rindu-vi posiblitaea de a «corp ring! atit pentru studiaat sa predau anatomia —elevi, fe seu cultura ge~ neralt a cititorubsinespecializat “assy, comm om ‘nay ATLASUL ‘ORPULUI OI Fav] ASTEUNCTIILE ORGANISMULUI 7 oe‘ron Hy Abs rac ei em edt cope oe ei fete ls sterner Inet: pt oe Unease tc i as ora ean Unease ‘sit re pn a ho es ee pe Oa ‘srs vedactat mute cit, pit ate inca Anatomy of Prete! Procedures i973} ines Nora agers Eel Cal sey se” un ‘Armagnac apes et a ntti en i Se i r= Crant ss in a 1010 copa medals dt eh ae rae: Adena Eee Tor ‘oer ogc Ol iin pe, Mah Gl ie ep open: Gey ages ‘he Als of he Haman Bay copyright Se Pash Pe Ags reseed Conte ni iii i © 201 a Conn Aca tu a All pa ar fi ana Intermed Ans Lens Us Se Te rue ate drt ORT, san esros-s90.0 Penta comen infomat era. Een Gta ye ‘ea ee 15 Bet eo pol 00012 "fa on131sa629,00\ sient, oo12098877 “hse Monto ofa) Busine Naina «Rosai stan fn organist 7 ee Abroad: AanoEages Ta et Ine Toto Adrian a) s1y00 CUPRINS Introducere Capul Gatul Toracele Membrele superioare Abdomenul Aparatul reproducitor Bazinul Membrele inferioare Sistemul corpului uman Index Surse foro 66 84 124 154 182 196 202 232 248 256ATLASUL CORPULU UMAN Introducere ‘Medicina si modul in care infelegem noi anatomia umana au evoluat foarte mult in ultimele secole, deseori datorita descoperirilor unor ganditori radicali. 2scinatia pentru corpul uman $ pent ‘modul de functionare al acestla, precum si Curiactatea dea side ce uneor funeyionea- 28 posts ce s facem ea 8 vindecam sunt relmitate. De-alungul storie, au fost nscocite nenumaate teri, majr= tatea eronate, care explicau ana- tomia sfiilogia in conceptia a tot fell de medic, chirugi, rac, eto, alchiisti, {imdduitor prin credits, astolgi gi saratani, care, Jn epoca lor, erau de cele ‘mai multe of foarte res- pectai foarte bine att a profesionist In cud aesor rac Aosta mescn ‘ste mara de importante descoer side o gine Cv avira vonar cae ne-a a in epoca moder stint mediele. iport. ‘binintle meine, a prctiat medina pe nua grec Kes in Secll al Vleet stein, ceo tal celeb mai otbil fir ct tote Reales sa contain frmarea un cop sprint de mei care se condces dup un cod etc st scare neta ect sale 9 éoptat metode singe de bsenare Aces apt us bezle practic: medal meerne. Cele patra ,umori™ Opera lui Hipocrat a exeritato influent profunds supra medicine, iar dele lui au fost dezvoltate ‘ev entuziasm de catre medi’ in secolee care au Uurmat. Din pacate, teorile sale despre anatomie $ boald erau practic inexact. El credea cd sandtatea ‘omulul este uvernat de patry ,umor™ (ils neagra bits galbend, lima s singel) se orice boala este rezultatul dezechilbrlu dintre aeste 6 Cu excepia calugiilor care cultivau ierburi gi Plante cu anumite proprieti medicinale reale Inexacttatea faptelor era caracterstiea medicine ‘1 anatomiei in Evl Mediu, Teoria .umocior” era ‘nc pe scar larg scotia adevrata iar cred nee religioasecretine 5 itamiceinfuentau substantial teoria mesial Eau de obiced use in practic tot flu de {cori cum ar fi sSngerarea, drerares .fuideor nocive™ din corp sau incursjarea -fluidelor in exces" si se AY iste toe prin corp, deseo insoyite de pote LV spiserior, cate continesu ingrediente cudate 31 deagustitoare, cum ar F limb de salamand sau vier, (data cu epoca Renasteri in Italia, incepnd cu sfaritulsecoluli a XIV-la, sina medical @ cevoluat. Redescopeires invtatur clasice -a Incuajat pe medicisdaplce dn nou metode stinifice in cercetarea medical i fase in urms influent religiloe¢ superstition. Nume mar in aceastéperioad3, cum ar Leonardo da Vin, au aus ide no. El creda cd penta a trata 0 boals trebuie mai ita s8iavei despre corpul uman si procesele sale si cd acest cunostnteaveau ca urs dsecile Facute pe eadave umane,Disectia ‘nu era totusio idee nous. Claudius Galen, un ‘medic cu foarte mult influent din secolul al Hea disecase avimale gi rezusec& anatomia lumand urmarea aceeagistucturd idee care 2 erpetuat timp de geste 1 500 de ai i pot face azi ceea ce in ‘urm8 cu numai 200 de ani ar fi fost socotit un miracol, cu 0 rata de supravietuire a pacientilor care i-ar fi uluit pe medicii inaintasi. ‘ar prin secoul a X-ea,anatomistul Andreas “Visalusa demonstrat c& Galen gesea gin 1543, in eartea sa De human corporis frie (Despre ‘Sucre corpulul omnes a dat la veal strutur ‘anatomic necunascute pind ature. Totus, Frocurarea cadavrelor pentru dsecie nu ea ich ‘oars ici plcuts isercaintercicea dsetia pe cadre umane,atfel neat anatomist din Europa ‘eeurgeau far jen la jefirea mormintelor gla coborarea cadavelor din spinauratri cab obj material petra ceretaie or. Als activate de poner, cea deiregjstrare acelordescopeite, 2 fost eandusd de cre Leonardo da Vines Vesalius, cae au incercat i reprezinte exact structure anatomicl prin desenedetaliat gusta. Clrculatiasangvina Tots, aceste ide si metode era controversate $i, deseor,respnse. In 1628, mesicul englez Wiliam Harvey uimit lumea medical atunc cind a publeat An Anatomica! Disqusition On the Motion ofthe Heor and Blood In Animals (Cercetore tanotomictesypre mist imi si singelu a ‘animale. in aceasts care, ela aratatc& singele {ru in corp sia afiemat cf inima pompeaza Snge In artere. El ia dat in alas! timp seama Ge importanga valvelor nimi in controll fax Ssangvi, De idle lui au fost considerate biza ‘aceasti metods stinficd de cereetare s-a dovedit innou a Fun pas nainte. Descoperie li au fost confimate de inventarea mcroscopul sfargtul secollu al XVI-lea: pentru prima oard tn {store oamenii destin au putut 8 vadd mai sult drat le permitea ociul ber. La sfatulsecoluui a XK-ea,ieeau Io eas ute sintre practice procedure pe cae nl le otsderm az normale. Anestezicelenepreluerate ‘rau dezvolate de Janes Young Simpson anti- ieee erauinitjate de Josegh Lister, iri 1296, TRODUCERE ‘Wilhelm Réntgen vimes fumes 20 nau inventie care permitea eaninare inter’ a compu, fa & recurge la chirurgie: fuses inventataparatul cu raze X Alt activi inovatoare, desfaqurate de ‘personalitiiprecum Lous Pasteur, care a stabi legtura dintre germeni boas Karl Landsteiner, cate a descopert cele patra grupe sangvine, 34 vat drum spreo chirurgie mult mai complex, tum arf tranplantul de ogane, Chirurg pot face fa ceea ce, n ur cv numa 200 de ai, arf fost, Socotit un miacolcu o rata de supraviquire pacienilr care -f ult pe medi inaintag Descoperirea anstomie! umane Asadar, ct de mut tim oo de fat despre modu In cae functioneadsistemele proprului nostra cop 5 ct de bin inflegem ceea ce ved ce face tun medie sau un cirurg?Atlosulcorplul uman va ve aria din ce sunter noi feu eu adevrat, cu 2ajutoru une’ examina atente @ anatomiei umane. Carteaparcurge dumul de a cap ta degetele de la Picioare 5 est impr in sectiun despre cap, at, ‘orace, membre siperioae, abdomen, sistemul de reproducere, baz, membre inferioaregsstemele ‘generale ale corel La rndul sh, Fecareseciune ‘eramineaza oases, muschi ner, fsutul moae ‘organele,precum si modul In cae funeyioneazd s interactioneaz’ ee. Aceasta carte este inceputul une altri fascinate Conor Klgllon, Amber Books Utd_ATLASUL CORPULLI UMAN ly Cutia craniana - vedere frontala Cutia craniana iluminata din interior Majoritatea oaseor cul aoe Craniene sunt une prin adie sorte Sturt area broase : Fixe, Acesea impreund cu castle din ier cate, ‘raniene pot fi vazute aca privim o ctl erani- find tminaté din interior. An Cutia craniana este Senta casca natural de cca protecjie a encefa- Tului si a organelor de simt. Este alca: ea ‘uit din 28 de oase S50" separate si este cel mai complex element @ Si" al scheletului umen. Sci mia Ue aoe ene Tigers orton San nd pee Eile tee ane mst ‘Srnec Pe (Sbaca clan tinge seg pen a er (deena ore aie sate Bese rane (ps feel samen = a ie ni cre evr ceusre cre So di ese one inee /ATLASUTL. CORPULUIUNAN Cutia craniana - imagine laterala 0 imagine lateral ssatidintr-o parte a cutici craniene dez- value clar comple- xxitatea structuri, cu multe oase separate sicu articulagile dintre ee. Wim dsc an oe Beas = Interiorul Patea inte stinga a ctl eramiene aata bolts ‘ranand (alana Scheel fete In setiune care. cutiei craniene acs | rarer g ‘ eo 7 ‘or = ae) it~ Berta Scr ane tie Sc tera po “rao rag Danes Reece... akira Seas pc eth Spec be non SEiptu creconfoemiéus, Sonal omer mar or loess ee dan eett" ATLASUL CORPULUT UMAN Calota si baza cutiei craniene i Panes superar cut eranene Parte superior cute ereiene Calvaria sau bolta ‘ioe catiei craniene este partea superioard a cctiei craniene, care invelese siprotjee me a 24 enceall | Sheree, Se i Soca “| — eee fomeutpom |_f = lear cipiind sta : ceria! ae Se, = eee = FEST amin =e ‘SeruhsTan aae er ese. ‘Sleshin se sone ao. nef incre orcs rae pe Seton, "iheetean eh. Shas aires tesa” whagec cal ferme pete! leak 7 ror monet rodeo cate sien a ere Seine deme Smicebicgunense Soon Se ntogeerentn GEISER omgmnyeacey as Somungetent ee {Sieposhl-dhowtnina pore eerohaes ioe Fe oyna sfc de Suntec c-onieingamentrinna india cent a he - ‘ Brett prin occ Oar Se “Aiea a ape acre mee oa cain dis SEG ERSaateiayse irtewes malomane gw ier, exoctindo peer bark att ceurmre Gas sven ee somal povoc deo scamte "Uh ser nei 2 capa Baza craniului ‘Aceasth imagine acute ‘ranene est lust de jos Se pot vedea maxlaral 1 Giana prin care wece BSN oe Samltiees ees fiat ian Sear See, Semoepercease same ‘imou soil sto pane Lana Seaeiie ome taraccs See BO Smee Tessa exam = sa ing pan cs cs ‘ene | Maxtual ee frat di sol one” mee a fete pane pcre cnment ‘Eno Pte see Eecpaintoma ee awoamus pang PRS oe soo ‘Scot adsense i Eiccese paced Seat = ‘aa tae ene raceme Sitters Stew See ere ag pep aeeee ci sees ce “i capa opty aetna yt Seams een ‘acy engi ssl Serie oe Seren ‘Sexlygs pcnorar coy-ATLASUL CORPUTLA UMAR cat Scalpul Scalpul se compune din cinci straturi de esut, care acopera oasele ccraniene, Pielea este ferm prinsa de muschii scalpului prin {esut conjunetiy, strabatut de numeroase vase sangvine. Seal emg i SS ae oe Bee fraps eto ia lt since pe ‘Bot peng fe ‘Rips cn rte dete ro a (ean Peco ot mal Siesta Sree ste Evie ecu ce {a saan pec get nore a pen hte fine pe ei a ee rce seman SERS wimp {yesUTUL conuncT Fignos couPuct Steers epsom Sot rg cua in es ‘ae oe tena tee sr eo conun co sen ye ‘is demande cou ‘fra con ok es Kee oe | wo an re cements caaeaaoe eae Somat See snaeeee Eonar aeaee Sarma auoies. ieee einen caaaiaatee spesktamon Soe ma. ‘coe dad a fi ese oe Ee So aed fava ‘oye ocr sme cae i ep Falcone ine ‘etch ncn ker (Sin Cum acs macs ‘eae inl be Muschii capului Musehit capt se afta Sul lee 9 sub un strat fe est conjunc ‘esti mig pelea de pe fant ide pe maxilar {in timpul mastene. Mao sun cr ‘te nn te ‘esac once ta (a ona ees mu Me ages er gs psd een ‘Er pesrr con ‘poten Aca mr ct aoc teva a fu. ssid wasn ta ec pen ‘agus poeo-ars (dla pa ope see, Err ssa te eco mr ap re ‘Sn i tare Sitrelin pl de mesce TESUTL cower ra ef ent a Stetor tse me later scien mania or ‘Smo ot on xpuLAMLASUL CORPULUT UMAN Encefalul Encefalul este partea sistemului nervos care se afla in interiorul cutiei craniene. Controleazé multe functii ale corpului, inclusiv ritmul inimii, capacitatea ‘de a merge si de a alerga, precum si procesele psihice. Ene gin Emisfera corebralé stings _Emistera cerebraladreapta a EMSERELE Eager iTSupafw ones eer ‘Sxaressreecet i= ‘substi supra ee Ponca cap Fata mediala a encefalului Osecyune medial intre ime Sind) Geeta Pony tele doubemisfere cere- Sian icteonee eo bale aaté principale struct cae contoeaza tin nundr mare de atv tat ain corp. In timp ce 2 infers feazavorbitea sl sommul ge Sa ‘Merial thin rte as ‘Sein pies rt ‘Sissies Siac cause pein ious Fear ‘enn cl er merce pene sien ‘Souwigoanos Sa os cadet etc Sew wage ane onion ere Sra aac le Sa Teather Rea els, Scions, peer lpeamen, wae antinainsoea” — Sitcereceet Gt nteaevehe aia” ears SCIEUMMOI Use saMOr SIVUMEHIU cerebral sincere DOU secrets emt posems ur er firmer itl side bene win ences 9 Spe Gna gece he emg pen ate hlsia we eue ema ingaran cro fics mieten vlan. terol rsa poe Son pr scp ponies st Sarva femurs marten pia ee ao | Fehr mt Send a 6 Guia od cmcet se Steg ea tr dese Saat Gia Iman supa madi res coin i ‘Cerebral becfonet porta penty Conca de meee he | ane Speeredcons 7[ATLASUL CORPULU UNAN Vascularizatia encefalului Arterele iriga ence- Fa bazal a ence falul cu 0 cantitate abundenta de sange oxigenat. fl cnet pce ig eee aa Emistoradreapta —_Emistera stings fees a a "Stee Wi oru. Venele encefalului Venele profunde si cele su- erry Berets perficiale dreneaza singele “cent preg trge oe 8 ‘Sevan get eet ran ste =e aor Comps de sins Saveam is ‘este sinsun se bazeara pe gravitate anc end font singel inimd, Aeoarece, spre densi de sie vere, aestea nu sunt, previzute cu valve eae core pot ae portrait" Acaua ai nae that re sre wea (Metra cre eras Soe ee aa FryVentriculele encefalului eae mag rae ees 7 fntrun sistem de cavitii din encefl gi din trunchiul cerebral Seniesa tran, So heen Seishin cs se pt eg See cee eae Seiad ena inept iecomedpina o rE ae dam setae eb tore tere eh ist ea toma peer Sh cca neo ‘Spat Medes fies ul ‘CEDRAL, arise tose cdrom oumae Egret \} ea pis ca cet ie sing —| | An rst ‘Siu peach meee —, agora iva Sere ee comune apr Saati men atic feist pnt ctl SUSIoN ene ccaners nen ac ar Hace bes st Easement te oeenlich ven acer "Seane toe te Circulatia lichidului cefalorahidian Lichidulcefilorahidin —geawopatupnee gurantee can ste seretat dectre ple busmeeenag™ faa Ries ‘Tul coruidan, in venrcu- swe crest Sim Ee. Ike tater tna rea si Soe See Sal pauls ventric ‘Beonjooa ences Acese eee eee SiS Deis le coro Se venta pn os ‘lene Ep ‘as pen Fo Spl ween eat jes oan di pat ff iantrecned In Ssue venous le ee aor Wega setATLASUL CORPULUT UMAN Emisferele cerebrale Emisferele cerebrale reprezint cea mai mare parte a encefalului La oameni, acestea s-au dezvoltat disproportionat in comparatie cu alte zone, ceea ce deosebeste creierul nostru de cel al a obi emistreior cerobrale Eee ca ig SSE fa tr ont Seema tot isc re oe meso ne ems at ‘Teg Gana paca imeves par Jom pepanen acl cacl SPSL a aes ot ‘a om! elon Bu Spi ‘oot finn, smart le ect ee ‘Sl onl 2 ton ‘inj ctl Kane's ‘tae ar Svs a tare aia at oe Sitter anaes Seater ecm are Bima SS ame Steines ctcae. Sinema soit eas alelor. eet | | sees | ‘cee See eo / | | | oe Drewrce eee devo ound apres ‘ee lag id cl occ ‘Erm ae oc it ‘hurt ae es Siece net Cater ‘Seren fe eet Fengniao es ‘DEZvOLTAREA ‘TMSURILOR Q'SqUnL oR ‘iia ee Src na temsan a ‘Sn esc Pte, Sarin. ewes Beh catea bop ‘jal ia oem Functiile emisferelor cerebrale Diferitele regia ae fonexal a fn} Anson pet distincte si foarte | Finene mcats de ee: sprite Reasons, | (Rete Seow cel re Speen true | [SEHR oe cucearonyy Saar seco te ‘es Spices ronda wh, | Saree ‘Sertnarcee cere ‘Sis dree aia Skis Fe on a once Sa Sooo Harta senzorialé corpulih[ATLASUL CORPULUT UMAN Talamusul ‘Talamusul este un important releu senzorial si centru de integrare al encefalului si se afl situat in profunzimea piri centrale a acestuia. Consta din doua jumatati si primeste informatii senzoriale de toate felurile, cu exceptia mirosului. imeteestag in lake eres Bremruoeite eee cima nea rere pee ESS Cools Tocette Ee Sh peered cea lt Se nh cue ic Senne. Seeds iment ee ‘Biel Un ole at a ee ae steioeehese SS porte ‘impare nate meals et ey para Sarenaeine oat anamires oragecust aeons ceureee Saheeamere ne semen aco! Hipotalamusul Hipotlamusl este 0 "trl complex, aera- {in cna profund a fence. Aceta rele ‘aspecteefundamentale fle eget corpus ‘sigurt homeostazia = ‘menginere eh ‘edi inte al ‘organismal, ptm ee 068 mit Seon setae area ‘Eades apis tase ‘ibe lamar gee sean ep een Soh th cr mepee Simtech tne fps peti ener ata [Premise mi ofr de ‘nea hee re se tps aa rs ‘ati per = fea oe anes pt, ‘lasses tins baka eso at a tho de sor eng Seon pm eee gins ate Dingo acorn lige pene” Hota yee meal ‘nat pote ptr) ce ge oar pent eee eames lenge era fell nse st ence Ai se prema Eon ysserl cnx ce mowtoramd tempest Suomen ce agt” Ege csc ‘pet oes 8 : ‘Fiver pose ela Mico compen Sete Nismo cre coe snoond Socvaow (Som dn rule gels ete Ghemaater Sbawue sre rece, Saveoeae =e re Remeceratt eae enn cew mae setae Steven mcaae Sa Rucenee penton pcan conrotant gar, spor weno ‘Seebawecpuicepocwior anes cre nan st Teo Sasi ar i 25ATLASUL. CORPULUT UMAN Sistemul limbic Sistemul limbic este un inel de structuri interconectate, care se afli in profunzimea encefalului. Face legatura cu alte parti Sle ena xe soca eu spot memoria memset Imai med ter in in et Shee, meee gee SS Soe ip cat Seat eames sagan ct mrs ag ies Simca’ ee foe ar Seasons a ata ina ore case ies penne mein a Saige remonn ‘Spl mind mej chee ata Svs teen Pa aatoey ‘Sree ema SESS ten sd lve Sewanee Beene po Sedan" ‘cpa rere mst Sorexre sau sion IS csr on ee rae a rat et, sen a Pars rece ei ‘np mio eet tame font ite em eet Surcnanoasar deamon. ‘srusepose capes pl Deametyiiced on rar Sema tet ‘Spiga see Sc nse 26 -APUL Conexiunile sistemului limbic Sistem limbic are cone ‘tnt cu centr Superior At encefallu in scoaa (cortex) su mai prim tiv trunchi cerebral Ni ‘numa cé permite emo~ filor 38 ne inflengere, Gar regen, de asemenes, reacile emoyonate cae eet 7 “RUN, CEREBRAL ee wl era oe ‘Siennen ua ge iclecme sepa re ‘ep rated a Satem Ge spn el -S1sTEMUL. UM cae eae $e Sten Smear Ee coma ci ca ogee Gai ns ome ‘pea ion pe com Evoluiaerleruul Covent et dre Ub sce ses cotinine OLUL SISTEMUL! nme aetna femal ecto Sours eal pose Sertanchalseenls) Weureede seacestaee Seewicke amcind ‘Swiegcdeamingsas Pot omar lage amma Sema. Glen oar cone dc connaie cy une cere Scena Eicitemotie dia lean scanty cont Sectasiacn pateavea Bako pesand ro, SGoucuivais, eae aber ut gat ENCEFALOPATIA WERNICKE inva fufwt aat Tang ai cu at es ‘Sisal nae Erp ‘Stee stire pine _LOBULU TEMPORAL Sopot etencio col iarcare 9 oie ‘Aces aa ete prove Insptpieaessema ile, steel cred pee Beko sine sem Sled ies ope erence Reniepa es a gemcect a_ATLASUL CORPULUT UMAN Ganglionii bazali Ganglionii bazali se afl in profunzimea substantei albe din ‘emisferele cerebrale, Acestia sunt grupe de corpuri de celule nervoase, care sunt implicate in controlul miscari Secure ape nec Scour ce et pe Terme bina gin SSE no gon Rauwiecee” Senet cereeater etait sme niga, aS eee Smee, “ticws ane taran Teco shea eeet ten sear an nt, ante pact ectne rt ut 28 ‘Sieur re ry pnt mone ae ec ee ehcrawe nose mar Structura si rolul ganglionilor bazali Forma general a gan- ‘ion (ueleton Baza fst complext s greu de = Imaginat doar prvind fo secfne transversal bidimensionala (er er pare me ee Sil oma nice Sco, ite penta ‘ington to Won TULBURARI DE MISCARE se rt fe SGricieleeene canara Seatice Sas Kensie rn ‘bee ie sare mt———_—_—_—— ATLASUL CORPULU! UMAN Cerebelul Cerebelul, ,creierul mic”, se afla sub lobii occipi ai scoartei cerebrale, in partea posterioara a encefalulu Este important pentru controlul subconstient al migcarii, fume de grt a [RSE sous a | Srewnaeee sete {Ems oxi pte S Ines a ae aise Cotetlsteryceanshet Betas me SSeGUL espn cal eben ‘Sloman etc eg etl SSS fete cree hah Sete Aces por "Ne ex come dee, Seacsar pamenes, ae See Sauce coe = canoe Feare jst eee ae repr ceptions pate See ceec hipae pall cpl Ae meet amet onee ene ce ‘(competes aarepeapres sei 8 Simcmmiamiaide roa Spon pee enone Snes pa 30 cara Structura interna a cerebelului Ceredell are un strat ‘exter de substanfa cenu- pee eeeeeeenes eeeeeee: Sle stun miez de fibre Fervoase su substan pre ——— ‘tba In profunzimea Samiti, | seibortmines” Epes ners dence | Reba nel fay abs cxoton idiot | societies Biren Sisco Sanne eames een wanrar ‘Srp eee ¢ dae oo eter Es Scere ete See =o Bee ——— sarees ce eros Sateen Dien era a ‘inseam ‘SS cr Pine Geer Seta ieee grate teSSS car. prtas onruan uMAN . * sani Nervii olfactivi Nervii cranieni eee — Exist doudsprezece perechi de meri cranien care pornesc samc deta ental stimuleazd mai ales strctur ale caput gi git sol omc dela ee Nervii cranieni transmit informatii catre si de la encefal tre bub offal, et ach src reer de cm cy gaa ane Siren srageeee Zeaaees Seg umre cea ene eee a Sater ‘eto oueacrn Sere a ese Soin 20 de mimoncher Aste ‘oa tna eS Sass crecninte Bowe ‘Ercan cole entra oie aaees Fae es re ‘Sheba Newt cane eres Eacsren ae su pan ance reno ue ‘ales se aa ir peerense Seciicesae steer emafeotetaromcsace Ama renee Statue crete pen Rigo cote Reet slanas Shite: cree Southeepeson a” taappee neomomew asa = ‘nto ol 5am QUACTL — mien cenine opm mi of anni de Sines diners cana. fig pare dy eile Sod cubes mime se Axon aerial ‘ic renor ite” ieee oom eum gh depen it pont spo es norma ocean taped imu has nee con bu ae. Aes recente in fie tae ‘nd freee lenge" aoe emcee en cae lace —_—_ eager eaetner car Race Sees SStempoma eae aol mio inp dence © mare pare y's epg tes icoat Sare cSeveee mieiens ee! ae Serer rire eu is Sree dete ifsc ferne sameome Se Srhginace svar pe icine? SFECTELE IpATRAN Fema ce cp ee apes per roma Slt al ate a ‘Sa ions et ei et ‘neti neincmcancnnt ple ct ae Inereark scr de gt nl mi tl era mg er 2 2eco. Muschii faciali inchiderea si deschiderea ochilor tuna dinte trisiturile Pare deosebesc omul de animal este capacitatea Began ten eeearerwereer —) ometamrems acre roti eu ajutort pega = Fras ‘el pute ofr o serie de tee ‘emnale nonverbal. Pleos- [&iStrucweswtte mnoastra de a comunica folosind o gama larga de expresii faciale. Forfa din spateleacestei capacitafi este un sistem complex de mugchi fac gusapngantans, teacner | | Ibiiges oto . covercom’ Heese on Sec iiarerns, seers : ere x Senne aan Feet mate sea Son vom ‘ual saree homomn Tiare SS sneneperee SO ste avin ee oe ‘Santee une set idee pic ee ‘ines ea nsec ewig gt Ee iddhteal armid sep | Spc mbt So geet moan i ri = seer reas ‘etapa 4 . din smugchl art : eae : S35) Ee -s es ‘i ocala Roll see ges ‘ Le een ee recat Ageia Er ey ma. a — es pecrerpamat emer , Tia met searer i parce a nant amy cro pean Siena mre ss omen ie ce Sopa ne @ peas, Sacre ee, Seems Segre in vince ocarh nae soca Eeceee, Saud pa i mana pontine ete pte mei ane aes renee ete rma deg eee encanta earenriegs ips Sn ee sepia a crepe pte Bodies expe ca[ _ATLASUL CORPULLTUMAN Arterele fetei si ale gatului Pulsul care se poate simfi la gat = Bote sangele pompat fineness spre cap prin artera. =" cart. eager BE rae sc i GAS tres Sioa Pepe ‘nm 1 eee 8 Sel moa Sfrngele su fringe 2 Seeman onl see einen nde on 0580 ‘Sfdopan ane mo peta ere Na en so Siar once Soper icscscannen ’ ‘Sean ow Venele fetei si ale gatului In url fel tll, ve rer tek oo dui srt Ranice: een ae ee mm mcmrasian enum cu ale aero, Wotan ngwont yy | - v sak Ease pe ae ‘te oor colt ent at one — me cca re hore cr de ge set seu iSrane Er ssc Ta ‘a dae piel nee peut so 8eeEEE————____—_ Nervii faciali_ re i an, lll sunt stimulati de nervii facial, care transmit seminale spre si dinspre creier. sca ge ‘sche eet. eee nee ote cnet ae ene ecearimre SEES OEE wee esse mont, esas Ee cece, Sete ‘Se somata sce aa ceiving” ore Eeeeorione eure neni So Be sot ate, et Si po ‘ie mp, eva deal “reign elo ‘sre alee 8 Shi ammie cmS See acamissa SSE Minne ie seme, SANE Sent ws Muschii masticatori Musi pe care i ulizam i O eee fn proceul de masse surolgiin yori, respira ease Mog manor sun (AS ie me mana apelin oh SE Sinners eo oem “Rec cone eos ‘nacre eral ‘ea pepo coca ‘efuen dnd yet me sigs neces peer - Sor oar eke sit tain cpt dbs | ro Srasccasen' Setemeenen — ~ fccelfeaa gnc eterna Sarena err Y Jeti efor fn com ae i! Ease fac cr pone neat Ses st Sema fraxeria fesfere 9, See Bee reatne Geerannes ge aan esate ae SSguseaom eigen ers or etn ui ue aa {ih pt gas tcc pct saisoall es coe acu eee dems oleae Sern leit eee wear sheen Siva me lag ‘es Seca ng, tan ‘taps nce| j _ATLASUL CORPULUT UMAN exp Globul ocular Tunicile ochiului ‘Gobul ocular este acoperit de tel tunel ‘erie ecae avand fo fncte special (Ochi sunt organe specilizate ale vede- ri, concepute pentra a reactiona la jumind. i st at | earnaEEE—_—_———__ rm — Muschii, vasele de sange Nervi si vasele de snge ale ochiului an se : * Sits 0 ‘cu srANG (VEDERE DES si nervii ochiului Sens nei Miscirile de rotatie LOCHIUL STANG (IMAGINE LATERALA) een fgets Oe pase mcg Sy eee 2 eee nn oo qtimetcst ee EE — te ci po i weenie : see atone vn td tn ov esac ae morn rujqors eres pom, “eau eget | ieRae _RTLASUL CORPULULUMAS Pleoapele si aparatul lacrimal pleoapele sunt straturi subjir de piel, care se Pot inchide peste ochi aaesal protejeze de Ieziuni si de lumina puternicS- ‘Aparatul lacrimal ‘ese raspunzator pentru producerea si drenarea tichidului lacrimal. saree Seeetietaeemn som =, seecat ce em Tee ema ae eee te sree hoa 1s sme ea teatro eae pa 2 plead oles P Tepe, “Sibi sacl Wet ures de Sretifed noes ceo egeemestgel, Saaremen, eceiceietcet Beas Sed SE emus deseo vyscamea yeowre, SSRs cial se inchide Gators mis pee — sce ee et nce whi coumnaeaecgts Sa ieee’ Seve: Seite. beep seetediad® im ete Sa Acaes secon conpnctva papel = anata, sEa ec pode, a hinge ES ete tege se pe ae ESTER TC Tt nal cee Sees” Pood cara, Aparatul lacrimal ‘chi sunt prota lo fia de itil latimal, ‘aia de lac. Apart incimal produce ates Thi si Greneaza xcs in cavatea nazall. eeehetnaae teh % ct Dect gate Sep Scenes Sate" ‘Sr fee” SES Steet mete Sa aoe eeaeceren See rete eae eae een ee Loe ol to eats lacie wanpeen—cxemtes cal tern SsACUL LACRIMAL, etn ‘oui de gan ‘up spe CRMC ANCEMG Ry, Septet ino Germain esteem “IALULNoUti asec omen mor a ae ‘Som noua cow et at sadcan pets eee Se aes ec. ne me ace ae ts ae eee Soe Ga ee ae Pom Eeecwgereen, Seas Tea seen Ta ep hel ata ainsi ela Syn aura orate saa iis Taconite oil ie ‘esedne ed Acamte Sarccee suns Tec ape pe eee Setad! a bl ral de emu ae ae Sims we ne ae etl feta le eg hoc eh ede ‘REEL Scots al ‘eee come Se pnt ea tle ‘no crt rats roan pe yt ‘ru newest msc———_——_ _ATLASUL CORPULUT UMAN Nasul si cavitatea nazala ‘Termenul .nas” implict de obicei numai structura externa, dar din punct de wetere anatomic include si cavitatea nazala. Nasul este organul miresului si vss onificlu al tractului respirator, serveste la incalzirea si filtrarca zenului ‘Veer lateral (eek eens ee weer wea peacaaoae Es ‘See membranes an STRUCTURA EXTERN comic Bi ok earner nae sShateande oie palace ce etiam “en ton pt Sarees ma Sa Mei Str o, seme ney oe oder de jos nic eto oe Sirsa ponte Seite few wa imlPins cals aE eee ‘Scalp ore de pT wear sa 46 Interiorul Caviateanazala se ntine de de la ni pind a fe tinge si este dvizati de szpin dow um fon formeaza o pare din plang eaviat Fee mates avi SS dee Pl se dete peter Frage en tos sod oe llPtns con ose sate Puen ‘Sot oma errs Snares fees fxm are din one encefaul a SE ee cia Sr ay fasion ne Dock ean ee see cavitatii n: azale Seren reemamgcoe Fert fous complete {SaaS anaa er ES ao See pee emt fc os sees tite evista nls Beatrice Berry Ese er a ‘ea Onan cect Saaeaee cut—EE————___ _ATLASUL CORPULUI UMAN Sinusurile paranazale Termenul ,paranazal” inseamné lang nas" Sinusurile paranazale sunt caviti pneumatice ale oaselor din jurul cavitiiinazae. Benfleet opie ne en insure como = are eae ae Se Sane pel de santero se Sete SNUSURILE FRONTAL, set ngs ste Interiorul sinusurilor Eclenta cu care fiecare pereche de sinus dre Dear cul @pinde fe loc i care se aft facesten,Drenaul ficient Sade seul de eecie 3 ‘Susur. Samoa “SNUSURILE MANJLARE stent ine maxes ree s,m sei de acs ie Tema pene Se Sa.————_—_— _ATLASUL CORPULUT UMAN Cavitatea bucala Cunoscuta i sub ee denomirea de gu calteee | | geathe cavitatea bucald se intinde de la buze la vestibulul faringian, orificiu care permite accesul in faringe. aeeuec ur at pe, poe a a sce pane ee eeatac este werkt simeran, Ang ‘ei det a OME eee Bee Seniesa epee een scree Soke cere a oe at pecs oe =o” 50 Planyeulbucalactio- neazt ca suport pentru ‘oetea de muse $t ‘lance esentale penta Sndepintvea roluut acest, ‘Rimes ange mca ot (Se hoi apn ee ee spi nb ‘igh pra a mo sil masa Ung ee ‘opal mai neva SE uth ba near GLANDELE SALIVARE [Be pe atone sive Pudeepne anon & Planseul bucal te sn fare ml ats in "Ad bse ct 9 oral sunt ‘tha deiicoren deed Spal coase p Sinton gee at Caen tesa,_ATLASUL CORPULUT UMAN Dinfii sunt destinati pentru muscarea $i rmestecarea alimen- telor, fiecare dinte avand un rol precis. ing gn ple sc eter maja ent ere Senate © Sinden wn "Fes Ui aa ‘Se irae ‘Seana coma, SEB ener SepeSeomsen sae Bi eae Tapa a br ‘nade ee Sep ae en, Sar apne eee Seon cn stews ei ace ele ‘uri ou sae Sin mulspen ek Sopra a SESE orn dent — — Sete ne manatee ‘usd fal 6 ai Cpl ‘Sein ae oe Ce thle Ser De a co cas ce om ef teams i Saeed grt ano cpeat Bak Fearon agonate mepnee Speen esate Sam cara ote el snr Som mae 9 pear Ne me (Pepehiame Pera enema See eeette goumech oe nou Beetham aucre ute ‘Seer ei pa ma # manda sors te ‘GeSahec denen se mae om eee omg et (alo anne mara "aie srr ron est 210 ‘ett og es woe in SESSA te serene soar mara mca sect eal cap 32 Exist dowd etape majre de deavolare adinglor in mpl coplare, care permit capuli si crease Bi dingior defini 5a se fezvote, eis ir Dei se (idle fe eae out mane enn eo en tenporaa cde seas orcas Spee ate Sarena iScoreees! alii —————E>————— i ses bce pct ce prensa de Insane mesial pr sh asec een ea 9 ‘Bui spure opr ter nd Felbiats nese depior lat ce eas ange el ‘Sef pot ape tears fee ‘pt il Pe ee ar et an {Sil pert mat Cone Doh eS a ee robtite geet cind gnome ‘Semetog pot ta svete ce suprised pls Pronctnd ve eal soca ‘ce gece ent mae atic dee lets pore Sec apie ach Febatnp cit ps oesaE ——_—__ Limba Limba este un orfan musculo-membranos a carui migeare complex ete ‘centia pentru vorbire, masticaie si degluiie. Supraata sa superioara wre captusita eu fesutspecializa, care confine muguri gustav _ATLASUL CORPULUL UMAN. We eSher pe sl cy Moret anecane te, secede tease mes | ciiercnees Gave | wee gp elas ‘Stile re gate KetrtiecEoeee ) einai Sete Soe > = "Fou ir | EATA POS] ao y } Pi nine ics sates en ce Sree coe aS, Ss Epetrecnt spe 5 . Seo ee Boies : ots, ‘En gst ae J | = So facia foal wa mee = ‘unde me a ‘Bouche aa Seiten n et e Rael tetyeracooe Sh se Bglartpetene ee ate anger Set ienentmame Sommnatb Aina cae en ‘nena ani ei mar cv set aie Magy ea suc Me ete sepse ah ima gual Muschii limbii i dinner Pet ei an ti Sao Easoact Eeoret. ‘Si og intense no Id plop tomas cei ier cau ee crete aos Sarees ge cere Beeuecner ‘are erg de-a Tung, | Sea fal sin pi: no NW seen | = SEM ieaine ane SSetegoite st ke amor ar ge oe Shima ioe ee me memaiewsisn cee paren gus ‘seer ct sn eet et et ana Telecast ce ga SEhate eee tema moe pen ‘Stele nate SH ipa wets fines ren ‘er se ener Heretic, ‘ies, rapa. bo "imu e ean ‘emo nega pacer eter rn ee (oth dormer’ pa———————__ _ATLASUL CORFULUT UMAN Glandele salivare Glandete salivare produc aproximativ trei sferturi de litru de saliva pe zi. Saliva joaca un rol important in lubrifieea si protejarea guri si dintilor, ajutand in acelasi timp deglutitia si masticatia. stoma Shaws ee caiocnen wnt ia pitta nied 9 sae peste =a ah re pode ave seis aapucetn gana, Sam GMOs eemie Oper ae pd nage BvGiae eave, Senden Eee esis — feusewenee SRE ldar cane frmeact Wicca bop Seemed er em podse | San ei as cae cone Pier ares [GLANDA PAROTIDA Oe Tce aoe er eee fee Eee Tee rece ‘In aceasth sectiune a pir lateraie ‘epee carat oe eeeet ecient ements eeraeagcm oe ees ee Tegmeesceg emis BEMoe ee Riana fae ome tate oe “lm emest, Tr ET econo enue cle aril fois coemanaeare sang. wate ioe See — ghee tra. Eaeciceoant ei tee dinate ecto Ca ware se Reon dia Site tne Won ces fuera = gain satire 9 Ft eter pe ie call singeaes ging pet oe Srnec (Foot Deck etebwngna'= cre pleas = mshi conser ete tepecetacwrartogiom Stiewarsifiecpe sam torre ae 56 car Glandele submandibulare si sublinguale ‘Cele doua pereci de sland salivae mal mich ecm comets —— resent Sum glandele mandibus Fete meens [eerie] fares sublingy pe plangeul Buca ‘Sumac greg aoe foe Sake i oa a. fame bc Seve pst couren eee fe eats Seer ‘Ge da lane’ iil Sue faencmor.. ee cies Sait, ores Sac sare Coal sbmandbse eae. Pee din cia ee ior pence citee peal at de va in Hereetaee, ieveaeonems Senceetat Revere ten Stowe stunt cee se fevsdogate burg Sout esS Se SoS e cs “Enna ‘ec ecnaed ogre cep ep HSS hmaita ete penne comes WTioude acevo fetes, Scene ints oe Megs Sel cna, {ier ere ae Nps dem ac ‘ase mien de pe presets i dita roe le samt,