Masterand: Vlad Bragaru, CPF I

Studiu de caz.

Într-o zi de vară, ucigașul l-a întâlnit pe băiatul de 4 ani. Deoarece se

cunoșteau, agresorul îl atrase pe copil într-o zonă împădurită din
apropiere. Acolo, l-a sugrumat, apoi a scos din pământ un pietroi si l-a
lovit în cap până nu s-a convins ca e mort. A scos pachetul copilului cu
gustarea care o avea de acasă a împrăștiat conținutul apoi a strivit cu
picioarele banana. Lichidul din sticlă l-a turnat în rănile din cap. După
toate acestea, l-a dezbrăcat și l-a sodomizat cu o creangă.
După ce a fost găsit corpul neînsuflețit al copilului, ucigașul a mers la
poliție și și-a propus ajutorul în investigarea cazului. Era foarte
preocupat să ajute iar anchetatorii care a discutat cu el nu si-au dat
seama că făptașul stă chiar în fața lor. Băiatul era foarte mulțumit că era
ascultat și că se simțea important. Aceasta până când a comis căteva
greșeli fiind neconsecvent în declarațiile sale. Mai târziu, a fost nevoit să
mărturisească că l-a ucis pe copil. În audierea condiționată inculpatul a
spus că a fost agresat de elevii mai mari la școală, El a mărturisit că și-a
revărsat furia pe acest copil așa că l-a ucis și l-a sodomizat cu un băț
pentru a fi sigur că este mort. La întrebarea ce simțea în momentul

crimei a răspuns că avea plăcere că de această data nu El era cel agresat.

Sarcini:

1. Alcătuiți profilul psihologic al criminalului.

1. Scena crimei
Ucigașul și-a atras victima într-o zonă împădurită din apropiere
2. Motivul crimei. Criminalul și-a vărsat furia pe copil și l-a ucis și l-a
sodomizat cu un băț, din cauză că a fost agresat la școală de elevii mai
mari.
3. Stabilirea profilului victimei - De ce? Criminalul a ales ca victimă un băiat
de 4 ani pe care îl cunoștea – care să nu opună o rezistență mare
(Victimă cu risc ridicat). Cum? Victima a fost atrasă într-un loc retras.
Când? Într-o zi de vară.
4. Caracteristicile infractorului – Un elev de școală care a fost o victimă a
violențelor fizice manifestate de elevii mai mari din școală. El a
manifestat un exces de violență: a sugramat victima, a lovit victima cu un
pietroi în cap, l-a dezbrăcat și l-a sodomizat cu o creangă.

În concluzie, este vorba de un adolescent care a fost abuzat fizic de către

adolescenți mai mari și din dorința de răzbunare – ucide premeditat un
copil. Așadar, băiatul victimizat se transformă într-un criminal organizat
care manifestă un comportament deviant grav și penal. Deci, el a
acționat sub imperiul instinctelor necontrolate. El are un supraeu slab și
o insuficientă coerență a eului.

2. Citiți informația din biografia subiecților (1-6). Identificați

cine este criminalul. Argumentați oferind exemple din text
ce vă confirmă opinia.

Crima este o infracțiune care prezintă un grad ridicat de pericol social și pe care legea o
sancționează cu pedepsele cele mai mari;[1] termenul de "crimă" referindu-se în special la
infracțiunea de omor.[2]

Crimă reprezintă o acțiune sau inacțiune periculoasă din punct de vedere social și în consecință
supusă penalizării juridice. Pe plan internațional, pedeapsa pentru această infracțiune variază de la
întemnițarea făptașului pe o perioadă anumită de timp până la pedeapsa capitală. "Să nu ucizi", este
a șasea poruncă în decalog, cu referire la crima de omor.
Subiectul 1. Criminalul este tatăl băiatului traumatizat – „Pe
când avea doar 3 ani, a fost părăsit de tatăl său, care mai târziu
a fost arestat pentru trafic de droguri”. Tatăl a comis o crimă
deosebit de gravă – ce prezintă un grad ridicat de pericol
social.

Subiectul 2. În text nu este specificat cine este criminalul –

nu sunt criminali. Este vorba despre un băiat caracterziat de
dorința de a avea o viață normală, în ciuda factorilor nefavorabili:
„Zbuciumul lui interior a venit din dorința constantă de adaptare la
o viaţă normală”.

Subiectul 3. În text nu este specificat cine este criminalul –

nu sunt criminali. Este vorba despre un copil mijlociu din familie
care trece prin experiențe traumatizante. El visa ca să devină
„psiholog pentru copiii cu comportament deviant deoarece zice că
înțelege perfect stările prin care trec aceștia. ”

Subiectul 4. Mama este criminală - „mama l-a omorât pe tatăl

său, apoi i-a tăiat capul în prezența copilului.” Fiul minor manifestă
tulburări grave – merge pe urmele mamei. „A comis mai multe
infracțiuni pentru care nu a fost tras la răspundere din motiv că este
minor. Unii mărturisesc că ar fi violat, furat, agresat persoane. Nu
are nici o ocupație, a abandonat școala, consumă băuturi alcoolice”

Subiectul 5. În text nu este specificat cine este criminalul –

nu sunt criminali. Este vorba despre un copil născut în afara
căsătoriei. Băiatul „era dur cu sine și cu cei din jur. Era agresiv cu
copiii”. El manifestă tulburări medii.

Subiectul 6 .În text nu este specificat cine este criminalul – nu

sunt criminali. Este vorba despre un copil care a fost marcat
negativ în copilărie de către bunicul său, „Este pasionat de
colecționarea protezelor medicale, ochilor falși și a altor obiecte
printer care și un fetus în borcan.”

3. Analizați personalitatea criminalului (subiectul pe care l-ați ales)

din perspectiva teoriilor studiate (care le considerați relevante).

Subiectul 4. Femeia criminală.

Teoria personalității criminale. Conform lui Pinatael (1971),
marele criminolog, în anumite circumstanțe orice om poate deveni
criminal. Diferenţa dintre criminali şi noncriminali nu este o diferenţă
de natură calitativă, ci de ordin cantitativ, de grad (prag delicvenţial), în
sensul că asupra unor noncriminali este nevoie de exercitarea unor
presiuni vădite pentru a acţiona delincvenţial, comparativ cu criminalii,
care sunt stimulaţi şi reacţionează mai uşor la influenţe externe în
trecerea la act. Infractorii, comparativ cu noninfractorii, prezintă
precocitate şi perseverenţă în comiterea actelor antisociale, chiar mai
mult, provoacă posibilităţi noi de manifestare a faptelor delincvenţiale.
În opinia autorului, nucleul personalităţii criminale nu este un dat, ci o
rezultantă şi este alcătuit din următoarele componente: egocentrism,
labilitate, agresivitate şi indiferenţă afectivă. Aceste caracteristici
psihologice înlesnesc trecerea la comiterea de acte infracţionale.
Pentru a se putea vorbi de personalitate criminală aceste trăsături
trebuie întrunite cumulativ, iar persoana care prezintă aceste trăsături
trebuie să prezinte şi o stare de pericol social.
a) Femeia criminală este Egocentrică - prezintă trăsătura caracterială
prin care persoana consideră lumea exclusiv prin prisma proprie,
percepe şi interpretează lumea în termeni de sine şi raportează totul la
propria sa persoană. Propriile sale interese sunt mai presus de
interesele altora. Este lipsită de empatie şi se simte îndreptăţită să aibă
mereu dreptate, fiind incapabilă să vadă dincolo de propriile interese. a
situaţiei căutând întotdeauna poziţia cea mai favorabilă, nu-şi
recunoaşte greşelile, este atrasă de prestigiu, manipulează, intră uşor în
competiţie şi conflict, nu cunoaşte loialitatea şi devotamentul.
Persoana egocentrică are o părerea foarte bună despre sine şi nutreşte
sentimentul valorizării şi afirmării propriei persoane. Când acest lucru
nu îi reuşeşte trăieşte sentimente negative precum orgoliu, invidia,
duşmania, mânie, egoism şi frustrare. Este uşor de rănit, superficială,
defensiv şiă are gândire subiectivă.
Antisocialitatea este evidentă la persoanele egocentrice, gândirea
subiectivă, orgoliul exagerat, caracterul dominator, vanitatea,
intoleranţa la frustrare fac alunecarea mai uşoară spre comiterea de
infracţiuni, îndeosebi infracţiunile contra persoanei sau contra
patrimoniului.
b) Femeia criminală are un caracter instabil. Este o personalită labilă
emoțional. Labilitatea se manifestă prin dispoziţie cu caracter instabil şi
fluctuaţie a emotivităţii. Personalitatea labilă este schimbătoare,
imprevizibilă, nestatornică, uşor influenţabilă, cu autocontrol redus şi
sugestibilitate pronunţată.
La instabilul emoţional apar oscilaţii ale dispoziţiei care sunt uşor
comutabile şi coexistenţa unor trăiri contradictorii. De aceea, relaţiile
afective ale acestuia sunt superficiale şi trecătoare. Variabilitatea
dipoziţiei personalităţii labile incapacitează individul de a avea o
conduită constantă, durabilă şi echilibrată.
Crima din furie este cel mai adesea „opera” criminalilor labili. De
obicei aceştia nu au antecedente infracţionale şi nu sunt psihopaţi.
Crimele din furie apar pe fundalul unui istoric cu ecou răsunător al
violenţei fizice, abuzului, traumelor şi deprivării emoţionale în copilăria
criminalului sau, dimpotrivă, aceşti criminali au avut părinţi
supraprotectivi.
c) Femeia este foarte agresivă – manifestă agresivitate extremă.
Agresivitatea reprezintă „tendinţa de a-l ataca pe celălalt sau orice
obiect susceptibil de a sta în calea unei satisfaceri imediate” (Marele
dicţionar al psihologiei, Larousse, 2006).
Deşi agresivitate are şi o componentă benignă, de cele mai multe ori
agresivitatea foloseşte violenţa direcţionată în scopuri distructive,
antisociale.
Agresivitatea este pusă în relaţie cu intoleranţa la frustrare, furie,
ostilitate, impulsivitate, dorinţe revendicative, labilitate emoţională,
insatisfacţii repetate şi de lungă durată, împiedicare din calea
satisfacerii imediate a unei trebuinţe şi slab control pulsional.
lor şi a sentimentelor altruiste. Lipsa acestor deziderate constituie
insensiblitate morală care favorizează săvârşirea de acte infracţionale.
Este vorba despre o stare de inhibare emoţională, cel mai des întâlnită
în melancolie şi schizofrenie, dar şi la criminali, îndeosebi criminalii
psihopaţi. Astfel se explică calmul cu care acţionează infractorul în
crimele comise cu „sânge rece”, în care este absentă orice urmă de
milă, empatie sau remuşcare.

Teoria psihanalitică a personalității (Freud)

Din perspectiva acestei teorii, femeia criminală nu a interiorizat niciun
standard pentru comportamentul dezirabil social, acesta simte foarte
puţine constrângeri interne şi s-a angajat în comportamente deviante și
criminale. Pentru ea, singurele dificultăţi în a ucide sunt de natură
externă. Supraeul ei, fiind extrem de slab, o incapacitează să simtă
remuşcare asupra faptei comise, responsabilitate sau vină.

Modelul big-five al personalității După McCrae şi Costa (1987).

Cei cinci superfactori ai personalităţii sunt: deschidere
(convenţionalism-original, neaventuros-îndrăzneţ, conservator-liberal),
conştiinciozitate (nepăsător-grijuliu, independent-responsabil,
neglijent-conştiincios), extraversie (retras-sociabil, tăcut-vorbăreţ,
inhibat-spontan), agreabilitate (iritabil-tolerant, crud-blând, egoist-
altruist), nevrozism (calm-îngrijorat, dur-vulnerabil, sigur-nesigur).
Aceste dimensiuni includ o serie de caracteristici secundare şi cuprind
toate aspectele personalităţii (McCrae, Costa, 1999).
Factorii Modelului cu cinci factori de personalitate pot fi descrişi astfel:
Nevrozism (Neuroticism) – Femeia criminală puțin satisfăcută de viață
– motiv pentru care își omoară soțul în fața singurului copil. Scala
Nevrozism se referă la capacitatea individului de a trăi afecte negative
precum: tristeţea, frica, mânia, anxietatea, culpabilitatea. Este foarte
probabil ca femeia să prezinte un scor înalt la această scală:
inadaptată, ineficientă şi mai puţin satisfăcută de viaţă. La polul opus,
scorurile joase ale acestei scale indică stabilitate emoţională, persoane
care fac faţă diferitelor dificultăţi emoţionale şi rămân echilibraţi, calmi
şi stabili pe plan emoţional. Polaritatea acestei scale se referă la
echilibrul-dezechilibrul emoţional.
Extraversia (Extraversion) indică capacitatea individului de a se
prezenta sociabil, prietenos, energic, activ, strimulativ, care preferă
compania celorlalţi. În contrast, introversia, descrie personalităţile care
evită stimulările sociale, sunt mai solitari, liniştiţi, care nu îşi exprimă
emoţiile în mod evident. - -----
Deschiderea (Openness) se referă la aspecte precum: creativitatea,
curiozitatea, inventivitatea, adaptarea la valori neconvenţionale,
sensibilitate estetică, originalitate, deschidere spre noi idei. Este foarte
probabil ca femeia criminală să prezinte un scor mic de Deschidere
emoțională
Agreabilitatea (Agreeableness) se referă în principal la relaţiile
interpersonale, comportamentele prosociale şi altruism. Cotele scăzute
ale acestei dimensiuni este asociată cu personalităţile narcisice,
antisociale şi paranoiace, în timp ce un nivel ridical al Agreabilităţii este
asociat cu personalităţile dependente (Costa, McCrae, 1990). Este
foarte probabil ca femeia criminală să prezinte un scor mic la această
scală
Conştiinciozitatea (Conscientiousness), ca factor al Modelului Big-Five,
este pusă în relaţie cu autocontrolul, voinţa puternică şi determinarea
persoanei spre atingerea unor scopuri. Este foarte probabil ca femeia
criminală să prezinte un scor mic la această scală.
Modelul celor cinci factori a devenit modelul dominant al structurii de
personalitate şi obiectul cercetărilor extinse care au stabilit că toţi cei
cinci factori pot fi validaţi consensual de către observatori diferiţi, au o
bază genetică puternică şi sunt stabili la persoanele adulte. Cele cinci
dimensiuni ale Modelului Big-Five s-au dovedit a fi importante în
înţelegerea şi predicţia unor varietăţi de rezultate precum interesele
vocaţionale, factori de risc a sănătăţii, performanţă la locul de muncă şi
tulburări mintale (The Cambridge Dictionary of Psychology, 2009).
După cum era de aşteptat, psihopatia corelează cu nivelul scăzut de
agreabilitate şi conştiinciozitate (Harpur et al., 1994). Psihopatia indică
un scor scăzut la toate faţetele Agreabilităţii, ceea ce arată totodată şi
relaţia cea mai consecventă dintre cele cinci domenii ale personalităţii.
Acest domeniu al Modelului cu cinci factori descrie trăsăturile
fundamentale ale psihopatului precum minciuna, manipularea,
duritatea şi aroganţa. Prototipul psihopat înregistrează scoruri mici la
mai multe aspecte ale Conştiinciozităţii (de exemplu, autodisciplină,
deliberare), care captează aspectele psihopatiei asociate cu
impulsivitatea, lipsa de obiective pe termen lung şi iresponsabilitatea
(Miller et al., 2001).

---------------------------------------------------------------------------------------

STUDII DE CAZ

Subiectul 1.

El a avut parte de numeroase dezamăgiri și greutăți din partea celor din

jur. Pe când avea doar 3 ani, a fost părăsit de tatăl său, care mai târziu a
fost arestat pentru trafic de droguri. A avut mai mulţi taţi vitregi. O
perioadă l-au crescut buneii, apoi mai târziu a fost plasat în mai multe
familii adoptive din motiv că renunțau la el. Cu mama sa relațiile erau
reci.

Copilăria lui era extrem de dificilă. A a fost nevoit să se mute dintr-o

ţară în alta simțindu-se mereu strain și neacceptat. Fiind închis în sine îi
venea greu să intre în contact cu ceilalți și să-și găsească prieteni. La
şcoală se descurca greu deoarece avea dislexie (dificultatea de a stăpâni
în mod precis şi fluent limbajul scris-citit). Din aceasta cauză era
considerat incapabil fiind adesea injosit de catre colegi. Visa să devină
jucător de hochei, dar a avut o traumă care l-a împiedicat să-și realizeze
visul.
Subiectul 2.
El este copilul mijlociu având un frate mai mare și unul mai mic, toti
de la tați diferiti. Mama acestui individ era o femeie cu trecut de
prostituată iar tatăl său, un alcoholic notoriu, a părăsit familia pe când
copilul avea 2 ani. Viaţa dezordonată a părinţilor şi lipsurile şi-au lăsat o
amprentă adâncă asupra lui. Niciodată n-aveau suficienți bani de chirie,
și adesea dormea pe băncile din parc.“ Mama sa se interna frecvent în
spitalul de psihiatrie. Băiatul ducea o viață de vagabond iar seara îşi
”culegea” în lacrimi mama de prin străzi și parcuri, în episoadele ei
delirante. Astfel a fost dus la un orfelinat unde se recurgea la violență,
o perioadă care l-a marcat foarte mult. Pe când el avea doar 6 ani,
mama sa a murit într-un spital de boli mentale iar tatăl îşi dăduse
obştescul sfârşit, răpus de ciroză.
Zbuciumul lui interior a venit din dorința constantă de adaptare la o
viaţă normală.

Subiectul 3
El este copilul mijlociu în familie. Mama lui avea epilepsie și a luat
medicamente în perioada de sarcină. A crescut cu tatăl adoptiv care era
deseori agresiv cu copiii. Nu-i placea școala considerând-o un loc de
groază. Avea probleme cu reușita școlară și asta își puse amprenta
asupra imaginii de sine deoarece copilul spunea deseori că este prost și
că nu va avea viitor. Îi plăcea să-și petreacă timpul cu bunicii săi, pe care
îi iubea mult îi îmbrățișa și săruta mereu. Avea nevoie de atenție și îi
plăcea să-i amuze pe ceilalți. Încă din copilărie era luat în derâdere de
către semeni și nu avea prieteni. Atitudinea dușmănoasă a colegilor din
școală era principala sa problemă. Era un singuratic și se plimba ore
întregi. Mai târziu vorbește despre visul de a deveni psiholog pentru
copiii cu comportament deviant deoarece zice că înțelege perfect
stările prin care trec aceștia.

Subiectul 4.
El este singurul copil născut în această familie. E orfan de tată
iar mama își ispășește pedeapsa în penitenciar iar el a fost crescut de
rudele din partea mamei.
La varsta de trei ani a asistat la moartea tragică a tatălui său . Copil
fiind, a urmărit o scena criminală şocantă atunci cand mama l-a omorât
pe tatăl său, apoi i-a tăiat capul în prezența copilului.
Atât colegii de școală cât și cei care îl cunosc spun că este o persoană
violentă și că le este frică de el. A comis mai multe infracțiuni pentru
care nu a fost tras la răspundere din motiv că este minor. Unii
mărturisesc că ar fi violat, furat, agresat persoane. Nu are nici o
ocupație, a abandonat școala, consumă băuturi alcoolice.
Pedagogii mărturisesc că acest copil avea o influență hipnotică asupra
celorlalți copii în special celor mai mici și mai slabi.

Subiectul 5
El e un copil care a venit pe lume în momentul nepotrivit. Deoarece se
născuse în afara căsătoriei (părinții lui s-au casatorit la câteva luni după
nașterea sa) nu era nici binevenit și nici acceptat.
În curând în familie se mai naște un copil pe care părinții hotărăsc să
și-l păstreze iar pe primul (pe El) să-l dea spre adopție. Băiatul a știut
despre această istorie de mic și asta l-a marcat mult. Adopția însăși a
fost destul de dificilă deoarece părinții biologici aveau anumite
standarde pentru părinții adoptive, plus aceștia trebuiau să aibă
neapărat studii superioare. O altă lovitură a fost atunci când potențiala
familie adoptivă a renunțat în ultimul moment la el hotărând că vor o
fetiță și nu un băiat.
La școală a stat doar un trimestru, nefiind capabil sa tina pasul cu
standardele rigide ale scolii. A aderat la un club mic, format din doar
cateva persoane, unde își petrecea tot timpul. Nu se considera bun la
comunicare. Era dur cu sine și cu cei din jur. Era agresiv cu copiii. Mai
târziu băiatul face încercări de a-și găsi mama biologică pentru a-I
mulțumi că nu l-a avortat.
Subiectul 6

El este singurul copil din familie. E un copil foarte închis în sine,

necomunicabil și cu un aspect fizic neatrăgător. Familia lui a fost una
creștină și a dus un mod de viață liniștit. Bunicul însă era opusul
părinților săi.

De mic copil acțiunile bunicului l-au marcat puternic pe băiețel fiindcă a

fost martor a unor momente pentru care mintea sa nu era pregătită să
le perceapă.

Bunicul a avut un interes sporit pentru filmele porno, vibratoare, și

zoofilie. Micuțul urmărea pe ascuns ce făcea bunicul său în subsolul
murdar și urât mirositor, însă nu fără de plăcere. Îi plăcea să vadă toate
astea în secret. Aceste evenimente din copilăria timpurie au influențat
puternic asupra atitudinilor sale și a comportamentului.

Studiind la Școala de Patrimoniu Christian, a descoperit o puternică

repulsie față de religie.

Este pasionat de colecționarea protezelor medicale, ochilor falși și a

altor obiecte printer care și un fetus în borcan.
Pentru informare!

Vârsta minima de răspundere penală în țările lumii:

SUA 7-10 ANI

Marea Britanie -10 ani

Olanda – 12 ani

Germania -14 ani

Suedia – 15 ani

Rusia – 14-16 ani

Republica Moldova - 14- 16 ani (anumite articole)

Franța -18 ani