Lacunele de la baza coapsei

A. Lacuna neuro-musculară
LP 10 LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI 1.Limite:
a.anterior: ligamentul inghinal (porţiunea cuprinsă între spina iliacă antero-superioară şi
arcul iliopectineu);
b.posterior: marginea anterioară a osului coxal cuprinsă între spina iliacă antero-superioară
şi eminenţa iliopubică;
c.medial: arcul fibros iliopectineu, întins între ligamentul inghinal şi eminenţa iliopubică;
2.Conţinut:
a. muşchiul iliopsoas
b. nervul femural cutanat lateral este o ramură colaterală senzitivă a plexului lombar; trece
printre spina iliacă antero-superioară şi spina iliacă antero-inferioară şi inervează tegumentul feţei
laterale a coapsei şi genunchiului;
c. nervul femural este ramura terminală mixtă a plexului lombar în raport cu faţa anterioară
a muşchiului iliopsoas;
B. Lacuna vasculară
1. Limite:
a. anterior: partea din ligamentului inghinal cuprinsă între arcul iliopectineu şi tuberculul
pubic;
b. posterior: ligamentul pectineal Cooper şi creasta pectinee de pe marginea anterioară a
coxalului;
c. medial: ligamentul lacunar Gimbernat (acest ligament, format din fibre conjunctive
desprinse din inserţia pubiană a ligamentului inghinal, se ataşează pe extremitatea medială a crestei
pectineale).
d. lateral: arcul iliopectineu
2. Conţinut:
a. artera femurală care continuă artera iliacă externă de la nivelul ligamentului inghinal;
lateral de arteră se află arcul iliopectineu (care o separă de nervul femural);
b. vena femurală se continuă în pelvis cu vena iliacă externă; vine în raport lateral cu artera
femurală;
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI c. ramura femurală a nervului genitofemural inervează tegumentul superior al trigonului
1. fascia transversalis; 2. ligamentul interfoveolar Hasselbach; 3. tendonul conjunct; 4. femural şi se găseşte anterior sau medial de artera femurală;
ligamentul reflex Colles; 5. orificiul inghinal superficial; 6. ligamentul Henle; 7. ligamentul d. limfonoduli inghinali profunzi (limfonodulul Cloquet-Rosenműller) şi vase limfatice;
inghinal; 8. ligamentul lacunar; 9. vena famurală; 10. artera femurală; 11. arcul iliopectineu;
12. muşchiul iliopsoas; 13. nervul femural; 14. nervul femural cutanat lateral; 15. muşchiul
oblic extern abdominal; 16. muşchiul oblic intern abdominal; 17. muşchiul transvers
abdominal; 18. orificiul profund al canalului inghinal. DA
TEACA MUŞCHIULUI DREPT ABDOMINAL (DA) L C
1. Lama anterioară 1 este formată în 2/3 anterioară de aponevroza muşchiului
oblic extern (A) şi foiţa anterioară a aponevrozei muşchiului oblic intern (B1). În
I
N
B 2/3
1/3 inferioară lama anterioară este formată din aponevroza muşchiului oblic
extern (A), aponevroza muşchiului oblic intern (B) şi cea a muşchiului transvers
A A SUP
abdominal (C). A
2. Lama posterioară este formată în 2/3 superioară din aponevroza muşchiului L
transvers abdominal (C) şi din foiţa posterioară a aponevrozei muşchiului oblic B
C
1/3
intern al abdomenului (B2). În 1/3 inferioară lama posterioară este formată doar B
de fascia transversalis deoarece celelalte aponevroze au trecut anterior.
Ă
A
INF
ANT
CANALUL INGHINAL
CANALUL INGHINAL CANALUL INGHINAL
1. fascia transversalis; 2.
ligamentul interfoveolar
Pereţii canalului inghinal:
Hasselbach; 3. tendonul 1. Peretele anterior este format din aponevroza muşchiului oblic extern al abdomenului. OE
conjunct; 4. ligamentul 2. Peretele superior este format din marginile inferioare ale muşchilor oblic intern şi transvers al
reflex Colles; 5. orificiul abdomenului. OI&TA
inghinal superficial; 6.
3. Peretele inferior este reprezentat de ligamentul inghinal.
ligamentul Henle; 7.
ligamentul inghinal; 8. 4. Peretele posterior este alcătuit din fascia transversalis întărită de 4 ligamente:
ligamentul lacunar; 9. vena a. ligamentul reflex Colles este stâlpul posterior al orificiului inghinal superficial care
famurală; 10. artera provine din aponevroza muşchiului oblic extern contralateral.
femurală; 11. arcul
b. tendonul conjunct (acesta este format din fibre aponevrotice care continuă fibrele
iliopectineu; 12. muşchiul
iliopsoas; 13. nervul musculare ale muşchilor oblic intern şi transvers abdominal (fibrele cu originea pe
femural; 14. nervul femural ligamentul inghinal). Tendonul conjunct se inseră pe tuberculul pubic, pe creasta
cutanat lateral; 15. muşchiul pubică şi pe partea medială a ligamentului pectineal Cooper.
oblic extern abdominal; 16.
c. ligamentul Henle este o expansiune laterală a tendonului de inserţie al muşchiului
muşchiul oblic intern
abdominal; 17. muşchiul drept abdominal DA.
transvers abdominal; 18. d. ligamentul interfoveolar Hesselbach este o expansiune a adminiculum liniei albe, o
orificiul profund al canalului întăritură fibroasă lamei posterioare a tecii muşchiului drept abdominal.
inghinal.
*trigonul de minoră rezistenţă Hesselbach este limitat superior de marginile inferioare ale muşchilor
oblic intern şi transvers al abdomenului, inferior de ligamentul inghinal şi medial muşchiul drept
abdominal.
Orificiul inghinal superficial este o deschidere piriformă situată în aponevroza muşchiului oblic
extern al abdomenului. Orificiul este situat supero-lateral de tuberculul pubic. Este limitat infero-
lateral de stâlpul lateral, supero-medial de stâlpul medial, posterior de stâlpul posterior (ligamentul
reflex Colles) şi lateral de fibrele intercrurale.
Orificiul inghinal profund este locul in care fascia transvelsalis se continuă cu fascia spermatică
FOSETELE internă din interiorul canalului inghinal. Este străbătut de funiculul spermatic la bărbat sau de
INGHINALE ligamentul rotund al uterului la femeie. Orificiul inghinal profund este delimitat infero-medial de
1. ligamentul
interfoveolar Hasselbach; ligamentul interfoveolar şi superior de marginea inferioară a muşchiului transvers abdominal.
2. muşchiul transvers
abdominal; 3. artera Conţinut: funiculul spermatic (la bărbat) sau ligamentul rotund al uterului (la femeie)
epigastrică inferioară; 4. 1. Elementele funiculului spermatic: canalul deferent, artera deferenţială, artera testiculară,
tendon conjunct; 5.
orificiul intern al plexul testicular, venele testiculare, epididimară, , vene deferenţiale şi cremasterice,
canalului inghinal; 6. ligamentul peritoneo-vaginal şi vasele limfatice.
ligamentul inghinal; 7. 2. Tunicile funiculului spermatic: fascia spermatică internă, muşchiul cremaster, fascia
vasele testiculare; 8. arcul spermatică externă.
iliopectineu; 9. artera
iliacă externă; 10. vena *alte elemente din canalul inghinal: ramură din artera epigastrică inferioară şi ramura genitală a
iliacă externă; 11. ramura nervului genitofemural.
pubiană din artera
obturatoare; 12. artera FOSETELE INGHINALE:
obturatoare; 13. ductul
deferent; 14. vezica 1. Foseta inghinală mediană este situată între ligamentul ombilical median ( format din uraca,
urinară; 15. funiculul o formaţiune fibroasă ce porneşte de la nivelul vezicii urinare) şi ligamentul ombilical
spermatic; 16. ligamentul medial (artera ombilicală fibrozată).
Henle; 17. uraca; 18. 2. Foseta inghinală medială este situată între ligamentul ombilical medial (artera ombilicală
artera ombilicală; 19.
muşchiul drept abdominal fibrozată)şi ligamentul ombilical lateral (este o plică ridicată de artera epigastrică
inferioară).
3. Foseta inghinală laterală este situată lateral de ligamentul ombilical lateral (o plică ridicată
de artera epigastrică inferioară).
FOSA POPLITEE
Fosa poplitee
A. Limite:
1. Supero-lateral: muşchiul biceps femural
2. Supero-medial: muşchii semitendinos
3. Infero-lateral: capul lateral al muşchiului gastrocnemian şi muşchiul plantar;
4. Infero-medial:capul medial al muşchiului gastrocnemian
B. Stratigrafie:
1. Tegumentul
2. Ţesutul adipos subcutanat conţine următoarele elemente:
a. vena safenă mică
b .ramuri ale nervului femural cutanat posterior
3. Fascia lata se continuă cu fascia gambei;
4. Planul vasculo-nervos:
a. artera poplitee este elementul cel mai profund din fosa poplitee, situându-se antero-
medial de vena poplitee. Ea continuă artera femurală de la nivelul hiatusului muşchiului adductor
mare. Din artera poplitee se desprind următoarele ramuri:
- artera supero-medială a genunchiului
- artera supero-laterală a genunchiului
- artera medie a genunchiului
- artera infero-medială a genunchiului
- artera infero-laterală a genunchiului
- arterele surale (câte una pentru fiecare cap al muşchiului gastrocnemian);
b. vena poplitee este situată postero-lateral de artera poplitee. Ea reprezintă elementul
mijlociu al mănunchiului vasculo-nervos popliteu, fiind cuprinsă între artera poplitee şi nervul
tibial. La nivelul fosei poplitee, în vena poplitee se varsă vena safenă mică.
c. nervul ischiadic se bifurcă frecvent în unghiului superior al fosei poplitee în nervii tibial
şi fibular comun.
- nervul tibial continuă traiectul nervului ischiadic, devenind satelit al vaselor poplitee.
Astfel el este elementul superficial al mănunchiului vasculo-nervos popliteu, situat postero-
lateral de vena poplitee
- nervul fibular comun devine satelit tendonului muşchiului biceps femural, în lungul
laturii supero-laterale a fosei poplitee şi se îndreaptă spre colul fibulei. La nivelul fosei poplitee
din acest nerv se desprinde nervul sural cutanat lateral şi uneori ramura comunicantă peronieră.
d. limfonodulii poplitei sunt situaţi de-a lungul vaselor poplitee. Ei primesc limfaticele
gambei şi articulaţiei genunchiului şi drenează limfa spre ganglionii inghinali.
FOSA POPLITEE 5. Planul osteo-articular este constituit din:
1,19. muşchiul adductor mare; 2. femur; 3. muşchiul biceps femural; 4. nervul
ischiadic; 5. nervul peronier comun; 6. artera supero-laterală a articulaţiei a. faţa posterioară a epifizei distale a femurului
genunchiului; 7. muşchiul popliteu; 8.muşchiul gastrocnemian capul lateral; 9. b. faţa posterioară a epifizei proximale a tibiei
ramură surală comunicantă; 10. nervul sural; 11. vena safenă mică; 12. artera infero- c. faţa posterioară a epifizei proximale a fibulei
medială a articulaţiei genunchiului; 13. artera supero-medială a articulaţiei
d. faţa posterioară a articulaţiei genunchiului
genunchiului; 14,20. muşchiul semitendinos; 15,21. muşchiul semimembranos; 16.
hiatusul tendinos al muşchiului adductor mare; 17. artera poplitee; 18. vena poplitee
 VENELE SUPERFICIALE ALE MEMBRULUI
INFERIOR ŞI LIMFONODULII INGHINALI
Vena safenă mare:
a. origine: continuă vena marginală medială a piciorului
b. mod de terminare: crosa venei safene mari se deschide în vena
femurală;
c. traiect şi raporturi. Vena safenă mare urcă anterior de maleola
medială, apoi subcutanat pe faţa medială a gambei (faţa medială a tibiei),
posterior de nervul safen. Trece postero-medial de condilii mediali ai tibiei şi
femurului în raport cu ramura safenă a arterei descendente a genunchiului şi
ajunge pe faţa medială a coapsei în raport cu ramuri ale nervului femural
cutanat medial. Îşi schimbă direcţia formând crosa venei safene mari şi trece
prin hiatusul safen (orificiul situat la nivelul fasciei cribroase) din regiunea
trigonului femural. Se varsă în vena femurală la aproximativ 3 cm. infero-
lateral de tuberculul pubic. Proiecţia venei se face după o linie care uneşte un
punct situat la 3 cm infero-lateral de tuberculul pubic şi tuberculul muşchiului
adductor mare. Pe traiectul venei se află 10-20 valve.
Vena safenă mică
a. origine: vena marginală laterală
b. mod de terminare: în vena poplitee
c. traiect şi raporturi. Urcă subcutanatpe marginea laterală a tendonului
lui Achile. Se îndreaptă spre medial pe faţa posterioară a gambei, în raport cu
nervul sural. Perforează fascia gambei şi ajunge la unghiul inferior al fosei
poplitee. Trece între capetele de origine ale muşchiului gastrocnemian şi se
varsă în vena poplitee deasupra liniei articulaţiei genunchiului.
Limfonodulii inghinali
1. Limfonodulii inghinali superficiali. Se află situaţi superficial de fascia
cribroasă la nivelul trigonului femural şi sunt împărţiti de un sistem de axe
perpendiculare, centrate de crosa venei safene mari, în patru grupe.
a. grupul supero-lateral este în raport cu vasele circumflexe iliace
superficiale şi drenează limfa din regiunea fesieră şi de la peretele antero-
lateral al abdomenului (subombilical).
b. grupul supero-medial este în raport cu vasele ruşinoase externe
superficiale şi cu vasele epigastrice superficiale. Drenează limfa de la nivelul
peretelui anterior al abdomenului (subombilical), regiunea perianală, partea
inferioară a canalului anal, partea inferioară a vaginei şi organele genitale
externe.
c. grupele infero-lateral şi infero-medial sunt în raport cu vena safenă
mare şi drenează limfa membrului inferior, cu excepţia regiunii postero-
laterale a coapsei. Vasele limfatice de la nivelul limfonodulilor inghinali
superficiali străbat lacuna vasculară, prin canalul femural, (în raport cu vasele
femurale) şi se varsă în limfonodulii iliaci externi.
2. Limfonodulii inghinali profunzi. Se află profund de fascia cribroasă la
nivelul trigonului femural medial de vena femurală. Un limfonodul se află în
inelul femural (Cloquèt - Rossenmüller) şi altul se află inferior de crosa venei
safene mari. Drenează limfa de la nivelul penisului sau clitorisului. Vasele
limfatice care pornesc de la limfonodulii inghinali profunzi străbat canalul
femural şi se varsă în limfonodulii iliaci externi.