ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro
Nr. 2 (1770), anul XXXVI

26 ianuarie 2024 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

PUBLICAŢIE DE INFORMARE ȘI OPINIE A COMUNITĂŢII MEDICALE

PAGINILE 8-9
IMPORTANT
Abonamente 2024
Prelungim campania
de abonare până la
31 ianuarie 2024.

PAGINILE 10-11

Posturi scoase
la concurs în
unităţile sanitare
de stat
„Viaţa Medicală” continuă
să publice lista posturilor
scoa­se la concurs, preluând
și infor­maţii de pe site-urile
posturi.gov.ro și ms.ro.

ARTA
ca
SIMULARE
MEDICALĂ
Instrumentul
modern
de educaţie

sănătate
Din luna decembrie a anului
2023, Centrul de simulare
medicală al UMF „Carol
Davila” București se bucură
cu adevărat de o dotare la
parametrii și standardele
actuale. Numai în anul

Prin programele de art-terapie, viaţa pacienţilor universitar 2022-2023 i-au

trecut pragul peste 4.500 de

cu cancer poate deveni mai ușoară. participanţi.

PAGINA 12

ACTUALITATE Medic în
Manifestări medicale în 2024 România
Educaţia medicală nu cursuri de specialitate, PAGINA 15
încetează niciodată. Anul printre care și conferinţele
2024 se anunţă bogat în organizate de MedicHub.
Dr. Roxana
conferinţe, congrese și PAGINA 2 Dumitriu-Stan,
specialist
OPINII Endocrinologie:
Menopauza nu
Prescrierea este o boală.
antibioticelor în Acum avem
Stomatologie la dispoziţie
Eliberarea antibioticelor eliberează medicamentul
exclusiv pe bază de reţetă reprezintă soluţia corectă și tratamente care
semnată și parafată cu codul
medicului lizibil și reţinerea
echitabilă, spune prof. dr. Radu
Septimiu Câmpian. ameliorează
reţetei la farmacia care PAGINA 7 simptomele ei.
2 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie bilunară
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE,
MAGDALENA TĂNĂSESCU
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ALBU,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
LORETA BUDIN, dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. ALEXANDRA ENACHE,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI,
prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN,
DORINA NOVAC, dr. VALENTIN
PANTEA,
prof. dr. MIRCEA IOAN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON, MONICA
TĂNASE, RAREȘ VORONEANU
DTP
ANDREI POPESCU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
Educaţia medicală
nu încetează
niciodată, iar anul
2024 se anunţă
bogat în conferinţe,
congrese și cursuri
de specialitate.
Societăţile profesionale și or-
ganizatorii de evenimente își pre-
gătesc agendele de conferinţe și
de congrese pentru anul care a în-
ceput, primele luni fiind aproape
„fully booked”.
Februarie
Conferinţa naţională Conflu-
enţe Medico-Chirurgicale în Pa-
tologia metabolică, organizată de
Societatea Română de Diabet, Nu-
triţie și Boli Metabolice și coordo-
nată știinţific de prof. dr. Gabriela
Radulian, va loc la 1 februarie. În-
tâlnirea se va desfășura în format
hibrid, sesiunea de chirurgie me-
tabolică – desfășurată online – fi-
ind susţinută de prof. dr. Cătălin
Copăescu, prof. dr. Ciprian Duţă,
șef lucrări dr. Răzvan Popescu și
dr. Florin Turcu.
Pentru februarie, Societatea
Română de Medicină Internă
(SRMI) pregătește evenimentul
online „Managementul actual
în principalele boli reumatice
mediate imun”, ajuns la ediţia a
patra (2 februarie), și webinarul
„Importanţa echipei multidisci-
plinare în abordarea pacientului
metabolic” (16 februarie).
Tot în februarie încep confe-
rinţele Medic.ro și Pediatru.ro,
cu participare gratuită, organiza-
te de MedicHub. Astfel, profesi-
oniștii în sănătate din București
sunt așteptaţi în 15-16 februarie,
la hotel Caro, iar cei din Iași, în
22-23 februarie, la hotel Inter-
naţional, la conferinţele Medic.
ro. Tot în format fizic se vor des-
fășura și conferinţele Pediatru.
ro de la Brașov (22 februarie) și
Cluj-Napoca (29 februarie), cu
titlul „Pediatrie din perspectiva
multidisciplinarităţii”. În prima
jumătate a anului, conferinţele
Medic.ro vor ajunge și la medi-
cii din Râmnicu Vâlcea, Oradea
(martie), Pitești, Suceava, Bra-
șov (aprilie), Constanţa, Galaţi și
Timișoara (iunie). De asemenea,
Pediatru.ro va avea loc la Sucea-
va (martie), Oradea, Iași (aprilie)
și Tg. Mureș (iunie). Calendarul
manifestărilor medicale, în curs
de completare, este disponibil pe
medichub.ro/evenimente.
La final de februarie, prof. dr.
Cătălina Tudose vă așteaptă la cea
de a XIV-a ediţie a Conferinţei Na-
ţionale Alzheimer, care se va des-
fășura la World Trade Center, Bu-
curești, cu participare atât directă,
cât și online (21-24 februarie). În
paralel, în 22 și 23 februarie, me-
dicii gastroenterologi sunt aștep-
taţi în capitala Cehiei, la Prague
Endoscopy Days.
Martie
Pentru începutul lunii mar-
tie, medicii ORL-iști își pot
MANIFESTĂRI
MEDICALE ÎN 2024
trece în agendă Forumul ORL de
la Cluj-Napoca. Sub titlul „Provo-
cări în ORL post-pandemic”, eve-
nimentul naţional se va desfășura
în format fizic, în 1-2 martie. Ul-
terior, în perioada 3-6 martie va
avea loc prima tabără internaţi-
onală a rezidenţilor și tinerilor
specialiști în ORL, la Poiana Bra-
șov, sub egida Societăţii de ORL și
Chirurgie Cervico-Facială.
Tot în martie, psihiatrii și nu
numai ei sunt invitaţi la Confe-
rinţa Naţională cu participare
Internaţională Zilele Medicale
și Știinţifice ale Spitalului Cli-
nic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al.
Obregia” București. Întâlnirile
din cadrul acestui eveniment vor
fi găzduite atât de Spitalul „Obre-
gia” (4-6 martie), cât și la Palatul
Parlamentului (7-9 martie).
Societatea Română de Car-
diologie pregătește o serie de
manifestări medicale pentru
anul în curs. În martie vor avea
loc, la București: Forumul de
insuficienţă cardiacă (1-2 mar-
tie), cursul CHIP de chirurgie
cardiovasculară (15-16 martie),
cursul ARCA (22 martie) și cursul
de Boli cardiace ereditare (22-23
martie).
Oftalmologii sunt așteptaţi în
14-16 martie la Congresul Socie-
tăţii Române de Glaucom (Bra-
șov), iar diabetologii – la Confe-
rinţa Interdiab (14-16 martie,
București). Weekendul următor
este programat al șaselea Con-
gres de Medicină Nucleară (21-23
martie), la Brașov, și Forumul TB
(22-24 martie), eveniment organi-
zat de Societatea Română de Pneu-
mologie, cu ocazia Zilei Mondiale
de Luptă împotriva Tuberculozei.
Aprilie
Luna aprilie aduce alte eveni-
mente consacrate. Astfel, Confe-
rinţa Naţională de Pediatrie va
avea loc la București, în format
fizic (3-6 aprilie), sub egida Socie-
tăţii Naţionale de Pediatrie, iar
Congresul Naţional de Medicină
Internă se va desfășura, așa cum
ne-a obișnuit, la Călimănești-
Căciulata (4-7 aprilie).
În perioada 17-20 aprilie car-
diologii sunt așteptaţi la Sibiu, la
Conferinţa de Primăvară a Socie-
tăţii Române de Cardiologie. Tot
în aprilie vor avea loc Conferinţa
Naţională de Boli infecţioase, la
Craiova, organizată de Societatea de
Boli infecţioase și HIV/SIDA (11-13
aprilie), și „Vocea ta contează”, la
București, eveniment ajuns la ediţia
a zecea, organizat de Societatea Ro-
mână de Foniatrie. În 20-21 aprilie,
gastroenterologii sunt așteptaţi la
International Digestive Disease,
la Seul, iar între 25 și 27 aprilie se
va desfășura, la Cluj, Congresul
Naţional al Societăţii de Medicină
Fetală și Neonatală, ediţia a II-a.
Actualitate
Mai
Luna mai are deja o serie
de manifestări medicale pro-
gramate: astfel, în perioada 10-
12 mai va avea loc al XVI-lea
Congres AntiAging dedicat
Dermatologiei Corective și Es-
teticii medicale, iar în 15-17 mai –
Conferinţa Naţională a Asoci-
aţiei de Medicină de Laborator
din România (Eforie Nord, în
format fizic).
În paralel, în 15-18 mai,
ORL-iștii vor putea participa,
la Poiana Brașov, la Conferinţa
Naţională a Societăţii Române
de ORL și Chirurgie Cervico-Fa-
cială, iar ATI-ști se vor întâlni la
Centrul Internaţional de Confe-
rinţe din Sinaia la cea mai impor-
tantă manifestare a specialităţii
lor – Congresul SRATI (15-19
mai).
Timișoara va găzdui în
weekendul 22-25 mai o nouă
ediţie a Conferinţei Naţio-
nale de Psihiatrie, iar Bucu-
reștiul – evenimentul „Cerce-
tare și inovaţie în Medicina
Internă”, organizat de SRMI. Pe
partea de ginecologie, anul aces-
ta Capitala va fi gazda Congre-
sului European pentru Endo-
metrioză (6-8 iunie), eveniment
organizat sub egida European
Endometriosis League.
Iar pentru toamnă au fost fi-
xate datele pentru cea de a IX-a
Conferinţă Naţională a Societă-
ţii Române de HPV (Tg. Mureș,
14 septembrie) și al XIII-lea Con-
gres Naţional al Societăţii de
Obstetrică și Ginecologie din
România (21-24 noiembrie).
Dr. Mariana Minea
Actualitate
Editorial
Să închidem
robinetul
comercial
imoral!
Dr. Gabriel Diaconu
ELMO a publicat
definiţia
europeană
a medicinei
stilului de viaţă,
diferită de cea
din Statele
Unite. Aceasta
consideră
sănătatea
sexuală și pe cea
a mediului ca
fiind abordări
necesare în
prevenţia și
tratamentul
bolilor cronice.
Focus pe medicina
stilului de viaţă
C
onceptul de medicina
stilului de viaţă a luat
naștere în Statele Unite.
Se referă la prevenţia,
tratamentul și, uneori, remisia
bolilor cronice legate de modul de
viaţă. Este vorba de obezitate, dia-
bet zaharat de tip 2, steatoză hepa-
tică, hiperlipidemie, unele cancere
etc. European Lifestyle Medicine
Organisation (ELMO) este singura
organizaţie din Europa care pro-
movează acest concept modern și
care organizează anual un congres
în acest domeniu.
În calitate de coordonator
al programului știinţific din ca-
drul congresului de anul trecut
(10-12 noiembrie – Universitatea
Semmelweis, Budapesta), am con-
tinuat tradiţia meselor rotunde.
Acestea s-au axat pe principalele
intervenţii privind stilul de viaţă
și care au importanţă clinică: nu-
triţie mediteraneeană, activitate
fizică, sănătate mintală și compor-
tamentală. Au fost prezentate și
actualele direcţii din medicina mo-
dernă: sănătatea cardiometabolică,
cancerul și inflamaţia cronică.
Cum îmbătrânim sănătos
Recent, Consiliul știinţific
al ELMO a aprobat definiţia eu-
ropeană a medicinei stilului de
viaţă. Aceasta se deosebește de
cea americană prin faptul că
„Lăsaţi, domnul doctor, nu-mi
daţi reţetă, că mă știu cu farmacis-
ta și-mi dă oricum medicamente-
le.” Este o afirmaţie pe care o aud
de ani de zile. Am auzit-o până la
punctul indiferenţei, deși – cel
puţin în specialitatea mea – con-
fortul din tonul vocii pacientului
mi-a dat, de fiecare dată, fiori.
N-am nicio îndoială că, în fiecare
ramură a medicinei interne, există
substanţe a căror manipulare zev-
zeacă poate duce la catastrofe. Dar
psihiatria are o reputaţie aparte.
Noi suntem păstrătorii punguţei
cu potenţial recreaţional. Noi sun-
tem cei chemaţi să ajutăm acele
persoane care abuzează și/sau sunt
dependente de varii substanţe
psihoactive.
Noi și puţini alţi confraţi (ne-
urologi, specialiști ATI, oncologi)
avem povara prescripţiei unor mo-
lecule de nefastă faimă în anumite
cercuri, motiv pentru care suntem
tratează sănătatea sexuală și pe
cea a mediului ca abordări necesa-
re în prevenţia și tratamentul boli-
lor cronice.
Discuţiile despre cele două
au suscitat un interes crescut
datorită relaţiei tot mai clare,
de exemplu, între infertilitate și
mod de viaţă sau între schimbă-
rile climatice și agravarea boli-
lor cardio-respiratorii. Din ţara
noastră au fost prezenţi prof. dr.
Doina Todea (UMF Cluj-Napoca),
și dr. Anca Hâncu, reprezentanta
ELMO în România.
Profesorul Michel Poulain
(foto) (Univer-
sité Catholique
de Louvain,
Belgia), fon-
dator al con-
ceptului Blue
Zones, și-a
prezentat con-
cluziile legate
de cum să îm-
bătrânim sănătos: prin mișcare
zilnică, alimentaţie preponderent
mediteraneeană, apartenenţa la
o comunitate, integrarea vârstni-
cilor în viaţa familiei sau având
un sens în viaţă, prin muncă sau
spiritualitate. Pe lângă zonele al-
bastre cunoscute, ne-a prezentat
cea mai nouă regiune pe care a
descoperit-o. Este vorba despre
Insula Martinica, regiune care
obișnuiţi cu controlul lor. Control
care, trebuie s-o spun, n-a fost ni-
ciodată strălucit. Din care pricină
lucrurile au băltit nestingherite,
iar mulţi dintre noi (cu sau fără de
voie) am devenit complici la o pia-
ţă întunecată. Există pe lumea asta
traficanţi de substanţe (narcotice,
stupefiante). Dar există și medici,
farmaciști și-un sistem putred.
Spun clar și răspicat, în urmă-
toarele, că folosirea mijloacelor
farmaceutice de clasă de înalt risc
e nu doar oportună, ci și obligato-
rie în situaţii medicale care o cer.
Să negi sau să refuzi accesul unui
pacient la terapie cu opioide, de
exemplu, în cazuri care o cer e o
abatere injustă de la jurământul
hipocratic. Să stigmatizezi benzo-
diazepinele, indiferent de vântul
care bate prin piaţa publică, este
aidoma necugetat. Fiecare din-
tre noi am văzut cazuri, am tra-
tat oameni, avem experienţă cu
va face parte din comunitatea
geografică unde trăiesc cei mai
mulţi centenari sănătoși.
Lipsă din curriculumul
medical
În cadrul consultaţiilor me-
dicale constatăm că este o nevoie
tot mai mare de informaţii legate
de stilul de viaţă. Din păcate, în
curriculumul medical din facul-
tăţi găsim foarte puţine informaţii
despre nutriţie practică, medicină
culinară, somnologie, activitate
fizică prin conceptul exercise is
medicine sau noţiuni de sănătate
sexuală.
Prof. dr. Beth Frates (Harvard
– SUA), președinta American Col-
lege of Lifestyle Medicine, a pre-
zentat ultimele evoluţii despre in-
tegrarea în curriculumul celor mai
prestigioase universităţi medicale
americane a conceptului de medi-
cina stilului de viaţă, dar și în ceea
ce privește întrebările din cadrul
examenului USMLE 1 (United
States Medical Licensing Exami-
nation – n. red). Dr. Laszlo Babai,
reprezentant ELMO în Ungaria,
a anunţat că, începând din anul
universitar 2024-2025, medicina
stilului de viaţă va fi o specialitate
nouă și va face parte din pregătirea
obligatorie a viitorilor rezidenţi.
Dr. Ioan Hanes,
vicepreședinte ELMO
beneficiile (uneori schimbătoare
de viaţă) pe care le aduc medica-
mentele în viaţa suferinzilor.
Acestea fiind zise, și nu-i un fe-
nomen recent (dar care a devenit
problematic), beneficiile lor nu le
fac mai puţin periculoase. Omul
care le ia sau aparţinătorul care le
administrează celui incapacitat
trebuie atent instruit și responsa-
bilizat. Stocarea și dispensarea lor
sunt chestiuni de înaltă importan-
ţă, ca și evidenţa utilizării lor adec-
vate. Nu vorbesc aici de-o încălca-
re a discreţiei și intimităţii vieţii
persoanei. Mă gândesc, totuși, la
oameni care fac „turism de reţete”,
care exploatează breșele sistemi-
ce și care ne folosesc pe post de
curcani ca să-și adauge profit din
revânzarea, la negru, a unor sub-
stanţe insuficient controlate (dar
foarte important de controlat).
Direcţia în care ne îndrep-
tăm trebuie să fie clară. Protestul
8 din 10 adulţi
se vor infecta
cu HPV
cel puţin o dată
Unul din 13 cazuri noi de
cancer diagnosticate în
România este de cancer
de col uterin, atrag atenţia
specialiștii, în contextul
Săptămânii europene de
prevenţie a cancerului
de col uterin. Aceasta este
marcată în penultima
săptămână a lunii
ianuarie.
Potrivit statisticilor europene
(Sistemul European de Informaţii
privind Cancerul - ECIS), în 2022,
în România au fost înregistrate
3.368 de cazuri noi de cancer de
col uterin. În același an, 1.793 de
femei din ţara noastră au murit
din cauza acestei afecţiuni. În plus,
potrivit specialiștilor în domeniu,
8 din 10 adulţi se vor infectata cu
cel puţin o tulpină HPV măcar o
dată în cursul vieţii lor.
Circa 99% dintre cazurile de
cancer cervical sunt cauzate de
infecţia cu HPV, care poate fi pre-
venită prin vaccinare. De aceea
este foarte important ca România
să sporească eforturile de creștere
VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
3
recent al unei paciente de-ale
mele, surprinsă că farmacistul
nu i-a „mai dat” la liber o anumită
substanţă, s-a întâlnit cu zâmbe-
tul meu sincer. Era și timpul, i-am
spus, aducându-i aminte că de fie-
care dată am rugat-o să-și păstre-
ze rigoarea controalelor, dar și să
respecte posologia dată de mine,
respectiv regimul reţetelor. N-a
fost chip. Sper să devină o reali-
tate. Iar noi, medicii, să ne raliem
în spatele ideii de bună practică
a prescripţiei, dar și închiderii
cercului. Fără consens privind
o paletă largă de psihotrope (de
practică sau empiric descoperi-
te), nu vom intercepta câtuși de
puţin nici consumul recreaţional,
nici pe cel problematic și, cu atât
mai puţin, nici pe cel abuziv de
substanţe. Anul 2024 poate fi mo-
mentul când, după lungi ezitări, să
închidem acest robinet comercial
imoral.
a acoperirii vaccinale împotriva
HPV. „Frecvenţa cancerului de
col uterin este deosebit de ridi-
cată în multe ţări din estul Euro-
pei, printre care și România, din
cauza lipsei de acţiuni preventi-
ve, a accesului redus la screening,
lipsei de informare și de colabo-
rare între diverse sectoare. Este
esenţial să se acorde prioritate
acestei probleme (...), în situaţia
în care avem la îndemână o solu-
ţie simplă: vaccinul anti-HPV”,
a declarat dr. Delia Nicolară, ex-
pert în sănătate publică la In-
stitutul Oncologic „Prof. Dr. Ion
Chiricuţă” Cluj-Napoca.
În prezent, în România, vac-
cinarea anti-HPV se poate realiza
gratuit pentru fetele și băieţii cu
vârsta între 11 și 18 ani, prin in-
termediul medicului de familie, la
solicitarea aparţinătorilor. În ace-
lași timp, femeile cu vârsta între
18 și 45 de ani beneficiază de imu-
nizare în regim compensat 50%,
prin intermediul unei reţete elibe-
rate de medicul de familie, medi-
cul ginecolog sau un medic de altă
specialitate.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
Avertizări
privind un
medicament
pentru
osteoporoză
Administraţia pentru Alimente și Medi-
camente (FDA) din Statele Unite a comple-
tat prospectul denosumab cu o avertizare.
Este vorba despre riscul crescut al acestui
medicament de a induce hipocalcemie la
pacienţii cu boală cronică de rinichi (BCR).
Denosumab este un anticorp monoclo-
nal indicat pentru tratarea femeilor intrate
la menopauză care prezintă osteoporoză și
risc crescut de fracturi și pentru care alte
Long-COVID,
o dereglare a
răspunsului imun
Persoanele care suferă de long-
COVID prezintă modificări ale
sistemului Complementului, este
concluzia unui studiu publicat recent
în revista Science*.
S
tatisticile privind prevalenţa
long-COVID diferă, studiile esti-
mând că aproximativ 12,5% dintre
pacienţii care au trecut prin infecţie
acută cu SARS-CoV-2 (unul din opt) dezvol-
tă long-COVID. Această patologie include
simptome precum fatigabilitatea, ceaţa
mentală, durerile musculare, dificultăţile
respiratorii.
Cercetătorii de la Universitatea din
Zürich au urmărit 39 de participanţi sănă-
toși și 113 pacienţi cu COVID pentru mai
mult de un an de la confirmarea infecţiei cu
SARS-CoV-2. Le-au recoltat mostre de sân-
ge la diferite intervale de timp. După șase
luni, 40 de pacienţi prezentau simptome de
long-COVID. În studiu au fost incluse persoa-
ne care fuseseră infectate cu SARS-CoV-2,
dar care se recuperaseră complet; unele
care prezentaseră simptome timp de câteva
luni după infecţia acută și altele care pre-
zentau la momentul desfășurării studiului
simptome de long-COVID.
Cercetătorii au analizat peste 6.500 de
proteine din probele de sânge și au observat
că deosebirile cele mai mari între diferitele
categorii de persoane s-au înregistrat la ni-
velul proteinelor din sistemul Complemen-
tului. Persoanele cu long-COVID prezentau
o activare exagerată a acestui sistem. Mai
mult, persoanele care s-au vindecat de long-
COVID în primele șase luni de urmărire au
prezentat o normalizare a activităţii sistemu-
lui Complementului în probele de sânge.
Pacienţii cu long-COVID au prezentat
un dezechilibru în favoarea formării de
complexe de atac al membranei celulare.
Acestea sunt structuri ale Complementului
care se inserează în membranele celulelor și
sugerează un grad ridicat de leziuni tisulare.
tratamente nu sunt eficiente sau nu sunt
tolerate. De asemenea, este indicat pentru
tratarea osteoporozei induse de tratamen-
tul glucocorticoid la bărbaţi și femei, pentru
creșterea masei osoase la bărbaţii cu osteo-
poroză și risc înalt defracturi. Are indicaţie
și pentru creșterea masei osoase la bărba-
ţii cu risc înalt de fracturi pe fondul trata-
mentului antiandrogenic pentru cancerul
de prostată nonmetastatic, precum și la
Acești pacienţi prezentau la nivel sanguin și
markeri de leziune celulară, de inflamaţie
trombocitară și de activare endotelială, pre-
cum factorul von Willenbrand. Mai mult, ei
aveau un nivel ridicat al markerilor de ac-
tivare trombocitară și al agregatelor de tip
trombocite-monicite. De asemenea, aceste
persoane prezentau un grad ridicat de acti-
vare mediată prin anticorpi a căii clasice a
Complementului.
Ecouri în tot organismul
Proteinele sistemului Complementului
sunt enzime sintetizate de ficat ce reprezintă
aproximativ 10% din proteinele sanguine. Ele
se activează una pe alta, în cascadă, fiind im-
plicate în imunitatea înnăscută, nespecifică,
precum și în imunitatea adaptativă. În plus,
sistemul Complementului comunică cu în-
treg organismul, inclusiv cu sistemul coagu-
lării. Acest lucru explică prezenţa tromboze-
lor și afectarea endoteliului la persoanele cu
long-COVID.
Mai multe a explicat pentru publicaţia
El Pais dr. Onur Boyman, autor principal al
studiului și șeful departamentului de Imuno-
logie și Alergologie Clinică la Facultatea de
Medicină a Universităţii din Zürich: „Siste-
mul Complementului constă în mici proteine
care pot ajunge prin intermediul sângelui la
toate organele. Într-o situaţie normală, siste-
mul Complementului este complet activ, nu
pentru că avem o infecţie virală, ci pentru
că acest sistem deţine multe funcţii diferite,
cum ar fi eliminarea celulelor moarte. To-
tuși, dacă ai un sistem al Complementului
cu funcţie anormală, el poate provoca lezi-
uni, iar nivelul leziunilor poate fi specific
fiecărui individ. La unii poate fi afectat cre-
ierul, la alţii plămânii, la alţii intestinele...
Depinde de persoană”.
Studiul nu răspunde însă la întrebarea
ce menţine activ sistemul Complementu-
lui la unii pacienţi și de ce unii pacienţi cu
long-COVID își revin în timp, iar alţii nu
(sau nu încă), după cum admite și dr. Onur
Boyman. E vorba de un tablou al disfuncţi-
ilor imuno-metabolice care stau la originea
long-COVID, iar sistemul Complementului
este doar o parte a acestuia, consideră și
alţi specialiști care au comentat studiul. El
poate reprezenta însă un pas în stabilirea
unui diagnostic pentru acești pacienţi și o
posibilă direcţie terapeutică. Pe piaţă exis-
tă deja medicamente care ţintesc sistemul
Complementului.
https://english.elpais.com/health/2024-01-19/study-identifies-potential-
biomarker-to-detect-long-covid.html
*https://www.science.org/doi/10.1126/science.adg7942
Internaţionale
femeile care primesc terapie adjuvantă
cu inhibitori de aromatază în contextul
cancerului de sân.
Noua alertă este o actualizare a sem-
nalului transmis în noiembrie 2022, care
avertiza asupra unui risc substanţial de
hipocalcemie la pacienţii cu BCR aflaţi în
dializă. Noile concluzii sunt rezultatul ana-
lizei a peste 500.000 de paciente cu această
afecţiune.
TESTAREA
GENETICĂ
crește eficienţa
tratamentului
NSCLC
Pacienţii cu cancer pulmonar fără celu-
le mici (NSCLC, „non small cell lung car-
cinoma”) răspund mai bine la tratamentul
de primă linie dacă decizia terapeutică este
precedată de o testare genetică pentru iden-
tificarea biomarkerilor. Aceste concluzii au
fost confirmate de un nou studiu, publicat
recent, online, în Journal of the National
Comprehensive Cancer Network.
În ciuda recomandărilor ghidurilor,
testarea pentru mutaţiile la nivelul genei
EGFR (receptorul pentru factorul de crește-
re epidermal) sau pentru translocaţiile ALK
înaintea demarării imunoterapiei rămâne
subutilizată. Ceea ce înseamnă că numeroși
pacienţi vor beneficia de o îngrijire subopti-
mală, și nu de un tratament oncologic ţintit.
EGRF și ALK
Prezentul studiu a urmărit 359 de paci-
enţi americani. Toţi au primit un diagnos-
tic de NSCLC avansat sau metastatic și au
fost evaluaţi pentru prezenţa biomarkeri-
lor ALK și EGFR înainte sau după începe-
rea tratamentului de primă linie. Dintre ei,
78% au beneficiat de tratament de primă
linie optim, iar 22% – de tratament sub ni-
velul optim. Studiul a comparat cele două
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
Cele mai severe epi-
soade de hipocalcemie
au survenit la 2-10 săp-
tămâni după injecţia cu
denosumab, cu risc ma-
xim în săptămânile 2-5. Medicii ar trebui să
evalueze funcţia renală a pacienţilor înainte
de prescrierea denosumab, iar pentru cei cu
boală cronică de rinichi în stadiu avansat
să ia în considerare alte tratamente sau să
monitorizeze nivelul calciului. În cazul unui
episod de hipocalcemie, acesta trebuie tratat
prompt, pentru a evita complicaţii precum
convulsiile ori aritmiile.
Pacienţii trebuie să își anunţe rapid me-
dicul în caz că prezintă unul dintre simpto-
mele de hipocalcemie: confuzie, convulsii,
leșin, puls neregulat, spasme musculare sau
slăbiciune musculară, spasme ori furnicături
la nivelul feţei, amorţeli la nivelul corpului.
https://www.medscape.com/viewarticle/fda-adds-warning-osteoporosis-drug-
hypocalcemia-risk-2024a10001kd
grupuri în ceea ce privește timpul scurs
până la întreruperea tratamentului de pri-
mă linie, apelarea la îngrijiri medicale în
regim de urgenţă, în regim de spitalizare
sau în ambulatoriu. Au fost testaţi genetic
înaintea demarării terapiei 53,6% dintre
pacienţii care au primit tratament optim,
respectiv 20,3% dintre pacienţii care au
primit tratament suboptim. Nu este clar
de ce aceștia din urmă au primit un tra-
tament suboptim. O posibilă explicaţie
ar putea fi inadvertenţele în codurile de
diagnostic.
Analiza a arătat că perioada mediană
de timp până la începerea unei noi linii de
tratament a fost mai mare în rândul pacien-
ţilor care au primit terapie optimă (11,2 vs
4,4 luni). La fel s-a întâmplat și cu durata de
timp scurs până la întreruperea tratamen-
tului (10,4 luni vs 1,9 luni). Pacienţii care au
beneficiat de tratament optim au solicitat
de mai puţine ori departamentul de Urgenţe
(0,76 vs 1,27) și vizite în ambulatoriu (22,9
vs 42,7). Grupul tratat suboptim a înregis-
trat rate mai mari de neutropenie, de tinitus
sau de pneumonită în cele 12 luni ulterioare
iniţierii terapiei.
https://www.medscape.com/viewarticle/biomarker-testing-optimizes-therapy-
choice-advanced-nsclc-2024a10001i9
Opinii
Ion Cantacuzino,
personalitate de
nivel mondial
Continui să îmi doresc
acele momente de liniște în
care să pot aduna în jurul
meu tot ceea ce s-a scris
despre Profesor, să citesc,
să descopăr (așa cum mă
străduiesc încă din 1991)
și să îmi aduc o contribuţie
mică scriind și descriind
la rândul meu, cât de bine
posibil.
Acum 90 de ani, într-o zi de 5
ianuarie, dorind a face parte din
cortegiul funerar, în ciuda gerului
aprig, „Uriașul medicinei româ-
nești” s-a îmbolnăvit, producând
o dramatică îngrijorare în rândul
celor care îi erau apropiaţi. Ultima
descriere a examinării micros­
copice făcute de Profesor (un ex-
cepţional desen făcut de mâna sa,
însoţit de notiţe remarcabile, pe-
rene) a fost realizată chiar în acea
zi. După puţin timp, la 14 ianuarie
1934, profesorul Ion Cantacuzino
a trecut la cele veșnice, lăsând în
urmă o ţară, o Europă și o lume
fără mângâiere. Dumnezeu să îl
odihnească în pace!
„Să vorbești despre marile
personalităţi este extrem de greu,
dar trebuie să încerci, deoarece
aceasta este o datorie. Aducem
astăzi omagiu Profesorului Ion
Cantacuzino.” Cum să poţi cu-
prinde imensitatea într-o car-
te, într-un capitol sau într-un
articol? Un demers aproape
imposibil (1-22).
„În orice mare învăţat veţi găsi
întotdeauna un mare patriot” –
spunea Louis Pasteur. Profesorul
Cantacuzino a demonstrat aceas-
ta clipă de clipă. „Pentru înţele-
gerea completă a unui fenomen la
om, se impune urmărirea lui până
la organismele inferioare. În felul
acesta, fenomenul își capătă veri-
tabila lui semnificaţie și ajunge în
totul clar pentru medic.”
Cantacuzino îi iubea pe toţi
tinerii, chimiști, biologi, fizicieni,
dar știa cât de importanţi sunt
medicii în misiunea asumată. În
același timp, dorea cu fermitate
ca viitorii medici să se dezvolte
nu doar prin antrenamentul cli-
nic, ci și prin fapte experimen-
tale „din întreg domeniul vieţii,
nu numai din viaţa umană”. Însă
„atunci când vreunul dintre elevii
săi arăta însușiri deosebite, îl re-
comanda unei «societăţi anonime
de binefacere», care să îi asigure
pregătirea inclusiv în străinăta-
te”. Societatea era, de fapt, chiar
Profesorul.
Totul pentru generaţiile
viitoare
Cantacuzino organiza analize
de laborator, cursuri, cercetare,
producţie, activităţi la care par-
ticipau și tinerii (colaboratori,
studenţi) pe care îi pregătea in-
clusiv prin ședinţe de referate
organizate acasă, sâmbăta seara.
Ușa sa era deschisă tuturor, la
fel și biblioteca personală, de o
inestimabilă valoare. Medicina,
biologia, cercetarea în multiple
domenii, studiul individual sau în
grupul ce reunește pe cei care au
aceeași ţintă, înţelegând impor-
tanţa misiunii, dezbaterile lite-
rare, analiza de fineţe a operelor
de artă, seratele muzicale – toate
erau incredibil de
armonios conduse
de măiastra baghe-
tă a Profesorului.
Fermitate și graţie,
măreţie și sfială,
profesionalism și
coordonare admi-
nistrativă, cerceta-
re și artă sub ace-
eași miraculoasă
baghetă.
Culmea cea
nepreţuibilă este
atinsă în 1921, an
în care ia fiinţă în
integralitatea sa
Institutul de Seruri
și Vaccinuri „Dr.
Ion Cantacuzino”.
Vizitând și ob-
servând, în 1926,
profesorul E. Ser-
gent spune: „Mi-
nune a organizării;
frumos exemplu
dat atâtor șefi de
școală privind
intimitatea cor-
dială care unește pe maestru
și colaboratorii săi; mese în co-
mun la institut; cercetări ur-
mărite de marele animator;
convorbiri literare și artisti-
ce stabilind alături de opera
medicală strânse legături de
simpatie afectuoasă”.
Din fotografie, Profesorul ne
privește și ne impune să nu ui-
tăm eforturile, să nu precupeţim
necesara străduinţă pentru a
duce mai departe tradiţia, pen-
tru a preţui trecutul în sensul
prezentului și viitorului, în mod
cantacuzinist.
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
5
Unde sunt
Dacă bugetul Sănătăţii crește
în 2024 cu 44%, este normal
ca bugetul alocat Medicinei
banii
de familie să scadă cu 35%,
al ambulatoriului cu 25% și
al Stomatologiei cu 50%?
Sănătăţii?
Aceste trei categorii sociale
sunt singurele cu veniturile
reduse în 2024. Celelalte
au obţinut creșteri salariale
semnificative.
CAS). Dar reducerea cu 35% a bu- Ministerul Finanţelor a „updatat”
getului era prea mult și risca să în- bugetul propus cu alte sume, care
Guvernul a motivat tăierile de chidă cabinete medicale, în special au dus la valorile de 7,7 lei și 6,2 lei
anul acesta, spunând că nu sunt de la ţară. pentru Medicina de familie, res­
bani la buget. În treacăt, menţio- Asta în condiţiile în care me- pectiv 3,3 lei pentru ambulatoriu.
nez doar că, în ciuda faptului că dicii de familie sunt „o specie pe Or, această „updatare” se pare că
„nu sunt bani la buget”, a crescut cale de dispariţie”. Din cei 11.000 nu este tocmai legală.
cu 38% bugetul alocat de medici de familie
în 2024 partidelor din ţară, în prezent Bucurii de scurtă durată
politice. mai activează doar Deocamdată, ne bucurăm să
Adevărul e că ni- 9.900. Dacă ţinem vedem că bugetul a rămas pe va-
ciodată nu sunt bani cont și de faptul că lorile anterioare, fie și până la 30
suficienţi pentru Să- tot mai mulţi medici iunie 2024. Pentru a doua parte a
nătate. Întotdeauna de familie vor ieși la anului se caută soluţii. După cum
s-ar putea face mai pensie, iar medicii ti- spunea și ministrul Sănătăţii, „o
multe investigaţii și neri fie pleacă să facă soluţie financiară care să fie suste-
analize medicale. În- Medicină de familie nabilă ar fi o rectificare bugetară”.
totdeauna s-ar putea Dr. Valentin în UE, fie aleg o altă În plus, sunt așteptări ca bugetul
compensa mai multe Pantea, specialitate, mai pu- Sănătăţii să crească în urma re-
medicamente pentru medic primar MF ţin solicitantă și mai nunţării la exceptarea plăţii asigu-
pacienţi, doar că ba- bine plătită, e clar rărilor de sănătate pentru agricul-
nii pentru Sănătate că va crește și mai tori și cei din IT.
sunt și ei limitaţi. Dar asta nu jus- mult numărul localităţilor din ru- Astfel, numărul celor care vor
tifică reducerea drastică a bugete- ral care vor rămâne fără medici de contribui cu bani la bugetul Să-
lor alocate Medicinei de familie și familie. nătăţii va crește anul acesta cu
celei de ambulatoriu. un milion (de la cinci milioane de
Chiar ministrul Sănătăţii a Cum s-a ajuns aici plătitori la șase milioane). Inclusiv
recunoscut de nenumărate ori că Conform Legii 95/2006 (Le- medicii de familie și cei din ambu-
Medicina de familie, alături de am- gea sănătăţii), CNAS ar trebui latoriu vor contribui cu mai mulţi
bulatoriile de specialitate, rezolvă să-și colecteze singură banii de la bani la buget. Aceasta, deși Legea
cele mai multe cazuri medicale, asiguraţi. Înainte așa și era. Însă sănătăţii prevede scutiri pentru
cu cele mai puţine resurse. Amân- ulterior, guvernul a stabilit ca ba- medicii care oferă servicii medica-
două au o adresabilitate crescută, nii pentru sănătate, șomaj și con- le în contract cu CAS. Prevederile
fiind în prima linie a sistemului cedii medicale să fie colectaţi în legii nu se aplică însă, pentru că
medical. De aceea, orice sistem FNUASS. Astfel, CNAS a pierdut din 2006 și până acum, nu a fost
medical modern are la bază Medi- controlul încasărilor pentru asi- timp să se emită și normele de
cina de familie și ambulatoriile de gurările de sănătate. În plus, din aplicare ale acesteia.
specialitate. cauza lipsei de transparenţă, ni- Așa cum a menţionat și pro-
meni nu știe acum câţi bani sunt fesorul Alexandru Rafila într-un
De la șapte ani la șapte luni colectaţi pentru acest scop. interviu recent, o posibilă soluţie
Prin acordul încheiat în vară Mai mult, guvernele au acor- ar fi apariţia caselor private de
cu Banca Internaţională de Recon- dat tot felul de scutiri de la plata sănătate. Acestea ar aduce concu-
strucţie și Dezvoltare, guvernul se asigurărilor de sănătate unor ca- renţă și asigurări suplimentare/
obligă să aloce 10% din Fondul Na- tegorii sociale. Astfel s-a ajuns în complementare pe piaţa asigură-
ţional Unic de Asigurări Sociale de situaţia actuală: doar unul din trei rilor medicale din România. Sigur,
Sănătate (FNUASS) Medicinei de asiguraţi plătește asigurarea de să- atunci va exista o transparenţă în
familie. Acest acord a stat la baza nătate. Ceilalţi doi beneficiază de încasarea banilor și un contract
stabilirii Strategiei Naţionale de servicii medicale fără a contribui între asigurat și casa de asigurare.
Sănătate pentru anii 2023-2030. cu bani la fondul sănătăţii. Contract în care să fie clar men-
Surpriza neplăcută a fost să vedem Conform aceleiași Legi a să- ţionate drepturile asiguratului,
că planul naţional făcut de guvern nătăţii, CNAS este o entitate au- mai precis, de ce servicii medicale
pentru următorii șapte ani a fost tonomă care-și stabilește singu- poate beneficia pacientul în baza
valabil doar... șapte luni. ră bugetul. Din cele declarate de asigurării.
Medicii de familie au fost înţe- fostul președinte (interimar) al Ideea nu e nouă, dar, personal,
legători și nu au protestat atunci CNAS, conf. dr. Cristian Celea, și nu cred că într-un an electoral vor
când pe ultimele două luni ale anu- chiar de ministrul Sănătăţii, bu- exista dorinţa și „putinţa” politice
lui 2023 au primit doar 40% din getul alocat Medicinei de familie pentru introducerea acestora. Așa
facturile lunare, deși întârzierea și de ambulatoriu în 2024 a fost că, deocamdată, aștept cu nerăb-
creează probleme. Nimeni nu-i făcut iniţial de CNAS la valorile de dare să văd rectificarea bugetară
scutește de plata facturilor aferen- anul trecut – 10 lei valoarea unui din iunie, care să permită cabine-
te funcţionării cabinetului medical punct „per capita” și 8 lei „per ser- telor de medicină de familie și am-
pe motiv de întârziere a plăţilor viciu”, pentru Medicina de fami- bulatoriilor să lucreze la aceeași
de la Ministerul Finanţelor (via lie, și 4,5 lei în ambulatoriu. Însă capacitate.
6 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
Smartphone-ul,
cu bune și cu rele
Minunatul nostru telefon
poate fi la fel de bine o armă
terapeutică, dar și una
pregătitoare de noi patologii
aflate în progresie.
Raportul „Hootsuite: Digital
2021” relevă că nu mai puţin de
97% dintre români ar utiliza un
smartphone. Aproape jumătate
dintre utilizatori accesează apli-
caţia WhatsApp cel puţin o dată
pe săptămână, 27% dintre ei fo-
losind-o zilnic (studiu realizat de
compania iSense Solutions).
În 1992, IBM a anunţat un
dispozitiv revoluţionar, numit
„Simon Personal Communica-
tor”, care a reunit funcţionalită-
ţile unui telefon mobil și ale unui
Asistent Digital Personal (PDA).
A dezvăluit astfel un concept cu
totul nou în industria telefoanelor
celulare, așa-numitul smartphone.
O nouă deschidere, noi avantaje,
dar și posibile efecte nocive.
Românii, la fel ca toţi pământe-
nii doritori de nou, au aderat rapid
la această nouă facilitate de comu-
nicare. Și deschiderea a existat (și
există) cu foarte multe avantaje în
era digitală, cu accent pe gândirea
artificială sau pe telemedicină.
Dependenţa și problemele
pe care le creează
Speranţa de viaţă a crescut
peste 65 de ani, iar mulţi dintre
vârstnici suferă de dificultăţi func-
ţionale majore: boli cronice car-
diovasculare, pulmonare, cancere,
diabet și complicaţii ale acestora.
În aceste condiţii, costurile unor
servicii de sănătate adecvate cresc
prin costurile medicaţiei, ale pro-
cedeelor moderne de diagnostic
medical. Astfel, se impun moda-
lităţi moderne de monitorizare,
smarthphone-ul putând fi avanta-
jos din punctul de vedere al costu-
rilor. O multitudine de senzori pot
interveni în monitorizare pentru:
activitatea cardiovasculară, sănă-
tatea ochiului, a urechii, a plămâ-
nului, activităţile zilnice, somnul
și funcţiile cognitive și mentale.
Dar nici efectele adverse nu se
lasă așteptate. Primul este adic-
ţia de telefon – până la 39% dintre
tineri –, iar primul efect al lumi-
nii albastre generate de ecranul
dispozitivului este inducerea unui
somn sărac. O altă posibilă conse-
cinţă este prezenţa ideilor suicida-
re (7,5% dintre studenţii chinezi) la
cei care utilizează smartphone-ul
mai mult de cinci ore pe zi.
Dependenţa de telefoanele in-
teligente a fost asociată și cu sănă-
tatea fizică, ducând și la probleme
musculoscheletale și neurologice.
Performanţa academică, amâna-
rea, impulsivitatea, stima de sine,
interacţiunea socială redusă, sin-
gurătatea și sinuciderea au fost, de
asemenea, asociate negativ cu de-
pendenţa de astfel de dispozitive.
Alte consecinţe pot fi agrava-
rea depresiei, stresului, a anxie-
tăţii. Rata de obezitate este mai
mare la cei cu utilizare problema-
tică a smartphone-urilor. Utiliza-
rea excesivă a telefoanelor pentru
divertisment a fost asociată pozi-
tiv cu starea de obezitate la copiii
din școala primară. Utilizarea lor
acută induce oboseală mentală și
scade performanţa cognitivă. Sunt
însă necesare cercetări suplimen-
tare pentru a înţelege mecanismele
care stau la baza acestui declin al
performanţei cognitive.
Prietenia, un factor de
protecţie
Disfuncţia familiei este asocia-
tă semnificativ cu dependenţa de
smartphone-uri. S-a observat că
autocontrolul și calitatea prieteni-
ei acţionează ca factori de protec-
ţie împotriva dependenţei de tele-
foane a adolescenţilor.
S-a mai remarcat că utilizarea
acestor dispozitive crește durata și
frecvenţa durerilor de cap la paci-
enţii cu migrenă. Utilizarea excesi-
vă în cazul pacienţilor cu migrenă
se asociază cu o calitate slabă a som-
nului și somnolenţă în timpul zilei.
Și uite așa am ajuns de la vorba
lui Alexander Graham Bell – „În-
tr-o zi, va exista un telefon în toa-
te orașele importante din Statele
Unite” – la momentul actual când,
conform aforismului lui Valeriu
Butulescu, „Au apărut telefoane
mobile inteligente. Unele mai in-
teligente chiar decât posesorii lor”.
Prof. dr. Florin Mihălţan,
dr. Ancuţa Constantin,
Andreea Mălăescu
UMF „Carol Davila” București
Oricât de mult s-ar strădui
un medic să își efectueze
consultaţiile la timp, uneori,
din diverse motive, acestea
se decalează. Atunci când
apar astfel de situaţii, există
anumite concepte care,
odată aplicate, pot face
așteptarea mai ușoară.
Dintotdeauna a fost o dezba-
tere vie despre așteptarea la ca-
binetul medical, cu mulţi medici
care consideră că sunt cu atât mai
valoroși cu cât coada la cabinet
este mai mare (parţial adevărat) și
pacienţi care pretind să fie primiţi
imediat ce gongul programării lor
a bătut. Sau, și mai rău, imediat ce
au ajuns, ei fiind deja întârziaţi de
minute bune. Asta, ca să prezint
numai câteva extreme.
Practica medicală responsabi-
lă nu poate pune pe primul loc cea-
sul, ci, să sperăm, pacientul. Deși,
nu arareori, la umbra unui aseme-
nea postulat stau confortabil mulţi
medici, abuzând de timpul și emo-
ţiile unor suferinzi. Totuși, chiar
și cel mai erudit personal – în con-
diţiile în care își propune să aibă
timpi de așteptare zero – nu poate
controla toate circumstanţele ast-
fel încât, în mod fezabil economic,
să garanteze că nicio consultaţie
nu va începe cu întârziere. Pot fi
pacienţi care întârzie, generând
astfel întârzieri în lanţ, pot apărea
urgenţe sau intervenţii care durea-
ză mai mult decât era planificat.
Întrebarea este: poate fi făcut ceva
astfel încât să ieși cu faţa curată
din astfel de situaţii care nu ţi se
par normale și pe care nici nu ţi le
dorești?
Principii care ajută
În lucrarea sa The Psychology
of Waiting Lines, David Maister de-
scria, în 1895, niște principii de la
care, dacă ar ţine cont de ele, medi-
cii ar putea obţine câteva avantaje.
Iată unele dintre aceste principii:
Timpul în care ești ocupat
pare mai scurt decât cel în care
nu faci nimic. De când cu telefoa-
nele smart și reţelele sociale, ra-
reori poţi vedea un om cu un tele-
fon în mână de-a dreptul plictisit.
Sala de așteptare (deși poate că
salon/lounge ar fi un termen mai
potrivit pentru clinicile care se
poziţionează în zona serviciilor de
top) poate fi proiectată ca să pre-
vină plictiseala: un televizor unde
pacientul să urmărească emisiu-
nea preferată, niște reviste noi și
Principii ale
așteptării
și cabinetul
medical
interesante sau, în anumite cazuri,
materiale informative pe înţelesul
omului obișnuit despre patologia
deservită.
Dr. Nicolae-
Iordache Iordache
Oamenii vor să înceapă mai
repede. Uneori, în funcţie de tipul
de servicii oferite, pot fi proiecta-
te anumite etape chiar și cu paci-
entul așteptând. Etape care să nu
implice neapărat medicul, cum ar
fi: efectuarea unor teste sau ad-
ministrarea unor picături în oftal-
mologie, parcurgerea și semnarea
unor hârtii, oferirea unui aneste-
zic local, obţinerea unor imagini
preliminare etc.
Anxietatea face ca așteptarea
să pară mai lungă. Credeţi că pa-
cienţii care vin la medic sunt anxi-
oși? Puteţi paria pe asta și rareori
veţi pierde. Dacă aveţi pe cineva
care să știe cum să vorbească cu
ei odată veniţi la consult și să le
risipească anumite anxietăţi, vor
aștepta mai liniștiţi.
Lipsa explicaţiilor
îngreunează situaţia
Așteptarea „la nesfârșit”
pare mai lungă decât cea defini-
tă. În loc să îi spuneţi pacientului
că mai are de așteptat, estimaţi
și un interval rezonabil de timp
pentru asta. Îi va părea mai scurt
Opinii
și, eventual, va putea decide să
facă anumite lucruri în intervalul
respectiv (de exemplu, să trimită
un mesaj, să rezolve ceva telefo-
nic, poate să mănânce ceva dacă
este flămând etc.). Nu le va putea
face câtă vreme se așteaptă să fie
chemat în cabinet din moment în
moment.
Așteptările neexplicate par
mai lungi decât cele explicate.
Dacă le explicaţi pacienţilor (cu un
bun motiv totuși) de ce există în-
târzieri, veţi putea reduce iritarea
și anxietatea legate de așteptare.
Și nu, nu-i e clar oricărui pacient
că trebuie să aștepte cu orele ca să
intre la medic.
Așteptările percepute ca fi-
ind nedrepte par mai lungi decât
cele percepute ca fiind echitabi-
le. Atunci când sunt persoane care
sunt percepute că intră peste rând
se creează o frustrare și o iritare
greu de suportat, care adesea de-
termină pacienţii să se manifeste
zgomotos. La fel și atunci când re-
prezentanţii de vânzări intră îna-
intea pacienţilor care deja așteap-
tă de ceva vreme.
Pacienţii vor aștepta mai
mult atunci când serviciile sunt
percepute ca fiind mai valoroase.
Cineva drag mie trebuie să meargă
la un medic oftalmolog la fiecare
zece luni pentru o intervenţie. Plă-
tește multișor pentru asta și merge
în privat. Dar are mare încredere
în medicul care intervine, înţele-
ge mecanismele din spatele func-
ţionării acelei clinici și de fiecare
dată când merge este pregătită să
stea între trei și cinci ore.
Cu toate acestea, cea mai ușoară
modalitate de a preveni ca pacienţii
să fie deranjaţi de așteptare este să
nu-i faci să aștepte. Așa că, în para-
lel cu cele de mai sus, merită poate
văzut dacă aţi făcut totul pentru a
preveni situaţiile de întârziere.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
7

Reguli aplicabile
farmaciilor
Puţini profesioniști ai secto-
rului medical cunosc faptul că
avem în vigoare o lege ce regle-
mentează situaţia juridică a far-
maciilor. Este vorba despre Legea
farmaciei nr. 266 din 7 noiembrie
2008, republicată în Monitorul
Oficial nr. 85 din 2 februarie 2015.
Potrivit actului normativ, în-
de înfiinţare de farmacii. Cererile
trebuie să fie afișate în ordinea în
care au fost depuse.
Societăţile comerciale care
deţin farmacii comunitare au po-
sibilitatea de a înfiinţa, în mediul
rural, oficine locale, în cazul în
care în acea zonă asistenţa popu-
laţiei cu medicamente nu este asi-

Importanţa celebrării vieţii

fiinţarea unei farmacii în zona
urbană poate fi făcută în corelaţie
cu numărul de locuitori. Dovada
în acest sens este realizată prin
intermediul unei adeverinţe eli-
berate de autoritatea adminis-
traţiei publice locale. Astfel, în
funcţie de trei criterii, distingem
următoarele situaţii: în muni-
cipiul București, pentru fiecare
3.000 de locuitori vom putea
deschide o farmacie; pentru ora-
șele reședinţă de judeţ, la 3.500
de locuitori vom putea deschide
una; în celelalte orașe, pentru
fiecare 4.000 de locuitori vom
putea amenaja o farmacie. Minis-
terul Sănătăţii are obligaţia de a
publica, prin intermediul paginii
de internet, lista cu unităţile au-
torizate, localităţile unde se mai
pot înfiinţa altele noi, dar și cu
solicitanţii care au depus cereri
gurată prin intermediul farmaci-
ilor. Aceeași situaţie o regăsim și
în cadrul staţiunilor de pe litoral.
Legea acordă posibilitatea de a
fi deschise chiar și acolo oficine
locale de distribuţie, în perioada
sezonului estival. Regulile care
trebuie respectate sunt aceleași
pe care le regăsim la înfiinţarea
farmaciei comunitare.
Ce se întâmplă dacă în loca-
litatea din mediul rural există o
oficină comunitară, însă se înfi-
inţează și o farmacie? Ei bine, po-
trivit legii, prima se desfiinţează,
iar Ministerul Sănătăţii notifică
deţinătorul autorizaţiei în ceea ce
privește noua situaţie.
Există câteva reglementări re-
feritoare și la modalitatea în care
farmacia comunitară este orga-
nizată. Astfel, în ceea ce privește
clădirile în care pot funcţiona,
legea menţionează expres că far-
maciile trebuie amplasate doar
la parterul clădirilor, cu acces di-
rect și liber din stradă. Excepţia o
constituie unităţile situate în cen-
tre comerciale, gări, aerogări. O
altă excepţie este reprezentată de
cele situate în unităţile sanitare.
Farmacia nu poate avea un spaţiu
util mai mic de 50 m2, excluzând
din această suprafaţă holurile și
grupurile sanitare care se găsesc
în interior.
Drd. Rareș Voroneanu
A te celebra este o dovadă de
respect faţă de sine. Pentru
ca oamenii din jur să te
preţuiască, trebuie ca tu să ai
autostimă.
Propria aniversare este impor-
tantă. Adesea, multe persoane nu
dau importanţă acestei zile și își
petrec aniversarea într-o atmosfe-
ră banală, poate chiar în atmosfera
încordată de la serviciu. Nu este
cea mai bună decizie, pentru că în
felul acesta transmiţi Universului
că nu te prioritizezi și îţi lași mo-
mentele personale la voia întâm-
plării. Așa cum ziua în care te-ai
născut a fost o bucurie pentru în-
treaga ta familie, tot așa este bine
să continui în anii ce vor urma.
Sănătatea mintală reprezintă
cheia importanţei celebrării vieţii.
Prin construcţia noastră socială
suntem fericiţi atunci când sun-
tem interconectaţi. Familii reu-
nite, prieteni sau colegi stând la
povești, toate acestea reprezintă,
de fapt, frumuseţea vieţii. Bucu-
ria și evenimentele acestea sunt
o sursă de vitalitate. În lipsa lor,
creierul resimte un val de tristeţe.
Suntem concepuţi pentru a trăi în
comuniune, și nu în izolare.
Fie că este ziua ta, că ai avut o re-
ușită profesională, că este Paște sau
Crăciun, este benefic să-ţi faci un
cadou. Micile bucurii ale vieţii tre-
buie serbate. În acest fel construim
emoţii pozitive și reușim să întărim
circuitele de rezilienţă la stres.
O celebrare nu este însă echiva-
lentă neapărat cu deschiderea unei
șampanii. Avem ocazia să ne bu-
curăm de minisărbători, precum
o zi mai scurtă la serviciu, în care
ieșim la o plimbare prin oraș și ne
bucurăm de un ceai aromat. La fel
de indicat este să ne celebrăm la
sfârșitul unui antrenament sportiv
cu câteva minute de liniște și de re-
cunoștinţă pentru forma fizică și
efortul depus. Importante, de fapt,
sunt momentele de liniște și focus
interior în care suntem doar noi și
gândurile noastre.
Sărbătorind, scăpăm de
stres
Celebrările reduc stresul prin
faptul că acordăm timp și energie
pentru a sărbători, ceea ce elibe-
rează tensiunea acumulată. În fe-
lul acesta alungăm angoasele și ne
putem bucura de prezent. În plus,
activităţile de celebrare eliberează
endorfine, care ne ajută să atingem
o stare de spirit plăcută și o bună­
stare emoţională generală.
Sărbătorirea evenimentelor cu
apropiaţii și familia consolidează
conexiunile sociale și contribuie la
un sistem de sprijin care joacă un
rol foarte important în sănătatea
mintală. De aceea, este important
să rămânem ancoraţi în aceste obi-
ceiuri sociale care ne conferă să-
nătate psihică. Reflectarea asupra
a ceea ce sărbătorim promovează
recunoștinţa, iar în felul acesta de-
venim și mai optimiști.
Creierul răspunde la recom-
pense și întărire pozitivă, aceasta
este constatarea neurocercetă-
torilor. Sărbătorile acţionează ca
recompense prin declanșarea și
eliberarea neurotransmiţătorilor,
precum dopamina, care sunt aso-
ciaţi cu plăcerea și motivaţia.
Principiile terapiei cogni-
tiv-comportamentale (TCC) suge-
rează că schimbarea modelelor de
gândire și de comportament influ-
enţează pozitiv sănătatea mintală.
Celebrarea realizărilor se aliniază
cu componenta de activare com-
portamentală a TCC, promovând
comportamente pozitive pentru a
spori starea de spirit.
Dr. Cozmin Mihai

Reţeta de antibiotice
Tratamentele cu concluzia că o perfecţionare profe-
antibiotice administrate sională a medicilor stomatologi pe
pe cale generală în tema folosirii antibioticelor este ne-
Medicina dentară forme identice, în ţările O cercetare interesantă, rea- o opţiune controversată pentru cesară. Dar niciun studiu nu ajunge
lumii. Un studiu realizat lizată în Norvegia, pe aproape 7% infecţiile din sfera maxilo-facială. la concluzia că sunt necesare barie-
au fost întotdeauna
în Belgia demonstrează dintre medicii stomatologi, reluată Cu toate că numărul de pres­ re administrative pentru limitarea
o temă incitantă și că medicii stomatologi după 11 ani de la o evaluare anteri- crieri de antibiotice din partea me- prescrierii de antibiotice.
controversată. fac puţine prescrieri de oară, oferă rezultate relevante cu dicilor stomatologi nu pare foarte
antibiotice, raportat la privire la modul în care medicii mare, sunt studii care semnalează Posibile soluţii
Există percepţia ge- numărul de pacienţi exa- stomatologi gestionează proble- ponderea importantă a acesto- Modul de reglementare recen-
nerală că medicul stoma- minaţi și trataţi – respec- ma prescrierii de antibiotice (3). ra. Un studiu elaborat în Spania tă a prescrierilor de antibiotice
tolog prescrie antibiotice tiv o medie de 1,5 reţete Prescrierea unui antibiotic în scop constată o proporţie de 10% a pre- complică semnificativ accesul pa-
cu prea mare ușurinţă și pe săptămână. Diagnos- profilactic a fost declarată de 80% scrierilor de antibiotice în stoma- cienţilor la un astfel de tratament.
în moduri de administra- Prof. dr. Radu ticul cel mai frecvent dintre medici. Autorii articolului tologie din totalul consumului de Efectul va fi cam același cu cel pe
re discutabile. Dar astfel Septimiu consemnat a fost abcesul au consemnat și faptul că 5% dintre antibiotice (5). Autorii arată că care-l vedem acum, după restricţi-
de afirmaţii, care sunt Câmpian periapical (51,9%), iar medicii stomatologi nu au prescris multe administrări de antibiotice onarea în pandemie a accesului la
de fapt acuzaţii, ar trebui antibioticele cel mai frec- antibiotice în scop profilactic la nu sunt potrivite pentru infecţiile servicii medicale al pacienţilor care
demonstrate, iar acest lucru nu este vent prescrise au fost amoxicilina și pacienţii cu antecedente de endo- ce reprezintă diagnosticul de moti- nu aveau COVID-19. Vorbim despre
ușor de realizat în lipsa unor date amoxicilina+acid clavulanic (1). cardită, ceea ce este considerat un vare a recomandării și apreciază un agravarea foarte multor boli și pro-
exacte și probate. Un alt studiu, realizat în Turcia, comportament profesional greșit. risc mare de creștere a numărului ducerea de complicaţii în lipsa unor
Recomandările și prescrierile arată că în cele 9.214.956 de reţete Și aici, amoxicilina este antibioticul de tulpini microbiene rezistente. tratamente acordate la timp.
de medicamente se fac de către me- cu antibiotice studiate, scrise de de bază preferat. Eliberarea antibioticelor ex-
dici. Ei au pregătirea profesională medicii stomatologi, aproape în- Nu peste tot amoxicilina este an- Aspecte problematice clusiv pe bază de reţetă semnată
necesară pentru a avea competenţa totdeauna a fost prescris un singur tibioticul de elecţie. Penicilina V și Sunt numeroase studii care și parafată cu codul medicului li-
de a scrie reţete și de a administra antibiotic. Acesta a fost, în 58,6% eritromicina folosite ca alternativă abordează tema folosirii antibioti- zibil și reţinerea reţetei la farma-
medicamente. Nu este corect și nici dintre cazuri, amoxicilina cu acid la persoanele alergice sunt opţiuni celor în stomatologie și putem găsi cia care eliberează medicamentul
justificat să confundăm furnizorii clavulanic, la fel ca în cercetarea frecvente. Clindamicina este foarte date de referinţă pentru aproape reprezintă soluţia corectă și echi-
de servicii medicale autorizaţi cu realizată în Belgia. Diagnosticul eficientă pentru infecţiile stoma- toate ţările lumii. Un aspect de or- tabilă. Dacă reţeta onorată se re-
medicii care fac consultaţii și scriu cel mai frecvent întâlnit a fost tot tologice, dar este mai rar recoman- din general este prescrierea unei ţine, nu este motivată și necesară
reţete la nevoie. Astfel de confuzii abcesul periapical (2). dată (4). Metronidazolul rămâne game foarte reduse de antibiotice. înscrierea reţetelor cu serie și nu-
nu ar trebui să se facă nici în actele Sunt unele îndoieli în ceea ce pri- măr la unitatea medicală. Medicul
normative. Reţeta este asumată de vește oportunitatea unor prescri- nu poate și nu trebuie să fie condiţi-
medic, nu de spitalul sau cabinetul eri. Lipsa antibiogramelor pentru onat de apartenenţa sa la o unitate
în care lucrează acesta. alegerea unui antibiotic adecvat medicală sau alta pentru eliberarea
este generală, dar explicabilă în unei reţete. Reţeta se eliberează de
Ce spun statisticile condiţiile acordării asistenţei me- către medic, este responsabilita-
Prescrierea de antibiotice dicale ambulatorii. Profilaxia cu tea sa, iar medicul nu poate avea o
în stomatologie este una aparte, antibiotice la pacienţii cu risc in- limitare a competenţelor sale.
fapt bine cunoscut și desfășurat fecţios mare nu este în suficientă Bibliografia este disponibilă pe
în forme asemănătoare, până la măsură aplicată. Unele studii duc la www.viata-medicala.ro.
8 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
Creativitate și
ar t- te r i e
originalitate prin
ap
A
rta este un mod comun
de a comunica idei și
trăiri. Este o istorie
ce se pierde în negura
timpului. În 2004, J.A. Plucker
spunea: „Creativitatea este inter-
acţiunea dintre aptitudini, proces
și mediul înconjurător prin care
un individ sau un grup produce un
produs palpabil, nou și folositor,
definit în context social”. Dar și
într-un anumit context personal,
în cazul unor patologii cu impact
asupra sănătăţii și stării de bine.
Unul dintre pionierii terapiei
prin artă este Margaret Naumburg,
psiholog, care, pe la mijlocul ani-
lor ’50, certifică faptul că arta, în
toate manifestările ei, devine un
discurs simbolic și obiectiv totoda-
tă. Pacienţii exprimă emoţii, trăiri,
sentimente și experienţe umane
afectate de diverse patologii.
La mijlocul secolului al XX-
lea, terapia prin artă devine o
profesie de sine stătătoare, ter-
menul fiind folosit în Anglia și în
Statele Unite de pictorul Adrian
Hill și de Margaret Naumburg.
Adrian Hill descoperă beneficii-
le prin desen și pictură, iar Mar-
garet Naumburg – prin ideea de
comunicare, fie ea și simbolică. Te-
rapia prin artă implică utilizarea
artelor vizuale, arta în sine deve-
nind astfel un foarte bun mijloc de
îmbunătăţire a calităţii vieţii și de
reinserţie socială.
În sprijinul pacienţilor cu
cancer
Asociaţia Medisprof a luat fiin-
ţă în anul 2011, venind în sprijinul
pacienţilor oncologici, în majori-
tate adulţi. Proiectele sale urmă-
resc reinserţia socială și familială,
dezvoltând încrederea în forţele
proprii prin grupurile de suport
psihologic. Zece sunt atelierele de
creaţie ale Asociaţiei Medisprof.
Unul dintre acestea folosește Po-
mul Vieţii/Renaștere, o creaţie a
artistului Ionel Mihai, sculptură
interactivă prin care pacienţii și
cadrele medicale își transcriu, pe
spatele plăcuţelor albe, gându-
rile. Alte ateliere vizează string
art, pictură și desen; caligrafie;
ţesut; modelaj în lut; scenografie;
design industrial. Toate fac par-
te din generosul proiect „Drumul
care vindecă”. Acesta este deru-
lat împreună cu 10+Art Project
și a debutat în anul 2018, cu un
Reportaj
Din 2010, soţii Carolina și Adrian Udrea încearcă
să facă mai ușoară viaţa pacienţilor cu cancer.
Acesta a fost anul când, la clinica pe care au
deschis-o în 2003 și care oferea servicii de
Medicina familiei și de Medicina muncii, au
adăugat și îngrijiri medicale oncologice. Ulterior,
și-au îndreptat atenţia și spre art-terapie, pe
care o promovează prin programele oferite prin
intermediul Asociaţiei Medisprof, înfiinţată în
anul 2011.
Grupaj realizat de Demostene Șofron
atelier de artă participativă orga-
nizat de arhitectele Iulia Udrea și
Mara Oprea. Dezvoltarea pe verti-
cală a fost rapidă, la proiect aderând
specialiști diverși, de la psihologi și
kinetoterapeuţi, la artiști vizuali.
Tot prin intermediul 10+Art Pro-
ject, saloanele și holurile Clinicii
Medisprof au fost și sunt în conti-
nuare decorate cu lucrările semna-
te de pacienţi și artiști vizuali.
Activităţi diverse
În același timp însă, Asociaţia
Medisprof a început derularea de
programe și proiecte în direcţia
formării și specializării cadrelor
medicale, prin conferinţe naţiona-
le și internaţionale (Best of ASCO
sau Best of ASTRO), simpozioane,
cursuri. Medicii au astfel posibili-
tatea să devină membri ESMO (Eu-
ropean Society for Medical Onco-
logy) și ESTRO (European Society
for Radiotherapy and Oncology).
Proiectele asociaţiei sunt nu-
meroase. Între ele menţionăm
„Perspectivă și încredere în sine
– sprijin pentru a face faţă noii re-
alităţi”; proiectul „Puterea unui
diagnostic precis – îmbunătăţirea
supravieţuirii”, ce are ca scop redu-
cerea morbidităţii, și, nu în ultimul
rând, un proiect ce are în vedere
cancerul de prostată. Acesta este
derulat cu echipa de cercetare de la
Dalhousie Arts Centre din Halifax.
În prezent, asociaţia este implicată
și într-un proiect realizat împreună
cu Asociaţia Pacienţilor Voluntari. pentru informarea, educarea și găsiţi. Pentru mine, totul aici este
El vizează construirea unui com- comunicarea cu pacientul oncolo- despre comunicare (...). Pacientul
plex terapeutic pentru pacienţii on- gic. Primul număr a apărut în anul informat este un mai bun parte-
cologici la Târșa (comuna Boșorod, 2018, iar în cuvântul de deschide- ner de discuţie”. Redacţia a suferit
judeţul Hunedoara). re, dr. Adrian Udrea scria: „Frun- modificări de-a lungul timpului,
În paralel, Asociaţia Medis- za are semnificaţiile ei, pe care ajungând în prezent la o formulă
prof a lansat și publicaţia Frunza, vă las pe fiecare dintre dv. să le stabilă.
Reportaj
La clinica Medisprof,
alături de medici, și foștii
pacienţi se implică pentru a
ajuta persoanele cu cancer
să învingă această boală.
Am discutat despre acest
subiect, dar și despre altele,
cu soţii Udrea.
Cum aţi pus bazele echipei
medicale din clinică?
Dr. Adrian Udrea (A.U.): Un rol
important l-au avut și îl au cursu-
rile de formare și specializare a
personalului medical. Sunt prelu-
ate de la Societatea Americană de
Oncologie Medicală/ASCO și sunt
extinse la toate departamentele pe
care le avem. Cei care vin să se an-
gajeze la noi beneficiază de forma-
re profesională, dar și de deschide-
re spre o specializare în plus.
Rigorile de selecţie sunt similare
cu cele de selecţie a voluntarilor?
Dr. Carolina Udrea (C.U.): Avem
mai nou și pacienţi voluntari, foști
sau actuali pacienţi ai Clinicii
Medisprof. Sunt cei care stau prin-
tre pacienţi, pregătindu-i pentru
procedurile care-i așteaptă.
A.U.: Există o specializare mai
nouă, începută și dezvoltată în Oc-
cident, pe care o avem și noi, Na-
vigator Medical. Aceste persoane
fac legătura între medic și pacient,
ușurând munca medicului și redu-
când din stresul pacientului. Nu
știu dacă mai există în ţară exem-
ple de pacienţi care să se ofere
voluntari pe anumite perioade de
timp.
Bariere legislative
Oferiţi prin voluntariat și
servicii de kinetoterapie...
Împreună pentru
combaterea cancerului
A.U.: Aici sunt deficienţele sis-
temului. La nivel de norme și de
contracte cu Casa de Asigurări de
Sănătate, există, pe hârtie, servicii
de kinetoterapie. Dar ca să le con-
tractezi gratuit pentru pacienţi,
ești obligat să ai un reumatolog!
În condiţiile în care kinetotera-
pia este materie în curriculumul
facultăţilor medicale. Noi avem
colaborări cu mai mulţi kinetote-
rapeuţi care oferă pacienţilor ope-
raţi servicii de specialitate, dar nu
le putem oferi gratuit din cauza
amintitei bariere. Avem și partea
de consiliere genetică, obligatorie
în orice clinică oncologică. Avem
specialiști, dar nici în cazul lor nu
putem oferi servicii gratuite, tot
din cauza unor bariere. Se cere,
din start, un anumit tip de medic.
Or, medici geneticieni practic nu
există, pentru că ei s-au format în
catedrele UMF. Nu au cum să lu-
creze în sistemul public sau privat,
ci doar în învăţământ.
C.U.: Avem și o cosmeticiană care
vine voluntar. Avem voluntari și în
atelierele de terapie prin artă. Pe
unii îi plătim pentru materialele
pe care le aduc. Au fost și proiecte
sociale derulate în 2022 și 2023,
care au permis pacienţilor să ia
parte la ele gratuit. Atelierele se
desfășoară fizic, online sau hibrid.
Le-am pornit și pentru pacienţi,
dar și pentru a amenaja saloanele
și holurile clinicii cu lucrările pa-
cienţilor, pentru a le reda stima
de sine, starea de confort fizic și
mental. Artiștii vizuali voluntari
au venit prin 10+Art Project. Pe
unii îi știam deja, pe alţii am reușit
să-i integrăm proiectelor noastre,
alăturându-se nouă și pacienţilor.
A.U.: Camelia Moraru este șefa psi-
hologilor de la noi. Activităţile ar-
tistice se desfășoară împreună cu
activităţile grupurilor de suport.
Acestea le oferă pacienţilor moti-
vaţii noi, un scop în viaţă, eviden-
ţiindu-se artistic în dimensiunea
bolii pe care o au. Noţiunea de vo-
luntariat în societatea românească
nu este pe deplin înţeleasă, nu se
prea cunoaște.
Metafore vizuale
Dr. Adrian Udrea, am văzut pe
holurile clinicii multe fotografii
realizate de dv. Pe când o expozi-
ţie personală?
Nu m-am gândit la o expoziţie.
E drept, am călătorit mult, am
fotografiat mult și multe locuri,
dar nu m-am gândit că ar putea
fi lucruri de prezentat. Poate fa-
cem, cum ne-aţi sugerat și dv.,
un mixaj – fotografiile mele cu
lucrările pacienţilor. Pe holul cli-
nicii sunt fotografii realizate în
VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
9
Delta Dunării mai ales, și sunt
așezate strategic. Frescele pe care
le avem au ca surse de inspiraţie
natura. Eu am mers cu fotografi-
ile mele pe aceeași idee. Păsările
care stau liniștite la malul apei
au darul de a liniști, de a calma
pacienţii, de a induce o stare de
liniște. Pe alte coridoare sunt pă-
sări care-și iau zborul, este ideea
de reușită, de viaţă, de mers mai
departe, de renaștere, de inserţie
socio-familială.
Cum reușiţi să-i atrageţi pe paci-
enţi spre colaborarea cu publica-
ţia Frunza?
C.U.: Nu ne-a fost deloc ușor să-i
determinăm să-și aștearnă gân-
durile pe hârtie. Au avut și încă
au reţineri. Noi ne dorim să fie cât
mai mulţi, să se implice afectiv și
efectiv prin scris.
A.U.: Partea de revistă e preluată
tot de la ceea ce am văzut în cli-
nicile și spitalele de peste hotare.
Sunt publicate texte care ajută
pacienţii să-și înţeleagă boala, să
o depășească de la o zi la alta, să-i
înveţe pe cei din jur. Este un proces
care solicită multă răbdare și înţe-
legere. În plus, publicaţia apropie
medicul de pacient. În România
sunt încă multe bariere sociale în-
tre medic și pacient. Bariere care
în Occident au fost depășite de
mult timp, în folosul tuturor celor
implicaţi.
Ce ne puteţi spune despre parte-
neriatul cu Tășuleasa Social?
C.U.: Visele sunt gata să se împli-
nească. Am făcut pași importanţi
în direcţia acestui parteneriat pe
care-l derulăm de trei ani deja.
Prin ieșirile și evenimentele deru-
late acolo, am reușit să convingem
pacienţii că sunt oameni normali,
că pot face drumeţii pe Via Tran-
silvanica. Ajutaţi de cei de la Tă-
șuleasa, dar și cu sponsorizări, am
reușit să achiziţionăm trei hectare
de teren în Munţii Orăștiei, aproa-
pe de Cetăţile dacice. Aici avem în
derulare construcţia unei pensiuni,
pe care o vom dona pacienţilor. Ei o
vor întreţine, o vor gestiona și vor
organiza activităţi similare.
10 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
SPITALUL ORĂȘENESC BREZOI
(JUDEŢUL VÂLCEA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 166/2023, următorul post:
• un post cu normă întreagă de me-
dic specialist, specialitatea Pediatrie la
Secţia Pediatrie.
Condiţiile generale și specifice
pentru ocuparea postului, actele ne-
cesare pentru dosarul de înscriere, te-
matica și calendarul de desfășurare a
concursului sunt afișate la sediul insti-
tuţiei din str. Fabricii nr. 2 și pe site-ul:
spitalulbrezoi@gmail.com
Relaţii suplimentare se pot obţine
la tel.: 0250.778.230.
INSTITUTUL REGIONAL DE
ONCOLOGIE IAŞI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ordinu-
lui m.s.p. nr. 1.406/2006, cu completă-
rile și modificările ulterioare, corobo-
rat cu prevederile art. 185, alin. (1) din
Legea nr. 95/2006 (republicată), urmă-
toarele funcţii:
• 1 post medic șef – Laborator Radi-
ologie și Imagistică Medicală;
• 1 post medic șef – Laborator Ana-
lize Medicale;
• 1 post medic șef – Serviciul de
Anatomie Patologică.
Dosarul de concurs va conţine obli-
gatoriu următoarele acte:
a) cererea în care se menţionează
funcţia pentru care doresc să concureze;
b) copia xerox a diplomei de studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) actele doveditoare pentru calcu-
larea punctajului prevăzut în anexa din
Ordinul m.s.p. nr. 1.406/2006;
e) declaraţia pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu a
fost condamnat penal pentru fapte care
îl fac incompatibil cu funcţia pentru ocu-
parea căreia doreşte să concureze;
f) declaraţia pe propria răspundere
a candidatului, din care să rezulte că nu
se află în stare de incompatibilitate;
g) certificatul privind starea de să-
nătate;
h) dovada/adeverinţa din care să
rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sanc-
ţionat de către conducerea unităţilor în
care şi-a desfăşurat activitatea sau de
către Colegiul Medicilor din România;
h1) în situaţia prevăzută la lit. h),
un document, certificat de grefă, emis
de instanţa judecătorească competen-
tă, din care să reiasă existenţa pe ro-
lul instanţei a unui litigiu cu privire la
sancţiunea aplicată;
i) copia xerox a autorizaţiei de libe-
ră practică sau certificatul de membru
al Colegiului Medicilor din România;
j) copia carnetului de muncă sau,
după caz, o adeverinţă care să ateste
confirmarea în specialitate şi vechi-
mea în specialitate;
k) un proiect de management pri-
vind evoluţia viitoare a secţiei, labora-
torului;
l) chitanţa de plată a taxei de con-
curs (150 de lei);
m) certificat de cazier judiciar;
n) certificatul de integritate com-
portamentală din care să reiasă că nu
s-au comis infracţiuni prevăzute la
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 118/2019
privind Registrul naţional automatizat
cu privire la persoanele care au comis
infracţiuni sexuale, de exploatare a
unor persoane sau asupra minorilor;
o) curriculum vitae, model comun
european.
Înscrisurile în copie vor fi însoţite
de originale pentru certificare.
La concursul pentru ocuparea func-
ţiei de medic şef, se pot prezenta medici
primari şi/sau specialişti cu o vechime
de cel puţin 5 ani în specialitatea postu-
lui, specialitate pe care o practică în mod
curent şi în care sunt confirmaţi prin or-
din al ministrului sănătăţii publice, pre-
cum şi biologi, biochimişti şi chimişti cu
cel puţin 5 ani în specialitatea respectivă
(vechimea în specialitate decurge de la
data confirmării şi încadrării ca medic
specialist).
Persoanele sancţionate în ultimii
2 ani de către unităţile la care au fost
angajate sau de către Colegiul Medici-
lor din România, precum şi cele cărora
le-a încetat contractul de administrare
în condiţiile stabilite la art. 5 lit. b), c)
sau d) din Normele la Ordinul m.s.p.
nr. 1.406/2006 nu pot participa la
concursurile sau la examenele pentru
ocuparea funcţiei de şef de secţie.
Medicii în vârstă de 67 de ani nu
pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va consta
în următoarele probe: interviu – susţi-
nerea proiectului de management, pro-
bă scrisă, probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului sau exa-
menului se susţine după întrebări cu
subiecte din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, cu mo-
dificările şi completările ulterioare, şi
legislaţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practică
pentru medici se susţine pe baza me-
todologiei stabilite pentru obţinerea
titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
Institutului Regional de Oncologie Iași,
în termen de 15 zile calendaristice de la
apariţia acestui anunţ, iar con­cursul se
organizează între 31 și 90 de zile de la
publicarea în ,,Viaţa Medicală”.
Data organizării concursului, pro-
bele de concurs, tematica și bibliogra-
fia vor fi afișate ulterior pe site-ul Insti-
tutului Regional de Oncologie Iași.
Relaţii suplimentare cu privire la
regulament, criteriile de selecţie, te-
mele pentru proiectul de management
și bibliografie se obţin de pe site-ul
unităţii: www.iroiasi.ro sau la telefon:
0751.193.777.
SPITALUL CLINIC DE BOLI
INFECŢIOASE CLUJ-NAPOCA
scoate la CONCURS,
în conformitate cu prevederile Ordi-
nului m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat
cu prevederile art. 185 din Legea nr.
95/2006, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, următoarele
funcţii:
• șef Secţia Clinică Boli Infecţioase
III Adulţi;
• șef Secţia Clinică Boli Infecţioase
V Copii.
Dosarul de înscriere la concurs va
cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care doreşte să
concureze;
b) copia xerox a diplomei de studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcu-
larea punctajului prevăzut în Anexa
Ordinului m.s.p. nr. 1.406/2006;
e) declaraţia pe proprie răspunde-
re a candidatului, din care să rezulte
că nu a fost condamnat penal pentru
fapte care îl fac incompatibil cu func-
ţia pentru ocuparea căreia dorește să
concureze;
f) declaraţia pe propria răspundere
a candidatului, din care să rezulte că nu
se află în stare de incompatibilitate;
g) certificatul privind starea de
sănătate;
h) dovada/adeverinţa din care să
rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sanc-
ţionat de conducerea unităţilor în care
și-a desfășurat activitatea sau de către
Colegiul Medicilor din România;
i) adeverinţă de la Universitatea de
Medicină, din care să rezulte calitatea
de cadru didactic universitar medi-
cal, angajat cu contract individual de
muncă pe durată nedeterminată;
j) copia xerox a autorizaţiei de li-
beră practică medicală sau certificatul
de membru al Colegiului Medicilor din
România;
k) copia xerox a carnetului de mun-
că sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate și
vechimea în specialitate;
l) un proiect de management pri-
vind evoluţia viitoare a secţiei, alegând
una din temele-cadru propuse în tema-
tica și bibliografia de concurs;
m) chitanţa de plată a taxei de
concurs.
Taxa de participare la concurs este
de 150 de lei şi se achită la casieria uni-
tăţii.
Unitatea sanitară publică unde
s-au depus dosarele de înscriere la
concurs sau examen are obligaţia de a
verifica originalele actelor depuse în
copie şi de a semna pentru conformi-
tate exemplarele xerocopiate depuse la
dosar.
Înscrierile la concurs se fac la se-
diul unităţii, în termen de 15 zile calen-
daristice de la apariţia acestui anunţ.
Rezultatele analizării dosarelor se
afişează la sediul unităţii sanitare pu-
blice în termen de două zile lucrătoare
de la data încheierii înscrierii.
Pentru dosarele respinse se sta-
bileşte un termen de 5 zile lucrătoare
pentru completarea lor, după expirarea
acestui termen, dosarele nu mai pot fi
completate cu alte acte.
Contestaţiile privind respingerea
dosarelor de concurs se depun la auto-
ritatea în a cărei subordine se află uni-
tatea sanitară publică, în termen de 24
de ore de la data afişării.
Răspunsul la contestaţie se comu-
nică în termen de 3 zile lucrătoare de la
data depunerii acesteia.
Lista cuprinzând candidaţii în-
scrişi la concurs, precum şi dosarele
depuse de aceştia se prezintă preşe-
dintelui comisiei de examinare de
către managerul unităţii sau de către
reprezentantul legal al acestuia.
Concursul sau examenul se organi-
zează după 30 de zile de la publicarea
anunţului în ziarul „Viaţa Medicală”.
La concurs se pot prezenta medici
cu o vechime de cel puţin 5 ani în speci-
alitatea respectivă, specialitate pe care
o practică în mod curent și în care sunt
confirmaţi prin Ordin al ministrului
sănătăţii publice (vechimea în specia-
litate decurge de la data confirmării și
încadrării ca medic specialist).
Persoanele sancţionate în ultimii 2
ani de unităţile la care au fost angajate
sau de Colegiul Medicilor din Româ-
nia, precum și cele cărora le-a încetat
contractul de administrare în condi-
ţiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
din Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, nu pot
participa la concursul sau examenul
pentru ocuparea funcţiei de șef de
secţie sau șef de laborator.
Concursul sau examenul va consta
în următoarele probe:
1) interviu – susţinerea proiectului
de management;
2) proba scrisă;
3) proba clinică sau practică.
Probele concursului sau examenu-
lui pentru ocuparea funcţiilor de şef
de secţie/laborator se susţin în ordinea
menţionată mai sus, fiecare probă fiind
eliminatorie dacă nu se obţine punc-
tajul minim de promovare. Candidaţii
care nu au obţinut punctajul minim de
promovare vor fi declaraţi respinși și
nu vor continua concursul.
1) Proba interviului:
a) este obligatorie și va consta în
susţinerea proiectului de management
care să permită evaluarea capacităţii
manageriale a candidatului;
b) se susţine la nivelul unităţii
care a publicat funcţia la concurs și în
faţa unei comisii de examinare care
va fi formată din comitetul director al
spitalului;
c) este eliminatorie;
d) în cadrul probei se pot acorda
maximum 100 de puncte, fiind nece-
sare minimum 50 de puncte pentru
promovare, în caz contrar candidatul
fiind eliminat din concurs, chiar în lip-
sa unui contracandidat.
2) Proba scrisă a concursului/exa-
menului constă în alegerea prin tra-
gere la sorţi a 10 titluri din tematica
anunţată prin publicaţia de concurs,
din care comisia va formula 10 subiecte
din legislaţia sanitară.
a) este obligatorie;
b) este secretă;
c) este eliminatorie;
d) în cadrul probei se pot acor-
da maximum 100 de puncte, fiecare
subiect fiind notat între 0-10 punc-
te, conform baremului întocmit de
comisia de examinare înainte de în-
ceperea corectării, fiind necesare mi-
nimum 70 de puncte pentru promo-
vare, în caz contrar candidatul fiind
eliminat din concurs, chiar în lipsa unui
contracandidat.
3) Proba clinică sau proba practică
se susţine în faţa comisiei de examina-
re pe baza metodologiei pentru obţine-
rea titlului de medic specialist pentru
fiecare specialitate. În cadrul probei se
pot acorda maximum 100 de puncte,
conform baremului stabilit de comisia
de concurs înainte de începerea probei,
punctajul minim de promovare fiind
de 50 de puncte.
La punctajele obţinute în urma
promovării tuturor probelor se va adă-
uga un punctaj rezultat din analiza şi
evaluarea activităţii profesionale şi
ştiinţifice, pe baza documentelor de-
puse de candidaţi la dosar, conform
prevederilor Anexei Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006.
După desfăşurarea tuturor probe-
lor vor fi declaraţi promovaţi candida-
ţii care au obţinut minimum 200 de
puncte.
Posturi scoase la concurs
După întocmirea clasificaţiei, con-
form înscrierii candidaţilor pe funcţii,
se stabilesc candidaţii care vor ocupa
funcţiile pentru care au fost declaraţi
reuşiţi, în ordinea descrescătoare a
punctajului obţinut.
Rezultatul concursului se con-
semnează într-un proces-verbal şi se
aduce la cunoştinţă candidaţilor prin
afişare la sediul comisiei de concurs
sau de examen, în termen de 24 de
ore de la terminarea concursului sau
examenului.
După afişarea rezultatelor candi-
daţii pot depune contestaţii în scris la
sediul comisiei de examinare, în ter-
men de 24 de ore, iar răspunsul se va
afişa de către aceasta în termen de 24
de ore de la depunerea contestaţiei.
Tematica și bibliografia de concurs
pot fi consultate pe site-ul spitalului:
www.infectioasecluj.ro, la Serviciul
R.U.N.O.S. sau la avizierul unităţii.
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la Serviciul R.U.N.O.S., telefon:
0364.130.175.
SPITALUL CLINIC DE BOLI
INFECŢIOASE CLUJ-NAPOCA
scoate la CONCURS,
în conformitate cu prevederile Ordi-
nului m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat
cu prevederile art. 185 din Legea nr.
95/2006, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, următoarea
funcţie:
• șef Laborator Analize Medicale.
Dosarul de înscriere la concurs va
cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care doreşte să
concureze;
b) copia xerox a diplomei de studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcula-
rea punctajului prevăzut în Anexa Or-
dinului m.s.p. nr. 1.406/2006;
e) declaraţia pe proprie răspunde-
re a candidatului, din care să rezulte
că nu a fost condamnat penal pentru
fapte care îl fac incompatibil cu func-
ţia pentru ocuparea căreia dorește să
concureze;
f) declaraţia pe propria răspundere
a candidatului, din care să rezulte că nu
se află în stare de incompatibilitate;
g) certificatul privind starea de să-
nătate;
h) dovada/adeverinţa din care să
rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sanc-
ţionat de conducerea unităţilor în care
și-a desfășurat activitatea sau de către
Colegiul Medicilor din România;
i) copia xerox a autorizaţiei de li-
beră practică medicală sau certificatul
de membru al Colegiului Medicilor din
România;
j) copia xerox a carnetului de mun-
că sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate și
vechimea în specialitate;
k) un proiect de management pri-
vind evoluţia viitoare a laboratorului,
alegând una din temele-cadru propuse
în tematica și bibliografia de concurs;
l) chitanţa de plată a taxei de
concurs.
Taxa de participare la concurs este
de 150 de lei şi se achită la casieria uni-
tăţii.
Unitatea sanitară publică unde
s-au depus dosarele de înscriere la
concurs sau examen are obligaţia de a
verifica originalele actelor depuse în
copie şi de a semna pentru conformi-
tate exemplarele xerocopiate depuse la
dosar.
Înscrierile la concurs se fac la se-
diul unităţii, în termen de 15 zile calen-
daristice de la apariţia acestui anunţ.
Rezultatele analizării dosarelor se
afişează la sediul unităţii sanitare pu-
blice în termen de două zile lucrătoare
de la data încheierii înscrierii.
Pentru dosarele respinse se sta-
bileşte un termen de 5 zile lucrătoare
pentru completarea lor, după expirarea
acestui termen, dosarele nu mai pot fi
completate cu alte acte.
Contestaţiile privind respingerea
dosarelor de concurs se depun la auto-
ritatea în a cărei subordine se află uni-
tatea sanitară publică, în termen de 24
de ore de la data afişării.
Răspunsul la contestaţie se comu-
nică în termen de 3 zile lucrătoare de la
data depunerii acesteia.
Lista cuprinzând candidaţii în-
scrişi la concurs, precum şi dosa-
rele depuse de aceştia se prezintă
preşedintelui comisiei de examinare de
către managerul unităţii sau de către
reprezentantul legal al acestuia.
Concursul sau examenul se organi-
zează după 30 de zile de la publicarea
anunţului în ziarul „Viaţa Medicală”.
La concurs se pot prezenta medici
cu o vechime de cel puţin 5 ani în speci-
alitatea respectivă, specialitate pe care
o practică în mod curent și în care sunt
confirmaţi prin Ordin al ministrului
sănătăţii publice (vechimea în specia-
litate decurge de la data confirmării și
încadrării ca medic specialist).
Persoanele sancţionate în ultimii 2
ani de unităţile la care au fost angajate
sau de Colegiul Medicilor din Româ-
nia, precum și cele cărora le-a încetat
contractul de administrare în condiţi-
ile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d) din
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, nu pot par-
ticipa la concursul sau examenul pen-
tru ocuparea funcţiei de șef de secţie,
sau șef de laborator.
Concursul sau examenul va consta
în următoarele probe:
1) interviu – susţinerea proiectului
de management;
2) proba scrisă;
3) proba clinică sau practică.
Probele concursului sau examenu-
lui pentru ocuparea funcţiilor de şef
de secţie/laborator se susţin în ordinea
menţionată mai sus, fiecare probă fiind
eliminatorie dacă nu se obţine punc-
tajul minim de promovare. Candidaţii
care nu au obţinut punctajul minim de
promovare vor fi declaraţi respinși și
nu vor continua concursul.
1) Proba interviului:
a) este obligatorie și va consta în
susţinerea proiectului de management
care să permită evaluarea capacităţii
manageriale a candidatului;
b) se susţine la nivelul unităţii care
a publicat funcţia la concurs și în faţa
unei comisii de examinare care va fi
formată din comitetul director al spita-
lului;
c) este eliminatorie;
d) în cadrul probei se pot acorda
maximum 100 de puncte, fiind nece-
sare minimum 50 de puncte pentru
promovare, în caz contrar candidatul
fiind eliminat din concurs, chiar în lip-
sa unui contracandidat.
2) Proba scrisă a concursului/exa-
menului constă în alegerea prin tra-
gere la sorţi a 10 titluri din tematica
anunţată prin publicaţia de concurs,
din care comisia va formula 10 subiecte
din legislaţia sanitară.
a) este obligatorie;
b) este secretă;
c) este eliminatorie;
d) în cadrul probei se pot acorda
maximum 100 de puncte, fiecare su-
biect fiind notat între 0-10 puncte,
conform baremului întocmit de comi-
sia de examinare înainte de începerea
corectării, fiind necesare minimum
70 de puncte pentru promovare, în caz
contrar candidatul fiind eliminat din
concurs, chiar în lipsa unui contracan-
didat.
3) Proba clinică sau proba practică
se susţine în faţa comisiei de examina-
re pe baza metodologiei pentru obţine-
rea titlului de medic specialist pentru
fiecare specialitate. În cadrul probei se
pot acorda maximum 100 de puncte,
conform baremului stabilit de comisia
de concurs înainte de începerea probei,
punctajul minim de promovare fiind
de 50 de puncte.
La punctajele obţinute în urma
promovării tuturor probelor se va adă-
uga un punctaj rezultat din analiza şi
evaluarea activităţii profesionale şi
ştiinţifice, pe baza documentelor de-
puse de candidaţi la dosar, conform
prevederilor Anexei Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006.
După desfăşurarea tuturor probe-
lor vor fi declaraţi promovaţi candida-
ţii care au obţinut minimum 200 de
puncte.
După întocmirea clasificaţiei, con-
form înscrierii candidaţilor pe funcţii,
se stabilesc candidaţii care vor ocupa
funcţiile pentru care au fost declaraţi
reuşiţi, în ordinea descrescătoare a
punctajului obţinut.
Rezultatul concursului se consem-
nează într-un proces-verbal şi se aduce
la cunoştinţă candidaţilor prin afişare
la sediul comisiei de concurs sau de exa-
men, în termen de 24 de ore de la termi-
narea concursului sau examenului.
După afişarea rezultatelor candi-
daţii pot depune contestaţii în scris la
Posturi scoase la concurs
sediul comisiei de examinare, în ter-
men de 24 de ore, iar răspunsul se va
afişa de către aceasta în termen de 24
de ore de la depunerea contestaţiei.
Tematica și bibliografia de concurs
pot fi consultate pe site-ul spitalului:
www.infectioasecluj.ro, la Serviciul
R.U.N.O.S. sau la avizierul unităţii.
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la Serviciul R.U.N.O.S., telefon:
0364.130.175.
INSTITUTUL DE
URGENŢĂ PENTRU BOLI
CARDIOVASCULARE ȘI
TRANSPLANT TG. MUREȘ
organizează CONCURS
pentru ocuparea funcţiilor de șef Sec-
ţie cardiologie II adulţi și șef Labora-
tor explorări funcţionale I invazive
– cardiologie intervenţională, cate-
terism cardiac și electrofiziologie –
adulţi și copii,
în conformitate cu prevederile Ordi-
nului ministrului sănătăţii publice nr.
1.406/2006, cu modificările și comple-
tările ulterioare, raportate la preve-
derile art. 185 din Legea nr. 95/2006,
republicată, cu modificările și comple-
tările ulterioare.
Condiţiile de înscriere la concurs:
– la concursul pentru ocuparea func-
ţiilor de șef Secţie cardiologie II adulţi
și șef Laborator explorări funcţionale I
invazive – cardiologie intervenţională,
cateterism cardiac și electrofiziologie
– adulţi și copii, se pot prezenta medici
primari cu o vechime de cel puţin 5 ani
în specialitatea cardiologie, specialitate
pe care o practică în mod curent și în
care sunt confirmaţi prin ordin al mi-
nistrului sănătăţii publice (vechimea în
specialitate decurge de la data confirmă-
rii și încadrării ca specialist);
– persoanele cărora le-a încetat
contractul de administrare în ultimii
2 ani, în condiţiile stabilite la art. 5, lit.
b), c) sau d) din Ordinul ministrului
sănătăţii publice nr. 1.406/2006, nu pot
participa la concurs;
– persoanele sancţionate în ultimii
2 ani de unităţile la care au fost anga-
jate sau de către Colegiul Medicilor din
România, nu pot participa la concurs.
În situaţia în care aceste persoane con-
testă conform legii sancţiunea aplicată
fie de unitatea angajatoare, fie de Cole-
giul Medicilor din România, interdic-
ţia de a participa la concurs produce
efecte de la data la care hotărârea jude-
cătorească rămâne definitivă.
Condiţiile pe care le oferă unitatea
sanitară publică:
– conform prevederilor legale în
materie, contractul de administrare se
încheie pentru o perioadă de patru ani,
în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indi-
catorii de performanţă asumaţi;
– șeful de secţie/laborator are atri-
buţiile specificate în contractul de ad-
ministrare.
Dosarul de înscriere la concurs va
cuprinde următoarele acte:
a) cererea în care se menţio-
nează funcţia pentru care doresc să
concureze;
b) copia xerox a diplomei de studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcu-
larea punctajului prevăzut în anexa la
prezentele norme;
e) declaraţia pe propria răspunde-
re a candidatului, din care să rezulte că
nu a fost condamnat penal pentru fapte
ce-l fac incompatibil cu funcţia pentru
ocuparea căreia dorește să concureze;
f) declaraţia pe propria răspundere
a candidatului, din care să rezulte că nu
se află în stare de incompatibilitate;
g) certificatul privind starea de să-
nătate;
h) dovada/adeverinţa din care să
rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sanc-
ţionat de conducerea unităţilor în care
și-a desfășurat activitatea sau de către
Colegiul Medicilor din România;
i) copia xerox a autorizaţiei de libe-
ră practică sau certificatul de membru
al Colegiului Medicilor din România;
j) copia carnetului de muncă sau,
după caz, o adeverinţă care să ateste
confirmarea în specialitate și vechi-
mea în specialitate;
k) un proiect de management pri-
vind evoluţia viitoare a secţiei/labora-
torului;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de lei și
se achită la sediul unităţii angajatoare
– Târgu Mureș, str. Gh. Marinescu nr.
50, Biroul Financiar-contabilitate (et.
I, cam. 4102).
La depunerea dosarelor de înscrie-
re la concurs sau la examen se verifică
obligatoriu originalele actelor depuse
în copie și se semnează pentru confor-
mitate exemplarele xerocopiate depuse
la dosar.
Înscrierile la concurs se fac la se-
diul Institutului de Urgenţă pentru
Boli Cardiovasculare și Transplant
Târgu Mureș, str. Gheorghe Marinescu
nr. 50, în termen de 15 zile calendaristi-
ce de la apariţia publicaţiei de concurs,
iar concursul se organizează în termen
de minimum 30 de zile de la publicarea
în „Viaţa Medicală”.
Concursul sau examenul va consta
în următoarele probe: interviu – susţi-
nerea proiectului de management, pro-
bă scrisă, probă practică.
Proba practică se susţine pe baza
metodologiei stabilite pentru obţine-
rea titlului de medic specialist – speci-
alitatea cardiologie, de pe site-ul Minis-
terului Sănătăţii.
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la telefon: 0256.212.111, int.
471 – ec. Camelia Boros – Birou
RUNOS, la avizierul unităţii și pe
site-ul: www.ibcvt.ro.
INSTITUTUL DE
URGENŢĂ PENTRU BOLI
CARDIOVASCULARE ȘI
TRANSPLANT TG. MUREȘ
cu sediul în Târgu Mureș, str. Gheorghe
Marinescu nr. 50, judeţul Mureș,
organizează CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 166/2023, pentru ocuparea
unui post de execuţie (durată nedeter-
minată), după cum urmează:
• un post medic specialist – spe-
cialitatea medicală Radiologie-ima-
gistică medicală, în cadrul Labo-
ratorului de Radiologie-imagistică
medicală, normă întreagă, perioadă
nedeteminată.
Condiţii generale de înscriere:
a) are cetăţenia română sau cetă-
ţenia unui alt stat membru al Uniunii
Europene, a unui stat parte la Acordul
privind Spaţiul Economic European
(SEE) sau cetăţenia Confederaţiei
Elveţiene;
b) cunoaște limba română, scris și
vorbit;
c) are capacitate de muncă în
conformitate cu prevederile Legii nr.
53/2003 – Codul muncii, republicată,
cu modificările și completările ulteri-
oare;
d) are o stare de sănătate corespun-
zătoare postului pentru care candidea-
ză, atestată pe baza adeverinţei medi-
cale eliberate de medicul de familie sau
de unităţile sanitare abilitate;
e) îndeplinește condiţiile de studii,
de vechime în specialitate și, după caz,
alte condiţii specifice potrivit cerin-
ţelor postului scos la concurs, inclusiv
condiţiile de exercitare a profesiei;
f) nu a fost condamnată definitiv
pentru săvârșirea unei infracţiuni con-
tra securităţii naţionale, contra autori-
tăţii, contra umanităţii, infracţiuni de
corupţie sau de serviciu, infracţiuni
de fals ori contra înfăptuirii justiţiei,
infracţiuni săvârșite cu intenţie care
ar face o persoană candidată la post
incompatibilă cu exercitarea funcţiei
contractuale pentru care candidează,
cu excepţia situaţiei în care a intervenit
reabilitarea;
g) nu execută o pedeapsă comple-
mentară prin care i-a fost interzisă
exercitarea dreptului de a ocupa func-
ţia, de a exercita profesia sau meseria
ori de a desfășura activitatea de care
s-a folosit pentru săvârșirea infrac-
ţiunii sau faţă de aceasta nu s-a luat
măsura de siguranţă a interzicerii ocu-
pării unei funcţii sau a exercitării unei
profesii;
h) nu a comis infracţiunile pre-
văzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr.
118/2019 privind Registrul naţional
automatizat cu privire la persoanele
care au comis infracţiuni sexuale, de
exploatare a unor persoane sau asupra
minorilor, precum și pentru completa-
rea Legii nr. 76/2008 privind organiza-
rea și funcţionarea Sistemului Naţional
de Date Genetice Judiciare, cu modi-
ficările ulterioare, pentru domeniile
prevăzute la art. 35 alin. (1) lit. h) din
Hotărârea Guvernului nr. 1336/2022
pentru aprobarea Regulamentului-ca-
dru privind organizarea și dezvoltarea
carierei personalului contractual din
sectorul bugetar plătit din fonduri pu-
blice.
Dosarul de înscriere la concurs va
cuprinde următoarele acte:
a) formularul de înscriere la con-
curs în care se menţionează postul pen-
tru care dorește să concureze;
b) copie de pe diploma de licenţă
și certificatul de specialist sau primar
pentru medici;
c) copie a certificatului de membru
al organizaţiei profesionale cu viza pe
anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una din
sancţiunile prevăzute la art. 455 alin.
(1) lit. e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d)
ori e), respectiv la art. 628 alin. (1) lit.
d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, repu-
blicată, cu modificările și completările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcula-
rea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3
la ordin;
f) certificat de cazier judiciar
sau, după caz, extrasul de pe cazierul
judiciar;
g) certificatul de integritate com-
portamentală din care să reiasă că nu
s-au comis infracţiuni prevăzute la
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 118/2019
privind Registrul naţional automatizat
cu privire la persoanele care au comis
infracţiuni sexuale, de exploatare a
unor persoane sau asupra minorilor,
precum și pentru completarea Legii nr.
76/2008 privind organizarea și funcţi-
onarea Sistemului Naţional de Date Ge-
netice Judiciare, cu modificările ulteri-
oare, pentru candidaţii înscriși pentru
posturile din cadrul sistemului de învă-
ţământ, sănătate sau protecţie socială,
precum și orice entitate publică sau
privată a cărei activitate presupune
contactul direct cu copii, persoane în
vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte
categorii de persoane vulnerabile ori
care presupune examinarea fizică sau
evaluarea psihologică a unei persoane;
h) adeverinţă medicală care să
ateste starea de sănătate corespunză-
toare, eliberată de către medicul de fa-
milie al candidatului sau de către unită-
ţile sanitare abilitate cu cel mult 6 luni
anterior derulării concursului;
i) chitanţa de plată a taxei de
concurs;
j) copia actului de identitate în ter-
men de valabilitate;
k) copia certificatului de căsătorie
sau a altui document prin care s-a rea-
lizat schimbarea de nume, după caz;
l) curriculum vitae, model comun
european.
La toate actele depuse în copie se
prezintă și originalul pentru conformi-
tate.
Taxa de înscriere la concurs este
de 150 de lei și se achită la casieria
unităţii.
Înscrierile la concurs se fac la se-
diul Institutului de Urgenţă pentru
Boli Cardiovasculare și Transplant
Târgu Mureș, str. Gheorghe Marinescu
nr. 50, judeţul Mureș, la Biroul RUNOS,
în termen de 10 zile lucrătoare de la pu-
blicarea acestui anunţ, iar concursul
sau examenul se organizează în maxi-
mum 30 de zile de la publicarea anun-
ţului.
Relaţii suplimentare se pot obţine
de la Compartimentul RUNOS al Insti-
tutului de Urgenţă pentru Boli Cardio-
vasculare și Transplant Târgu Mureș,
persoana de contact ec. Camelia Boros,
telefon: 0256.212.111, int. 471 sau pe
site-ul unităţii: www.ibcvt.ro.
Calendarul de concurs:
1) Data publicării: 26.01.2024;
2) Depunerea dosarelor de înscrie-
re la concurs: 26.01.2024–09.02.2024
– luni-vineri, între orele 14:00 și15:00;
3) Selecţia dosarelor de concurs.
Stabilirea punctajului rezultat din ana-
liza și evaluarea activităţii profesionale
și știinţifice: 12.02.2024, ora 10:00;
– Afișarea rezultatelor selecţiei
dosarelor (admis/respins): 12.02.2024,
ora 12:00;
– Depunerea contestaţiilor privind
rezultatele selecţiei dosarelor de în-
scriere: 13.02.2024, ora 12:00;
– Afișarea rezultatelor contestaţii-
lor privind rezultatele selecţiei dosare-
lor de înscriere: 13.02.2024, ora 15:,00;
4) Desfășurarea probei scrise:
15.02.2024, ora 10:00;
– Afișarea rezultatelor la proba
scrisă: 15.02.2024, ora 15:00;
– Depunerea contestaţiilor privind
rezultatele la proba scrisă: 16.02.2024,
ora 12:00;
– Afișarea rezultatelor contestaţi-
ilor privind proba scrisă: 16.02.2024,
ora 15:00;
5) Desfășurarea probei practice:
19.02.2024, ora 10:00;
– Afișarea rezultatelor la proba
practică: 19.02.2024, ora 15:00;
– Depunerea contestaţiilor pri-
vind rezultatele la proba practică:
20.02.2024, ora 12:00;
– Afișarea rezultatelor contestaţii-
lor privind proba practică: 21.02.2024,
ora 12:00;
6) Afișarea rezultatelor finale ale
concursului: 22.02.2024, ora 12:00.
Înscrierile se fac în termen de
10 zile lucrătoare de la data afișării
anunţului.
Rezultatele selectării dosarelor
de înscriere, cu menţiunea „admis”
sau „respins”, se vor afișa la avizie-
rul și pe site-ul institutului în data de
12.02.2024.
Comunicarea rezultatelor la fieca-
re probă a concursului se va face prin
specificarea punctajului final al fie-
cărui candidat și a menţiunii „admis”
sau „respins”, prin afișarea la sediul
institutului și pe pagina de internet, în
termen de maximum o zi lucrătoare de
la data finalizării probei.
Se pot prezenta la următoarea eta-
pă numai candidaţii declaraţi admiși la
etapa precedentă.
Rezultatele finale se afișează la se-
diul institutului, precum și pe pagina
de internet, în termen de o zi lucrătoa-
re de la expirarea termenului de solu-
ţionare a contestaţiilor pentru ultima
probă, prin specificarea punctajului
final al fiecărui candidat și a menţiunii
„admis” sau „respins”.
Tematica și bibliografia sunt cele
pentru examenul de medic specialist
în specialitatea postului, postată pe
site-ul Ministerului Sănătăţii la rubrica
Examene și Concursuri naţionale.
Menţionăm că probele concursu-
lui se vor desfășura la sediul unităţii
din Tg. Mureș, str. Ghe. Marinescu
nr. 50.
Contestaţiile se depun în termen
de cel mult o zi lucrătoare de la data
afișării rezultatului selecţiei dosarelor,
respectiv de la data afișării rezultatului
probei scrise și a probei practice.
Comunicarea rezultatelor la con-
testaţiile depuse se face prin afișarea
la sediul și pe pagina de internet a
unităţii imediat după soluţionarea con-
testaţiilor, în maximum 24 de ore de la
depunerea acestora.
SPITALUL MUNICIPAL
MANGALIA (JUDEŢUL
CONSTANŢA)
organizează CONCURS
în conformitate cu prevederile Ordi-
nului ministrului sănătăţii publice nr.
1.406/2006, pentru ocuparea func-
ţiei de medic șef Secţia Chirurgie
generală.
Dosarul de înscriere la concurs va
cuprinde următoarele acte:
a) cererea în care se menţio-
nează funcţia pentru care doresc să
concureze;
b) copia xerox a diplomei de studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) actele doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în Anexa
nr. 2 la normele menţionate;
e) declaraţia pe propria răspunde-
re a candidatului, din care să rezulte că
nu a fost condamnat penal pentru fapte
ce-l fac incompatibil cu funcţia pentru
care dorește să concureze;
f) declaraţia pe propria răspundere
a candidatului, din care să rezulte că nu
se află în stare de incompatibilitate;
g) certificatul privind starea de să-
nătate;
h) dovada/adeverinţa din care să
rezulte că în ultimii 2 ani nu a fost sanc-
ţionat de conducerea unităţilor în care
și-a desfășurat activitatea sau de Cole-
giul Medicilor din România;
i) copia xerox a autorizaţiei de li-
beră practică sau a certificatului de
membru al Colegiului Medicilor din
România;
VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
11
j) copia carnetului de muncă sau,
după caz, o adeverinţă care să ateste
confirmarea în specialitate și vechi-
mea în specialitate;
k) un proiect de management pri-
vind evoluţia viitoare a secţiei, labora-
torului sau serviciului medical;
l) chitanţă de plată a taxei de con-
curs.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
La concurs se pot prezenta medici
cu o vechime de cel puţin 5 ani în speci-
alitatea respectivă, specialitate pe care
o practică în mod curent și în care sunt
confirmaţi prin ordin al ministrului
sănătăţii publice (vechimea în specia-
litate decurge de la data confirmării și
încadrării ca specialist).
Persoanele sancţionate în ultimii 2
ani de unităţile la care au fost angajate
sau de către Colegiul Medicilor din Ro-
mânia, precum și cele cărora le-a înce-
tat contractul de administrare în con-
diţiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
nu pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va consta
în următoarele probe: interviu – susţi-
nerea proiectului de management, pro-
ba scrisă, proba clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului sau exa-
menului se susţine după întrebări cu
subiecte din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, cu mo-
dificările și completările ulterioare și
legislaţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practică
se susţine pe baza metodologiei stabi-
lite pentru obţinerea titlului de medic
specialist.
Dosarele de înscriere se depun la
sediul Spitalului Municipal Mangalia
în termen de 15 zile calendaristice de la
apariţia acestui anunţ, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între
31 de zile și 90 de zile de la publicarea
în „Viaţa Medicală”.
Spitalul Uromed
din Păulești,
Prahova,
angajează medici specialiști/
primari pentru specialităţile
Neurologie,
Cardiologie,
Diabet, Nutriţie și Boli

Metabolice,
Medicină Internă,
Gastroenterologie,
Urologie,
Ortopedie,
Chirurgie Vasculară,
Chirurgie plastică și
microchirurgie reconstructivă
și medic specialist
Anestezie și Terapie intensivă.
Ne dorim în echipă persoane
profesioniste, care să pună
pe primul plan sănătatea și
mulţumirea fiecărui pacient al
Spitalului Uromed!
Mai multe detalii se pot obţine
pe e-mail, la
contact@spitaluluromed.ro sau
la numărul de telefon
0722.282.241.
Spitalul Uromed este un spital
privat multidisciplinar, dotat
cu cinci săli de operaţie, cu
o capacitate de 102 paturi,
Unitate de Anestezie şi Terapie
Intensivă, saloane și rezerve
dotate și amenajate conform
standardelor și oferă servicii
de spitalizare de zi și continuă
pentru toate categoriile de
pacienţi, atât din Prahova, cât
și din ţară.
12 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
S Victoria naște
imularea medicală este o
metodă modernă de for-
mare, care le permite pro-
fesioniștilor din domeniul
sănătăţii să-și exerseze și să-și îmbu-
nătăţească abilităţile clinice fără a
pune pacienţii în pericol. Totodată,
aceștia își pot dezvolta abilităţile
de comunicare, coordonare și lua-
re a deciziilor, stimulând munca în
echipă.
În procesul de simulare medica-
lă sunt utilizate tehnici de predare
complementare modelului clasic,
în combinaţie cu aparatură, instru-
mente și tehnologii inovative, pen-
tru a crea un mediu și scenarii de
practică similare realităţii.
Pentru Universitatea de Medi-
cină și Farmacie „Carol Davila” Bu-
curești (UMFCD), anul universitar
2020-2021 a însemnat înfiinţarea,
în cadrul Centrului de Inovaţie și
e-Health, unui Departament de
Simulare Medicală. Coordona-
tor a fost desemnat asist. univ. dr.
Cristian Toma, medic cu peste cinci
ani de experienţă în acest domeniu.
„Înfiinţarea acestui departa-
ment a venit ca un pansament și pe
problema creată de pandemie, pen-
tru că studenţii nu prea mai intrau
Chirurgie robotică
Cercetarea
și simularea
medicală
Prin Centrul de simulare al
UMFCD trec foarte mulţi stu-
denţi. Numai în anul universitar
2022-2023 au trecut peste 4.500
de participanţi. Aceasta repre-
zintă o bază imensă pentru cer-
cetare știinţifică. „De aceea, vrem
cumva să venim în întâmpinarea
acestui tip de activitate și, având
de facto un nucleu de cercetare,
să publicăm articole și mai ales
să prezentăm lucrări la congrese”,
spune dr. Bogdan Boboc.
în spitale, fiind astfel lipsiţi de par-
tea practică în procesul de învăţare”,
spune dr. Bogdan Boboc, membru
în echipa care administrează noul
Centru de simulare medicală.
Dacă iniţial UMFCD organiza
cursuri de Tehnici Clinice de Bază
(TCB) și Suport Vital de Bază (SVB)
adresate studenţilor de anul I, „ul-
terior, am început să diversificăm,
organizând cursuri de ecografie, în
special abdominală, și ecocardiogra-
fie, plus ceva tehnici laparoscopice
de bază. Acum plaja noastră este
mult diversificată”, adaugă doctorul
Boboc.
În plus, spune acesta, anul trecut
s-au desfășurat și cursuri mai com-
plexe. Unul dintre ele fiind cursul
de formare în chirurgie robotică, cu
ajutorul simulatorului. Au fost apro-
ximativ 40 de participanţi, lectorii
fiind profesioniști formaţi în chirur-
gie robotică și care practică genul
acesta de intervenţii. „A fost inte-
resant, am avut un feedback bun.
O să-l repetăm.”
Încântat de vizită
Curios să văd ce s-a mai întâm-
plat la acest centru de simulare,
aflat în strada Thomas Masaryk nr.
Deja, în scurtul timp de când
activează, echipa de aici se poate
mândri cu peste 15 prezentări/pu-
blicări de abstracte la diverse eve-
nimente despre sau corelate cu
simularea medicală. Una dintre
ele a fost prezentată anul trecut
la Congresul european de simu-
lare medicală din Lisabona. Alte
trei au fost acceptate la Congresul
internaţional de simulare în do-
meniul medical din San Diego, de
anul acesta. Tot anul trecut a fost
prezentată o lucrare și la Congre-
sul Naţional de Simulare Medi-
cală din Târgu Mureș, iar un arti-
col a fost acceptat de Romanian
Journal of Surgical Emergency.
natural
Am văzut în cadrul centrului
și multe simulatoare complexe,
care testează, de exemplu, abili-
tăţile practice ale participanţilor,
dar le și dezvoltă abilităţile de
comunicare: interpersonală, cu
pacientul, cu alţi membri ai comu-
nităţii, membri din alte speciali-
tăţi. Gazda mea mi-a prezentat și
simulatorul de naștere naturală,
simulatorul de pediatrie. Sunt sis-
teme complexe, prezentând mai
multe abilităţi și mai multă dotare
tehnică, astfel încât se pot exersa
mai multe manevre pe ele.
Simulatorul de naștere natu-
rală, de exemplu – Victoria este
numele său –, este dotat cu un
motor care se conectează cu un
fetus dotat cu tehnologie înaltă.
19 – îl mai vizitasem în urmă cu mai
bine de un an – am mai trecut o dată
pe acolo. M-am întâlnit cu doi dintre
membrii echipei care administrea-
ză centrul, dr. Andrei Slobozeanu și
dr. Bogdan Boboc. Dacă la vizita an-
terioară am găsit o clădire aflată în
Ecografie abdominală
Am aflat de la dr. Andrei
Slobozeanu că, în general, cer-
cetarea de aici este legată de
curba de învăţare, de gradul de
încredere pe care un participant
îl are înainte și după ce execută
o manevră prin simulare medi-
cală. Și, de asemenea, de evalu-
area remanenţei informaţiilor.
„Practic, înainte să vină la atelier,
participantul poate nu cunoștea
acea manevră sau acele manevre
pe care urma să le execute. După
atelier, însă, cunoștinţele lui vor
fi îmbunătăţite.” Potrivit medi-
cului, la acest gen de activităţi
este nevoie de evaluare pre- și
post-curs.
Simulare medicală
Simularea,
ideală în
dobândirea
cunoștinţelor
medicale
Din luna decembrie a anului trecut, Centrul
de simulare medicală al UMF „Carol Davila”
București se poate bucura cu adevărat de o
dotare la parametrii și standardele actuale.
Acesta simulează perioadele naș-
terii, controlează poziţia fătului
în timpul nașterii, setează diferite
tipuri de complicaţii ce pot să apa-
ră și în cadrul clinic în timpul unei
nașteri. „Practic, antrenează me-
dicul și participantul astfel încât
să fie pregătit pentru toate tipuri-
le de scenarii posibile pe care le-ar
putea întâlni în cadrul clinic.”
Dar, pe lângă abilitatea de
a simula diverse tipuri de naș-
tere cu complicaţii asociate,
Naștere
plin proces de igienizare și stabilire
a necesităţilor de mobilier, compo-
nente hardware etc., de data aceasta
a fost cu totul altceva.
După cum știam deja, clădirea
este structurată pe șapte niveluri –
subsol, parter și cinci etaje – și are o
suprafaţă utilă de aproximativ 2.000
mp. În prezent, fiecare etaj conţine
câte două săli destinate cursurilor
și activităţilor practice prin simu-
lare și o sală destinată ședinţelor și
activităţilor de briefing/debriefing.
Fiecare sală de curs are o destinaţie
exactă, fiind adaptată și echipată
specific pentru specialităţi precum
Obstetrică-Ginecologie, Neonatalo-
gie, Pediatrie, Medicină de Urgenţă,
ATI, pentru Ambulatoriu, Medicină
de dezastru, Competenţe medicale,
Tehnici chirurgicale și Laparosco-
pie, Medicină dentară.
„Sarcina nu a fost una ușoară,
din cauza nevoii de adaptare a carac-
teristicilor clădirii pentru acest tip
de activitate. A fost renovată com-
plet la interior, inclusiv cu montarea
de suprafeţe de spital în fiecare sală”,
explică dr. Andrei Slobozeanu.
În plus, pentru că am benefi-
ciat de o vizită în noua clădire, cu
acordul doctorului Slobozeanu și
însoţit de acesta (îi mulţumesc pen-
tru modul în care mi-a explicat la
fiecare manechin, simulator, mulaj
etc.), am observat că pe fiecare etaj
erau montate la vedere elemente de
semnalizare atât în exteriorul, cât și
interiorul sălilor. Există și un sistem
modern de acces centralizat. S-au
Grupaj realizat
de Dan Dumitru
Mihalache
simulatorul de naștere naturală
poate fi conectat și la echipamen-
te medicale folosite în mediul
clinic. Spre exemplu, poate fi de-
fibrilat cu un defibrilator real,
poate fi conectat la un monitor de
semne vitale, i se pot seta din ta-
bleta de control frecvenţa cardia-
că, saturaţia de oxigen, frecvenţa
respiratorie... „deci, diverse con-
stante pe care le-am găsi și în viaţa
reală la un pacient real”. Practic,
acest simulator se comportă ca un
pacient real, inclusiv cu voce, și
nu numai înregistrată. „Există și
posibilitatea ca trainerul să intre
în rolul pacientului și să comunice
cu participanţii din sală prin in-
termediul simulatorului, pentru
a simula cât mai fidel un pacient
real. Astfel, participanţii sunt
puși în situaţii cât mai apropiate
de mediul clinic, pentru a se putea
dezvolta pe acea direcţie.”
Începând din acest an, Departa-
mentul de Simulare Medicală va
iniţia cursurile și atelierele practi-
ce aferente proiectului cu finanţare
PNRR: „Centrul digital de training
în tratamentul minim-invaziv și in-
tervenţional”, cod 2009669020, în
care vor fi formaţi peste 8.000 de
studenţi, medici rezidenţi și doc-
toranzi ai universităţii. Accesat în
2022, proiectul are o componentă
pronunţată de digitalizare, dispu-
ne de un buget de peste 22 de mili-
oane de lei și se desfășoară pe dura-
ta a 36 de luni. Până acum au fost
deja achiziţionate 23 de simulatoa-
re medicale de ultimă generaţie,
acoperind 12 specialităţi medicale.
achiziţionat și securizat echipamen-
te specifice: monitoare, proiectoare,
table interactive etc. Scaunele din
sălile de curs sunt adecvate, ca nivel
de confort, acestui gen de activităţi.
Am beneficiat de explicaţii amă-
nunţite și privind Tehnicile Clinice
de Bază și Suportul Vital de Bază,
așa cum sunt ele realizate în sălile
de curs. „Sunt cursuri care îi ajută
pe studenţi să se iniţieze în pașii cli-
nici. Practic, Suportul Vital de Bază
ar trebui să-l știe oricine, cu atât
mai mult dacă este de la Medicină”,
spune doctorul Slobozeanu. La fel,
în cazul Tehnicilor Clinice de Bază
studenţii învaţă cum să facă sondaj
urinar, sondaj nazogastric, cateteri-
zare venoasă periferică, recoltare,
examen ginecologic... „lucrurile de
bază pe care ar trebui să le cunoască
orice clinician”.
Ars medici VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
13

Șoldul rigid pretabil la

neoacetabuloplastie
obturatorie apare
Clasificarea anchilozelor la copii
la copii într-o
serie de afecţiuni
și potenţiale indicaţii pentru
care limitează
semnificativ funcţia neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)
acestuia și duc la după piciorul equin (6). Predomi- copii variază între 4% și 22% și este kinetoterapie. Persistenţa lor evolutive care pot merge de la dis-
dizabilităţi precoce nanţa spasticităţii în grupul mus- mai mică decât la adulţi (14). Ar- va duce la formarea anchilozei plazia acetabulară la subluxaţie
dezagreabile. cular adductor inversează efectul
evoluţiei normale, de scădere a
ticulaţia șoldului este implicată în
53% dintre cazuri și este urmată de
osoase (16). Ţesutul nou format
reduce lent și progresiv mobili-
și luxaţie. Diagnosticul precoce al
DDS se stabilește prin ecografia

A
nchiloza sau rigiditatea
șoldului este o limitare
a mobilităţii generată
de afecţiuni congeni-
tale, infecţioase, traumatice sau
inflamatorii. Ea poate fi totală sau
parţială și are cauze extraarticula-
re, prin modificări structurale ale
tendoanelor, mușchilor sau altor
ţesuturi periarticulare, sau cauze
intraarticulare (1).
1. Anchilozele
extraarticulare
1.1. Redorile musculare
Sunt retracţii iatrogene de cva-
driceps (2) sau de gluteeni (3).
1.2. Sindroamele spastice locale
Pot fi tranzitorii, iar muscu-
latura implicată nu este afectată
structural. Aceste sindroame ce-
unghiului de înclinaţie a colului umăr, cot și genunchi (15). tatea și treptat apare anchiloza șoldurilor după metoda Graf. Tes-
femural de la 1500 la 1300. Colul fe- osoasă (18). tul screening făcut în primele 30
mural deviază în valg, contractura 2. Anchiloze intraarticulare de zile de la naștere permite selec-
și retracţia adductorilor devin evi- Clasificarea biomecanică tarea nou-născuţilor cu displazie,
dente, mersul întârzie sau devine 2.1. Fibroase și etiopatogenică a tratarea lor cu ham Pavlik și vinde-
mai greoi, iar la examenul radiolo- Anchilozele fibroase la co- anchilozelor de șold la copil carea displaziei în primele 3-4 luni
gic șoldul apare subluxat sau luxat. pii apar într-o serie de afecţiuni La momentul consultării unui (21). Depistarea tardivă sau neglija-
Migrarea șoldului este apreciată sistemice precum artrita tuber- copil care are afectată mobilitatea rea DDS duce la apariţia displaziei
ca fiind prezentă la 30-60% dintre culoasă, artritele infecţioase sau șoldului sau în cazul supraveghe- acetabulare, subluxaţiei sau luxaţi-
copiii cu paralizie cerebrală (7). inflamatorii. La adulţi, cele mai rii și evaluării repetate a unor boli ei de dezvoltare a șoldului. Șoldul
La copiii cu tetrapareză spastică,
migrarea șoldului ajunge la 79%
(8). Un program de screening de
evaluare radiologică a șoldurilor
permite stabilirea momentului
optim pentru operaţia de relaxa-
re medială și profilaxia migrării
șoldului (9).
Când trebuie făcută relaxarea
medială a coapsei? Momentul op-
tim are ca indiciu valoarea arcului
de cerc centru cap-centru aceta-
bul (CC-CA) (Figura 1). Discre-
panţa centru cap-centru acetabul
a b

Figura 1. Un pacient în vârstă de 2,4 ani cu parapareză spastică ce nu a mers

niciodată prezenta picior equin bilateral asociat cu adducţia coapselor, cu
contractura și retracţia adductorilor. Radiografia de bazin a arătat un unghi
CC-CA mai mic de -150. S-a intervenit operator pentru profilaxia luxaţiei, efec-
tuându-se relaxare medială a coapsei bilateral și alungirea tendonului Ahile.
La 6 luni postoperator a mers, iar după 20 de luni capul femural a revenit în
limitele normale (-15/+150).
c d
Figura 2. Neoacetabuloplastie cefaloobturatorie la o pacientă în vârstă de 9,8 ani cu o formă severă de parapareză
spastică și dureri insuportabile la nivelului șoldului drept. a) Luxaţia șoldului drept, coxa valga și poziţie antalgică a
femurului în adducţie și rotaţie internă; b) Verificarea intraoperatorie a poziţiei capului femural sub inelul obturator; c)
Aspectul fluoroscopic al osteotomiei subtrohanteriene și osteosintezei trohanterocoapitale; d) Imaginea radiologică la 6
luni postoperator; durerea a dispărut la 30 de zile postoperator, iar la 3 luni pacienta și-a reluat mersul.

dează la tratamentul cu medica-
mente cu efect miorelaxant. Per-
sistenţa sau recidiva lor implică
relaxare chirurgicală. S-au descris
în literatură un caz cu spasm mus-
cular local idiopatic care s-a ma-
nifestat ca o contractură a muscu-
laturii periarticulare a șoldului și
care a cedat sub anestezie generală
(4) și un altul considerat hiperto-
nie locală idiopatică. Cazul a fost
eliberat chirurgical și a recidivat
mai târziu (5). Aceste manifestări
sunt contracturi spastice, simila-
re cu cele din paralizia cerebrală,
generate de hiperreactivitatea
celulelor motorii din coarnele
anterioare ale măduvei.
1.3. Paraliziile cerebrale
Sunt leziuni cerebrale stabili-
zate cu manifestări musculo-sche-
letice progresive care pot varia de
la contracturi musculare la spas-
ticitate, până la deformări osoase
și luxaţii. Patologia șoldului în pa-
raparezele spastice din paraliziile
cerebrale se situează pe locul doi,
apreciază rata scăderii unghiu-
lui de înclinare de la 150° la 130°.
Indică, de asemenea, necesitatea
unei relaxări musculare dacă are o
valoare mai mică de -15° (10). Mi-
grarea șoldului este asimptomati-
că și devine simptomatică odată cu
distrugerea cartilajului articular.
În cazurile neglijate cu artrită, ne-
oacetabuloplastia elimină durerile
și permite mobilizarea șoldului.
1.4. Osificări heterotopice
Osificarea heterotopică (OH)
reprezintă o structură osoasă ma-
tură, lamelară, formată în mușchi,
ţesut interstiţial sau tendoane.
La copii, la nivelul șoldului, cele
mai frecvente cauze sunt fractura
de acetabul și politraumatisme-
le asociate cu leziuni traumatice
cerebrale și ale măduvei spinării
(11). La copiii mici pot fi prezente
și OH non-accidentale (12). Unele
osificări sunt asimptomatice, iar
altele dau o simptomatologie zgo-
motoasă, cu dureri și limitarea
mișcărilor (13). Incidenţa OH la
frecvente anchiloze fibroase apar
după traumatisme. Instalarea
acestor leziuni activează un tip de
celule stem numite celule stromale
mezenchimale (CSM). Ele se pot
diferenţia în osteoblaste, condro-
cite, factori de creștere a fibroblaș-
tilor, factori care induc angioge-
neza sau alţi factori care au rol în
autorefacere. În timp ce se refac
vasele, sângele extravazează din
capilare și formează un hematom.
La nivelul hematoamelor, procesul
reconstructiv este perturbat de
CSM-urile care induc restaurarea
necorespunzătoare a părţii lezate
(16). Chirurgia șoldului și imobili-
zarea prelungită induc prin același
proces anchiloza fibroasă (17). De
regulă, aceasta precede anchiloza
osoasă.
2.2. Osoase
În evoluţia unei anchilo-
ze fibroase poate apărea fu-
ziunea capului femural cu
acetabulul. În mod normal, hema-
toamele constituite dispar după
susceptibile a prezenta anchiloză
de șold putem întâlni mai multe
forme de manifestare generate de
afectarea mobilităţii.
1. Șold cu mobilitate
normală și potenţial
evolutiv anchilozant
Valorile medii normale ale am-
plitudinii de mișcare la nivelul șol-
dului au următoarele limite: flexia
110-120°, extensia 10-15°, abducţia
30-50°, adducţia 25-30°, rotaţia
externă 40-60°, iar cea internă
30-40°. Fiabilitatea intratester la
evaluarea pasivă a ROM este mo-
derată până la excelentă, iar cea
intertester de la slabă la excelentă
(19,20).
1.1. Boli congenitale: displazia de
dezvoltare a șoldului (DDS)
DDS este un sindrom displazic
caracterizat prin anomalii struc-
turale articulare și periarticulare,
instabilitate a șoldului, laxitate
capsulară și acetabul anormal. Este
o boală cu multiple complicaţii
luxat și neglijat determină apariţia
unei anchiloze vicioase cefaloiliacă
(Figura 2), care induce un handi-
cap fizic și psihic greu de suportat
atât de copii, cât și de părinţi. Inter-
venţiile operatorii eșuate efectuate
pentru reducerea și stabilizarea
șoldului luxat duc la reluxare și
cresc riscul anchilozelor. Pentru a
elimina acest risc, reconstrucţia os-
teoartroplastică a șoldului la copiii
mici conferă mai multă siguranţă și
permite stabilitatea articulaţiei în
perioada cu cel mai mare potenţial
de remodelare (22).
Prezentarea clasificării biome-
canice și etiopatogenice a anchilo-
zelor de șold la copil va continua
într-un număr viitor.
Prof. dr. Gheorghe Burnei,
Tinos Clinic București,
șef lucr. Ionuţ Eduard Iordache,
Universitatea Ovidius Constanţa,
Clinica I Chirurgie,
asist. univ. dr. Marcela
Dragomir,
Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
 14 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
Invitaţie la film
ÎN CURÂND, LA
CINEMA
Cu un film în regia lui
Călin Peter Netzer și unul sub
bagheta lui Wim Wenders,
oferta de filme noi se ridică
la înălţimea celor mai
pretenţioși cinefili.
Familiar
Regia: Călin Peter Netzer.
Cu: Emanuel Pârvu, Iulia
Lumânare, Ana Ciontea, Adrian
Titieni.
Dragoș, un regizor român,
decide să facă un film des-
pre emigrarea familiei sale în
Germania în anii ’80. Pe mă-
sură ce investighează trecutul
familiei sale, secrete ies la ivea-
lă, ducând la dezvăluiri despre
legături surprinzătoare cu Secu-
ritatea. Filmul este inspirat din
biografia regizorului Călin Peter
Netzer. (din 26 ianuarie)
Zile perfecte
Regia: Wim Wenders.
Cu: Yumi Asô, Tokio Emoto,
Tomokazu Miura, Arisa Nakano,
Sayuri Ishikawa.
Fiecare zi din viaţa noastră
poate fi perfectă dacă vedem mi-
cile bucurii care ne înconjoară.
Asta ne arată Hirayama, un om pe
deplin mulţumit cu viaţa sa sim-
plă ca îngrijitor al toaletelor din
Tokyo. Regizorul a primit o no-
minalizare la Palme d’Or pentru
acest film-odă a plăcerilor simple
ale vieţii. (din 26 ianuarie)
Argylle
Regia: Matthew Vaughn.
Cu: Henry Cavill, Dua Lipa,
Samuel L. Jackson, John Cena,
Bryce Dallas Howard, Sam
Rockwell.
Argylle (Henry Cavill), spi-
on de talie mondială care suferă
de amnezie, este manipulat să
creadă că e de fapt un romanci-
er de succes, autor de romane de
spionaj. Pe măsură ce-și recapătă
amintirile și abilităţile, bărbatul
pornește să se răzbune pe orga-
nizaţia obscură pentru care a
lucrat. (din 2 februarie)
Redacţia
Mai multe instituţii culturale
din București organizează în
această perioadă o serie de
expoziţii fotografice pentru
a marca Ziua fotografiei.
A
nul acesta, Institutul
Liszt din București ne
introduce într-un uni-
vers de metafore fluide,
prin expoziţia „Fiinţe transparen-
te” a artistului Balla Árpád Zoltán
(Odorheiu Secuiesc). Într-o per-
spectivă pur artistică, fotograful
ne împărtășește roadele unor re-
flecţii personale, soldate cu experi-
mentări vizuale multiple, reunite
într-o călătorie de idei și imagini.
Deschisă până la 16 februarie a.c.,
expoziţia ne poartă cu gândul la
începuturile fotografiei ca artă,
dar și la trecutul picturii, la natu-
rile statice, precum și la lucrările
de artă abstractă. Fotograful a ales
să lanseze întrebări și teme de me-
ditaţie către public. Pentru aceas-
ta a folosit jocul de transparenţe,
contururi, lumini și umbre oferite
de diferite recipiente din sticlă,
prin care a dorit să simbolizeze
esenţa existenţei și natura umană.
Ceea ce a reușit să realizeze este
incitant, îngrijorător și frumos în
același timp.
O călătorie personală trans­
pusă în clișee fotografice putem
descoperi și la sediul Institutului
Goethe din București, însoţind-o
pe fotografa Géraldine Cario pe
traseul „Paris-Odessa: călătorie în
Ţ
FIC IU
OZA DE
NE
în parteneriat cu
Revista
Dans
D
de Povestiri
Flori de gheaţă pe fereastra
cu cercevele de lemn vopsite în
albastru. Se aude focul în soba de
teracotă.
Mama aruncă pe jos pernele şi
netezeşte cearşaful, împingându-l
sub lada lungă ce mărgineşte patul
de două persoane. Camera e lumi-
nată de un bec ieşit din peretele de
lut văruit în alb, cu flori argintii.
Nu pronunţă corect toate cu-
vintele, dar nu crede că e ceva rău
în asta. Îi place mult cântecul care
se aude la televizorul din camera
de alături.
Îi vine să danseze. Podeaua
camerei mici e acum acoperită cu
perne. De la atâta învârtit simte că
pluteşte. Piciorul cu talpa pufoasă
îi alunecă între două perne albe,
pe care sunt cusute cu aţă colorată
nişte litere frumoase.
De ce te-ai lovi cu capul de pra-
gul de sus? Eşti înalt ca bradul şi
prost ca gardul? Nu vezi ce ai în
faţă? Două trepte de beton, vopsite
în alb-gălbui, leagă camera joasă şi
înghesuită de cealaltă, a oaspeţilor,
Trei perspective fotografice
Fiinţe transparente
clar-obscur”. Prezentată și la Ti-
mișoara, expoziţia, realizată sub
forma unor diapozitive retro ilu-
minate de mari dimensiuni, va
rămâne la București până în 17 fe-
bruarie 2024. În cadrul ei, publicul
este invitat să exploreze, alături
de artistă, o serie de experienţe și
traume de familie. Scopul este de a
înţelege mai bine întâmplările din
trecut, de a le împărtăși cu ceilalţi,
din dorinţa ca anumite situaţii și
contexte istorice și politice să fie
fixate în memoria publică, spre a
servi de exemplu și luare aminte.
Reanalizarea și
recontextualizarea
realităţii
Alături de imagini, Géraldine
Cario s-a folosit în demersul său
artistic și de texte sau de simple
unde se află televizorul şi unde nu
ajungi la tavan, chiar dacă eşti înalt.
Acum e la mama în braţe. Bu-
nica s-a aşezat şi ea pe pat şi a dus
mâna la gură. Mai este şi un nene,
singurul care zâmbeşte şi face
glume. Degetele cu care şi-a atins
fruntea sunt pline de sânge.
* devenit dansatoare. Febra muscu-
Când vin aici, în sala de la ul-
timul etaj al Teatrului Naţional,
şi stau întinsă pe covorul negru,
de cauciuc, intru parcă în altă di-
mensiune. Sunt fericită, pentru
că mă mişc, dansez alături de alţii,
ne luăm în braţe, ne urcăm unul
pe spinarea altuia, ne rostogolim
în timp ce ascultăm melodii la
care trebuie să ne sincronizăm
Medic-Medicină-Cultură
Paris-Odessa: călătorie în clar-obscur
cuvinte. Unele dintre ele au fost expoziţiei „Deceniul prodigios.
grupate în „Memorialul cuvinte- Constituţia vie”. Aceasta cuprin-
lor căzute, drumuri spre exil... și de o serie de fotografii realizate
înapoi”. Lucrarea a fost realizată de Benito Román, în perioada de
după evenimentele din Israel, în- zece ani (1975-1985) care a urmat
cepute în octombrie 2023. Dincolo reinstaurării monarhiei în Spania
de poveștile personale, istoria este și aprobării unei noi Constituţii a
consemnată și vizual, prin inter- ţării.
mediul fotografiilor documenta- Organizată de Institutul
re. Valoarea lor sporește în timp și Cervantes din București, împreu-
oferă în plus oportunitatea de a re- nă cu Muzeul Naţional de Artă al
analiza evenimentele prin prisma României, la parterul Sălii Audi-
distanţei temporale și a modului torium, expoziţia poate fi vizitată
în care anumite situaţii și-au găsit până la finalul lunii februarie. Ea
rezolvarea peste ani. reprezintă o ocazie de explorare a
Deceniul prodigios. Constituţia vie
O astfel de privire retrospecti- unor momente de tranziţie din is-
vă și de recontextualizare a unor toria recentă a Spaniei.
realităţi poate fi făcută în cadrul Dr. Raluca Bulea
respiraţia şi bătăile inimii. Sau îmi
vine să fug atunci când toţi ochii
sunt asupra mea pentru că trebuie
să fac un solo.
Dincolo de această clădire,
viaţa îmi pare anostă şi lipsită de
glorie. Sunt babysitter şi lucrez
zece ore pe zi, alerg cu linguriţa
prin casă pentru a-i hrăni pe cei
doi ţânci de care am grijă, îi scot
în parc cu surle şi trâmbiţe, de ne
aud toţi vecinii, îi aduc cu greu
înapoi, după crize de plâns, fac or-
dine în haosul plin de jucării de toa-
te formele, culorile şi dimensiunile,
spăl vasele şi respir puţin întinsă pe
canapea, după ce am obţinut o vic-
torie binemeritată în lupta lor cu
somnul de după-amiază.
Aici, pe covorul de cauciuc, în
clădirea din mijlocul Bucureştiu-
lui, simt ceva din mirajul scenei,
din ce ar fi fost viaţa mea dacă aş fi
lară ţine loc de aplauze, vânătăile
sunt ca nişte tatuaje la care nu aş
vrea niciodată să renunţ. Sunt ca
un soldat dopat cu propagandă.
Diana Marinescu
Fragment din proza scurtă cu același
titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro.
Pentru a participa la selecţie, puteţi
trimite microficţiuni și poezii la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2
15
CARTE
DE VIZITĂ: Scăderea nivelului de
l Medic specialist estrogeni, odată cu
Endocrinologie
înaintarea în vârstă, este
l Asistent universitar
la Disciplina asociată cu pierderea masei
Endocrinologie – osoase și cu creșterea
Institutul Naţional de
riscului cardiovascular, dar
Endocrinologie „C.
I. Parhon”, Spitalul și cu apariţia simptomelor
Universitar de Urgenţă vasomotorii la femeia aflată
Militar Central „Dr.
la menopauză. Organismul
Carol Davila” și Spitalul
Universitar de Urgenţă va resimţi valuri de căldură,
București bufeuri. Pacienta se va
l Fost vicepreședinte confrunta cu insomnii, vor
al Societăţii
Multidisciplinare a apărea chiar și tulburări de
Medicilor Rezidenţi concentrare, explică
(2019-2020) dr. Roxana Dumitriu-Stan.
l Student doctorand
la Universitatea de
Medicină și Farmacie
„Carol Davila”, București

Fereastra de
Cât de importantă este vizita la Terapia hormonală de meno-
medicul endocrinolog odată ce pauză este un prieten sau un
s-a instalat menopauza? dușman?

oportunitate în
Vizita la medicul endocrinolog Așa cum am explicat anterior, me­
este și mai importantă, de fapt, dicul trebuie să pună în balanţă
înainte de instalarea menopauzei, riscurile și beneficiile și să perso­
aceasta fiind un diagnostic retros­ nalizeze terapia pentru fiecare caz
pectiv. Practic, diagnosticul de în parte. Nu este recomandat ca

menopauză este pus în momentul
în care pacienta respectivă nu a
mai avut cicluri menstruale de 12
luni. Perioada de perimenopau­
ză (caracterizată de cicluri men­
struale neregulate) este cea în
care avem așa-numita fereastră de
oportunitate. Atunci putem iniţia
diferite tratamente care pot ajuta
la ameliorarea eventualelor simp­
tome asociate menopauzei. De
asemenea, medicul trebuie să le
explice acestor paciente modifică­
rile survenite odată cu instalarea
menopauzei, dar și consecinţele
asupra organismului.
Despre ce consecinţe poate fi
vorba?
Una dintre modificări este depri­
varea estrogenică. Scăderea ni­
velului de estrogeni este asociată
cu pierderea de masă osoasă și
cu creșterea riscului cardiovas­
cular, dar și cu apariţia posibilă
a simptomelor vasomotorii – va­
luri de caldură, bufeuri, insomnii,
perimenopauză
tulburări de concentrare. Pacien­
tele pot sesiza creșterea ponde­
rală, de exemplu, sau faptul că nu
reușesc să scape de kilogramele în
plus la fel de ușor ca înainte. Apare
o modificare a structurii sânului.
De aceea, controlul endocrinolo­
gic și controlul ginecologic sunt
obligatorii în această perioadă.
Dozările hormonale
recomandate
Ce investigaţii recomandă me-
dicul endocrinolog femeii la
menopauză?
În funcţie de simptomele pe care
le acuză o pacientă, pot fi reco­
mandate dozări hormonale care
să confirme statusul menopauzal,
dozări ale gonadotropilor – FSH,
LH –, nivelul estrogenilor evi­
denţiat de estradiol și, eventual,
dozarea progesteronului. De ase­
menea, vorbim de vârsta la care
s-a instalat menopauza la pacienta
respectivă. Pentru că în cazul me­
nopauzei precoce, medicul poate
prescrie și alte analize hormonale
care să identifice o cauză secun­
dară posibilă a instalării acesteia.
Alte investigaţii la fel de impor­
tante sunt: mamografia (pentru
pacientele de peste 40 de ani),
citologia Babeș Papanicolau, eco­
grafia utero-ovariană și evaluarea
ginecologică.
Dacă femeia neglijează vizita la
medicul endocrinolog, ce riscuri
pot fi asociate cu menopauza?
În cazul în care femeia nu este
informată și nu respectă, de
exemplu, aportul optim de calciu și
de vitamina D, atunci ne confrun­
tăm cu pierderea de masă osoasă
și cu apariţia osteoporozei. Aceasta
poate duce la complicaţii debilitan­
te, precum fracturile osteoporotice,
dacă nu este prevenită sau nu este
diagnosticată la timp. Un alt peri­
col este reprezentat de metroragii­
le în menopauză; neinvestigate, pot
masca o afecţiune ginecologică gra­
vă, precum diferite tumori.
Ameliorarea simptomelor
vasomotorii
Ce tratamente pot ajuta femeia
să facă faţă mai ușor simptome-
lor menopauzei?
Medicul trebuie
să le explice acestor
paciente modificările ce
vin odată cu instalarea
menopauzei și consecinţele
asupra organismului.
Aici vorbim de terapia hormonală
de menopauză și care, subliniez,
trebuie urmată și iniţiată doar la
recomandarea medicului endo­
crinolog și a medicului ginecolog.
Iniţierea unei astfel de terapii la
pacientele care prezintă contrain­
dicaţii se poate solda cu efecte
adverse grave. Există mai multe
preparate hormonale care ajută
la amelioarea simptomelor vaso­
motorii, însă, de regulă, terapia
este iniţiată în cazul pacintelor cu
simptomatologie moderată-seve­
ră. Și doar după ce au trecut prin­
tr-o serie de investigaţii care să
confirme că terapia este sigură, că
poate fi iniţiată și nu există riscuri.
pacientele să înceapă să ia „după
ureche” diferite preparate, fără a
trece printr-o evaluare ginecologi­
că și endocrinologică. De exemplu,
o pacientă cu istoric de formaţiune
tumorală mamară nu este un can­
didat pentru o astfel de terapie.
Avem la dispoziţie acum o serie de
tratamente care ameliorează simp­
tomele asociate menopauzei. Este
vorba despre opţiuni terapeutice
cu administrare orală, cutanată
Un pericol îl
reprezintă metroragiile în
menopauză. Neinvestigate,
acestea pot masca o afecţiune
ginecologică gravă.
etc. Femeile trebuie doar să mear­
gă la medic și să le fie recomandată
terapia care li se potrivește.
Din ceea ce aţi observat în practi-
că, sunt femeile mai informate în
prezent în ceea ce privește simp-
tomele menopauzei?
În ziua de astăzi, foarte multe pa­
ciente vin la cabinet cu idei deja
stabilite, sunt deja informate, știu
ce tratamente există pe piaţă și
doresc să scape cât mai repede de
simptomele deranjante ale meno­
pauzei. Acest lucru se datorează
accesului mult mai facil la diferi­
te surse de informare din online.
Însă nu toate sursele sunt de încre­
dere, nu tot ce găsim pe internet
este valabil sau indicat pentru o
pacientă. De aceea, le sfătuiesc pe
toate doamnele care se confruntă
cu aceste simptome și care citesc
diferite lucruri pe internet să vină
la un consult medical și să urmeze
recomandări avizate. Menopauza
nu este o boală, este o etapă prin
care femeia trece și, bineînţeles, ne
aflăm în secolul în care accesul la
serviciile medicale este unul mult
mai facil.
Florentina Ionescu
16 VIA�A MEDICALĂ
26 ianuarie 2024 l Nr. 2 Medicina altfel
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu

Creierul Tehnologii medicale

poate fi prezentate la CES 2024
antrenat Cel mai mare târg internaţional de
tehnologie a avut loc la începutul

să reducă acestui an, în Las Vegas.

tinitusul C
Aplicaţia de mobil MindEar, care oferă
utilizatorului terapie cognitiv-comporta-
mentală (TCC) prin intermediul unui chat-
bot, poate reduce semnificativ stresul cau-
zat de tinitus, arată un studiu nou. Totodată,
aplicaţia reduce stările de anxietate și de de-
presie care adeseori însoţesc tinitusul, acele
senzaţii (zgomote, ţiuituri sau vâjâituri) la
nivelul urechii. Instrumentul este o modali-
tate simplă prin care persoanele pot accesa
tratament pentru a ţine sub control simpto-
mele tinitusului, adeseori debilitante.
Există tot mai multe dovezi știinţifice
care arată că TCC poate calma stresul aso-
onsumer Electronics Show 2024
(pe scurt, CES 2024) și-a deschis
porţile în 9 ianuarie și a prezen-
tat, printre altele, numeroase teh-
nologii medicale, la standurile companiilor
din MedTech. Târgul de tehnologie a avut
loc până vineri, 12 ianuarie, și a reunit peste
4.000 de expozanţi și 1.200 de start-upuri
din 25 de specialităţi tehnologice.
Tot anul acesta, la CES au fost prezente
multe companii din domeniul sănătăţii di-
gitale (digital health) care și-au promovat
noile invenţii. Vă prezentăm mai jos câteva
dintre dispozitivele și conceptele noi care
s-au făcut remarcate în ianuarie la CES 2024
și denumirile companiilor care le-au creat: medicamentelor, îmbunătăţind astfel l-au înregistrat la FDA. Plasturii cu LED
l Tensiometrul fără manșetă
Accurate Meditech și-a prezentat la
târgul de tehnologie cel mai nou model de
– eficacitatea administrării tratamentului.

l Autoinjector cu adrenalină, integrat

ciat tinitusului. În cadrul studiului, cercetă-
torii de la Universitatea Auckland din Noua
Zeelandă și-au propus să testeze eficacitatea
clinică a TCC realizată de un chatbot. Așa
a luat naștere aplicaţia de mobil MindEar,
cu o componentă conversaţională. Folosind
chatbotul, aplicaţia include practicile clasi-
ce ale TCC, precum și elemente de meditaţie
mindfulness. În plus, ea le oferă utilizatori-
lor peisaje sonore (soundscapes) și instru-
mente precum podcasturi, exerciţii de rela-
xare ghidată și tehnici de respiraţie care îi
ajută în managementul tinitusului.
https://newatlas.com/health-wellbeing/smartphone-chatbot-app-cbt-reduces-
severity-impact-of-tinnitus/
tensiometru din portofoliu. Este vorba de
modelul Accurate 24 BPM, un dispozitiv fără
manșon pentru monitorizarea tensiunii arte-
riale (TA). Dispozitivul este aprobat de FDA.
Sistemul măsoară nu doar TA, ci și oxigena-
rea sângelui, și temperatura corporală. Toate
acestea – într-un singur dispozitiv purtabil,
ușor de folosit.
l Terapia inhalatorie trece la un alt
nivel – compania AeproMED are în
plan să dezvolte o tehnologie nouă pen-
tru tratamentul cu aerosoli, cu un sis-
tem integrat pentru detectarea unor pa-
rametri. Nebulizatorul său AirHyper ar
putea scurta timpul pentru inhalarea
în smartphone – Alerje a prezentat
participanţilor la CES produsul său inovator.
Omniject este un dispozitiv auto-injector cu
adrenalină, atașat la un telefon inteligent,
care ajută persoanele cu alergii. Adrenalina
este stocată în siguranţă în interiorul autoin-
jectorului. Dispozitivul este atașat la carcasa
unui telefon și poate trimite alerte automate
către medicul alergolog al pacientului și către
aparţinătorii săi, dacă o doză de adrenalină
din componenţa lui este activată.
l Plasturi cu LED – CareWear are în
plan să dezvolte plasturi cât mai ușori,
cu LED-uri, fără fir, care să poată fi purtaţi
de pacienţi. Reprezentanţii săi au creat de-
signul pentru această tehnologie, pe care
au aplicaţii în multiple arii ale medicinei,
cum ar fi recuperarea musculară, atenuarea
durerilor și recuperarea de pe urma unor
traumatisme.
l Tratamentul tremorului esenţial –
GyroGear a prezentat un dispozitiv
care contracarează tremorul în timp real,
folosind o tehnologie giroscopică avansată.
Este vorba de un dispozitiv non-invaziv, ce
poate fi purtat la încheietură, și care ame-
liorează problemele cauzate de tremorul
esenţial. Mănușa se numește GyroGlove,
iar tehnologia de la baza ei conţine un mo-
toraș dezvoltat de oamenii de știinţă de la
Cambridge Maths și Imperial College, cu
sprijinul NASA și al altor experţi.
https://www.medicaldesignandoutsourcing.com/ces-2024-medical-
technologies-you-need-to-know/

PROMO