[Nerespectarea Standardelor de Stat este urmiriti conform legit. Reproducerea. interzis,
10 Pag. PRETUL LEI 225
2, 725.4019 0014
REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT
ROMANIA EDITIE OFICIAL STAS 7009-79
86 CONSTRUCTH CIVILE, INDUSTRIALE St AGROZOOTEHNICE
{Intocuteste +
CONGILIUL, MarrostaL TOLERANTE §I ASAMBLARI STAS 000-10
Pg IN CONSTRUCT |—__
DE Clastcarca altanamerick
STANDARDIZARE Terminologie yy fp 49 Gor
i dena and amici | Cotas civ otha et | Crowremcro epancancire po
TOLERANCES AND ASSEMBLINGS | TOLERANCES EF aSsanmiacEs | Honvehat W EbOPI B CTPOH:
FOR BUILDINGS fy hos POUR LES. BATIMENTS TRACTBE
vosituiy 4.5 Vocabeaie Tepoaaea
Corespunde partial cx 180 1803-79 sCAER ST 26-79 Corresponds parity with ISO 180873 and CMEA
res
POTTS AST
LIOTECA
GENERALITATI
11 Prezentul standard stabileste definifille principalilor termeni’privind tolerantele gi
asamblitile in construetil civile, industriale gi agrozootehnice, inclusiv '« celor referitoare Ja
instalaile gi echipamentele tebnice montate in acesten,
1.2 Terminologia referitoare la tolerantele dimensionale gi ajustajele_rezultate ea necesare
{in cadral asamblitii pieselor netede, mobile (balamale, robinete etc) utilizate in construc{il,
conform STAS $100-68, ;
1.3 _ Terminologia inruditi domeniului de toleranfe gi asamblirii in construetii, conform,
STAS 8530)1-70,
14 fn prezentul standard termenii cu definifiile respective sint grupati ast ;
— termeni ou caracter general
— termeni referitori la elementele de construcfii gi constractils
— terment referitori la asamblarea elementelor de construc
Abrobat ae:
NSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Elabora inal n> 1964 Data tnterit to vigoare:
‘Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revisult tm 1970 91972 1979-12-01
‘Telex 11912 CNST B
4STAS 7009-79
-2-
2 TERMINOLOGIE:
wr
ert,
2a
‘Termen
Simba]
‘Termeni eu earacter general
Definition
Caracteristick geometrick
x
Oricare parametrn care defineste geo-
metria unui element sau a unel cons-
‘tracfii
212
Caracteristick geometric& eri
ties
Caracteristica geometric are, prin
precizia de execufie, influenfeazt, dup&
caz, calitigile funefionale de rezisten
si de durabilitate ale elementului de
constructie sau constructiei, precum i
calitatea asamblixii dintre’ elementele
respective sub aspecttl montajului
213
21.8.
213,
24
216
Abatere
1| Abatere provocatit
2| Abatére inerenti
‘Toleranty
2.1.44) Toleran{% functionals
.2| Toleranf’ tehnologic’
.3 | Tolerant de bazik
Sistem de tolerante
Clasa de precizie
Y,
qr
oP
Diferenfa dintre miirimea unei caracte-
ristici geometrice reale si miirimea ca-
raeteristiclii nominale, de bazi, previ-
zutit la proiectare
Abatere rezultati ea urmare a proce-
sului_de executie
Abatere rezultati din comportarea in
‘timpul exploatirii dup’ terminarea
procesulii de exeeutie.
‘Abaterea inerenti poate fi
— reversibill, cind mirimea acesteia vari
‘zk intre anuinite limite, ca urmarea mo-
Aifickrilor unor condifiide exploatare (de
exempla abateri dimensionale cauzate
do variagii de temperatura) ;
— ireversibili, cind mirimesacestela se
amplified san be reduce cAtre oanumiti,
limit, ea urmare a modului de compor-
tare in timp amaterialelor (de exempiu
abateri dimensionale sau de forms, cau-
zate de contractie sau eurgerea lent a
betonuli)
Diferenja maxim’ dintre mérimile i+
mit admise ee le pot avea mirimile re-
ale ale unei caracteristici geometrice
‘Toleran{i impusk unei_ caracteristici
geometrice ca, urmare a satisfacerii unor
Condijii de asamblare sau de funetio-
nalitate_in exploatare
‘Tolerant rezultati pentra o caracteris-
ties geometrics, en urmare a utilizirii Ia
‘Valoare standardizat& a mfrimii toleran-
eb
Ansamblul tolefanfelor de baz diferen-
{ate in raport cu clasa de precizie xi mi-
Fimi ale caracteristieilor_geometrice
Ansambia de toleranfe de bazi cores-
punzitoare aceluiagi grad de precizie
execiitie a unui proces tehnologic datDN. ert.
‘Tormen Simbol
Definitie
22
4) pentru caraeteristici dimensionale
‘Termeni referitori In elemente de construefii si econstrucfii
2.21 | Dimensiune (marime fizict) ‘Marime (intindere) a unui corp dup. o
Gireotie dat (de exemply lungime, 1i-
time, inalfime, adineime, diametra)’ sau
{in Iungul unel ini date (de exempta ei-
| cumferinfa unui cere, perimetral unei
ie suprafete poligonale)
222 | Dimensiune (valoare nume-| D | Numir co exprimf, in unitatea de mi.
ried) sur aleasi, valoaren, nemeric& a mari-
mil (dimensiunea inscrisk pe desenul
ichnie este denumita cota")
223 | Dimensiune nominaté (de ba| D | Dimensiune aleast pentru identificarea
28) (desemnarea) miyimii unui element,
constituind referinfa de raportare a di
‘mensiunilor limit’
224 | Dimensiune de executie (fa-| D, | Dimensiune insotith de toleranta per-
bricatie) mish ee se specified pentra exeeutin (fi-
‘bricagia) unui element
2.2.5 | Dimensiune efectivi Dimensiune practic realizats co 46 ob:
fe fine prin misurare
2.2.6 | Dimensiune limits D
Dimensiune maxima (limita
superioara) Duas
‘Una dintre cele douts dimensiuni extre-
me admisibile,’intre care trebuie sii se
giseasei dimensiunes efectiv’s
Cea mai mare dintre cele dows dimens
‘upi limita
Dimensiuno marimé (mite superioons,
Dimensiune de bors
Dimensiune minimé
‘Abotene mits
‘seperioané
| 22.62
Dimensione minim (imita
Cea Mal mick dintre cele doui dimens
interca) Da | sion its
221 | Abatere dimensonalt — | piterenja agebnes itze o aimensine
(iter isin ste) amenaunen
So bank corspunaitonre
2a.ra| Abatere efetirs | Diterenta algebrick dintre dimensiunca
i. ’ ocked yi imenstanen dba core
susahica
22:12] Abatere limita 44, | Ditorenja algebrcs anise o aimensione
limita 1 dimensiunea de bazi corespun-
witoare
STAS 7009-79|
STAS 7009-79
bse. ert.
1
Termen ]simbot
|
Definitie
2208
Abatere limits, supetioari
Diferenja algebricS dintre dimensiunea
‘maxima i dimensiunea de baz’ cores-
punzitoare
Diferenfa algebrick dintre dimensiunea
minim’ gi dimensinea de baz’ cores:
punziitoare
228
‘Tolerant. dimensional
Diferenfa dintre dimensiunea maxima
sidimensianea minim’ san diferen{a al
gebried dintre ahaterea limit superioar
$1 abaterea limits inferioar’. Toleranta
este exprimati printr-un numir fir
d) pentru earacteristici de forma
229
Profil real
Interseofia dintre dou suprafofe reale
sau dintre o suprafaja real gi un plan
eu o orientare data
2.2.10
22.41
2242
22.13
22.14
2245
22.16
22.7
Suprafaja reali
Profil efecti
Suprafai efectivi
Profil adiacent
Suprafaga adiacentit
ILangime de refering,
Suprafati de refering,
Abatere de la forma dati a
profilulut
Suprafafa care limiteazi elementul se
patindu-l de mediul inconjunitor
Profil regultat ea urmare a procesului de
executie, obfinut prin misurare
Suprafaja rezultatd ca urmare a proce-
sului de executie, obsinutd prin misurare
Profil de aceeagi form’ ew profilul dat
previzut in proiect, tangent 1a profilul
Peal (efectiv)
Suprafafa de aceeasi form’ cu supratata
dat prevignta in project, tangent la
suprafaja real (efectivit)
‘Lungimea profilului in limitele cireia se
determing abaterea de formé san de po-
Zitie.
OBSERVATIE: — Langlien de refer poate 1
coat
— teat tungimen prota rel:
So poriune deterial profil real
Suprafat in limitele efreia se determing
abaterea de form’ sau de pozitie
Distanfa maxims dintre profilul efectiv
i profilul adiacent de forma dati (de
‘exemplu la rectiinitate), in limitele lun
gimii de referin}a
Lungimea de referinfé Profit adiacent’
‘profilulul App
rig 2STAS 7009-79
fxr. ert
‘Termen
Simbet] Definitie
2.2.18
22.19
Toleran{S ta forma dati a}
profilului
Abatere de la forma dati a
supratefei
Suprofetd os
Dey
A,
‘Valoarea maximis admisti a abaterii de
Ja forma dati a profilului (de exemplu
rectilinitate)
Zona tolerantei este cuprins’ intre pro-
filul adiacent si infiguritonrea cercului,
vind diametrul egal eu toleranta si care
se Tostogoleste pe profilul adiacent
Profil ediocent
Distanja maximi dintre suprafata efec-
‘iva gi suprafaja adiacenti de forms da-
{i (de exemplu plang) in limitele supra-
fefel de refering
Suprafote
=
22.20
‘ToleranfS Ia forma data a
suprafefel
@) pentru earaeteristiet de pozitie
‘Valoarea maxim’ admist a abaterii de
Ja suprafafa dati (de exemplu plana).
Zona tolerantei este cuprins’ intre su-
prafafa adiacent’ si infiguritoarea sfe-
Tei, diametrul egal cu toleranfa si care
se rostogolegte pe suprafaja adiacents
Fig 5
2.2.01
Pozitie nominal (de baz)
Positia suprafetei sau a profilului deter-
mina prin dimensiuni nominale (de ba-
zi) fof do o alt suprafati sau profilSTAS 7009-79
live. ert ‘Termen [Simbot Detinitie
2.2.22 | Bask do refering — | Supratafa, linia sau punctual fap de care
se determing pozifia nominal a supra-
fofei sau profilului elementului dat
2.2.28 | Abatere limit de pozitie — ‘| Valoarea maxim admis (in cele douk
__| sensuri) @ abaterii de pozifio
2.2.24 |Toleranta de pozitic — | Zong determinata de abaterile limita de
pozitie
‘Toleranja de pozitie poate ti:
— dependenté, daci mirimea esto de-
terminaté nu numai de valori prescrise
pentru aceasta ci depinde gi de-abateri
Gitnensionale efective ;
— independentii, dact! mirimea este de-
terminati numai prin abaterile limits de
oritie preserise
2.2.95
Abatere de 1a paralelism
oud drepte intr-un plan
An
Diferenfa dintre distanfa maxim gi cea
minim’ dintre cele dows drepte ‘dia
cente coplanare, misurat® in limitele
Tungimit de refering’
amu! comun )_/ Brees
Big. 6
2.2.96
Abatere de la paraletism
dou drepte in spatin
Abaterile de ia paralelismul proiectiilor
color dou drepte, pe doux plane reel
‘proc perpendiculare.
‘Unul din plane este determinat de una
din dreptele adiacento gi un punct ex-
trem al lungimii de referinl a celei dea
a doua drepteTermen
Simbot
Detinitie
‘Abatere de Ja paralelism din.
tre o dreapti si un plan
‘Abatere de Ta paralelim @
dou planuri
An,
breasts
‘elacent®
ang
Diferenfa dintre distanta maxima gi mi-
nim, dintre dreapta adiacenta si planul
adiacent masurata in limitele lungimit
de referin(2, in planul perpendicular pe
planul adiacent gi eare confine dreapta
adiacent&
‘paraleliam Apy
ae veterings
Plan adizcent
Fig 8
] Diferenja dintre distanja maxima qi eee
| minima dintre cele dout plane adiacente,
misurati in limitele suprafeyei de refe!
| nina
‘Abaterea de la paroleliom Apa 0-6:
Aboterea_de to
2220
waa0
Toleranfi Ta paralelism
| Abatere de Ip inclinarea din-
‘tre dous drepte
Faia Ra AIM a ATTA
[ana
Ban eat a reer paral
j lismul dintre :
er he coplanar
= Sek es Pat}
| = Seance Bay
= 9a
tne ts aT TST
Ta adacente a fri eect
fu hol aeons
Fr ait gla ae tents
Avi, Abaterea_de le
te
Lungimea de
8 7009-70.
SAS 7009-79 3
Isr. ext. ‘Termen - [simval] Deinigie
2231 | Abotere de is intinarea ain | Diferenfa dintre unghiol format de
2.2.32
‘we o dreapti gi un plan
oa
as
Arug| dreapta adiacent& la profilul efectiv cu
Ara| Blanul adiacent 1s suprafata efectivs
fi tnghial nominal (de exemplu 90°) mi-
fara ner nimi angi de rete
Abaterea poate fi misurati :
‘intr-un plan alat, fig. 115
| = fn dous plane reciproc perpendieu-
|
lare prin proieesiile dreptel pe aceste
plane, fig. 12.
atti
T
| Diferenta dintre ungbiul format de pla
Ap, | nurile adiacento ale suprafetelor efec-
tive gi unghiul nominal ( de exemplt.
90°), masurat& linear in limitele lungitnii
de refering’STAS 7000-79 |
hr. ext, ‘Termen Simbot} Detinifie ‘Ys
2.2.88 | Toleranti Ia inclinare | = | Vatoarea maxim adinisi a abaterit de
cularitate)
‘Dupa caz, toleranta poate sh se refere la
f | la inelinare (de exempln de la perpendi-
inclinarea de la perpendicularitate 4
aintre : i
i = douk drepte; f
I =o dreapta si'un plan; q
= donk planar
‘Termeni referitori la asamblarea elementelor de eonstruefii
a
1
| 2.3.1 | Sistem de referinti =| Conform SPAS 8590/1-70, pet. 20
\ Plan moduisr de referints | —_| Conform STAS 8550/70, pet. 14
' Linie de referin{i’ modular |_— | Conform STAS 8530/1-70, pet. 18
252 | Spatiu de eoordonare __|_~_| Conform STAS 8540/1-70, pet. 33
-| 23223] Plan de eoordonare moda Unul dintre planurie ce limiteast volu-
: lark — | mut'de-coordonare a‘unui element, gras |
pe de elemente rau pln de_ consti
tie
Pig 1
23.22] Timita de eoordonare = | van ain tint oe timiteax’ 0 suprafags
do coordonare a unui element, grupe de
elemente sau parte de constructie
Dimen:
1e de coordénare —_| Conform STAS 8530/1-70, pot. 9
2.3.2.4 | Marji (distanja de coordo-
are) ‘i — | Distanfa dintre o latur sam o fat (to-
‘ali sau parfial) a unui element si pla-
nul de coordonare corespunsitor
\
\
|
|
|we
‘SAS 7009-70 =w-
[nr ext ‘Termen Simbot | Detthigie
2. | Row Te | pimensionea spatial aintre dou le
mente ce se asimbleaz intre ele in ra-
port cu un plan de coordonare comun
| lonSERVATIE: — Marines, rostulut corespunde sume
i "Tarelr lor dou elements
Spofiv ce coondonare
Plan de coordonare.
_Plon de coordonone
Fig. 15
28a | Joon noel | Variatia spatiutuiaintre dou elemente
Abatere de trasare
‘Tolerant de trasare
Reper de pozitionare
Abatere de positionare | 4,
‘Tolerant de positionare | Te
aseminitoare rezultat dupi asamblarea
lor ea urmare a abaterilor earacteristi
cilor geometrice efeetive ale acestora,
materilor de montaj (trasa-
ozitionare)
Abaterea reperului de pozitionare a unui
element,
Abaterea limit admis in orieare direc-
tie reperului de poritionare i
— | Planut, linia sou punetul in raport oa
care se speeifieh pozitia unui element in
‘cadrul constructei
Diferen{a dintre distanta efectiva a ele-
mentulai fafa de reperul de pozitionare
sidistanta nominal’ (de bazi) prevaizuti
in proieet
‘Valoarea limita, admis, in ovicare direc
fie, pentru abaterea de pozitionare
[Baborat de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE
PIOTECTARE $1 DIRECHVARE TN CONSTHUCTIL
TMputtutur de cercetaet In construe 9 economia
constructilr
esponsabil profectutut tng. Paul Popescu
Recta fina! intel romén de saedardtzare
Servicio) construct
Teoomd forestier
sig Pela Stdnesea
materiale de construct
estitutul de_prolectare pentre construct tipiate
Isttutul de protect pent indostla construe tr
de prefect entra materiale de construct
Eakore Tetmich, Bucurest) 1979 Tipdrit la 0.13070 Eaiiat — 8800420 ex, 1, P. Informatia e. 7020
Ai