Laborator 3 PIMB

L 3. Analiza granulometrică a produselor mărunţite. Determinarea unor caracteristici

ale acestor produse

Obiectivele lucrării

Pentru aprecierea din punct de vedere al fineţii mărunţirii materialelor obţinute de la

diverse mori, este necesar să se facă analiza granulometrică a acestora. Ca rezultat al analizei
granulometrice se pot stabili dimensiunile limită (minime şi maxime) ale materialului
mărunţit analizat, precum şi ponderea cantitativă a fiecărei fracţii în materialul analizat. De
asemenea, analiza granulometrică permite determinarea şi a altor indici ce caracterizează
calitatea produsului şi anume: dimensiunea medie a particulelor materialului mărunţit, gradul
de mărunţire al acestuia, suprafaţa specifică, etc.
În lucrarea prezentă se va face analiza granulometrică a materialului măruntit ce
rezultă prin măcinarea seminţelor de porumb sau grâu în diferite tipuri de mori.

Consideraţii teoretice

Analiza granulometrică reprezintă analiza mărimii şi distribuţiei după mărime a

particulelor rezultate în urma procesului de mărunţire a unui material în diferite mori. În
urma unei astfel de analize efectuate asupra materialului mărunţit, pot fi cunoscute
următoarele caracteristici ale acestuia:
- dimensiunile minime şi maxime ale particulelor materialului;
- procentul (din masă) a particulelor ale căror dimensiuni, fie depăşesc, fie sunt sub
o anumită valoare;
- distribuţia după dimensiuni (în procente din masă) a particulelor materialului;
- suprafaţa specifică medie.
Analiza granulometrică este necesară atât pentru caracterizarea lucrului mecanic
efectuat de o maşină de măcinat cât şi a calităţii materialului mărunţit, din punct de vedere al
cerinţelor impuse privind mărimea particulelor.
Repartizarea particulelor după dimensiuni se realizează cu ajutorul clasorului cu site
(fig 1). Sitele, care au orificii de dimensiuni diferite, se montează una sub cealaltă, în ordinea
crescătoare a dimensiunii orificiilor. Proba de material analizat se aşează pe sita superioară,
care are orificiile cele mai mari. După cernerea materialului într-un anumit interval de timp,
pe fiecare sită se va găsi câte o cantitate de material ce reprezintă totalitatea particulelor cu
dimensiuni mai mici decât cele ale orificiilor sitei superioare celei considerate, şi mai mari
decât ale sitei considerate prin care nu a trecut. Proba supusă analizei este indicat să se ia de
100 grame, întrucât cantităţile de pe fiecare sită vor reprezenta chiar conţinutul procentual.
Sitele se recomandă să aibă dimensiunile orificiilor într-o serie normală cu raţia de 2 , adică
să formeze termenii unei progresii geometrice cu raţia de 1.414.

Fig. 1 Vedere de ansamblu a clasorului cu site

1
 Laborator 3 PIMB

După cântărirea cantităţilor de material mărunţit de pe fiecare sită se completează

tabelul de analiză granulometrică, de forma tabelului 1.

Tabel 1. Tabelul de analiză granulometrică

Dimensiunea Dimensiune Procentul de material cu Procentul de material cu Procentul de material cu
ochiului sitei a medie a dimensiunea cuprinsă dimensiunea mai mică decât dimensiunea mai mare decât
particulelor între dimensiunile li şi li+1 dimensiunea orificiului sitei li dimensiunea orificiului sitei
fracţiei ale sitelor alăturate (trecut de sita li ) li (rămas pe sita li )
li[mm] di[mm] ai (%) Ti (%) Ri (%)
0 d1 a1 0 a1+a2+ …+an-1+an+an+1
l1 d1 a2 a1 a2+ …+an-1+an+an+1
l2 d2 a3 a1+a2 a3+..+an-1+an+an+1
………. ………. ………… …………. …………….
………… ………… ………… ………… ……………..
ln-1 dn-1 an a1+a2+ …+an-1 an+an+1
ln dn an+1 a1+a2+ …+an-1+an an+1

Folosind datele din tabelul de analiză granulometrică se pot determina caracteristicile

enumerate mai sus.
Pentru ilustrarea mai sugestivă a datelor din tabelul de analiză granulometrică acestea
se reprezintă grafic; în ordonată la o scară aleasă convenabil se reprezintă T şi R(%), iar în
abscisă dimensiunea li a orificiilor sitei. Se vor obţine nişte grafice de forma celor din fig.2.

Fig. 2. Variaţia lui T şi R (%) în funcţie de dimensiunea orificilor sitei

Curba Rx=f(li) este descrisă de relaţia lui Rosin-Ramler:

n
R x = 100 ⋅ e −b⋅x (1)
în care:
- Rx reprezintă (% masa) cantitatea de material ce rămâne pe o sită cu dimensiunea x (µm) a
orificiului său ;
- b şi n coeficienţi constanţi ce depind de natura materialului şi de fineţea mărunţirii
(b=0.003-0.035 ; n=0.53-0.70);
- x (di)este dimensiunea medie a particulelor din fracţii obţinute pe sită şi este egală cu
l +l
x = i +1 i , i = 0,1,…n, sitele numerotându-se de la sita cu dimensiunea minimă a
2
orificiului (în µm).

2
Laborator 3 PIMB
Cunoscând că procentele de material dintr-o probă rămasă pe sită sunt ilustrate bine de
relaţia (1), vom folosi această relaţie pentru calculul coeficienţilor b şi n şi se va verifica
pentru restul punctelor experimentale obţinute.
Pentru două puncte de pe grafic, de coordonate (x1,Rx1) şi (x2,Rx2) se scrie relaţia (1), care
după transformări simple dă;
ln ( Rx1 100)
ln( )
ln ( Rx 2 100)
n= (2)
x
ln 1
x2
Cu valoarea lui n determinată din relaţia (2), se calculează valoarea lui b, din relaţia:
ln(100 Rx1 )
b=− n
(3)
x1
Apoi, cu valorile n şi b calculate cu relaţiile (2) şi (3) şi introduse în (1) se verifică
precizia obţinută pentru celelalte puncte ale graficului, trasându-se pe acelaşi grafic o nouă
curbă Rx = f(x) conform relaţiei (1) şi observând gradul de suprapunere a celor două curbe
(experimentală şi teoretică).
De asemenea, datele din tabelul de analiza granulometrică, pot fi utilizate la calculul
valorii medii a dimensiunii particulelor ce alcătuiesc materialul iniţial.
Dimensiunea medie a materialului se calculează cu relaţia:

dm =
∑ ai (%) ⋅ d i , [mm] (4)
100
în care, ai reprezintă procentul fracţiei i (materialul colectat pe sita i-1) în probă, iar di
dimensiunea medie a fracţiei i calculată cu relaţia:
l +l
d i = i +1 i , [mm] (5)
2
unde, l reprezintă dimensiunea ochiului sitei.
Suprafaţa specifică (Ssm) a unui ansamblu de particule reprezintă suma suprafeţelor
înconjurătoare a tuturor particulelor care se găsesc într-o unitate de masă (în m2/kg). Intervine
ca o mărime caracteristică în procesele de schimb de căldura şi de masă între particule şi
mediu, în probeme de curgere a fluidelor prin straturi granulare, în aprecierea consumului de
energie la mărunţire. Se calculează cu relaţia:
6 n +1 ai
S sm = ∑
100 ⋅ ρ 1 d i
, [m2/kg] (6)

în care, ρ este densitatea materialului (kg/m3), iar di – diametrul mediu al fracţiei i (m).

Fig. 3.3 Schema clasorului cu site: 1. cadru; 2. site; 3, mecanism acţionare

3
Laborator 3 PIMB
Modul de lucru
Pentru efectuarea lucrării sunt necesare: clasor cu site, balanţă tehnică, maciniş de
grâu sau porumb, hârtie milimetrică, instrument de calcul.
Clasorul cu site reprezentat schematic în figura (3.3) este format din cadrul (1) al
clasorului, sitele cu rama (2), mecanismul de vibrare al sitelor (3).
- se cântăreşte cu balanţa analitică o probă de 100 g de material mărunţit;
- se aleg 5-6 site din set conform recomandărilor şi se montează în clasor;
- se cerne proba prin sitele clasorului timp de 5 minute şi se cântăreşte materialul rămas pe
fiecare sită a clasorului;
- cu datele obţinute se completează tabelul de analiză granulometrică;
- se calculează dimensiunea medie a particulelor materialului mărunţit cu relaţia (4) şi
suprafaţa specifică cu relaţia (6);
- cu datele experimentale obţinute se trasează pe hârtie milimetrică, graficele T, R =f(li);
- se aleg două puncte arbitrare de pe grafic (din zona de mijloc a sa), de coordonate cunoscute
din cele determinate experimental şi se folosesc pentru determinarea coeficienţilor b şi n din
relaţia (1) cu relaţiile (2) şi (3);
- folosind relaţia obţinută cu valorile b şi n determinate anterior se trasează curba
corespunzătoare pe acelaşi grafic cu datele experimentale, observându-se gradul de
suprapunere al acestora.

Tabel rezultate măsurători

Masa sită + Masa
Nr. Masa sită Masa material
material probă
crt. ms [g] mm [g]
mt [g] mp [g]

Tabel centralizator analiză granulometrică

Dimensiunea Diametrul Procentul de Trecerea de Rest pe

Nr.
orificiu sită particulelor material pe sită sită sită
crt.
li [mm] di [mm] ai (%) Ti (%) Ri (%)