ALEXANDRU LAPUSNEANUL

de Costache Negruzzi

Eseul I-eseu de text narativ

1.Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica deoarece are ca sursa de

inspiratie istoria nationala, a Moldovei, fiind evocate evenimente din a doua
jumatate a sec XVI.Personajele nuvelei sunt personalitati istorice reale;
Lapusneanul a domnit de 2 ori in Moldova, domnita Ruxanda a fost nepoata lui
Stefan cel Mare, Spancioc si Stroici au fost boieri polonezi si , ca si Motoc ,nu au
fost contemporani cu Lapusneanul.De asemenea, motto-urile 1 si 4 sunt replici
reale ale protagonistului pe care naratorul le preia din letopisetul lui Grigore
Ureche.

Nuvela are si caracter romantic avand ca tema istoria nationala(dupa model

pasoptist), personajele sunt exceptionale puse in situatii exceptionale(Lapusneanul
are trasaturi de caracter iesite din comun precum cinismul, cruzimea, iar scenele in
care el evolueaza sunt exceptionale precum macelul boierilor sau linsarea lui
Motoc), se foloseste antiteza romantica (Lap este despotul , tiranul, demonicul,
Ruxanda este angelicul, Spancioc si Stroici sunt boierii patrioti, pe cand Motoc
este boierul corupt), este prezenta culoarea locala (vestimentatia lui voda din
cap.3cu detalii ce evidentiaza statutul social, politic superior al acestuia,
gastronomia este reliefata in scena ospatului boierilor, evidentierea vietii de la
curtile domnesti cu scene de asezarea pe tron sau mazilirea domnilor).

2.Tema nuvelei este lupta pentru putere politica dintre domnitor si boierii cei
mari, precum si lupta sociala dintre popor si boierii corupti.Aceasta tema este
evidentiata in scena macelului celor 47 de boieri si in scena linsarii lui Motoc.

Scena macelului boierilor evidentiaza planul ascuns al lui Voda de a-I

elimina pe cei care l au tradat in prima domnie.Intampinati cu ospitalitate si cinstiti
cu bucate alese, la moda, boierii (cu exceptia lui Spancioc si Stroici care fugisera
in Polonia si a lui Motoc luat deoparte de voda) sunt macelariti fara mila de armasii
domnesti in timp ce slugile lor inarmate erau afara.Lupta este incarcata de
dramatism, boierii ametiti cad usor victime razbunarii lui voda care priveste
satisfacut de la o fereastra tabloul macabru de culoare rosie(sange amestecat cu
vin).Aceasta scena are o continuare in scena leacului de frica in care voda
construieste o piramida infricosatoare din capetele boierilor morti dandu-i o lectie
domnitei Ruxanda despre politica medievala.

In scena linsarii lui Motoc, boierul devine victima de doua ori;pe de o parte
simte razbunarea si dispretul lui voda pe care nicio lingusire sau promisiune a lui
nu le poate schimba, pe de alta parte este victima multimii infuriate tocmai de
politica opresiva pe care el a dus-o.Boierul are parte si de un spectacol al mortii
celorlalti boieri, este dispretuit si ironizat de voda si aruncat furiei populare care ii
aduce un titlu de glorie lui voda.

3.Concepte

Discursul narativ este structurat pe doua planuri epice- ascensiunea si

decaderea lui AL. Lap. Si tabloul Moldovei medievale( lupte pt putere, schimbari
de domni, viata claselor de jos).

Subiectul este structurat in 4 capitole care poarta motto-uri

semnificative :Daca voi nu ma vreti, eu va vreu!, Ai sa dai sama , doamna!, Capul
lui Motoc vrem! si De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!

Primul capitol care reprezinta expozitiunea si intriga prezinta sosirea lui

Lapusneanul in Moldova cu armata de mercenari pentru a ocupa din nou
tronul.Asaza tabara la Tecuci si acolo primeste o solie de boieri pamanteniformata
din Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici care ii spun ca –tara nu te vrea si nu te
primeste-.Furios si autoritar, Lapusneanul isi impune autoritatea-daca voi nu ma
vreti, eu va vreu!-subliniind ca de fapt boierii nu l vor de teama razbunarii pentru
ca l au tradat in prima domnie.La urma ramane Motoc care il implora sa renunte la
mercenarii adusi impotriva propriei tari si ii promite ca el si familia lui il vor ajuta
sa devina domn.Lapusneanul insa ii spune sa nu l creada un naiv deoarece ii
cunoaste planurile. Primul motto repr setea de putere a domnitorului.

Desfasurarea actiunii incepe in capitolul II cand Lap il alunga pe

Tomsa ,ajunge domn si incepe sa se razbune pe boierii tradatori, ii ucide, le
confisca averile, impune un regim de teroare.Domnita Ruxanda intalneste pe strada
pe vaduva unui boier ucis si aceasta ii reproseaza ca este la fel de vinovata pentru
regimul de teroare ca si sotul ei.Domnita merge la palat si l implora pe voda sa
termine cu crimele, Lap impulsiv vrea sa scoata pumnalul sa o ucida, dar se abtine
pt a nu pierde tronul(domnita este fiica lui Petru Rares, deci nepoata lui Stefan cel
Mare),el se stapaneste si ii promite ca va inceta nu inainte de a I oferi un leac de
frica. Al doilea motto sugereaza pedeapsa cereasca pe care o cer faptele lui voda,
pedeapsa amanata.Puterea se oglindeste tragic in sufletul vaduvei.

Capitolul III cuprinde mai multe secvente narrative (punctul

culminant).Voda merge la slujba de duminica de la catedrala , pupa moastele, dupa
care tine un discurs in fata boierilor adunati justificandu si faptele sangeroase.El
spune ca atunci cand a venit ca domn, tara era dezorganizata, fara pastor si el a fost
nevoit sa introduca un regim autoritar, acum insa este multumit si isi cere iertare
boierilor si ii invita in aceeasi zi la un ospat pt a marca impacarea.Spancioc si
Stroici nu cred in sinceritatea lui si fug in Polonia, ceilalti 48 de boieri mari sosesc
in aceeasi zi la palat, sunt ospatati dupa moda vremii, apoi sunt ucisi de armasii
domnesti din porunca lui voda.Al treilea motto se refera la oglindirea puterii in
constiinta multimii care vede in Motoc un substitut al ei.

La inceputul macelului, voda luase pe Motoc deoparte si privea ranjind la

tabloul sangeros , in timp ce Motoc se gandea cu groaza ca I se apropie
sfarsitul.Deodata la poarta palatului se strange o multime de targoveti si servitori ai
boierilor ucisi care incep sa si strige nemultumirile fata de regimul de exploatare
impus de Motoc.La un moment dat, toti striga in cor-Capul lui Motoc vrem!.Cand
aude aceasta cerere amenintatoare, Motoc arogant cere lui voda –sa traga cu
tunurile in ei, pentru ca el este boier mare, iar ei sunt niste prosti.Lap ii da celebra
replica-prosti, dar multi-aratand ca poporul reprezinta o forta care nu este de
neglijat.Degeaba implora indurare boierul si promite ca va construi biserici,
armasii domnesti il arunca in multimea care il linseaza.Dupa aceea, voda pune sa
fie decapitate trupurile celor 47 de boieri si construieste o piramida ierarhica de
capete pe care o arata domnitei ca leac de frica.Aceasta lesina si el isi manifesta
dispretul fata de slabiciunea ei comentand-Femeia, tot femeie!In loc sa se bucure,
ea se sparie!
 Deznodamantul nuvelei este prezent in capitolul 4.Au trecut 4 ani de la
aceste evenimente si voda s a tinut de cuvant nemaiucigand boieri.Are insa teama
ca Spancioc si Stroici vor veni cu o armata din Polonia , de aceea se muta in
cetatea Hotin la granita cu Polonia ca sa pandeasca sosirea celor doi.Aici se
imbolnaveste de friguri si cade intr-un lesin asemanator mortii.Slujitorii il cred pe
moarte si il calugaresc dandu-I numele de Paisie.El se trezeste si furios ca nu mai
este domn ii ameninta pe slujitori cu moartea.Apoi doreste un pahar cu apa si pe
fiul sau.Speriata ca voda I ar ucide fiul, Ruxanda se lasa convinsa de mitropolitul
Teofan sa l otraveasca pe tiran, protejindu-si astfel fiul. Voda e otravit , in cetate
sosesc Spancioc si Stroici care il anunta pe voda ca a fost otravit si ii toarna pe gat
resturile drojdiei si il tin de maini bucurandu-se de chinurile lui asa cum si el se
bucurase la moartea victimelui lui.Lap moare lasand o pata de sange in istoria
Moldovei.

Repere spatio-temporale-actiunea se petrece in a doua jumatate a sec XVI,

dureaza 4 ani, in Tecuci, Iasi si Hotin.

Conflictele sunt complexe:Lap si boierii cei mari –un conflict principal,

exterior, politic, Lap si domnita Ruxanda –secundar, exterior, familial, intre Lap si
Motoc-secundar, exterior, politic, intre popor si Motoc-secundar ,exterior ,social.

Perspectiva narativa este obiectiva, heterodiegetica,dindarat, naratorul este

omniscient si omnipresent, perspectiva este si moralizatoare , subiectiva deoarece
naratorul comenteaza faptele protagonistului(el spune despre discursul din biserica
ca este -desantata cuvantare-), iar in final isi pedepseste personajul.

Structura compozitionala este simetrica, clasica, primul si ultimul motto

reprezinta replicile personajului care vrea sa si impuna vointa.

ESEUL II- eseu de constructie a personajului

1.Statutul social al protagonistului-initial este fost domn, intermediar este

domn al Moldovei, iar in final este fost domn si calugar.

Statutul psihologic –initial este autoritar si hotarat, pe parcurs este

manipulator, impulsiv, crud, iar in final este furios si razbunator.
 Statutul moral –initial este lipsit de patriotism deoarece vine cu armata de
mercenari impotriva propriei tari, iar la final nu are sentimente paterne dorind sa si
ucida fiul pentru puterea domneasca.

2.O trasatura dominanta a protagonistului este cruzimea.

Aceasta trasatura este evidentiata in scena macelului celor 47 de boieri si

scena linsarii/pedepsirii lui Motoc.

In scena macelului boierilor mari , ii pacaleste pe acestia sa vina la ospatul

de impacare, ii manipuleaza prin discursul din biserica, apoi ii ospateaza si asista
bucuros la macel. Boierii neinarmati, fara slujitori, nu au nicio sansa sa
scape.Tabloul este macabru, culoarea rosie data de vinul varsat si de sangele
boierilor il satisface pe crudul voda.

In scena linsarii lui Motoc, voda exploateaza frica acestuia de moarte, il

ironizeaza , il trimite la moarte in numele unui patriotism pe care nici el nu l simtea
si exploateaza emotiile multimii insetate de sange aratand superior ca este un domn
care tine cu poporul sau.

3.Concepte-aceleasi ca la eseul I

Caracterizarea lui Alexandru Lapusneanul

Eroul se incadreaza in tipologia despotului, tiranului.

Ca modalitati de caracterizare directa se folosesc:portretul fizic, parerea

naratorului, parerea celorlalte personaje si autocaracterizarea.

Portretul fizic este evidentiat in scena otravirii cand are –ochi de hojma- de durere
si furie.

Parerea naratorului este precizata in scena discursului din biserica , atunci cand
discursul lui voda e numit-desantata/mincinoasa cuvantare-, ce face referire la
intentia lui de a manipula boierii pt ca apoi sa I ucida.

Parerea celorlalte personaje :Spancioc si Stroici il numesc tiran, domnita il

linguseste subliniindu-i bunatatea si vitejia, poporul il considera un om bun,
mitropolitul spune despre el ca este crud si cumplit.
Autocaracterizarea se realizeaza cand voda ii adreseaza lui Motoc replica-N-as fi
un natarau de frunte , cand m as increde in tine?

Ca modalitati de caracterizare indirecta se folosesc:portretul moral, actiunile,

relatia cu celelalte personaje, limbajul, vestimentatia, numele si mediul social.

Portretul moral cuprinde atat trasaturi pozitive(intelligent, perseverent,

hotarat, bun cunoscator al psihologiei umane), dar si trasaturi negative(cruzimea,
impulsivitatea, cinism, viclenie, manipulator, razbunator, lucid, prevazator), doar
este un personaj romantic construit din antiteze.

Faptele sale sunt prezentate in cele 7 secvente narrative:intalnirea de la

Tecuci, discutia cu domnita Ruxanda din cap.II,scena discursului din biserica,
ospatul si macelul celor 47 de boieri, linsarea/pedepsirea lui Motoc, leacul de frica
si scena otravirii sale.

Relatia cu celelalte personaje este diversificata:cu domnita are o relatie de

interes politic folosind descendenta ei din Stefan cel Mare in relatia lui cu poporul,
cu boierii mari, lacomi si corupti, are o relatie conflictuala, relatia cu poporul este
cordiala pt ca reuseste sa manipuleze multimea si sa folosesca forta ei in planul lui
de razbunare.

Numele-eroul se numeste initial Petrea, ca domn este Alex Lap, numele de

calugar este Paisie.

Vestimentatia este evidentiata in cap III cand la slujba de la catedrala vine

imbracat cu toata pompa domneasca, cu coroana de aur a Paleologilor pe cap,semn
al autoritatii domnesti.

Limbajul poate fi analizat in discursul sau din biserica in care isi justifica
regimul despotic,se autoproclama un pastor de care tara avea nevoie, foloseste
termeni religiosi pt a manipula boierii si a exploata spatiul unde se afla, apoi isi
cere iertare tuturor si propune impacarea printr-un ospat la curtea domneasca.

Mediul social este cel medieval, o epoca intunecata caracterizata de uneltiri,

otraviri, decapitari, regimuri despotice.Negruzzi face o mare defavoare
adevaratului domnitor Lapusneanul care a adus prosperitate si pace Moldovei
initiind cultivarea primelor podgorii din sudul provinciei.
 ESEUL III-eseu de relatie dintre doua personaje

1.Statutul social al domnitei Ruxanda –initial este fosta sotie de domn si

nepoata lui Stefan cel Mare, iar in final este vaduva de domn si mama de domn.

Statutul psihologic –initial este slaba, sensibila, naiva, tematoare, timida ,in
final devine puternica si hotarata.

Statutul moral-initial este neimplicata in viata politica, in final este

responsabila pentru tara si pentru fiul ei.

2.Doua secvente narrative in care se evidentiaza relatia celor doua personaje

sunt discutia din cap II si scena leacului de frica din cap III.

In discutia dintre cele 2 personaje din cap 2, domnita vine la voda cu durere
si spaima deoarece era ingrozita de regimul sangeros la care acesta supune tara.Ea
ii povesteste cum o vaduva cu 5 copii a unui boier ucis la porunca lui voda a
impresionat-o, mai ales ca aceasta a facut-o si pe ea responsabila pentru faptele
sotului ei.La auzul acestui repros, voda are intentia de a o ucide, dar isi aminteste
ca mai are nevoie de ea ca sa si intaresca puterea, de aceea o linisteste spunandu-I
ca va lua seama la voebele ei nu inainte de a I oferi un leac de frica. Este scena in
care domnita incalca un fel de protocol al curtii domnesti si , ca femeie, trece in
aripa de curte in care se luau hotarari politice, in loc sa stea in iatacul ei cu
doamnele curtii.Dar ea e miloasa si se bazeaza pe ascendenta sa familiala ca sa
influenteze hotararile lui voda.

In scena leacului de frica, domnita este adusa din iatacul ei unde se ruga cu
copiiiei la icoane pt ca auzise zarva afara, si I se arata piramida de capete taiate la
vederea careia ea tipa si lesina.Voda ii da o lectie de viata si de politica domnitei
aratandu-I ca politica nu este pt femei , determinand-o sa nu se mai implice in
politica interna a tarii.El da dovada de cinism si cruzime, fiind insensibil la
sensibilitatea domnitei.

3.Aceleasi concepte ca la eseul II.