOR NONDESTRUCTIVE TESTING, Recommended Practice No: SNT-TC-1A

(1996), Personnel Qualification and Certification in Nondestructive Testing, Columbus, Ohio,
1996.
RADIATIEI IONIZATE
S3. MARIMI SI UNITATI DE MASURA

Mărimi şi unităţi relevante
Sunt necesare cuantificări ale efectelor radiaţiilor

ionizante pentru:
• a determina şi cuantifica riscurile şi beneficiile;

• a determina probabilitatea beneficiilor
• de a lua decizii documentate.
Caracterizarea radiaţiei
Depunerea
Sursa
de energie
Transport
Prima
interacţie
Mărimi fizice ce pot fi măsurate
• La sursă - parametrii generatorului RX: mA, kV

• În timpul transportului: flux, fluenţă.
• La punctul primei interacţii: energia cinetică
eliberată în materie (KERMA).
• In materie: doza absorbită

Flux de particule
• Reprezintă numărul total de particule care traversează

secţiunea ecuatorială a sferei elementare în unitatea de
timp, pe direcţia normalei la această secţiune, sumat
după toate direcţiile posibile:
∙ dN
N
dt
• Se exprimă în SI în s-1=.
Expunere: X
• Inainte de a interacţiona cu materialul (fasciculul direct) sau cu
personalul (radiaţia împrăştiată), radiaţia X interacţionează cu
aerul.
• Efectul ulterior în materialul va fi, în general, proporţional cu
acest efect în aer.
• Expunerea este valoarea absolută a sarcinii totale a ionilor de
acelaşi semn, produşi în aer, atunci când toţi electronii eliberaţi
de fotoni, pe unitatea de masă de aer, sunt complet absorbiţi în
aer.
• Se măsoară în SI în C/kg - vechea unitate: Roentgen.
1R= 2,58 x 10-4 C/kg

Doza absorbită (D)
• Doza absorbită D, este energia absorbită pe unitatea de

masă
D = dE
dm
• Această mărime este definită pentru toate tipurile de radiaţii
ionizante (nu numai pentru radiaţia electromagnetică, cum a
fost în cazul “expunerii”), şi pentru orice material.
• Unitatea de măsură în SI este Gray (J/kg)
• Este determinată prin măsurare.
• Dozimetrele care măsoară doza absorbita sunt calibrate în
gray.
• Vechea unitate a fost “rad”. 1 Gy = 100 rad.
• Debitmetrele, care măsoară debitul dozei sau sunt calibrate
în Gy/h, Gy/s.
Debitul dozei
ecran
distanţă
timp
Doza şi timpul
𝐷 = 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑜𝑧𝑒𝑖 •
𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙
Distanţa
Debitul dozei scade cu pătratul distanţei
debitul dozei
distanţa
Ecranarea radiațiilor și grosimea de
înjumătățire (HVL)
HVL
Radiaţia incidentă Radiaţia transmisă
µSv/h µSv/h/2
Submultipli unități de măsură
(Doză)
Submultipli Prescurtare
1 Sv
1/1000 mili (m) mSv
1/1.000.000 micro (μ) μSv
Alte mărimi utilizate în
radioprotecţie
• Efectul biologic într-un ţesut depinde nu numai de

valoarea dozei absorbite ci şi de natura radiaţiei
incidente.
• Pentru a lua în considerare efectul asupra organismului
în ansamblu, modul de iradiere (internă sau externă)
amploarea grupului de indivizi expuşi la radiaţii, a fost
necesară introducerea altor mărimi, care nu sunt direct
măsurabile ci deduse prin calcul.
Doza echivalentă (H)
• Este dată de produsul dintre doza absorbită într-un organ

sau ţesut şi factorul de ponderare al radiaţiei incidente,
wR.
H = D x wR
• Unitatea de măsură în SI: Sievertul (Sv).
• Unitatea veche: rem.
1 Sv = 100 rem
• Valorile factorului de ponderare al
radiaţiei incidente se găsesc în tabele.
Valori ale factorului de ponderare
wR
fotoni toate energiile 1
electroni şi miuoni, toate energiile 1

neutroni, energia<10keV 5
10keV...100keV 10
>100keV....2MeV 20
>2MeV.....20MeV 10
>20MeV 5
protoni energia >2MeV 5
particule alfa, fragmente de fisiune,
nuclee masive 20
• Probabilitatea efectului biologic datorat unei anume
doze echivalente variază de la un organ sau ţesut la
altul.
• Doza echivalentă a fiecărui organ sau ţesut trebuie multiplicată
cu un factor de ponderare care evaluează radiosensibilitatea
acestuia.
• Acest factor se notează cu wT (tissue=ţesut)
• Valorile acestui factor sunt tabelate.
Organ sau ţesut wT Organ sau ţesut wT
Gonade 0,08 Tiroidă 0,04
Măduvă 0,12 Vezica 0,04 Valori ale factorului de
Intestinul gros 0,12 Suprafaţa osului 0,01 ponderare wT
(colon)
Pulmon 0,12 Piele 0,01
Stomac 0,12 Creier 0,01 ICRP 103, Directiva
Sân 0,12 Glande salivare 0,01 2013- 59-Euroatom,
Cerintele de baza de
Ficat 0,04 Pentru organele 0,12
rămase
Securitate Radiologica
Esofag 0,04
Doza efectivă (E)
• Doza efectivă, ET, este produsul dintre doza

echivalentă în acel ţesut T, şi factorul de ponderare
al ţesutului respectiv, wT.
• Doza efectivă cu simbolul E se referă la întreg
organismul şi este:
∙ wT
E=
∑H
T
T
Mărimea Formula de Unitatea de Unitatea Factori de
definiţie măsură în SI veche de conversie
măsură
X = ΔQ
Expunere (X) 10−4 C
2,58⋅ R 10−4 C
Δmaer kgaer
1R = 2,58⋅
kgaer
Doza dEabs 1Gy = 1rad 1Gy=100rad
D = J1
absorbită (DT) T dm
kg
Doza
echivalent H = wR D
1Sv 1rem 1Sv=100rem
ă (H)
Doza efectivă 1Sv 1rem 1Sv=100rem
(E)
ET= wT⋅ wR⋅D
Bibliografie

GUIDE NO. SSG-11
WITH DESTRUCTIVE TESTING TECHNIQUES), TRAINING COURSE SERIES NO. 3, IAEA, VIENNA
(1992)
• AMERICAN SOCIETY FOR NONDESTRUCTIVE TESTING, Recommended Practice No: SNT-TC-

1A (1996), Personnel Qualification and Certification in Nondestructive Testing, Columbus,
Ohio, 1996.
RADIATIEI IONIZATE
S4. METODE DE DETERMINARE A DOZEI INDIVIDUALE

Personalul expus profesional consta in:
- operatori, ingineri, responsabili cu protectia radiologica,

precum si personalul care lucreaza de regula in zone
controlate
• Dozele incasate de catre personalul expus

profesional se datoreaza:
• expunerilor externe - expunerea la surse de
radiatii aflate in exteriorul organismului uman
• Dozele individuale externe sunt determinate
folosind sisteme individuale de monitorizare:
• Dozimetru termoluminescent
• Film dozimetru
• Dozimetru electronic
• Purtarea dozimetrelor este obligatorie pe toata durata
programului de lucru a personalului expus profesional,
la nivelul toracelui intre umar si talie.
• Perioada de monitorizare a dozimetrelor
termoluminescente/film dozimetric trebuie sa fie de o
luna iar schimbarea lor si primirea rapoartelor nu
trebuie sa depaseasca 3 luni.
• Limitele de doză în expunerea profesională:
Doza efectivă – 20 mSv pentru fiecare an
• Este important ca lucratorii sa returneze

dozimetrele în timp util pentru procesare deoarece
intarzierea in citirea unui dozimetru poate duce la
pierderea informaţiilor stocate
Exceptii
• In unele situatii si pentru lucrători expuși profesional

clasificați în categoria B, se poate folosi ca o alternativa
acceptabila de estimare a dozelor individuale prin
masurătorile de arie.
• Pentru unele sisteme cu radiatii X sau in cazurile in care
instalatia este utilizata rar intr-o luna, se poate accepta
nefolosirea unui dozimetru individual
• In aceste cazuri, estimarea nivelului de risc se poate
face pe baza măsurătorilor de arie
Pierderea dozimetrului
• In cazul pierderii dozimetrului estimarea dozei se

poate face prin:
• Istoricul recent al înregistrării dozelor,
• Doza colegilor
• dozimetria locului de muncă
• Laboratoarele care efectueaza monitorizarea

dozimetrica individuala trebuie să aibă acreditarea
autorităţii de reglementare
Supravegherea radiologica a locului de munca
• Toate dozimetrele de mediu folosite pentru

monitorizarea locurilor de muncă trebuie calibrate în
laboratoare de dozimetrie acreditate.
• Supraveghrea radiologica iniţială trebuie facută imediat

după instalarea unui nou echipament radiologic şi
trebuie să includă măsuratorile dozimetrice de arie,
efectuate in cadrul zonelor controlate/supravegheate
ale Laboratorului de Radioterapie
Bibliografie

GUIDE NO. SSG-11 INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY, INDUSTRIAL RADIOGRAPHY IN
ACCORDANCE WITH DESTRUCTIVE TESTING TECHNIQUES), TRAINING COURSE SERIES NO. 3,
IAEA, VIENNA (1992)
• AMERICAN SOCIETY FOR NONDESTRUCTIVE TESTING, Recommended Practice No: SNT-TC-1A
(1996), Personnel Qualification and Certification in Nondestructive Testing, Columbus, Ohio,
1996.
T4 EFECTELE BIOLOGICEALE
RADIATIEI IONIZATE
S1. CAILE DE EXPUNERE ALE ORGANISMULUI LA RADIATII

IONIZATE ACTIUNEA RADIATIILOR IONIZATE ASUPRA
MATERIEI VII
Tipurile de surse de radiatii si caracteristicile acestora
1. radiatii nepenetrante
• radiatiile alfa - nuclee de He (2 neutroni si 2 protoni);
• Apar numai in elementele grele, cum ar fi uraniu, toriu
si radiu;
• sunt elemente foarte grele si au energii foarte mari
producand multe ionizari pe o distanta mica;
• Parcursul maxim în aer : <10 cm în aer si
60 µm in tesut
2. radiatii slab penetrante
• radiatiile beta – electroni sau pozitroni
• gama de energie: KeV – 5 MeV
3. radiatii penetrante
• radiatiile X
• radiatii eletromagnetice cu lungimi de unda intre 0.01
si 50 nm
• gamma - nu au nici sarcină electrică şi nici masă
• neutroni
Definirea si enumerarea modurilor de iradiere (expunere)
1. Externa
• reprezinta expunerea la o sursa radioactiva din afara
organismului expus; sursa poate fi o instalatie cu raze X
sau materialele radioactive dintr-un container.
• Cantitatea de expunere la radiatiile externe depinde de
urmatorii factori:
• distanta fata de sursa
• energia radiatiilor emise
• de materialele radioactive prezente
• de timpul expunerii
2. Interna
- materialul radioactiv intră în organism, şi
atomii radioactivi devin încorporati în organism prin
inhalare, ingerare ori prin contact cu pielea.
Modul de interactie al radiatiei cu organismul
1. Pentru expunerea externa

• Radiatiile penetrante afecteaza toat comportamentele
organismului - radiatia X, radiatia gamma si neutronii
• Radiatiile slab penetrante – particulele beta -
afecteaza tegumentul;
• Radiatiile nepenetrante, particulele alfa, radiobiologic
sunt nesemnificative.
• Expunerea la radiatii externe poate fi controlata
prin:
• limitarea timpului de lucru in domeniul

radiatiilor
• lucrarea la distanta fata de sursa de radiatii
• introducerea ecranarii intre operator si sursa
Actiunea radiatiilor ionizate asupra materiei
vii
• Etapele de actiune ale radiatiei in momentul

interactiei cu o substanta vie.
• Etapa fizica – datorita interactiei primare (cedarii
de energie) apar excitari si ionizari;
• Etapa chimica – se observa
alterarea moleculelor simple si a
biomoleculelor;
• Etapa biologica – se observa
alterarea structurilor biologice.
Determinarea si corelarea consecintelor interactiei
cu etapele acesteia
• In cadrul etapei fizice:

• datorita cedarii de energie – pot aparea atomi
excitati si perechi de ioni;
• la energii mai mari decat energiile de legatura
dintre atomi, legaturile chimice dintre acestia se
pot rupe;
• timpul in care are loc acest schimb de energie
variaza intre 10-17.....1-15 secunde
• In cadrul etapei chimice:
• radiatia in contact cu substanta poate duce la aparitia
radicalilor liberi sau a moleculelor excitate (in
momentul aparitiei alterarii moleculelor simple);
• durata necesara acestor transformari chimice
variaza intre 10-14.....10-30 secunde
• daca in momentul interactiei ca fenomen apare
alterarea biomoleculelor atunci in substanta iradiata
pot aparea acizi nucleici, proteine, lipide si glucide cu
structuri modificate;
• aceste modificari pot aparea intr-un interval de timp
ce variaza de la cateva secunde la cateva ore.
• In cadrul etapei biologice:
• la nivel biologic energiile cedate de catre trecerea

radiatiei prin substanta pot duce la aparitia de
modificari morfologice si functionale in celule,
tesuturi, organe si organism. Aceste modificari pot
duce la moartea celulara sau in ultim caz la moartea
organismului.
• aceste modificari pot aparea intr-un interval de timp
ce variaza in functie de doza absorbita de organism si
de timpul cat organismul a fost expus.
Enumerarea si detalierea actiunilor prin care
interactioneaza radiatiile ionizate cu materia vie
• Actiuni directe
• se definesc ca actiunea directa a surselor de radiatii
asupra ADN-ului, ARN-ului, proteinelor, glucidelor,
lipidelor;
• in urma interactiei directe produsii de radioliza pot
reactiona cu biomoleculele generand radicali liberi.
Radicalii organici, la randul lor pot reactiona intre ei
dand nastere unui nou produs care nu mai are functie
biologica.
• Actiuni indirecte:
• se definesc ca ca actiunile surselor de radiatii asupra
apei H2O generand radicali liberi (H – ion de
hidrogen, OH – radical liber hidroxil). Radicalii liberi
pot reactiona intre ei, formand specii moleculare
stabile. Dupa aceste modificari substanta intra in
contact cu organismul.
Bibliografie
• GREGG EC. EFFECTS OF IONIZING RADIATION ON HUMANS. IN WAGGENER RG AND KEREIKAS

JG., EDITORS. HANDBOOK OF MEDICAL PHYSICS, VOLUME II. BOCA RATON, CRC PRESS INC.,
1984.
• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI – M ONCESCU, CURIERUL DE FIZICĂ, EDITURA HORIA
HULUBEI, BUCUREŞTI, 1996
GUIDE NO. SSG-11
RADIATIEI IONIZATE
S2. IRADIEREA TESUTURILOR: CONSECINTE

ASUPRA CELULELOR SI ORGANISMULUI
• Radiosensibilitatea:
• Susceptibilitatea unei entitati biologice (formatiune

subcelulara, tesut, organ, organism) la actiunea
vatamatoare a radiatiilor ionizate.
Modul de raspuns al celulelor in functie de intensitatea
radiatiei
• Radiosensibilitatea este mai crescuta la:

• Celulele cu rata de diviziune mai crescuta si activitatea
metabolica mai intensa ;
• celulele aflate in perioada de diviziune;
• Celulele aflate in mediu bogat in oxygen si alte resurse
nutritive.
• Radiosensibilitatea la nivel de tesut si de organ, scade
dupa cum urmeaza:
• la sange, organe hematopietice (splina, maduva
osoasa homatogena);
• organe de reproducere ;
• mucoase;
• plaman;
• rinichi;
• muschi;
• tesut osos;
• tesut nervos.
• Dozele letale (Gy) la diferite clase de organisme:
• mamifere 2-15, pasari 5-20, amfibieni 7-50, pesti 10-

40, crustacee 15-600, moluste 100-1000, insecte 20-
3000;
• plante superioare 7-800, plante inferioare 30-12000;
• protozoare 100-6000;
• bacterii 50-1000;
• virusi 200-10000.
Starea celulara postradiativa si consecinte la nivelul
organismului
• Radiatia ionizata afecteaza tesuturile la nivel cellular prin

ruperea legaturilor chimice si alterarea structurii
moleculelor.
• Consecutiv iradierii, celula se poate repara, se poate
altera sau poate fi distrusa total (moarte celulara).
Tipuri de efecte produse de catre iradiere la nivel
celular
a) Repararea celulara – cand iradierea produce modificari
morfofunctionale minore ale structurilor celulare, fara a afecta
mecanismele de refacere postiradiativa, aceasta va permite
repararea completa si fara defecte a celulei, cu consecinte
temporare si nesemnificative asupra organismului.
b) Alterarea celulara (trasformarea in forme mutante) – cand
iradierea afecteaza structura ADN, generand mutatii in
materialul genetic celular. In functie de amploarea efectului
radiomutagen asupra proprietatilor morfo-functionale ale
celulei, in evolutia sa postradiativa aceasta poate parcurge
una din urmatoarele cai:
• sa supravietuiasca doar cu o parte din functii, fara
consecinte importante asupra organismului, daca
modificarea genetic este neesentiala, neafectand major
caracteristicile morfo-functionale celulare;
• sa fie distrusa prin mecanismele de autoaparare ale
organismului, daca modificarile morfo-functionale celulare
sunt mai ample si mai complexe, depasind domeniul
recunoasterii lor de catre sistemul imunitar al organismului;
• sa supravietuiasca, cu consecinte asupra organismului, daca
modificarile genomului afecteaza capacitatea de reproducere
a celulei, conducand la modificarea ratei de diviziune.
c) Distrugerea celulara totala (moartea celulara) - cand
iradierea afecteaza drastic celula, producand modificari morfo-
functionale majore ale tuturor structurilor celulare. Procesul
distructiv este total si celula pierde functiile vitale care o
definesc entitate biologica.
Consecintele mortii celulare asupra organismului sunt
dependentede numarul de celule afectate dintr-o populatie.
• la un numar mic de celule distruse total prin iradiere,
organismul se reface rapid si va supravietui;
• la un numar mai mare de cellule distruse total prin
iradiere, organismul se reface lent si poate supravietui;
• la un numar mare de celule distruse total prin iradiere,
va conduce la moartea organismului.
Bibliografie

1984.
GUIDE NO. SSG-11
RADIATIEI IONIZATE
S3. RELATIA DOZA-EFECT EFECTELE

DETERMINISTICE SI STOCASTICE
Aparitia si definirea celor doua efecte biologice ce apar
in urma iradierii
• Diferitele radiatii de raspuns ale unui organism la actiunea

radiatiilor ionizate depind de o serie de parametric legati de
sursa si conditiile de iradiere, precum si de caracteristici ale
organismului care vizeaza in principal complexitatea morfo-
functionala si radiosensibilitatea defectelor structure care
definesc organismul ca entitate biologica.
• Dupa relatia dintre raspunsul organismului la iradiere si doza
de radiate primita, efectele biologice ale iradierii pot fi
deterministice si stocastice.
Efectele deterministice
•includ reactiile de raspuns ale organismului iradiat care apar

incepand de la o valoare minima (valoare de prag) si se mai
numesc efecte cu prag;
•sunt caracterizate de o relatie de cauzalitate determinata intre
doza si efect;
•sunt evaluate in termeni de severitatea efectului ce devine
mai accentuat pe masura cresterii dozei;
•severitatea efectelor este dependenta de cantitatea de energie
a radiatiilor care este absorbita de tesut;
•valoare minima a dozei de radiatii la care efectul devine
manifest variaza de la un individ la altul si in raport cu conditiile
de iradiere;
•ca reactie directa a organismului expus la radiatii, se
manifesta numai la individual iradiat si nu se propaga la
descendenti;
Valorile de prag ale dozelor pentru efecte deterministice in unele componente responsabile
Valoarea pragului dozei
Debitul de doza
anual in
Echivalent de puternic
expunerifractionate
doza total in anual sau
Componenta Efec expunere unica prelungite pentru
t si acuta (Sv) mai multi
ani
(Sv/an)
Testicu Sterilitate 0,15/3,50- 0,40/2,0

l temporal/permanent 6,00 0
a
Ovar Steliritate 2,50-6,00 >0,20
Cristalin Opacitate 0,50- >0,10/0,1
Maduva 2,00/5,00 5
Depresia
osoasa hematopaiezei 0,500 >0,40
Aplazie 3,00-
Fatala 5,00
valorile pragului pentru efect clinic sunt cu atat mai coborate cu

cat
tesutul sau organul sunt mai radiosensibile.
Domeniile de doze tolerate de radiatii de catre diferite tesuturi sau organe in
iradierea
partiala a organismului
Doza unica (Gy) Doza Fractionala
(Gy)
Maduva osoasa: 2-
10 Testicule: 1-2
Ovar: 2- Ovar: 6-
6 10
Testicule: 2- Cristalin: 6-
10 12
Cristalin: 2- Tiroida: 30-
10 40
• In iradieri locale, valoarea de prag a dozei si domeniul de doze suportate de

diferite tesuturi sau organe sunt variabile; valorile prag pot fi mai joase sau mai
ridicate iar domeniile de doze tolerante mai restranse sau mai largi, in functie de
radiosensibilitatea tesuturilor sau organelor iradiate si de modul in care sunt
administrate radiatiile.
• Iradierea acuta a intregului organism: boala de iradiere.
Domeniile de doze tolerate de radiatii de catre diferite tesuturi sau organe in iradierea
partiala a organismului
Doza (Gy) Efectele (simptome)

<0,25 Nu apar efecte decelabile
clinic
Modificari minore ale unor parametri biochimici din
sange
1-2 Usoare modificari, decelabile, ale formulei
sanguine
2-4 Modificari sanguine, usoare ameteli, voma, stare de
oboseala
4-7 Modificari sanguine, hemoragie prin cresterea fragilitatii vasculare, ameteli puternice,
voma, stare de oboseala acuta, anoroxie, diaree datorita vatamarii severe a tractului
gastrointestinal, afectarea sistemului nervos, deces ocazional la 2-8 saptamani de la
momentul iradierii.
Deces foarte probabil in decurs de doua luni de la momentul

iradierii
Efectele stocastice
•sunt reactii de raspuns ale organismului la orice nivel de

iradiere, efectele putand sa apara de la doze plasate sub dozele
prag pentru efectele deterministrice;
•privesc cunostintele iradierii la nivel populational, fie ca este
vorba despre o populatie de celule sau o populatie de
organisme
•la nivelul organismului includ consecintele asupra tesuturilor si
organelor atunci cand celulele nu sunt distruse ci doar
transformate, cand se produc modificari in aparatul lor genetic
care inmagazineaza si codifica informatia privind
caracteristicile structurale si functionale ale celulelor;
•in functie de care dintre cele doua tipuri principale de celule
din organism – somatic si sexuale – care pot fi afectate de
iradiere in domeniile de doze responsabile de procedura de
modificari ale materialului genetic, consecintele stocastice se
grupeaza in:
• efecte corporale – manifestate doar la individul iradiat
• efectele ereditare – transmise si manifestate la urmasii
individului iradiat
•cand celulele care au suferit modificari genetice
radioinduse apartin populatiilor celulare de tip somatic
evolutia lor ulterioara – dupa o perioada mai indelungata si
valabila – poate conduce cel mai probabil spre cancerizare
(neoplazie), probabilitatea (incidenta, frecventa) de aparitie a
cancerului radioindus.
Efectele expunerii prenatale
• Efectele deterministice pot fi:

• nesemnificative pentru iradiere de nivel scazut si numar
mic de de celule distruse in perioada de implantare a
embrionului;
• semnificative atunci cand apare:
• moartea prenatala /esecul implantarii ovulului fecundat
sau moatea nedetectabila a embrionului (pentru
iradiere de nivel crescut si numar mare de celule
distruse )
• defecte de organogeneza la nivelul creierului
(retardare mentala), la nivelul organului vizual sau la
nivelul sistemului osos (piticism, deformari de brate,
tibie, femur, mana despicata, intarzieri de crestere).
• Efecte stocastice sunt modificarile materialului genetic in

populatii de celule somatice, cu posibila carcinogeneza
(leucemie infantile, tumore solida).
Bibliografie

1984.
GUIDE NO. SSG-11
T4S4 Controlul si asigurarea
calitatii
Controlul calitatii
Definitii
• proces de urmărire şi supraveghere a activităţilor în

scopul asigurării că acestea au fost îndeplinite aşa
cum au fost planificate şi proiectate, şi de
corectare a abaterilor semnificative
• proces de urmărire a performanţei şi luarea de
măsuri sau acţiuni care să asigure atingerea
rezultatelor dorite sau intenţionate
Tipuri
decontrol
Control
Controllala Control la Control la
nivel Control
nivel nivel
nivel tehnic adminsitrati social
tehnic instituţional
v
Control la nivel tehnic
• supraveghează şi prevede feedback-ul pentru

performanţa
operaţională şi ţintește la performanţa standardizată
de îndeplinire a obiectivelor
• clasifică standardele decorecţie
• specifică acţiunea corectivă necesară a fi luată cand

performanţa se abate de la standard
Control la nivel adminsitrativ
• urmăreşte performanţa organizaţiei
• realizează obiectivele sau standardelepentru

controlul tehnic
• managerii pot coordona activităţile demuncă şi

alocările de resurse sau să ajusteze controlele
la nivel tehnic
Componentele activităţii de control
• Stabilirea standardelor de performanţă şi a obiectivelor
• Măsurarea şi analizarea rezultatelor cu standardele
• Corectarea performanţei care nu se potriveşte cu

obiectivele, modificarea standardelor care sunt
nesatisfăcătoare – acţiuni corective
• Titularul de autorizatie are principala responsabilitate de a
se asigura ca instalatiile din dotare sunt in stare de buna
functionare si ca este mentinuta mentenanta acestora prin
firme de service autorizate pentru acest tip de activitate.
• Oricare tehnician/operator este direct implicat si

responsabil pentru implementarea unui
sistem de QA&QC adecvat activitatilor desfasurate.
• QC (controlul calitatii) este necesar pentru a se asigura ca

instalatiile functioneaza corespunzator la parametrii
prescrisi de producator.
• QC este un instrument al Sistemului de Management al

Calitatii, ce trebuie sa fie implementat in cadrul oricarei
unitati.
TESTELE QC
• TESTELE DE ACCEPTANTA – efectuate de o firma de service la

punerea in functiune a
instalatiei
• TESTELE DE PERFORMANTA – sunt teste periodice efectuate de regula

anual (pentru echipamentele cu o vechime de sub 10 ani) si semestrial
(pentru echipamentele mai vechi de 10 ani) – efectuate de firma de
service
• Testele zilnice si saptamanale – care sunt efectuate de catre personalul

operator.
Cerinte de calitate a imaginii
Imaginea afişată pe monitorul alb/negru nu permite Nuanţele de gri depind de densitatea (Z)
determinarea compoziţiei (de natură organică sau şi de grosimea materialelor scanate şi
anorganică) a materialelor scanate, oferind doar
informaţii despre structura şi densitatea acestora. nu de compoziţia acestora (nivelul de
atenuare al razelor X).
Calitatea imaginii
Proiecţia radioscopică a imaginii bagajului, disponibilă pentru

analiză şi prelucrare
depinde de următorii factori:
–ariile de diode receptoare (calitatea, numarul şi

orientarea acestora);
−distanta si pozitia generatorului fata de boxurile

receptoare;
–distanta si pozitia obiectului scanat fata de generator;

Cerinte de calitate a
imaginii
Echipamentele cu raze X trebuie să îndeplinească următoarele
cerinţe de calitate a imaginii:
1. Rezoluţie fir singular (SWR):
Imaginea afişată pe ecran trebuie să permită operatorului să vadă un fir de cupru

cositorit neizolat cu diametrul de 0,254 mm montat pe polimetacrilat de metil
(PMMA, de ex. Perspex, Plexiglas).
2. Penetrare utilă (UP):
Imaginea afişată pe ecran trebuie să permită operatorului să vadă un fir de cupru

cositorit neizolat cu
diametrul de 0,5105 mm în spatele a 11,1 mm dealuminiu.
Cerinte de calitate a imaginii
3.Rezoluţie spaţială (SR):
Imaginea afişată pe ecran trebuie să permită operatorului să

vadă o grilă de foi de cupru de 2,0 mm (fante de 2,0 mm
spaţiate la 4,0 mm) ale cărei fante sunt paralele şi
perpendiculare pe direcţia de mişcare a benzii transportatoare.
4.Penetrare simplă (SP):

Materiale subţiri
Imaginea afişată pe ecran trebuie să permită
operatorului să vadă o foaie de oţel cu grosimea de
0,10 mm; şi
Materiale groase
Imaginea afişată pe ecran trebuie să permită
operatorului să vadă o
bară de plumb cu grosimea de 1,5 mm în spatele a 26
mm de oţel.
Cerinte de calitate a
imaginii
Coffe break!
T5. CERINTE LEGISLATIVE PRIVIND PROTECTIA
RADIOLOGICA
Definirea si deprinderea noilor termini si definitii

aparute odata cu noua legislatie
Discutarea noilor termeni si definiti aparute
odata cu aceasta directiva
• Prezentarea noilor termini si definiti si dezvoltarea de discutii
si prezentari, privind impactul acestora in noua cultura de
Securitate radiologica medicala
• Activitate nucleara – orice practica umana care introduce
surse de radiatii sau cai de expunere suplimentare, extinde
expunerea la un numar mai mare de persoane sau modifica
reteaua de cai de expunere, plecand de la surse de radiatii
existente, marind astfel expunerea ori probabilitatea
expunerii persoanelor sau nu arul de personae expuse, si
care este gestionata ca situatie de expunere planificata.
• Accelerator - un echipament sau o instalație în care

particulele sunt accelerate, emițând radiații ionizante cu o
energie mai mare de 1 megaelectronvolt (MeV);
Activitate (A) - activitatea unei cantități dintr-un radionuclid
aflat într-o anumită stare de energie determinată la un moment dat și
este raportul dintre dN și dt, unde dN este numărul probabil de
tranziții nucleare din starea de energie respectivă în intervalul de timp
dt:
A = dN/dt
Unitatea de măsură pentru activitate este un becquerel (Bq).
Activare - procesul de transformare a unui nuclid stabil în

radionuclid, prin iradierea materialului în care este conținut cu
particule sau fotoni cu energie înaltă.
Autorizare - inregistrarea unei activitati (practici) sau obtinerea autorizatiei pentru
aceasta.
Autorizatie - emis de CNCAN prin care se acorda permisiunea de a desfasura o
activitate nucleara in conformitate cu Legea 63/2018, cu conditiile specifice
prevazute in acel document.
Asigurarea calității - toate acțiunile planificate și sistematice
necesare pentru a garanta în mod corespunzător că o structură, un
sistem, o componentă sau o procedură vor funcționa în mod
satisfăcător în conformitate cu standardele acceptate. Controlul
calității face parte din asigurarea calității;
Contaminare - prezența neintenționată sau nedorită a substanțelor radioactive pe
suprafețe ori în interiorul solidelor, lichidelor sau al gazelor sau în corpul uman.
Control reglementat - orice forma de reglementare, autorizare si control aplicata
activitatilor umane pentru asigurarea respectarii cerintelor privind protectia
impotriva radiatiilor.
Constrângere de doză - o restricție stabilită ca limită superioară
prospectivă a dozelor individuale, utilizată pentru a defini seria de
opțiuni avute în vedere în procesul de optimizare a unei anumite
surse de radiații într-o situație de expunere planificată.
Controlul calității - un set de operațiuni (programare, coordonare,
punere în aplicare) menite să păstreze calitatea sau să o
îmbunătățească. Acesta include monitorizarea, evaluarea și
menținerea la nivelurile solicitate a tuturor caracteristicilor de
performanță ale echipamentelor care pot fi definite, măsurate și
controlate; RO L 13/10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
17.1.2014.
Containerul sursei - un ansamblu de componente destinat să
garanteze izolarea unei surse închise și care nu este parte
integrantă a sursei, ci este destinat să protejeze sursa în timpul
transportării și manipulării acesteia.
Dispozitive generatoare de radiaţii ionizante - dispozitivele
capabile să genereze radiaţii ionizante precum raze X, neutroni,
electroni sau alte particule încărcate.
Depistare medicală -o procedură care utilizează instalații radiologice
medicale pentru diagnosticarea din timp a grupurilor de persoane
supuse riscului.
Deșeu radioactiv -materialul radioactiv în stare gazoasă, lichidă sau

solidă pentru care nicio utilizare ulterioară nu este prevăzută sau
avută în vedere de către statul membru sau de către o persoană
juridică sau fizică a cărei decizie este acceptată de către statul
membru și care este reglementat ca deșeu radioactiv de către o
autoritate de reglementare competentă, în temeiul cadrului legislativ
și de reglementare al statului membru.
Expunere - acţiunea de a expune sau condiţia de a fi expus la radiaţiile

ionizante emise în afara organismului, denumită expunere externă,
sau în interiorul acestuia, denumită expunere internă.
Expunere accidentală - expunerea unor persoane, altele decât

lucrătorii în situații de urgență, ca urmare a unui accident.
Expunere medicală - expunerea la care sunt supuși pacienții sau
persoanele asimptomatice ca parte a diagnosticării sau a
tratamentului medical sau stomatologic efectuat pentru îmbunătățirea
sănătății, precum și expunerea la care au fost supuse persoanele
implicate în îngrijirea și susținerea pacienților sau voluntarii din
cercetarea medicală ori biomedicală.
Expunere profesională - expunerea lucrătorilor, a ucenicilor și a

studenților, pe parcursul activităților desfășurate de aceștia
Expunere imagistică non-medicală - orice expunere deliberată a

persoanelor în scopuri imagistice, în care motivația principală a
expunerii nu este de a îmbunătăți sănătatea persoanei expuse.
Expunere normală - expunerea susceptibilă de a avea loc în condițiile

normale de exploatare a unei instalații sau de desfășurare a unei
activități (inclusiv întreținere, inspecție, dezafectare), inclusiv incidente
minore care pot fi ținute sub control, de exemplu cele apărute în
timpul exploatării normale și incidentele operaționale anticipate.
Expunere profesională de urgență - expunerea la care este supus
într-o situație de expunere de urgență un lucrător în situații de urgență.
Expunere neintenționată - expunerea medicală care se

deosebește în mod semnificativ de expunerea medicală intenționată
pentru un scop determinat.
Expunere publică - expunerea persoanelor, exceptând expunerea

profesională sau expunerea medicală.
Expert în protecție radiologică - o persoană sau, dacă este prevăzut

în legislația națională, un grup de persoane care dețin(e) cunoștințele,
formarea profesională și experiența necesare pentru a oferi consiliere
în domeniul protecției radiologice, cu scopul de a asigura protecția
eficientă a populației și a cărei(căror) competență în acest sens este
recunoscută de autoritatea competentă.
Extremități - palma, antebrațul, laba piciorului și glezna.
Efecte negative asupra sănătății - reducerea duratei și a calității

vieții în cadrul unei populații ca urmare a expunerii, inclusiv cele
cauzate de efectele asupra țesuturilor, cancer și tulburările genetice
severe.
Efecte negative individuale - efectele nocive observabile clinic la

persoane sau la descendenții acestora, a căror apariție este fie
imediată, fie întârziată, în ultimul caz implicând mai curând o
probabilitate decât o certitudine a apariției.
Expunere planificată, situatie - o situație de expunere care rezultă în

urma exploatării planificate a unei surse de radiații sau în urma unei
activități umane care alterează căile de expunere, astfel încât
provoacă expunerea sau expunerea potențială a populației sau a
mediului. Situațiile de expunere planificată pot include atât expuneri
normale, cât și expuneri potențiale.
Expunere potențială situatie - o situație de expunere care nu survine cu
certitudine, dar care poate rezulta dintr-un eveniment sau o serie de
evenimente cu caracter probabil, inclusiv ca urmare a deficiențelor
echipamentelor sau a erorilor de exploatare.
Expunere la radon - expunere la descendenții radonului.
Faza de realizare - oricare dintre fazele de amplasare, proiectare,
construcţie, montaj şi punere in functiune.
Faza de funcţionare - oricare dintre fazele de producere, funcţionare de
probă, exploatare, utilizare, reparare, întreţinere, modificare şi conservare.
Întreprindere - orice persoană fizică sau juridică care răspunde din
punct de vedere juridic în temeiul legislației naționale de desfășurarea
unei practici sau de o sursă de radiație (inclusiv cazurile în care
proprietarul sau deținătorul unei surse de radiație nu efectuează
activități umane conexe).
Incorporare - activitatea totală a unui radionuclid care pătrunde în
corp din exterior.
Limită de doză - valoarea dozei efective (după caz, a dozei efective

angajate) sau a dozei echivalente dintr-o perioadă specificată, care nu
este depăşită pentru o persoană.
Limitarea dozelor: În situațiile de expunere planificată, suma dozelor

la care este expusă o persoană nu depășește limitele de doză
prevăzute pentru expunerea profesională sau pentru expunerea
publică. Limitele de doză nu se aplică în cazul expunerilor în scopuri
medicale.
Lucrător în situații de urgență - orice persoană care are un rol clar

definit în situații de urgență și care ar putea fi expusă la radiații în
timp ce ia măsuri ca răspuns la urgența respectivă;RO L 13/8 Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Lucrător expus - o persoană, salariată sau care desfășoară activități
independente, supusă unei expuneri la locul de muncă cauzate de o
practică aflată sub incidența prezentei directive și care poate fi expusă
unor doze ce depășesc una dintre limitele de doză stabilite pentru
expunerea publică
Monitorizare a mediului - măsurarea debitelor dozei externe cauzate de

substanțele radioactive din mediu sau a concentrației de radionuclizi din
compartimentele de mediu.
Măsuri de protecție - măsuri, altele decât măsurile de remediere, în

scopul evitării sau reducerii dozelor care ar putea fi primite în absența
respectivelor măsuri, într-o situație de expunere de urgență sau o situație
de expunere existentă.
Măsuri de remediere - îndepărtarea unei surse de radiație sau reducerea

magnitudinii acesteia (din punctul de vedere al activității ori al cantității)
sau întreruperea căilor de expunere sau reducerea impactului acestora în
vederea evitării ori reducerii dozelor la care ar putea fi expuși subiecții în
lipsa acestor măsuri într-o situație de expunere existentă.
Notificare - transmiterea informațiilor, în formă scrisă, către CNCAN prin
care se comunică intenția de a desfășură o activitate în domeniul de aplicare
al prezentei legi.
Niveluri de eliberare - valori stabilite de autoritățile competente sau prin

legislația națională și exprimate în concentrații ale activității la care și sub
care materialele rezultate dintr-o practică supusă notificării sau
autorizării pot fi scutite de respectarea cerințelor din prezenta directivă.
Nivel de exceptare - o valoare stabilită de o autoritate competentă sau

prevăzută în legislație și exprimată în termeni de concentrație a activității
sau de activitate totală la care sau sub care o sursă de radiații nu face
obiectul notificării sau al autorizării.
Permis de exercitare a activităților nucleare - documentul care
permite posesorului să desfășoare activități autorizate în domeniul
nuclear;
Personal expus profesional - persoană salariată sau care desfășoară

activități independente, supusă unei expuneri la locul de muncă
cauzată de o practică aflată sub incidența prezentei legi și care poate
fi expusă unor doze ce depășesc una dintre limitele de doză stabilite
pentru expunerea publică;
Plan de răspuns în situații de urgență - măsuri de planificare a

răspunsului corespunzător în cazul unei situații de expunere de
urgență pe baza evenimentelor postulate și a scenariilor conexe;
Principiul justificării - decizia de introducere a unei practici
se justifică, în sensul că decizia respectivă se ia cu intenția
de a se asigura că beneficiile care rezultă de pe urma
practicii pentru persoane și societate în general sunt mai
mari decât efectele negative asupra sănătății pe care le
poate avea; decizia de introducere sau de modificare a unei
căi de expunere pentru situațiile de expunere existentă,
respectiv orice propunere de răspuns pentru situațiile de
expunere de urgență se justifică, în sensul că acestea ar
trebui să facă mai mult bine decât rău.
Persoană reprezentativă - o persoană care primește o doză
reprezentativă pentru persoanele cele mai expuse din rândul
populației, cu excepția persoanelor care au obiceiuri extreme sau
neobișnuite.
Practică - o activitate umană care poate spori expunerea persoanelor

la radiații cauzate de o sursă de radiații și care este gestionată ca
situație de expunere planificată .
Principiul limitării dozelor - principiu potrivit căruia, în situațiile de

expunere planificată și în situațiile de expunere de urgență, suma
dozelor la care este expusă o persoană nu trebuie să depășească
limitele de doză prevăzute pentru expunerea profesională sau pentru
expunerea populației în reglementările specifice emise de CNCAN;
limitele de doză nu se aplică în cazul expunerilor în scopuri medicale.
Principiul optimizării
-Titularul de autorizatie trebuie sa intreprinda toate masurile

necesare pentru obținerea celui mai bun nivel de protecție la
radiații pentru personalul expus profesional și public;
-In cazul expunerilor de urgență, principiul optimizării trebuie

respectat pentru ca forma, amploarea și durata răspunsului să fie
optimizate astfel încât beneficiul net să fie maximizat;
-Constrangerea de doză impusa la proiectarea ecranelor de

protectie este de 10mSv/an. Titularul de autorizatie poate
adopta o abordare mai restrictiva la aceasta constrangere de
doza.
Radiație ionizantă - energia transferată sub formă de particule sau de
unde electromagnetice cu o lungime de undă de maximum 100 nanometri
(o frecvență de minimum 3 × 10 15 hertz) capabile să producă ioni, direct
sau indirect.
Responsabil cu protecția radiologică - o persoană competentă din punct de

vedere tehnic să supravegheze sau să efectueze punerea în aplicare a măsurilor de
protecție radiologică, în ceea ce privește aspectele din domeniul protecției
radiologice relevante pentru un anumit tip de practică.
Radon - radionuclidul Rn-222 și, după caz, descendenții săi.
Serviciu dozimetric - orice organism sau persoană competentă să se

ocupe cu calibrarea, citirea sau interpretarea dispozitivelor de
monitorizare individuală, cu măsurarea radioactivității în corpul uman
sau în probe biologice sau cu evaluarea dozelor, a cărui capacitate de
a acționa în această privință este recunoscută de autoritatea
competentă.
Situație de expunere existentă - o situație de expunere care există deja

în momentul în care trebuie luată o decizie cu privire la controlul
acesteia și care nu necesită sau nu mai necesită adoptarea de măsuri
urgente.
Situație de expunere de urgență - o situație de expunere cauzată

de o urgență.
Sistem de gestionare a situațiilor de urgență - un cadru juridic
sau administrativ de stabilire a responsabilităților pentru
pregătirea și răspunsul în situații de urgență și a măsurilor de
luare a deciziilor în situațiile de expunere de urgență.
Sursă închisă - o sursă radioactivă în care materialul radioactiv este

închis în permanență într-o capsulă sau este încorporat într-o
formă solidă în scopul prevenirii, în condiții normale de utilizare,
a oricărei dispersii a substanțelor radioactive;
Sursă închisă scoasă din utilizare - o sursă închisă care nu mai este
utilizată sau nu se intenționează a fi utilizată pentru practica
autorizată, însă continuă să necesite o gestionare în siguranță.
Sursă închisă de mare activitate - o sursă închisă pentru care

activitatea radionuclidului prezent este mai mare sau egală cu
valoarea activitățiirelevantă prevăzută în anexa III.
Sursă orfană - o sursă radioactivă care nu este nici exceptată, nici nu se află
sub controlul reglementat, de exemplu pentru că nu a fost niciodată
controlată în acest mod sau pentru că a fost abandonată, pierdută,
rătăcită, furată sau transferată în alt mod fără o autorizație
corespunzătoare.
Sursă naturală de radiații - o sursă de radiații ionizante de origine naturală,

terestră sau cosmică.
Serviciu de medicină a muncii - un specialist sau un organism din domeniul

sănătății care are competența de a supraveghea medical lucrătorii expuși și
a cărui capacitate de a acționa în acest sens este recunoscută de către
autoritatea competentă.
Stocare - păstrarea materialelor radioactive, inclusiv a combustibilului

uzat, a surselor radioactive sau a deșeurilor radioactive, într-o instalație
cu intenția recuperării .
Toron - radionuclidul Rn-220 și, după caz, descendenții săi.

Zonă supravegheată - o zonă supusă supravegherii în vederea
protecției împotriva radiațiilor ionizante.
Zonă controlată - o zonă supusă unor reglementări speciale destinate

să protejeze împotriva radiațiilor ionizante sau a extinderii
contaminării radioactive și în care accesul este controlat.
Urgență -o situație sau un eveniment excepțional implicând o sursă

de radiație care necesită o intervenție rapidă, pentru a atenua
consecințele negative grave pentru sănătatea și securitatea ființelor
umane, pentru calitatea vieții, pentru proprietăți sau pentru mediu,
sau un risc care ar putea genera asemenea consecințe negative
grave.
Discutii privind schimbarea modului de perceptia a practicilor, dupa
noua directiva:
Protecție împotriva radiațiilor ionizante - protecția populației,
lucrătorilor și lucrătorilor în situații de urgență împotriva efectelor
negative ale expunerii la radiații ionizante, inclusiv măsurile pentru
asigurarea unei astfel de protecții, măsurile de prevenire a situațiilor
de urgență și de diminuare a consecințelor acestora în cazul în care se
produc;".
radiație ionizantă - energia transferată sub formă de particule sau de unde

electromagnetice cu o lungime de undă de maximum 100 nanometri, cu o frecvență
de minimum 3 x10 15 hertz, capabile să producă ioni, direct sau indirect;".
regim de control - inspecție sau verificare, efectuată de către CNCAN, a
conformității activităților sau surselor de radiații supuse controlului reglementat cu
cerințele naționale legale, în situațiile prevăzute la art. 30;".
Bibliografie
Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta,
reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare
Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii,
al ministrului educatiei nationale si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare nr. 752/3.978/136/ 2018 si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 bis din
25.06.2018
DIRECTIVA 2013/59/EUROATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de

securitate de baza privind protectia impotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiatiile
ionizante si de abrogare a Directivelor 89/618/Euroatom, 90/641/Euroatom, 96/29/Euroatom,
97/43/Euroatom si 2003/122/Euroatom
Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 179/17.07.2019 pentru aprobarea Normelor de radioprotectie operationala
privind desfasurarea practicii de control nedistructiv cu radiatii ionizante, publ. in M.O. nr. 709/29.08.2019
T5. CERINTE LEGISLATIVE PRIVIND
PROTECTIA RADIOLOGICA
Noile modificari legislative, emise de catre

CNCAN, pentru armonizarea legislatiei din
Romania, la cerintele Directivei 59/2013
Principalele modificari legislative aparute ca urmare
a noi Directive 59/2013
Legea nr. 63/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind
desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților
nucleare.
Normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica aprobate prin Ordinul
presedintelui CNCAN nr. 102/2018 privind modificarea si completarea Ordinului nr.
202/2002 pentru aprobarea.
Norma de securitate radiologica privind desfasurarea practicii de control
nedistructiv cu radiatii ionizante, aprobata prin Ordinul presedintelui Comisiei
Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 179/2019 si publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 709 din 29.08.2019.
• Obiectul Legii 63/2018:
Reglementarea, autorizarea si controlul
activitatilor nucleare desfasurate in scopuri
exclusiv pasnice si a altor activitati ce conduc la
expunerea la radiatii ionizante
Se aplica tuturor situatiilor de expunere

planificata, existenta sau de urgenta
Modificarile Lg 63/2018, in partile esentiale sunt:
La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul
cuprins:
Art. 4. -
• CNCAN, autoritate competentă în domeniul nuclear, de interes
public național, exercită atribuțiile de reglementare, autorizare și
control prevăzute în prezenta lege."
Art. 71. -
• (1) Notificarea este obligatorie pentru activitățile prevăzute la art.
2, cu excepția celor prevăzute la lit. n), înainte de începerea
desfășurării activităților respective.
• (2) CNCAN stabilește dacă activitățile notificate se supun
regimului de autorizare sau se exceptează conform criteriilor și
limitelor prevăzute la art. 16.
• (3) Regimul de autorizare constă în înregistrare, emiterea de
autorizații și permise de exercitare, după caz.
• (4) În cazul depunerii unei solicitări de înregistrare sau de
autorizare pentru activitățile prevăzute la art. 2, nu este necesară
o notificare separată.
• (5) CNCAN stabilește, prin reglementări specifice, în conformitate
cu prevederile art. 5, cerințele și informațiile care trebuie furnizate
împreună cu notificarea, solicitarea de înregistrare, de autorizare
și de eliberare a permiselor de exercitare."
La articolul 8, alineatul (1) se modifică și va avea următorul
cuprins:
Art. 8. -
• Activitățile prevăzute la art. 2 se autorizează de CNCAN prin
emiterea unui certificat de înregistrare sau a unei autorizații,
după caz."
La articolul 8 alineatul (11), literele a) și b) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
a)transportul dispozitivelor generatoare de radiații ionizante și
activitățile de utilizare a aparaturii de control dozimetric, a
sistemelor de detecție a radiațiilor ionizante și a mijloacelor de
protecție individuală la radiații ionizante;
b) cele prevăzute la art. 2 lit. h) și n);".
Orice persoana fizica sau juridica de drept
public sau privat care intentioneaza sa desfasoare
activitati in domeniul nuclear (situatii de expunere
planificata sau existenta care implica riscul de
expunere la radiatii ionizante ce nu poate fi neglijat
dpdv al protectiei radiologice) trebuie sa transmita
la CNCAN o notificare conform anexei nr. 1
Notificarea trebuie sa cuprinda:
• formularul de notificare (anexa nr.1);
• copia documentelor care atesta ca solicitantul este persoana legal
constituita;
• informatii privind activitatile desfasurate in cadrul practicii;
Dosarul de solicitare si eliberare a certificatului de inregistrare/

autorizatiei trebuie sa contina:
• cerere de eliberare a certificatului de inregistrare/autorizatiei
(conform anexei nr. 2)
• documentele generale pentru eliberarea certificatuluide
inregistrare/ autorizatiei
• documentatia tehnica pentru inregistrare sau pentru fiecare
tipde autorizare
Raspunsul la solicitarile CNCAN se transmit in
cel mult 30 de zile de la data primirii solicitarii sau
dosarul este respins.
Procesul de evaluare a dosarelor complete
dureaza pana la 2 luni si se finalizeaza cu eliberarea
certificatului sau cu o scrisoare de respingere a
dosarului.
Pentru practici noi sau practici complexe
procesul de evaluare este de pana la 6 luni.
Prelungirea valabilitatii certificatelor de
inregistrare/ autorizatiilor:
Se solicita prelungirea cu cel putin 2 luni inainte de
data de expirare.
Valabilitatea certificatului de inregistrare/ autorizatiei
se extinde automat max. 3 luni, daca dosarul este depus
complet; dupa 3 luni se suspenda temporar activitatea.
Perioada de evaluare a dosarelor complete este de 2
luni, cu exceptia cazului cand sunt introduce noi surse de
radiatii.
Modificarea certificatului de inregistrare/
autorizatiei se solicita in caz de:
Modificare a denumirii, adresei sociale sau alte
modificari in actul constitutiv
Schimbarea personalului cu responsabilitati
Extinderea limitelor si conditiilor din certificate/
autorizatie
Alte modificari ce pot afecta protectia surselor de
radiatii, protectia radiologica a lucratorilor, populatiei sau
mediului
Suspendarea si retragerea certificatelor de
inregistrare/ autorizatiilor are ca efect:
Incetarea imediata a practicilor cu surse de radiatii;
Obligatia titularului de autorizatie pentru asigurarea
protectiei fizice si securitatii radiologice a surselor de
radiatii;
Obligatia titularului de autorizatie de a prezenta in
maxim 5 zile lucratoare un plan de masuri pentru rezolvarea
problemelor ce au dus la suspendare;
Obligatia titularului de autorizatie de a inapoia

CNCAN-ului originalul certificatului inregistrare/
autorizatiei
• Pierderea, furtul sau deteriorarea certificatului de
inregistrare/autorizatiei
– Titularul de autorizatie trebuie sa solicite un duplicat al
certificatului de inregistrare/ autorizatiei
• Incetarea valabilitatii certificatului de inregistrare/

autorizatiei:
– S-a deposit perioada de valabilitate mentionata pe
certificatul de inregistrare/ autorizatie
– Titularul si-a pierdut calitatea de persoana legal constituita
– Titularul renunta la autorizatie
– Practica autorizata a fost abandonata sau instrainata
– Certificatul de inregistrare/ autorizatia a fost retrasa sau
anulata
Incetarea activitatii
Titularul are urmatoarele obligatii:

– Sa transmita procesul verbal de casare;
Modificarile legislative in eliberarea permiselor de
activitatilor nucleare prin ordinul
Presedintelui CNCAN nr. 102/2018

modificarea si completarea Ordinului nr. 202/2002
pentru aprobarea Normelor privind eliberarea
permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie
radiologica.
Reinnoirea permisului de exercitare – solicitarea
eliberarii unui permis de exercitare la o data
ulterioara datei de expirare inscrise pe permis
Prelungire valabilitatii permisului de exercitare –

solicitarea eliberarii unui nou permis de exercitare
la o data anterioara datei de expirare inscrise pe
permis
In cazul prelungirii permisului de exercitare nivel 1 si
2, cererea va fi insotita de:
Copiile documentelor care demonstreaza indeplinirea
conditiilor specificate in normele CNCAN
Absolvirea, in ultimii 5 ani, a unui curs de
radioprotectie adecvat pentru nivelul permisului si practica
desfasurata
Copia documentelor care atesta achitarea tarifului de
autorizare
Copia permisului pentru care se solicita prelungirea
valabilitatii
In cazul prelungirii valabilitatii permisului de
exercitare nu este necesara examinarea posesorului
permisului.
Modificari legislative
Norma de securitate radiologica privind desfasurarea practicii de

control nedistructiv cu radiatii ionizante, aprobata prin Ordinul
presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare nr. 179/2019 si publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I nr. 709 din 29.08.2019.
Domeniul de aplicabilitate
- Se aplica practicii de CND-RP (Control nedistructiv-radiatii
penetrante) cu risc de expunere la radiatii ionizate provenite din:
a) instalatii cu surse radioactive inchise
b) generatoare de radiatii X
c) acceleratoarele de electroni
d) generatoare de radiatii X instalate in cabinetele cu ecrane de
protectie radiologica incorporate.
- Referiri la expunerea profesionala si publica
- Securitatea instalatiilor radiologice de CND si a surselor
radioactive utilizate.
⮚Intreprinderea raspunde de evaluarea si punerea in aplicare a
masurilor privind protectia radiologica a lucratorilor expusi.
Justificarea, optimizarea si limitarea dozelor in
practica CND
-Desi este justificata practica CND, CNCAN poate reevalua unele forme particulare
ale practicii cu limitarea sau chiar oprirea lor sau chiar respingerea desfasurarii
unei practici noi daca se apreciaza ca fiind netemeinica justificarea ei.
-Intreprinderea trebuie sa asigure optimizarea protectiei radiologice a lucratorilor

expusi profesional si a lucratorilor in situatii de urgenta si a populatiei.
-In cazul ecranelor de protectie pentru incintele amenajate constrangerea de doza

este de 10 mSv/an.
-Limita de doza efectiva a expusilor profesionali este de 20 mSv.

-Limitele de doze echivalente pentru expusii profesionali sunt:
-20 mSv/an -cristalin; 500 mSv/an – piele (supraf.expusa -1cm2, doza medie); 500
mSv/an – extremitati.
-Pentru lucratoarele insarcinate se asigura conditii corespunzatoare a.i. doza la

fat sa nu depaseasca 1mSv, cel putin pe perioada de sarcina ramasa.
Autorizarea practicii
- este supusa controlului reglementat
- pentru desfasurarea practicii in exteriorul incintei amenajate si in afara

perimetrului administrativ al intreprinderii aceasta trebuie sa:
✔posede ASR valabil pentru desfasurarea practicii atat in interiororul cat si in

exteriorul incintei.
✔solicite la CNCAN si sa obtina avizul de lucru in exterior.
-pentru laboratorul amenajat pe un mijloc de transport auto se va obtine ASR

si va fi utilizat
doar pentru practica CND-RP.
⮚Fazele de autorizare sunt: amplasare-constructie, utilizare, dezafectare

(instalatii radiologice cu surse inchise si acceleratoare) si activitatea de
transport.
Documente necesare autorizarii practicii de CND-RP
-Pentru obtinera autorizatiei de amplasare-constructie:
descrierea instalatiilor CND-RP, planul cladirii cu ameneajari,

descriere sistem ventilatie si alimentare cu apa, canalizare, incalzire,
a celui de iluminat, semnalizare , avertizare si comunicatii, planul
palierului –utilizare , a celui inferior si respectiv superior, planul
vecinatatilor cladirii in teren, descrierea spatiului destinat lucratorilor
expusi , a incintelor amenajate, a elementelor de securitate, calculul
protectiei structurale necesare.
Pentru obtinera autorizatiei de utilizare:
Declaratia de amplasare-constructie a titularului de autorizatie

privind conformitatea cu cele transmise pentru obtinerea autorizatiei
date de dentificare pentru fiecare instalatie de CND-RP, rezultatele
testelor de acceptanta/performanta efectuate de intreprinderea
autorizata pentru manipulare, lista si pozitionarea mijloacelor de
securitate si de avertizare, lista cu aparatura dozimetrica utilizata,
rezultatele verificarii prin masurare a ecranarii conform documentatiei
efectuata de intreprinderea autorizata in acest sens, lista lucratorilor
expusi, masurile necesare pentru evitarea sutrageril instalatiilor,
masuri luate pentru prevenirea si semnalizarea incendiilor si
inundatiilor, procedura de transport conform legislatiei in vigoare,
plan de raspuns la situatii de urgenta, program de protectie
radiologica, programul de asigurarea calitatii in practica de CND-RP.
Sistemul de management al protectiei impotriva
- Intreprindrea trebuie sa instituie si sa mentina un sistem de

management al protectiei impotriva radiatiilor ionizante.
- Sistemul de protectie radiologica trebuie sa fie dezvoltat gradual
in concordanta cu tipul si marimea riscului asociat practicii de CND-
RP si cuprinde:
a) asigurarea calitatii
b) programul de protectie radiologica
c) controlul calitatii
d) planul de raspuns al titularului de autorizatie la situatii de urgenta
radiologica.
- Intreprindrea trebuie saimplementeze si sa mentina o
cultura de securitate radiologica.
Sistemul de management al protectiei impotriva
Programul de protectie radiologica are la baza o procedura

generala (anexa 3 la
prezenta norrma) care stabileste:
-organizarea si formele de desfasurare a practicii

-zonele controlate si supravegheate
-obligatiile si responsabilitatile tuturor persoanelor implicate
-relatiile administrative dintre persoanele implicate
-documentele sistemului-pastrare, arhivare, difuzare, retragere
-evidentele necesare
-actiuni corective.
Controlul calitatii se face conform procedurilor specifice prin

organizatii acreditate, pe tot fluxul specific practicii CNCD-RP.
Protectie operationala- prevederi generale
Pentru lucratorii expusi profesional se realizeaza prin:
-Evaluarea prealabila si identificarea naturii si amploarei

riscului radiologic la care acestia sunt supusi
-Optimizareaprotectiei radiologice
-Clasificarea lucratorilor expusi in categoria A sau B
-Implementarea masurilor de control si de monitorizare
pentru diferitele zone si conditii de lucru, incluzand, unde
este necesar - monitorizarea individuala
-Implementarea masurilor pentru asigurarea supravegherii
medicale
-Implementarea masurilor pentru furnizarea educatiei si
instruirii specifice
Niveluri de investigare
Intreprinderea trebuie sa:
a) includa in procedurile si regulile locale constrangerile de doza

b) stabileasca procedurile de urmat cand astfel de nivel este atins sau depasit.
Se recomanda: un nivel de investigare de 1mSv/luna pentru doza efectiva-regula

locala;
depasirea, impune verificarea sistemelor de securitate si revizuirea instructiunilor
de lucru
Intreprinderea efectueaza o investigatie :
- ori de acte ori o doza efectiva individuala depaseste nivelul de -1mSv/luna,
- cand orice parametru operational legat de protectie si securitatea a depasit
domeniul
normal stabilit pentru conditiile de utilizare,
- s-a produs o defectare a instalatiei, un accident sever sau o eroare cu
potential sa depaseasca limita de doza anuala.
- cand un eveniment sau cisrcumstanta duce la incasarea unei doze ce depaseste
limita de
doza anuala.
Investigatia se initiaza imediat dupa descoperirea evenimentului si se intocmeste un
raport ce va cuprinde: cauze,evaluarea /estimarea dozei primite, actiuni corective
si preventive; raportul se va transmite la CNCAN.
Cerinte privind amenajarea si proiectarea incintelor in
practica de CND-RP
Intreprinderea va asigura spatii si incaperi dimensionate corespunzator cu

volumul de munca si nr. de expusi, cu un circuit functional adecvat.
Proiectul incintei si al spatiilor si incaperilor aferente trebuie sa ia
in considerare clasificarea zonelor si tipul instalatiilor radiologice ce se
vor utiliza; acest proiect este parte din documentatia de obtinere a
autorizatiei de amplasare-constructie de la CNCAN.
Proiectul trebuie sa prevada: blocaje/actionare interconditionata,
sisteme de avertizare si ventilatie corespunzatoare, iluminare si incalzire
adecvata, alarmare incendiu, control acces.
Proiectul trebuie sa asigure ca doza nu depaseste 10mSv la locul
de munca al lucratorilor expusi si 1 mSv la limita exterioara a zonei
supravegheate si in zonele unde populatia poate avea acces.
Proiectarea incintelor special amenajate se bazeaza pe calculul
ecranelor de protectie
tinand cont si de constrangerea de doza pentru lucratorii expusi de 10
mSv/an.
Cerinte privind desfasurarea practicii CND-RP
in exterior
Intreprinderea solicita acordul CNCAN in timp de nu mai mult de un an, cand
zona de lucru este in perimetrul sau administrativ sau al unui client (proprietar
de amplasament); este responsabila pentru asigurarea protectiei radiologice.
Practica CND se desfasoara in exteriorul incintei doar de catre intreprinderi ce

poseda ASR pentru desfasurarea ei in interiorul si in exteriorul incintei.
Avizul de la CNCAN se solicita cu 30 de zile si se obtine in 30 de zile de la

solicitare; se anunta cu cel putin 72 de ore inainte de inceperea desfasurarii
practicii.
Solicitarea desfasurarii practicii in regim de urgenta se face transmitand

solictarea si documentatia cu cel putin 3 zile inainte.
Zona de lucru in exterior trebuie sa fie delimitata si este clasificata ca zona
controlata; aceasta este izolata la limita la care debitul de doza este de maxim
20 mSv/h si se verifica prin masuratori directe; se poate extinde la limita cu
debit de doza de 60 mSv/h doar cu acordul RPR.
Zona supravegheata se extinde pana la limita la care debitul de doza scade

pana la 3 mSv/h, cu interzicerea accesului in aceasta zona a persoanelor din
populatie.
Cerinte referitoare la instalatiile radiologice
Instalatiile radiologice cu SI, echipamente auxiliare si componentele

acestora, indeplinesc cerintele standardului ISO3999, editia in vigoare.
Containerele instalatiilor radiologice cu SI se clasifica:
a)Categoria I, de tip obturator,

b)Categoria II, de tip proiector,
c)Categoria X, pentru aplicatii speciale, subacvatice sau teleghidate.
Containerele ce contin uraniu saracit ale instalatiilor radiologice
indeplinesc controlul de garantii si sunt tratate ca materiale nucleare
chiar daca nu contin sursa radioactiva. Instalatiile radiologice cu
generatoare de radiatii X, echipamente auxiliare si componente ale
acestora trebuie sa indeplineasca cerintele standardului
IEC/EN60204.
Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca cabinetele cu protective
radiologica incorporata se regasesc in anexa 7 la prezenta norma
Cerinte privind transportul instalatiilor radiologice
cu surse radioactive
Respecta reglementarile specifice CNCAN si acordul european
privind transportul rutier al marfurilor periculoase (ADR):
a) Containerul ecranat verificat si calificat, trebuie sa posede

certificat de aprobare/validare a modelului de colet tip A sau tip
B;
b) Sursa radioactiva trebuie sa fie in pozitie ecranata, incuiata, cheia
aflandu-se inposesia persoanei responsabile cu transportul
c) Debuitul masurat la 1m precum si la 2m de jur-imprejurul vehiculului
trebuie sa fie in limitele din reglementarile in vigoare.
d) Sa existe etichete de transport completate corespunzator;
e) Sursele radioactive trebuie sa posede certificat de aprobare de model
valabil precum si certificat de verificare a contaminarii nefixate de
suprafata.
f) Coletul trebuie sa fie bine asigurat si ancorat corespunzator in mijlocul
de transport.
Cerinte privind transportul instalatiilor radiologice cu
surse radioactive
Documentele de transport trebuie sa fie intocmite conform cerintelor ADR si sa
contina:
a) planul de raspuns in caz de incident radiologic care sa includa fisa de

siguranta
b) documentele de provenienta ale sursei radioactive
c) certificatul de formare profesionala a conducatorului auto valabil pentru clasa
7, cf. ADR
d) permisul de exercitare nivel 1 pentru domeniul transport materiale
radioactive al
conducatorului auto;
e) permisul de exercitare nivel 2 elibarat de CNCAN pentru consilierul de
siguranta
f) licenta de transport eliberata de Autoritatea Rutiera Romana, dupa caz.
Mijlocul de transport trebuie sa fie dotat corespunzator acestui tip de transport,

sa aiba la zi inspectia tehnica periodica, si sa fie dotat cu GPS
Planificarea si pregatirea raspunsului
la urgente
Intreprinderea, pentru categoriile de pregatire pentru urgenta IV si VI (cf.
Ordin CNCAN 147/2018) identifica riscurile de incident radiologic ce pot duce
la situatii de expuneri de urgenta si pregateste o procedura/plan de raspuns;
Consulta un expert in protectie radiologica ce va aviza procedura/planul de

raspuns in situatii de urgenta si raspunde de aplicarea concreta a
procedurii/planului de raspuns.
Intreprinderea trebuie sa notifice orice urgenta radiologica la CNCAN si
autoritatilor locale; notificarea include: descrierea situatiei de urgenta,
identificarea instalatiilor si a personalului implicat, cauzele producerii-cand se
cunosc, masurile luate pentru restabilirea situatiei, dozele primite de
personalul afectat, recomandari cu masuri ce trebuie luate pentru prevenirea
altor situatii similare.
Raportul privind urgenta radiologica si desfasurarea raspunsului este intocmit

de RPR , cu participarea unui expert in protectie radiologica.
Bibliografie
Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. 111/1996, republicata in 2006, privind
desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare
Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii, al
ministrului educatiei nationale si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare nr. 752/3.978/136/ 2018 si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 bis din
25.06.2018
Normele privind procedurile de autorizare, aprobate prin Ordinul CNCAN

155/2018, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 576 bis din 9 iulie 2018
Ordinul presedintelui CNCAN nr. 102/2018 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 202/2002
pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica.
Norma de securitate radiologica privind desfasurarea practicii de control nedistructiv cu radiatii

ionizante, aprobata prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare
nr. 179/2019 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 709 din 29.08.2019.
Bibliografie
• Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr.111/1996 privin

d
desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor
nucleare
• Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul
ministrului sanatatii, al ministrului educatiei nationale si al presedintelui Comisiei
Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 752/3.978/136/ 2018 si
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 bis din 25.06.2018
• Normele privind procedurile de autorizare, aprobate prin Ordinul CNCAN

155/2018, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 576 bis din 9
iulie 2018
• Ordinul presedintelui CNCAN nr. 102/2018 privind modificarea si completarea

Ordinului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor
de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in
protectie radiologica
• Norma de securitate radiologica privind desfasurarea practicii de control
T5. CERINTE LEGISLATIVE PRIVIND
PROTECTIA RADIOLOGICA
Noile responsabilitati ale operatorului

In conformitate cu noile reglementari in vigoare,
Directiva 59/2013 cat si noile modificari aduse de catre
CNCAN, legislatiei in vigoare, cele mai importate
persoane cu responsabilitati in acest domeniu sunt:
- titularul de autorizatie
- responsabilii cu protectia radiologica
- Operatori
Noile responsabilitati ale acestora sunt:
• Operatorului:
Operatorii-persoană fizică căreia îi revine

răspunderea generală pentru orice activitate din
cele prevăzute la art. 2, autorizată conform
prezentei legi; prin operator se înțelege posesorul al
nivelului 1, eliberat de catre titularul de
autorizatie;".
Cerinte privind informarea si calificarea lucratorilor
expusi profesional
Lucratorii expusi profesional in practica CND-RP
trebuie sa aiba:
a) pregatire profesionala prin cursuri corespunzatoare de CND-RP
b) Pregatire in domeniul protectiei radiologice printr-un program
Avizat de CNCAN, conform Ordinului Presedintelui CNCAN nr.
14/2018.
c) Instruirea initiala specifica locului de munca.
Durata minima a unui program de pregatire initiala de nivel 2 in domeniul
protectiei radiologice este de 60 ore.
Durata minima a unui program de pregatire initiala de nivel 1, in domeniul

protectiei radiologice este de 30 de ore.
Durata minima a unui program de pregatire continua de nivel 1 sau 2 in

domeniul protectiei radiologice este de 16 ore.
Obligatii ale titularului de autorizatie
Titularii de autorizatie trebuie să :
- atingă și să mențină un nivel optim de protecție a populației;

- autorizeze funcționarea echipamentelor adecvate și a
procedurilor de măsurare și de evaluare a expunerii populației și
a contaminării radioactive a mediului;
- verifice eficiența și întreținerea echipamentelor, astfel cum se
menționează la litera (b), și să asigure calibrarea periodică a
instrumentelor de măsură;
- solicite consultanță din partea unui expert în protecție radiologică
în îndeplinirea sarcinilor menționate la literele (a), (b) și (c).
- asigure informarea si pregatirea continua a lucratorilor expusilor
profesional , la 5 ani, si sa mentina evidenta documentata a
actelor ce atesta pregatirea si calificarea pentru fiecare lucrator.
Cerinte privind programul de intretinere si
service al instalatiilor radiologice
▪ Intreprinderea trebuie sa instituie si sa mentina proceduri si
instructiuni de lucru pentru a asigura un program de intretinere, care
trebuie sa tina cont de recomandarile producatorului si ale furnizorului
(structura specificata in anexa 3 la prezenta norma).
▪ Intreprinderea trebuie sa pastreze fisa tehnica a instalatiei radiologice
pe toata durata de viata a instalatiei.
▪ Fisa tehnica trebuie sa contina date privind toate operatiunile
efectuate: instalare, intretinere, verificare, reparare, pana la predarea
ca deseuri radioactive a surselor de radiatii si dezafectarea sau
dezmembrarea si casarea instalatiei.
▪ Programul de verificari, control al calitatii,l ucrari de intretinere si
service trebuie sa contina verificari de rutina si verificari periodice.
▪ Verificarile de rutina trebuie sa fie afectuate de catre lucratori cu
regularitatea si periodicitatea recomandata de producatorul sau
furnizorul instalatiei radiologice.
• Atribuţiile şi responsabilităţile operatorului:
• sa-si insuseasca temeinic cunostintele necesare desfasurarii
activitatii lor, prevederile din norme, regulamente sau
instructaje, aplicabile la activitatea pe care o desfasoara,
precum si modul de utilizare a echipamentului individual de
protectie si a sistemului de dozimetrie individuala;
• sa respecte instructiunile si dispozitiile persoanei posesoare
a permisului de exercitare de nivel 2 sau 3 eliberat de
CNCAN, sub supravegherea careia isi desfasoara activitatea;
• sa lucreze cu atentie pentru a evita provocarea unor
eventuale incidente;
• Sa respecte masurile de protectie individuala, masurile de
securitate a instalatiilor si sa utilizeze echipamentul
individual de protectie, In conformitate cu prevederile
normelor, regulamentelor si instructajelor facute;
• sa nu schimbe de la locul lor sau sa aduca modificari la
mijloacele destinate securitatii si protectiei, fara aprobare
prealabila a responsabilului cu protectia radiologica;
• sa nu efectueze, din proprie initiativa, operatii sau
manipulari care ar putea afecta propria securitate , a
restului personalului expus profesional din cadrul unitatii, a
populatiei si mediului inconjurator;
• sa anunte, de indata, responsabilul cu protectia radiologica
despre orice defectiune sau situatie pe care a observat-o si
care ar putea antrena propria suprairadiere/ contaminare
sau a restului personalului, in vederea aplicarii masurilor de
remediere;
• sa anunte, de indata, responsabilul cu protectia radiologica
despre pierderea sau sustragerea oricarei surse de la locul
sau de munca sau din alte parti;
• sa anunte, de indata, responsabilul cu protectia radiologica,
despre incidentul care a survenit la locul sau de munca sau
despre incidentul observat la alt loc de munca si sa participe,
conform sarcinilor ce-i revin prin planul de interventie, la
localizarea sau lichidarea acestuia.
Bibliografie
Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. 111/1996, privind desfasurarea in
siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare
Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii, al
ministrului educatiei nationale si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr.
752/3.978/136/ 2018 si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 bis din 25.06.2018
Ordinul presedintelui CNCAN nr. 102/2018 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 202/2002 pentru
aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor
acreditati in protectie radiologica
Ordinului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor
nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica
Norma de securitate radiologica privind desfasurarea practicii de control nedistructiv cu radiatii ionizante, aprobata prin
Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 179/2019 si publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I nr. 709 din 29.08.2019.
T5 CERINTE LEGISLATIVE PRIVIND PROTECTIA
RADIOLOGICA
Recomandarile Directivei 59/2013

ICRP (The International Commission on Radiological Protection)
• este un organism neguvernamental, care ofera recomandari

autoritatilor de reglementare si agentiilor de consultanta, sub
forma de ghiduri privind principiile fundamentale pe baza carora
sa se poata implementa un sistem de protectie radiologica
adecvat.
• ICRP a luat fiinta in 1928, cu prilejul Congresului International de
Radiologie, cand au fost emise si primele recomandari, referitoare
la protectia profesiei medicale, prin introducerea unor restrictii
privind numarul de ore de lucru cu surse medicale.
• Folosind recomandarile ICRP din 1990, sub coordonarea Agentiei
Internationale pentru Energia Atomica din Vienna, in 1996 au fost
elaborate Standardele Internationale de Radioprotectie de Baza
(cunoscute sub numele de “BSS-115”) iar Consiliul Europei a emis
Directiva de baza Nr.96/29/EURATOM din 13 mai 1996, privind
“Protectia sanatatii lucratorilor si publicului general impotriva
riscurilor provenind de la radiatia ionizanta”.
• In urma elaborarii de recomandari tehnice pentru revizuirea
96/29/EURATOM si consolidarea legislatieidirectivei de baza
Europene existente in domeniul protectiei radiologice (directivele
96/29, 89/618/, 90/641/, 2003/122 si 97/43, a recomandarii
comisiei 90/143 si alte standarde si reglementari), intr-un singur
document, in concordanta cu ICRP-2007, in 2012, au fost
finalizate noile Standarde de Baza de Radioprotectie Europene
(EBSS), care au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene din 17 ianuarie 2014, sub denumirea de DIRECTIVA
CONSILIULUI 2013/59/EURATOM.
Situatii de expunere
• Expunere planificata - o situație de expunere care rezultă în

urma exploatării planificate a unei surse de radiații sau în
urma unei activități umane care alterează căile de expunere,
astfel încât provoacă expunerea sau expunerea potențială a
populației sau a mediului. Situațiile de expunere planificată
pot include atât expuneri normale, cât și expuneri potențiale.
• Expunere de urgenta - o situație de expunere cauzată de o
urgență
• Expunere existenta - o situație de expunere care există deja
în momentul în care trebuie luată o decizie cu privire la
controlul acesteia și care nu necesită sau nu mai necesită
adoptarea de măsuri urgente
Principii generale de protecție radiologică
• Justificare:
– Deciziile de introducere a unei practici se justifică, în
sensul că deciziile respective se iau cu intenția de a
asigura că beneficiile care rezultă de pe urma practicii
pentru persoane și societate în general sunt mai mari
decât efectele negative asupra sănătății pe care le
poate avea.
– Deciziile de introducere sau de modificare a unei căi
de expunere pentru situațiile de expunere existentă și
pentru situațiile de expunere de urgență se justifică,
în sensul că acestea ar trebui să facă mai mult bine
decât rău.
• Optimizare:
– Protecția radiologică a persoanelor supuse unei expuneri
profesionale sau a populației se optimizează în scopul de a
păstra mărimea dozelor individuale, probabilitatea expunerii și
numărul persoanelor expuse la un nivel cât mai scăzut posibil
ținând seama de stadiul actual al cunoașterii tehnice și de
factorii economici și sociali.
• Limitarea dozelor:
– În situațiile de expunere planificată, suma dozelor la care este
expusă o persoană nu depășește limitele de doză prevăzute
pentru expunerea profesională sau pentru expunerea publică.
– situatiile de EXCLUDERE (de la reglementare, cum ar fi potasiul
40 din corpul uman, radiatia cosmica la nivelul solului)
– situatiile de EXCEPTARE (de la autorizare; stabilite de
autoritatea de reglementare, atunci efortul de control este
considerat excesiv, comparativ cu riscul asociat).
• Expuneri nejustificate:
– cresterea, prin adaugarea deliberata de substante radioactive
sau prin activare, a activitatii unor produse, cum ar fi:
alimente, bauturi, cosmetice, jucarii, bijuterii etc;
– examinarea radiologica in scopuri de asigurare de sanatate,
medico-legal sau de protectia muncii, fara referire la
indicatii clinice;
– screeningul radiologic pentru populatia asimptomatica;
• Nivelul de referinta - nivelul dozei sau al riscului, peste
care se apreciaza ca “se considera inadecvat sa se
permita aparitia expunerilor” si sub care “ar trebui sa fie
pusa in aplicare optimizarea protectiei”.
– Depinde de circumstantele expunerii considerate.
– Este procesul care face ca expunerile sau
probabilitatea aparitiei lor sa fie atat de mici cat sa
poata fi realizabile in mod rational, luand in
considerare factorii economici si sociali (vechiul
Principiu ALARA).
• Doza efectiva - o marime calculata pentru un “omstandard”
• Doza colectiva - inadecvata pentru pentru evaluari de risc sau in
studii epidemiologice.
• Sunt considerate doua categorii de expunere:
– Profesionala - nu intra cea rezultata din activitatile excluse sau
exceptate iar clasificarea ariilor de munca in “controlata” si
“supravegheata” este preferata clasificarii lucratorilor (in “A” si
“B”)
– Publica
• La doze in jur de 100 mSv pe an, probabilitatea de producere
a unor efecte stohastice este foarte mica.
• In cazul expunerii in-utero, riscul de cancer pe intreaga durata
de viata este considerat ca fiind similar cu cel datorat iradierii
in situatia noului nascut si care este de trei ori mai mare decat
a populatiei in ansamblu.
Titularul de autorizatie trebuie sa decidă pentru
fiecare lucrător categoria de expunere, înainte de
începerea activitatii acestuia și să reexamineze
periodic această clasificare pe baza condițiilor de
lucru și a supravegherii medicale. Distincția ține
seama și de expunerile potențiale.
Clasificarea pe categorii a lucrătorilor expuși
- categoria A: lucrătorii expuși care sunt în situația

de a primi o doză efectivă mai mare de 6 mSv pe
an
- categoria B: lucrătorii expuși care nu se
încadrează în categoria A.
Monitorizarea individuală
- lucrătorii din categoria A sunt monitorizați în mod
sistematic pe baza măsurătorilor individuale
efectuate de un serviciu dozimetric
- monitorizarea lucrătorilor din categoria B este
necesara doar pentru a demonstra ca acestia au
fost încadrați corect
Romania, prin titularii de autorizatie, care achizitioneaza echipamente
radiologice, sau prin dealeari de echipamente cu raze X , trebuie sa se
asigure ca:
• Toate echipamentele radiologice utilizate sunt menținute sub supraveghere

strictă privind protecția radiologică;
• Autoritatea competentă are la dispoziție un inventar actualizat al
echipamentelor radiologice pentru fiecare instalație cu raze X;
• Titularul de autorizatie pune în aplicare programe adecvate de asigurare a
calității și verificarea activității administrate;
• Se efectuează teste de recepție înainte de prima utilizare a echipamentelor, iar
ulterior teste de performanță, periodic și după orice procedură de întreținere
care poate afecta performanța.
• Titularul de autorizatie ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți randamentul
necorespunzător sau defectuos al echipamentului radiologic utilizat.
Bibliografie
• DIRECTIVA 2013/59/EUROATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013 de stabilire a
normelor de securitate de baza privind protectia impotriva pericolelor prezentate de
expunerea la radiatiile ionizante si de abrogare a Directivelor 89/618/Euroatom,
90/641/Euroatom, 96/29/Euroatom, 97/43/Euroatom si 2003/122/Euroatom
T6 LUCRUL LA INSTALATIA CU RAZE X
S1. EXPUNERE - INSTALATIILE

GENERATOARE DE RAZE “X” - pentru controlul
de bagaje
Exploatarea
aparaturii de
control cu
radiații X.
Informaţii generale cu privire la siguranţa în exploatare
Prezentarea unor situatiiconcrete
• Lectorul descrie pe scurt situatii ipotetice ce se pot

regasi in lucrul cu instalatiile generatoare de raze
„X” in care apare o problema tehnica .
• Aceste situatii sunt prezentate pe baza cursului

sustinut si sunt sustrase din urmatoarele categorii:
• organizare si responsabilitati in cadrul

laboratorului
• asigurarea calitatii
• scolarizare si pregatire personalului operator
• In procedura de autorizarea a practicii
• reautorizarea si prelungirea perioadei de valabilitate

a autorizatiei
• Inspectia
• justificarea, optimizarea si limitarea dozelor
• echipamente de protectie impotriva radiatiei X
• clasificarea zonelor
Caracteristicile de siguranţă ale
echipamentelor de CNDX
Scut de plumb pentru a reduce la minim dispersia de radiaţii.

Cortine din material cu plumb la ambele capete ale tunelului de verificare
a împiedica razele X să iasă din tunel.
Comutatoare de blocare care opresc generatorul de raze X şi transportoru
bandă în momentul în care un panou de acces este deschis sau înlăturat.
Comutatoare pentru oprire de urgenţă, care pot fi acţionate pentru a opri
imediat generatorul cu raze X şi transportorul cu bandă.
Lămpile cu LED verde ce indică APRINS [ON] la fiecare dintre capetele tunelului cu
raze X şi pe panoul de control, când sistemul este conectat.
Lămpile cu LED roşu de avertizare Activare Raze X la fiecare dintre capetele tunelului
cu raze X şi pe panoul de control pentru a indica activarea generatorului de raze X.
Întrerupătoare care deconectează alimentarea de la sursa de curent, în cazul în

care unitatea se supraîncarcă.
Întrerupător cheie care se comută în poziţia [ON] pt a alimenta unitatea.

MODUL DE FUNCTIONARE A INSTALATIILOR
CU GENERATOARE DE RADIATII X
• In stalaţiile se compun din două părţi

principale:
• un generator de tensiune continuă de până la

300 KV
• un tub vidat ce conţine un catod incandescent

şi un anod dintr-un material cu Z mare .
• Electronii emişi de catod sunt acceleraţi şi bombardeaza
anodul;
• Radiaţia de frânare părăseşte anodul printr-o

fereastră metalică subţire si iese în afara tubului
pentru a fi folosită în aplicaţii .
• Instalaţia mai cuprinde componente auxiliare de

măsurare, comandă, răcire, colimare şi filtrare a
fasciculului de radiaţii .
• Instalatiile utilizate in CNDX se pot imparti in
doua grupe dupa destinatie :
1. Instalatii fixe , destinate sa lucreze in laboratoarele,

hale sau puncte de control bagaje sau corespondenta
care sunt mai voluminoase si mai grele , in schimb au
posibilitati mai multe: intensitate mai mare a fasciculului (
curent electric mai mare prin tub) functionare fortata
neintrerupta, datorita sistemelor de racire
• Instalatiile de laborator se compun din trei parti :
- Capul de iradiere, care contine tubul Rontgen inchis intr-

un recipient prevazut cu protectie de plumb si cu
diafragmele de colimare a fasciculului, precum si cu
circuitul de racire al anodului.
- circuitele de alimenatre electrica de inalta si joasa

tensiunea, inchise in cuve umplute cu ulei
- valiza sau pupitrul de comanda, care cuprinde

comenzile de reglaj al tensiunii si curentului,
intrerupatoarele de pornire - oprire, relee de protectie,
relele de timp , instrumentele pentru citirea tensiunii si
curentului
• Instalatii portabile - destinate sa lucreze pe teren, care
sunt cat se poate simple, de dimensiuni si greutate
reduse.
• Curentul este mai mic, iar functionarea este intermitenta

datorita pauzelor de racire.
• Se compun din: capul de iradiere, valiza sau pupitrul de

comanda
Panoul de control
Are in componenta urmatoarele:

butonul pentru oprirea de urgenta;
butonul de alerta pentru situatii speciale: nefunctional pt acest tip de
aparatura;
lampi de control;
comutator cheie;
butoane de control;
touchpad.
Pozitionarea elementelor componente ale
panoului de control
Butonul “OPRIRE DE URGENTA”
Prin apasarea butonului se opresc instantaneu: alimentarea aparaturii,

banda transportoare si generatorul de raze X.
• aparatura ramane oprita pana cand operatorul elibereaza
butonul, prin rotirea acestuia in sensul acelor de ceasornic.
• dupa eliberarea butonului, aparatura se va restarta automat
daca:
• aparatura este alimentata la retea;

• intrerupatorul principal si intrerupatorul cheie se afla in pozitia ON.
Semnificatia lampilor de control
Denumirea lampii Semnificatia aprinderii ledului indicator

TIP Nefunctionala pt acest aparat
Auto Detect Nefunctionala pt acest aparat
I.A Arhiva de imagini este activata, se pot vizualiza
ultimele 20000 de imagini scanate
X ray Generatorul emite raze X
Service Aparatura a detectat un defect. Se contacteaza service.
Power Aparatura este alimentata cu energie electrica.
Butoanele: LEFT;STOP;RIGHT
Butonul Efectele apasarii butonului

Left Pune in miscare banda transportoare dinspre dreapta spre stanga
Stop Opreste banda transportoare
Right Pune in miscare banda transportoare dinspre stanga spre dreapta
• Generatoarele vor fi prevazute cu
colimatori adecvati geometriei de expunere
- echipamentele generatoarelor vor fi conform IEC 204
-debitul radiatiei de fuga la 1 m de anodul tubului radiogen

trebuie sa fie limitat la :
1 mSv/h pentru tensiuni pana la 150 KV
2,5 mSv/h pentru tensiuni de 150-250 KV
5 mSv/h pentru tensiuni peste 200 KV

Reguli de exploatare, verificare periodica si service
• Se vor utiliza numai generatoare de radiatii X care

poseda autorizatie de securitate radiological emisa de
CNCAN.
• Se alege un generator de radiatii a carui inalta tensiune

si curent au valori minime pentru operatiile de control
respective .
• Pentru utilizare este obligatorie intocmirea unui contract

de verificare periodica si service cu o firma autorizata de
CNCAN pentru tipul respectiv de generatori de radiatii ,
conform legii 111/1996 republicata .
• Intervalele la care se fac verificarile periodice sunt
trecute in autorizatia de utilizare a firmei care
efectueaza activitatea de CND utilizand generatoare
de radiatii . Astfel , verificarile periodice se executa
annual pentru generatoare de radiatii cu o vechime
mai mica de 10 ani si semestrial in celelalte cazuri.
• Verificarea este obligatorie dupa orice reparatie sau

interventie la instalatie , inainte de utilizare.
• In intreaga activitate de utilizare, detinere si

dezafectare a generatoarelor de radiatii utilizate in
activitatea CND se vor respecta intocmai Normele de
Securitate Radiologicam practica CND cu radiatii
Penetrante
II. Analiza situatiilor prezentate de lector, de catre cursanti
Situatiile ipotetice prezentate de lector sunt analizate in grup

de catre cursanti. Acestia identifica variante de actiune si iau
decizii, in conformitate cu propriul lor sistem de valori, opiniile,
cat si de continutul pe care si l-au insusit in timpul cursului de
instruire.
III. Generalizarea situatiilor prezentate
Lectorul face o rezumare a tuturor analizarilor efectuate, iar

cursantii descriu principiile rezultate in urma acestora.
IV. Aplicarea
Cursantii descriu regulamentele de lucru ce trebuie

implementate in cadrul laboratoarelor ARN
Măsuri de
siguranţă
• NU folosiţi unitatea în aer liber. Sistemul trebuie ferit de

umezeală, precipitaţii şi
temperaturi extreme.
• Conectaţi unitatea la o priză cu împământare.
• NU folosiţi unitatea când cortinele pentru raze X sunt rupte sau

lipsesc.
• NU permiteţi nimănui să se aşeze sau să treacă pe transportor.
• Postaţi indicatoare adecvate în jurul sistemului pentru a avertiza

persoanele
din zonă că în apropiere se află un dispozitiv care generează
radiaţii cu raze X.
Măsuri de
siguranţă
• NU introduceţi nici o parte a corpului în tunelul de
verificare când razele X sunt energizate. Dacă un obiect
rămâne blocat în tunel : apăsaţi butonul de Oprire de
Urgenţă sau rotiţi întrerupătorul principal de curent în
poziţia închis [OFF] sau întoarceţi cheia în poziţia oprit
[OFF].
• Sistemul foloseşte voltaje ridicate. Toate

panourile de acoperire
trebuiesc inchise şi asigurate înainte de operare.
• NU permiteţi introducerea de recipiente deschise ce

conţin lichide.
Măsuri de siguranţă
• Verificaţi luminile Pornit şi Activare raze X pentru o

funcţionare adecvată înainte de folosirea unităţii. Lumina
Pornit se aprinde DUPĂ ce utilizatorul se înregistrează cu
succes. Se va aprinde pentru moment şi Activare Raze X
şi Oprire Raze X pentru verificarea funcţionării normale.
Lumina Activare Raze X se aprinde din nou în momentul în
care generatorul emite raze X şi obiectele sunt
transportate în interiorul tunelului.
• Indepartatide orice parte a aparatului de
scanare cu raze X orice
recipiente deschise cu lichide sau materiale nesolide !
• Bagajele foarte murdare sau stropite de
ploaie sunt scanate in
containere de plastic !
Principiul HI-MAT
• Relatia dintre nivelul absorbtiei si
reprezentarea
imaginii
• Principiul HI-MAT
• Materialele din care un obiect este compus sunt

asignate la trei grupuri in functie de
• numarul atomic efectiv al elementelor chimice din
care este compus. Cele trei
• grupuri sunt colorate diferit: portocaliu, verde si
albastru.
• Culoarea indica tipul materialului, iar stralucirea
(intensitatea) culorii indica
• grosimea materialului.
• materialele care nu pot fi definite clar datorita

absorbtiei foarte scazute sau foarte
• mari sunt reprezentate in alb respectiv in negru.

- Pornirea benzii transportoare spre stanga sau dreapta
- Solicitare imagine urmatoare in sistemul IMS

- Solicitare imagine urmatoare in sistemul OTS
XTrain dupa o intrerupere
- Oprirea benzii transportoare
- Intreruperea si oprirea redarii imaginilor din sistemul
IMS
- Intreruperea redarii imaginilor in sistemul OTS XTrain
- Terminarea functiei REVIEW
-Navigare inapoi sau inainte printre imaginile afisate
cu functia REVIEW
• 1 – Functiile tastelor prioritare P1, P2 si P3
• 2 – Numele sau codul de identificare al
utilizatorului logat
• 3 – Afisarea reprezentarii actuale a imaginii active
• 4 – Valoarea factorului ZOOM
• 5 – Indicarea modului de functionare al
aparatului (auto, IMS, OTS, REVIEW)
• 6 – Data si ora curenta
• 7 – Afisarea directiilor de transport si scanare
• 8 – Imagine in miniatura a imaginii de pe ecran
Imaginea HI
MATPLUS
- Imaginea HI MATPLUS indica compozitia materiala a obiectelor scanate

prin colorarea cu trei culori de baza (portocaliu, verde si albastru) si prin
varierea nuantelor lor.
- Materialele care nu pot fi definite datorita unei absorbtii foarte scazute sau
foarte ridicate sunt reprezentate in alb sau negru.
- Culoarea indica tipul materialului (in functie de numarul atomic efectiv, Zeff) ,
luminozitatea (intensitatea) culorii indica grosimea materialului.
- Elementele foarte grele (Zeff >56) cu o grosime extrem de redusa (folii de plumb
sau aur) sunt vizualizate, in functie de grosimea foliei, in verde sau portocaliu. De
la o grosime de cativa milimetri aceste elemente sunt vizualizate datorita
absorbtiei ridicate in gri inchis pana la negru.
Imaginea in alb si negru (BW)
Imaginea in alb si negru a obiectelor scanate apare in nivele diferite de

luminozitate (nivele de gri) de la alb la negru.
Stralucirea corespunde caracteristicilor de absorbtie ale obiectelor scanate:
-Obiectele cu absorbtie ridicata sunt reprezentate in culori inchise sau in negru.
Acestea sunt obiecte cu densitate ridicata (otel, plumb) sau obiecte cu densitate
mica dar de grosime mare.
- Obiectele cu absorbtie scazuta apar in culori deschise sau in alb. Acestea sunt
obiecte cu densitate scazuta si grosime mica (hartie, materiale textile).
Imaginea este imbunatatita printr-un filtru de claritate in timp real.

Imaginile color HI-CAT (1…6) si alb/negru HI-CAT (7 si 8)
-Imaginile color HI-CAT diferite sunt afisate treptele de absobtie

diferite in cele mai diverse culori, dar nu exista nici o legatura
directa intre absorbtie si nuantele de gri sau luminozitate si intre
culoare si tipul materialelor.
- Contrastul creste fata de reprezentarea in alb-negru sau HI
MATPLUS, deoarece ochiul uman diferentiaza mult mai bine
culorile diferite decat treptele de luminozitate proportionale
cu absorbtia.
- Imaginea este imbunatatita printr-un filtru de claritate in -

timp real.
Optiunea X-ACT (Advanced Contents
Tracking)
Piese de testare si STP-ECAC
PROCEDURI DE INTERVENTIE IN CAZ DE URGENTA
RADIOLOGICA
PROCEDURI DE INTERVENTIE IN CAZ DE URGENTA
RADIOLOGICA
• Principalele accidente/incidente ce pot apărea in cazul
desfăşurării practicii de control nedistructiv cu radiatii
ionizante la generatoarele cu raze X, sunt:
• defectarea sistemului de control al timpului de expunere (

exista posibilitatea ca indicatoarele luminoase X RAY ON sa
ramana aprinse);
• Alimentarea accidentală cu înaltă tensiune a tubului

radiogen;
• neglijenţa operatorului privind oprirea sau pornirea

accidentala a expunerii;
• Defectarea sistemului de intercondiţionare
avertizare şi de Securitate, sau scoaterea deliberată
din funcţiune a acestuia;
• scurgerea de ulei din instalaţie;
• defectarea instalatiei sau deteriorarea ecranării.

• situatii provocate de scurgerea unor lichide in
exteriorul sau interiorul echipamentului care
provoaca anomalii in functionare
Măsuri de precauţie pe timpul executării procedurilor
de scanare
NU introduceţi nici o parte a corpului în tunel.
NU permiteţi nimănui să se aşeze sau să treacă peste transportor.
NU deschideţi cu mâna cortinele în timp ce banda este în mişcare.
NU supraîncărcaţi banda transportoare.
NU plasaţi pe transportor obiecte ascuţite.
Fiţi atent când obiectele ies din tunel, aceste ar putea să cadă pe podea.
Alimentele, băuturile şi aparatele electronice nu sunt afectate de razele X dar

este interzisă introducerea în tunel a recipientelor cu lichid, deschise.
Principaleleevenimente care pot duce la accidente/
incidente radiologice, sunt:
-incendiile;
-cutremurele;
-inundaţiile.
Prezentarea unor situatii concrete
• Lectorul descrie pe scurt situatii ipotetice ce se pot

regasi in lucrul cu instalatiile generatoare de raze „X” in
care exista o dilema.
• Aceste situatii sunt prezentate pe baza cursului sustinut

si sunt sustrase din urmatoarele categorii:
• evaluarea securitatii in vederea evaluarii

expunerilor potentiale
• prevenirea expunerii accidentale si limitarea

consecintelor
• planuri de urgenta
Analiza situatiilor prezentate de lector, de
catre cursanti
Situatiile ipotetice prezentate de lector sunt

analizate in grup de catre cursanti. Acestia
identifica variante de actiune si iau decizii, in
conformitate cu propriul lor sistem de valori,
opiniile, cat si de continutul pe care si l-au insusit in
timpul cursului de instruire.
Aplictii practice efectuate in incinta
penitenciarului
• Prezentarea modului de functionare a aparatului

din dotarea penitenciarului, se vor realiza
scanari de bagaje si se for efectua masuratori.
• Se vor prezenta posibile incidente ce pot aparea

la aparat (ex: defectarea benzii, blocarea
bagajului in tunel, etc).
Bibliografie
• Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. desfasurarea in

111/1996 privind reglementarea, autorizarea si controlul siguranta,
activitatilor nucleare
• Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul
ministrului sanatatii, al ministrului educatiei nationale si al presedintelui Comisiei
Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 752/3.978/136/ 2018 si publicate in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 bis din 25.06.2018
• Norma de securitate radiologica privind desfasurarea practicii de control nedistructiv

cu radiatii ionizante, aprobata prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru
Controlul Activitatilor Nucleare nr. 179/2019 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I nr. 709 din 29.08.2019.
• RADIATION PROTECTION AND SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY, SAFETY
REPORT SERIES N0. 13 (1999), INTERNATIONAL ATOMIC ENERGYAGENCY
• RADIATION SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY – SAFETY STANDARDS,
SPECIFIC SAFETY GUIDE NO. SSG-11
• RADIATION PROTECTION AND SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY, SAFETY REPORT SERIES N0. 13
(1999), INTERNATIONAL ATOMIC ENERGYAGENCY
• RADIATION SAFETY IN INDUSTRIAL RADIOGRAPHY – SAFETY STANDARDS, SPECIFIC SAFETY GUIDE NO.
SSG-
11
• INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY, INDUSTRIAL RADIOGRAPHY IN ACCORDANCE WITH THE
SYLLABI CONTAINED IN IAEA-TECDOC-628 (TRAINING GUIDELINES IN NON-DESTRUCTIVE TESTING
TECHNIQUES), TRAINING COURSE SERIES NO. 3, IAEA, VIENNA(1992)
• AMERICAN SOCIETY FOR NONDESTRUCTIVE TESTING, Recommended Practice No: SNT-TC-1A (1996),
Personnel Qualification and Certification in Nondestructive Testing, Columbus, Ohio, 1996.
• BRYANT, L.E., MCINTIRE, P., Eds, Nondestructive Testing Handbook, Volume 3, second edition,
Radiography and Radiation Testing. ASNT, Columbus, Ohio,1985.
• INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY, Training Guidelines in Nondestructive Testing

Techniques: IAEA-TECDOC-628/Rev.1, Vienna, 2008.
• INTERNATIONAL ATOMIC ENERGY AGENCY, Training Guidelines in NonDestructive Testing Techniques,
Training Course Series No. 3, IAEA, Vienna, 1992

Suport Curs - ARN

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport Curs - ARN

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

T1 ELEMENTE DE FIZICA

S1. Structura atomica si principalele interactii ale

341-270 I.C.: Filozoful grec Epicur a dezvoltat o conceptie asupra

“Atomii sunt caramizile de constructie ale universului”

• sistemul fizic cel mai simplu, neutru din punct de vedere

• format din particule subatomice precum:

electronului: mp = 1,67 · 10-27 kg

❖Peste 110 de elemente diferite au fost identificate, 90 din

• Reprezinta numărul de protoni din nucleul atomilor

• Numarul de electroni este egal cu numarul de protoni

• Numărul de protoni din nucleu ne arată diferenţa

• Este notat cu litera Z.

• Numărul de masă reprezintă numărul de protoni plus

•Cel mai simplu model de

•Atât de simplu încât este

•În centrul atomului se găseşte

•Următorul atom simplu este cel

•Acesta are în centru doi protoni şi

•În atom, neutronii şi protonii sunt

• Izotopii sunt specii de atomi ai aceluiasi element care se

⮚ Numărul de electroni orbitali din atom determină proprietăţile

⮚ În alte cuvinte izotopii aceluiaşi element au proprietăţi fizice

Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor

λ = l ung imea de undă

• Spectrul electromagnetic cuprinde toate frecvenţele posibile

• Radiatia ionizanta reprezinta energia emisa de catre

• Un nucleu instabil va încerca să devină stabil emiţând

• Atomii instabili (dispunere

I. Radiatii primar ionizante – cu sarcina electrica:

⮚Gamma (γ) – radiatie electromagnetica

- Emitator: generator electric de radiatii X

• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI – M ONCESCU, CURIERUL DE

S2. Radioactivitatea naturala

Transformare are loc în mod artificia datorită

• In 1896 H Bequerel a descoperit ca pehblenda de Uraniu (un

• Surse de radiatii naturale:

• Echipajele avioanelor suportă o expunere suplimentară

• Reprezinta aproximativ 0,5 pana la 1 mSv/an.

• Radioactivitatea solului poate varia de la 400 Bq/Kg

✔ aer din exterior – 20%

✔ alimetare apa si ardere gaze naturale –

• Radionuclizi încorporaţi prin inhalare, ingestie,

• Cantitati mai mici provin de la Cs 137, H3 si Ra

Orez 150 0.126 0.267 0.133 62.4

Faina 270 0.296 0.270 0.133 142.2

Legume 70 0.126 0.093 -- 135.2

Legume verzi 15 0.267 0.167 -- 89.1

Lapte 90 -- 0.326 -- 38.1

Doza echivalenta=0.315 mSv/an

• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI – M ONCESCU, CURIERUL DE

S3. Radioactivitatea artificiala

Scaderea activitatii in timp se

⮚ Este timpul necesar pentru

• Particulele încărcate (β, α) la trecerea prin substanţă

⮚ Orice emiţător de radiaţi ionizante, Inclusiv orice

⮚ Sursa radioactivă a cărei structură este astfel

⮚ O sursa radioactiva a carei structura este astfel

⮚ Radioactivitatea este UNA din sursele pentru

⮚ Energie suficientă pentru a ioniza atomul (scoate un

⮚ radiaţiile X şi radiaţia gama = fotoni

CW Roentgen, descoperitorul razelor

⮚ Electroni de mare energie lovesc o ţintă (metalică)

⮚ Distribuţia unghiulară: radiaţia X de mare energie