Capitolul I! Reguli tactice folosite fn cazul ascultdrli pa partii civile sia celor responsabile civilme! fii vatamate, nte 1. Consideratii generale in procesul penal andeste in mod auto- n efectuarea actelor dorinta de a parti- 1.1. Nofiunea si importanja ascultérii partilor Calitatea de parte vatémata fn procesul penal nu se dobi mat, ci prin exprimarea expresd a vointei in acest sens sau pri specifice sustinerii laturii penale, acte care releva fara echivoc, cipa in procesul penal in aceasta calitate*. . Sunt apreciate ca manifestari certe ca persoana vatimatd infelege $4 participe in procesul penal: prezenta activa la diverse termene, introducerea de cereri la organul judiciar, solicitarea de probatorii in vederea dovedirii anumitor impre- jurari, formularea de intrebari in cursul audierii anumitor persoane. Din dispozitiile legii rezultd obligagia organelor judiciare de a chema persoana vatimata prin activitatea ilicita desfisurat si de a discuta cu ea in vederea stabi- lirii calitatii sale procesuale - daca se constituie parte vatémata sau, dupa caz, parte civila incalcarea acestei ind: rarii judecatoresti pronuntate in asemenea conditii?, prin reascultarea persoanei in cauza. Partea civili este persoana vatamatd care exerciti actiunea civila in cadrul procesului penal. in situatia in care persoana vatafnata nu participa tn procesul penal, aceasta poate fi ascultatA ca martor, regulile procedurale si cele de tacticd criminalisticd operand in consecin{a. Actiunea civil se poate alatura celei penale sau se poate exercita separat. Exercitarea impreuna prezinta un dublu avantaj atat pentru infaptuirea justitiei jntrucat au la baz’ aceeasi situatie de fapt ceea ce conduce la o mai bund solu- tionare a cauzei, cat si pentru persoana vatdmata care obtine mai repede despa- gubirile, economisindu-se timp. ercitarea separata a actiunii civile ar putea fi afectata de invocarea de catre inculpat, a autoritaii de lucru judecat, ca urmare a hotararii penale pronuntate anterior. Savarsirea unei infractiuni - eveniment situat intr-un moment tre’ neaza totd a activita an ‘cut - antre- a Petaitt eee ee desfasurata de organele judiciare in arilor referitoare la fapta si fAptuitor?. latoriri de catre organul judiciar conduce la casarea hota- situatie ce poate fi reparata 1 Neagu, rept procesual penal - ‘fratat LNeag a Ed. Gi 27S, C7, d. 26/1982, in CD,, p.292. lobali +A Clopraga, Criminalistica, Trata de tacticd, Ed. Gama, tsi, 1996, p. 1 i Ed. Gama, lasi, 1996, p. 149, x, Bucuresti, 2002, p. 352 si urm.46 Criminalistic# + Elemente de tactic# criminalistic’ Instrumentarea cauzelor penale nu este posibila fra jlirea cu exactitate a situayiel de fapt sia imprejuririlor referitoare ta persoana féptuitorului, realizarea unei concordante intre faptele comise, aga cum s-au petrecut ele in mater ialitatea lor, si conctuziile La care ajunge organul judiciar cu privire la aceste fapte. O contribuyie substanjiala in sensul celor inyocate pot aduce declaratiile parti vatiimate care, potrivit dispozitiilor legii procesuale penale, constituie mijloc de proba, Sa sustinut cd in majoritatea cauzelor penale, partea vatamata este, pe de o parte, un izvor de informatie foarte bogat, iar pe de alta parte, una dintre persoa- nele interesate in proces!, Acest din ura pect a relevat faptul ci victimele au tendinta de a prezenta situatia faptic’ exagerat, in detrimentul suspectului (inculpatului) atat din dorinta rzbunarii, cat gi pentru a obfine despagubiri civile consistente. Valoarea declaratiilor parti vatamate, ca si a martorilor este garantata de caracterul perceperii tabloului infracfional, iar pentru anchetator reprezinta cel mai expresiv gi cel mai plastic mod de stabilire a imprejurdrilor de fapt legate de infracjiune sau faptuitor’. 1.2. Reglementarea procesual-penald a ascultarii partilor Pozijia procesuala a parfii vatamate este de subiect procesual activ, avand dreptul de a efectua acte procesuale (cereri, except concluzii) in sustinerea laturii penale a procesului penal’. De asemenea, tot in legatura cu pozitia*procesuala a partii vatamate, aceasta poate fi ascultata, poate lua cuvantul in cadrul dezbaterilor din sedinta de judecata, fiind in masura sa utilizeze calea de atac a apelului*. Intervengiile pargii vatamate sunt foarte utile indeosebi in sedintele la care nu participa procurorul intrucAt poate sustine acuzarea. Partea vatamata poate fi reprezentatd (conform prevederilor Codului de procedura penala). Pozijia procesuala a partii vitimate dobandeste un continut deosebit in cazul iunilor pentru care acjiunea penal se pune in miscare la pkingerea preala- infr bili a acesteia. in cazul acestor infractiuni, persoana vatimata este substituit proces wand atribufii limitate, in sfera tragerii la raspundere penal i nea penald nu este pornits din oficiu, ci numai la inifiativa sa. Plangerea_prealabila indeplineste conditia nece: fara de care organele oficiale (procurorul sau instanja de judecata) nu ar putea pune in migcare actiunea penala pentvu infracjiunile urmaribile (conf. prev. C. pr. pen.). al spe- ensul cd 1A. Ciopraga, op. cit, p. 301 2 £m, Stanen, ap. cil, Pp. AM6. Vy. Dongor 5. Antonie, C-tin Bula, N. Mlescu, B. de procedurd penal ‘Academie’ Ronnie’, Bucuresti, 197) 4 Idem, art. 362. noiu, Explicatit teoretice ale Coduluipanyit vercimate, parjii civile 41 esual, per soana vatimata, devenita impaca cu inculpatul, iar tice folosite In cacul « oul ate de substitult proc ‘Tot in aceasta calit ultatea de a se vatdmatd sau parte civild, are te st sustind singurdt invinulres alabilitatea retragertl unei plangeri prealabile de acerintd find ca manifestarea de vointa s4 deze ca atare. Prin urmare, declaratia, siderata de natura parte uncori poa Legea nu conditioneaza v modul cum aceasta se realizeaz’, singur 4 proce emane de la subiectul indreplagit 8: aurentica de retragere a plingerti prealabile urmeaza sa fie con ecintele prevazute de lege. atunci cand are calitatea de substituit procesual, poate ante. Toate aceste atribute (facultayi) procesu- si substituit procesual. ai multe parti vatdamate cu interese co- olidaritate procesuala jntre de fiecare parte fiind opo- provoca cons in fine, partea vatamals, ataca cu recurs hotararea pr imei inst je are partea vatamata care nu este nd in aceeasi cauzd penala sunt m mune (persoane vatamate prin aceeasi fapt4), exist 0 s ele (consortiu procesual), actele procesuale efectuate zabile si celorlalte parti vatamate. Dat find caracterul personal al drepturilor parti vatama' timpul procesului penal lasd un gol procesual, ea neputand fi in! sale stingindu-se odata cu titularul lor?. in practica judiciara, efectul personal al pozifiei procesuale a partii vatamate a fost interpretat uneori exagerat, considerandu-se cd in cazurile cand actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, disparitia * prin deces a celui vatamat ar impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale. De asemenea, in practica judiciara s-au ridicat numercese probleme in lega- turd cu partea vatamata. Astfel, daci partea vatémata este minor isi exercita drep- turile in condifiile legale de asistare sau reprezentare. De aceea, plangerea prealabila facuta de parintele minorului cu capacitate de exercijiu restransd nu poate avea ca efect punerea in migcare a actiunii penale. Se cere ca minorul sa introducd plangerea personal in fata organului com- petent, dar cu incuyiinjarea prealabilé a asistentului sdu legal. Problema s-a pus $i invers, hotérandu-se cA, partea vatamata fara capacitate de ale nuk te, decesul acesteia in locuita, drepturile exercitiu (sub 14 ani) nu se poate impaca cu inculpatul, chiar daca este asistat de parintele sau, aceasta pulandu-se face numai de catre reprezentantul legal. Cand partea valamati este minor cu capacitate restransa, numai el poate consimfi la impacare, cu incuviinjarea parintilor, chiar daca plangerea s-a facut de acestia din urma. Ascultarea este un act procesual prin care anumite persoane cu Pp! ise ire la care ost He 9 banutala, fie o certitudine cai detin informatii in legdtur’d cu infractiunea sau aptuitorul acesteia, sunt chemate si dea relatii sau explicatii in fata organelor de urmarire penala’. 1, Neagu, op. cit, p. 109 2 Idem, p.89.48 i Criminalisticd + Elemente de tacticd criminalistica Asc a atima 7 Fi A _Ascullarea parti vatimate este 0 masurd de ordin procesual care se dispune n fe je urmarire penalé, fie in faza de judecata fiind necesar ca organul de urmdrire penala sesizat, prin plangere sau denung ori din oficiu despre sdvarsirea infractiunii, sa fi dispus inceperea urmaririi penale. " nd, potrivit legi inceperea urmiririi penale se face numai la plangerea prealabila, la sesizarea ori cu autorizarea organului prevazut de lege este necesara indeplinirea acestor prevederi, masura procesuala a ascultarii neputand fi altfel dispusa. in faza de judecata ascultarea parti are loc la instanta de fond si la instanta de recurs, atunci cand dupa casare retine cauza spre rejudecare!, Ascultarea persoanei vatamate se dispune si se realizeaza prin efectuarea unor acte procesuale si procedurale din initiativa organelor judiciare (subiecti oficiali), din oficiu sau la cererea acestora (a partilor care sunt subiecti principali ai pro- cesului penal). in situatia in care persoana vatdmata nu participa la procesul penal, aceasta poate fi ascultata ca martor, regulile procedurale si de tacticd criminalistica ap! candu-se intocmai’. Activitatea procesuala, sub aspectul declansarii si desfasurarii propriu-zise (dispunere, continut, efectuare) are loc potrivit dispozitiilor procesuale care regle- menteaza ascultarea suspectului sau inculpatului, care se aplicd in mod cores- punzator. in desfagurarea acestei activitati complexe jntdlnim o succesiune de momente legale astfel reglementate: momentul procedu: ji prealabile; = momentul luarii declaratiilor; _ momentul complementar al punerii de intrebari. Cand se constata c& exist contraziceri intre declaratiile date de partea vata- mata si celelalte persoane ascultate in aceeasi cauzd, se va recurge la procedura confruntarii®. Partea civila este persoana va procesului penal. S-a apreciat ca se poate constitui parte civila, in principiu, numai persoana yatimata nemijlocit priz, infractiune’, al cdrei patrimoniu a suferit 0 diminuare prin activitatea il , De la regula enuntata au fost admise si exceptii, concretizate in: = situafia minorului fara capacitate de exercitiu ale cdrui interese vor fi susti- nute de un curator numit de autoritatea tutelaras; ~ situatia cumparatorului de bund-credinfa deposedat de bunul cumparat care a fost restituit partii vataimate, acesta se va constitui parte civila pentru restituirea pretului platit®; mata care exercita actiunea civilé in cadrul 1 Em, Stancu, op. cit, p. 460. 2 dem, op. cit, p. 446. y 1V. Dongoraz 5.a,,op. cit, 2.198. “1 Neagu, op. cit, p. 137. STS. C7,d14/1983, in CD p. 275.av! in dreptu e oe mormantar’ 5 eltuielile de in ~ persoanele care au suportat ch umai in lege, ti i broga, prin nitorii acesteia, precum $i subiectii care ' Pout ee Psigurat - © soanei vitamate (asiguratorul daca 1a oem rare) le penale care : a ! : actu ii al - sumelor platite stabilite prin ee va dispozitil legit procest le a ii ici Aceste derogari rezulta impli jimita e poate constitu! part : statueazd cadrul general fn care partea eee reeponsabile civil aratie impotriva suspectului sau inculpatului si a P atin scris, cat si oral , pri = Constituirea ca parte civild este postbita at meal de dezdaunare. ste expresa sau prin orice forma echivalenta ce deno’ avoir pretentiilor fo mi lates Momentul constituirii are relevant asupra vieairit ca parte civila in cal ducand in anumite situatii la imposibilitatea a aes pronunte in cadrul urma- aceluiasi proces. De aceea, partea vatamata tre bul eS ralui de Pe ririi penale, iar in timpul judecatii pana la citires permit si modificarea pretentiilor solicitate. Constituirea de parte civild ulterior unet di rile in care se stabileste ci aceasta a fost in eroar’ i au determinat declaratia. . ; oe ; aaa eae le pretesile civile poate fi facut partial sau in totalitate, instanfel revenindu-i rolul de a cuantifica echilibrul cheltuielitor judiciare. _ an Partea responsabild civilmente este persoana care este chemata in procesu penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubgle provocate prin fapta suspec- iului sau inculpatului. Din vointa legiuitorului se desprinde concluzia ca limitele raspunderii partii civilmente sunt determinate de prejudiciul cauzat prin infractiune de catre incul- pat, existand o solidaritate procesuala intre acestia. Raspunderea partii civilmente este reglementata in prevederile Codului civil sau in alte Iegi speciale ce reflecté unele implicatii in privinta probatiunii. Pot avea calitatea de legii civile3; minor; faptele prepusil e — limite ce sty 9 - eclaratii exprese este posibild in caz e sau a fost supusa unul dol oria , in raport cu dispozitiile slevii si a pentru uceni Raspunderea parintilor este an, 7 gajata indiferen iati. As. 4 dita, de efectele infierii, manifestandu-se in egala Tassos natural Se mens e exercitiu ori 4 ea Aceasta rispundere se cuantific’ 4 vf Or aceasta era restransa tatii de exercitiu locuit cu Parintii. '™M. Bugeanu, Calitatea utovehicule, in RRD ne. 20rg, i Organul juidiciar i Procesuald a asigur ir 5/1982, pa ‘cule in titigiit ' P. 35-38, igille Civile say Penale gene nto P bemeste un proces-ver},.) 4. erate de accidents A, weeRAspunderea profesorilor sia mestes garilor pentru elevi si ucenicii lor care comite fapte penale este prevazuta in dispozitiile legii civile. Temeiurile rispunderii comitentilor rezida in contractul de munca din care re- zult& autoritatea de a da directive prepusului, de a indruma, supraveghea si con- trola activitatea desfisurata de acesta fn virtutea raporturilor de munca daca s-a dovedit culpa inculpatului fn calitate de prepus al celui dintai. Pentru situatiile in care culpa fi apartine exclusiv inculpatului partea respon- sabila civilmente nu va raspunde solidar cu acesta. Din alte dispozitii legale réspunderea partii civilmente este determinata de situatiile in care nu s-au respectat conditiile de angajare (varstd, experien}a, ante- cedente penale, neconstituirea garantiilor, insolvabilitatea inculpatului) sau imbo- ‘a acesteia prin dobandirea unor foloase de pe urma infractiunii. 1.3. Valoarea probantd a declaratiilor pdrfilor Orice infractiune presupune un subiect pasiv, care suporta consecintele faptei, iar procesul penal nu poate fi conceput fara ascultarea acestuia, in vederea obfi- nerii repararii prejudiciilor suferite, prin participarea ca parte vatamatd sau ca parte civila. Ascultarea partilor in procesul penal constituie activitatea cea mai frecventa, Cireia fi sunt consacrate atat fn cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, cea mai mare parte din timp, cel mai mare Volum de munca si reprezinta totodata, pentru organele judiciare, o surs§de informatii necesara aflarii adevarului. Chiar si in acele cauze penale in care probatiunea se intemeiaza cu precidere pe mijloacele materiale de proba, importanta declaratiilor partilor ramane nealte- rat deoarece mijlocul material de proba nu prezintd valoare in sine; considerat izolat, nu dovedeste nimic daca nu este integrat in ansamblul imprejurarilor cauzei, dac4 nu se cunoaste provenienta lui si toate acestea nu pot fi interpretate decat prin mijlocirea declaratiilor oamenilor".. Dincolo de cadrul procesual referitor la pozitia persoanci vatamate, la dreptu- rile si obligatiile acesteia in procesul penal, investigarea criminalisticd este intere- sata de declaratiile partii vatémate prin care se pot clarifica multe fapte si impre- jurari ale cauzei penale2. Evaluarea declaratiei persoanei vatamate se face luandu-se in calcul cd este un subiect procesual penal, care are cunostinte nemijlocite despre fapta si faptuitor, dar tinand cont de interesul ei in rezolvarea cauzei penale. Din aceasta cauza, declaratiile partii vatamate gi a celorlalte parti in procesul penal, vor servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza penala.| ateimate, par{il civile Ki 2. Unele considerente de natura psthologiea referttoare la procesul de formave a dectaratillor parfilor villiinate | | 2.1, Persoana vatdmatt in vorbirea corenta persoana vitiimatil este substitiita yictimel, nopiune sp cificd psihologie’ judiciare ced emmeaai persoana care sufera direct sau eee consecingele fizice, materiale sau morale ale unel aciiunl Winacflunteriminale!, Studiile efectuate au velevat Interactlunea dintre Infractor gi victima la anumite spect cea determinat aparifia unor conc epte nol, cum ar fi victima activanty? care declangeaz resorturile de atac ale inculpatului, ceea ce in seamna th mod implicit ed si vietima are o parte din vind tn desfagurare: activitapll ilicite; al doilea concept concretizat in potentialul de receptivitate victimala? const’ fh valnerabilitatea unei persoane fn raport cu factorii p nali si cei situa- tionali, Dominanta cercetirilor Lau vizat pe infractor, incercindu-se gasirea unui réspuns la motivatia activititii ilicite, dezvoltind clasificari, concepte, nofiuni si chiar 0 grija sporita fata de conduita s \ in timpul anchetei, cercetarii judecitoresti si mai da detenti relev fn faptul c& victima réméne intr-un plan secund genuri de infractiunt cu seama in peri Paradoxul situatiei s desi a suferit un prejudiciu de pe urma activititii infractorului, motiv pentru care in literatura de specialitate s-a acreditat ideea ci preocuparea gi interesul societ civile trebuie s&¥ se extind’ gi asupra persoanei vaitdémate, la fel si cercetarile psihologice’. 7 Clasificarile victimeiS au la bazi o serie de criterii si vizeazd numarul persoa- nelor victimizate, factorii sociali si cei individuali, varsta, sexul, religia, profesia, statutul de minoritate etnicd sau religioasa, precum si gradul de implicare si de responsabilitate in comiterea infractiunii ~ acesta din urma constituind esenta pro- blemei in studiul victimei. G Daca in plan faptic responsabilitatea victimei este posibjla, argumentele favo- rabile solujiei bazindu-se pe gradul de participare la actul infractional fn plan juridic sancfionarea victimei devine imposibild, neexistand textul incriminator, doar o viitoare reglementare in sensul dorit de psihologi ar rezolva problema, de- terminand poate si o diminuare a criminalitatii. UT. Bogdan 5.2. Comportumentul uman fn procesul judiciar, Kal, Ministerului de Interne, Bucuresti, 1908, p 93; En Staneu, Tratat de Criminatisticd, Ed Universul Jurilie, Bucurests, 2010, p, 447 : a HL. Von Hentig, The Criminal and his Victim, Studies in the Sociology of Crime, New Haven, 1948, _ BF Menuetsohn, La icuimolagic et lex Ivsoins de ta société actuelle in Saciological abs *T.Butoi, LT. Butoi, Psihologte judiciard, Fi ST. Bogdan, Interne, Bucurest ract’, 1973, a Pal. Pundatic’ Romania de Maine, Bucuresti, 2001, p. 104. home psthologicd a vietimei. Rolul ei fn procestd jediciar, Ed. Ministerului de_ Re privitoare la victima retine atentia cea care folosind criteriul Tesponsabilitate = reactie sociald le imparte in ‘are facili- teazd, precipita sau provoacd activitatea infractionali care ar trebui s4 suporte rigorile legii si victime apdrate)impotriva carora nu exist4 argumente care sustin incidenga lor cu infractorul inainte de savarsirea infractiunii. Cea mai complexi clasificare? care are la baz gradul de participare si de rdspundere a victimei in comiterea infractiunii se infatiseaza astfel: ~ victime care nu au avt niciodata interferente cu infractorul; ~ victime provocatoare'prin aroganta, minciuna, gesturi, vestimentatie et ~ victime care precipit& declansarea activitati ilicite; ~ victime slabe psihic'sgu fizi ~ victime slabe sub a: de comunitate; spect social - minoritarii, etnicii, confesionalii neagreati ~ Victime autovictimizante, orienteaza actul infractional asupra propriei per- Soane (suicidul, inversiunile sexuale, consumatorii de droguri), jucdnd pe rand ambele roluri - criminal si victima; -vi ictime politice care suporta consecintele datorita convingerilor lor. 2.2. Procesul de formare a declaratiilor partilor 22.1. Receptia informasiilor Procesul psihic de formare a declara perceptia (receptia) inforniatic, pi Momentul initial al formarii dectar ‘atiilor victimei ca act d zinté momentul perceptiv, momentul senzorial prin interm Cunostinta de faptul asupra caruia, mai tarziu, va diciare. Partea vatamata vine in contact cu obiectele toare prin intermediul organelor sale de simt, iat nagtere unor procese psihice: senza Senza' lor par vatamate cuprinde patru faze: le cunoastere, il repre- ediul cdruia victima ia face relatari in fata organelor ju- si fenomenele Jumii inconjura- r reflectarea lumii materiale di fiile si perceptiile. reprezinta cele mai simple procese psihice si constau in reflectarea in creierul omului a insusirilor obiectelor gi fenomenelor lumii reale, care actio- heaza nemijlocit asupra receptorilor, Percepfiile reprezinta tatea insusirilor lor, | Ca urmare a stransei sub raport practic a senzati procesul psihic de reflectarea obiectelor in complexi- legs turi existente intre procesele psihice, diferentierea jilor de Perceptii comporta dificultati. A Karmen, Crime Victims. Au Introduct . Gea 4 Calforni, 1990; p Oo sear Omtion to Victim, Brooks/cole {8 Schafer, Victimolagy: Resta P 1 Butoi, 7. Butoi, op. cit, p. 145 ublishing Company, Pacific ‘ublishing Company, Virginia, 1977, ]snl aveultarrti partil uli tactice folosite in ¢ spell tac tee fe ica, nopiun! isi? gi perceptia proprit-Zisay sg infrac- renta, persoana varaimatd, vier fering, de durere fizicd sau morale” sau auditive care degin rolut © a senzagiile cutanate $! 1 literatura pstholog atat senzagia rea cu De aceea, f sens mai larg, ine Juzand fr limbajul juridic st vorbl fiunii, se asociaza cu idea de su cinta cd alaturt de senzatiile vizuale la formarea declaratiilor acestela concur masura, senzafiile olfactive? Senzatiile auditive cons tortor auditivi prin insusirile Inaltimea sunetului este nii undelor sonore asupra roa intensitatea 5! timbrul. tituie rezultatul acfiu + sau, altfel spus, de nu- lor fundamentale: inalyimea, dati de frecvenfa vibrafiilo! manul vibrafiilor pe secunda itudinea vibratiilor, i inaté de amplitud” DS ui este determin: vibratie fata Intensitatea sau (aria sunetul Pe axi in esiune, adicd de deplasarea maxima a corpului i de modificarile de pr de pozitia in repaus. Timbrul determinat de forma vibratiilor este ac s face sa se deosebeasca dou sunete egale ca jnaltime sau intens' surse sonore diferite, Cu alte cuvinte, timbrul constituie insu caracter particular, individual unui sunet. Organul auditiv al omului este apt sd multitudine de fenomene acustice ce insofesc plator, savarsirea unei infractiuni>. Fata de natura extrem de variatd a im unile, de sunetele si zgomotele ce le pot ‘insofi, narea urmatoarelor imprejurarit: distanja dintre sursa si organul receptor, determinarea relativa a acestei relatil exista humai atunci cand fenomenele sonore sunt familiare persoanei vata- mate, in caz contrar, o astfel de determinare este exclusa; . distanta de propagare a fenomenelor sonore_are un caracter de certitudine cand este intemeiata nu doar pe senzafii auditive, ci si vizuale; " naluru fenomenclor acustice sau chi nti ; hiar identificarea fe ibui buna dreptate timbrului sunetului. 2 eee tao pe ea insusire 2 sunetului care itate, produse de sirea ce atribuie tate de nuante, 0 perceapa intr-o infini fie in mod intam- fie in mod necesar, prejurarilor in care se savarsesc infracti- poate prezenta interes determi- 0 Se apreciaza ca perceptia fenomenelor si sonore care ins i fi influentata in sens defavorabil de aga aa ete eee cae principe 4 tue ee ele iuzii acustice C i y sd geared specifice conditiilor de sivar a ae v deosebit in proces i ‘sire a infractiuni sengutere ae sul de formare a aeaerie a infractiunilor. es ie ace cA ofera o imagine exact’ sic Ee I IUELES mau este cunoscut, lumina care actio si completa a lumii incon- al neaza asupre i @ ochiului, pr , pre- "Ein, Staneu, op. cit, p.447 1A. Ciopraga, E Ha, ivluarea probei tes nasi. 1 probei testimontale in procesul [ Pe * Em. Stancu, op. cit, p.96-97 — C-tin, Aionitoaie, V. Berchesan, civilmente,in “Ty ; ‘wilmente, in ,Tratat de tacticd criminal ae ali asi, 1979, p. 16, Parfit ved ticd”, Ed. ¢: Edie e stica", Ed. Carpati, Craiova, 19 fae civile sia parg, ee TH responsabilezinta o dive microni). : Lumina perceputa de ochiul omenese se subdivide in doud grupe: acromatica si cromatica, culor ile alb si negru, precum gi cele care fac trecerea intre ele se numesc acromatice, iar restul cromatice, Trebuie remarcat faptul c4, sub influenya sunetului, creste sensibilitatea ochiului la culorile verde, albastru si violet, sczAnd la galben, rogu si orange. Sensibilitatea ochiului depinde gi de alte condigii!, de exemplu, conditiile de ilumnina loc receptia. @ in care are In cazul faptelor percepute la lumina artificial, intensitatea sursei de lumina pe de o parte, natura acesteia pe de alt4 parte, pot influenta sensibil posibilitatea perceptiei culorilor si a celorlalte insusiri ale obiectelor, diminuand mult posibi- litatea identifi corecte a culorilor sau a pigmentatiei pielii. in timpul noptii sau a condifiilor luminii crepusculare, culorile nu pot fi perce- pute, din cauza disparifiei luminozitatii sia stralucirii obiectelor, de aceea culorile specifice vireaza in nuante cenusii. Sensibilitatea vizuala este serios afectaté de trecerea dintr-un mediu cu 0 intensitate scazutd sau, si mai pregnant, intr-un mediu intunecos, situatie intalnita si invers - de la intuneric la lumina. Organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca partea vatamata nu are unele dificultati in privinta distingerii culorilor si alte defectiuni ale analizatorilor vizuali care pot influenta relatarile acesteia. De aceea este deosebil de important stabilirea momentului in care a fost sAvarsita activitatea ilicité pentru a evalua corect adaptarea la conditiile de vizibilitate a victimei. La nivelul suprafefei cutanate s-a demonstrat existenta a trei categorii de senza tactile teriiice sidureroase?. — - Senzatiile de durere, consecinta a vatdmirii tesuturilor organismului, sunt determinate de stimuli variati (mecanici, termici, chimici), pot fi resimtite in orice regiune a organismului, fara o alta indicatie, contribuind cel mult la localizarea zonei lezate, la stabilirea intensitatii durerii (vie, surda, pulsatilé, zdrobitoare, strapungatoare) sau a duratei acesteia (continua, trecatoare)’. Pe buna dreptate se afirma ca ceea ce victima percepe exact este senzatia de durere, dar ceea ce percepe mai putin exact este cauza care 0 determina’. (4nd vatimarile s-au produs in imprejurari in care victima infractiunii nu a avut posibilitatea s4 perceapa vizual agentul vulnerant, relatarile acesteia cu privire la natura, formele, dimensiunile obiectului cu care s-au aplicat violentele sunt cu totul nesigure si pot fi luate in considerare numai in masura in care se coroboreaza cu concluziile constatarii medico-legale care sunt informatii certe. . Aionito: op. cit, p. 155. . 2 AL Rosca, Psihologic generali, ed, a la, Ed. Didactic si Pedagogic’, 1975, p. 230-231. + Ge Davidescu, § simturi2. 5 por ispre cunoustere, Ed. Albatros, 1972, p. 268. 4A. Ciopraga, Evuluurea probei testinmoniale, op. cits P- 23,Reguli tactice folosite in cazul ascultarii parti vatdmate, parjii civile. 55 Senzatiile tactile, rezultat al stimularit receptorilor cutanafi, sunt determinate de deformarea pielil ca efect al presiunii exercitate asupra invelisului cutanat care, dupa o anumita per pada, se acomodeaza stimulului respectiv. in stare de nemiscare, zonele de contact ale corpului cu diferite obiecte (imbra- cAminte, ochelari, ceas) se adapteaza in asemenea m&sura incat senzatia de atin- ceste obiecte este imperceptibild. Acest aspect este favorabil pentru infractorii care comit furturi din buzunare, genti, posete si explicd de ce persoana viitimata nu poate indica intotdeauna nic locul, nici momentul fn care s-a sustras un anume bun aflat asupra sa. § © alt& categorie de senzatii' care concura la formarea declaratiilor persoancl, nate o constituie senzatiile gustative produse de insusirile chimice al gere cu ‘ substantelor dizolvate in saliva sau solutie apoasa care, stimuleaza receptorii gustativi situati mai cu seama in papilele linguale. Prin mijlocirea organului gustativ, omul percepe patru insusi fundamentale ale substantelor, patru senzatii de gust: dulce, amar, acru, sarat, receptorii acestor senzatii sunt repartizati uniform pe suprafata linguala’. Mecanismul de producere a senzatiilor gustative intereseaza in acele situatii in care persoana vatimata a fost victima unei inscenari de otravire sau a unei intoxi- catii alimentare din culpa, cAnd, datorita cantitatii insuficiente din toxicul utilizat, oria interventiilor medicale oportune sau altor asemenea imprejurari, infractiunea a ramas in faza tentativei. Chiar si atunci cand substanta otravitoare are un gust caracteristic, nu intot- deauna aceasti senzatie este incercata de cel care 0 ingera-datorita cantitatii si | modului de administrare (doza simpli sau in amestec) cu’ alimente lichide sau solide. O ultima categorie de senzatii care pot contribui la formarea declaratiilor persoanei vatamate, o constituie cele olfactive prin aceea cA. stimuleaza receptorii persoanei situati in partea superioard a cavitatii nazale, pencru a capta substantele aflate in stare gazoasa sau sub forma de vapori. Constituie imprejurari in care astfel de stimuli pot da nastere senzatiilor olfactive si, in consecin{, pot constitui o sursd de formare a declaratiilor persoanei vatdmate, infractiunile savarsite prin incendiere, unde analizatorul osmic ar putea deosebi mirosul caracteristic al incendiului propriu-zis si al substantei inflamabile folosite, mirosul particular al unor substante toxice, medicamentoase, droguri ce au servit la svarsirea unei infractiuni (tentativé de omor), mirosurile ce insofesc 0 explozie, mirosurile unor medii profesionale (in industria chimica si farmaceuticd mai ales)°. Se su: ___ Se sustine cd in c ul tentativelor de omor svarsit prin inoducerea treptata in incdperea unde se afla victima a gazului toxic, din cauza acomodarii, cel vatamat 1 A.Clopraga, Criminals, op. cit. p. 305. *A.Giopraga, Bvaluareu probeitestanuniale op. ci, p25 A Ciopraga, Criminalistica, op. cit, p. 307.i nu va percepe mirosul ‘ca c racteristic al substanfei! rea-credinta heputinta rele racteri si nu trebuie catalogat4 ca n varli mirosului respectiv. Declaratiile Persoanei vatdamate a cdror sursd 0 constitui olfactive, ofera informatii doar asupra sursei care a ie exclusiv senzatiile localizarea fn Spatiu a acestor stim produs un anumit miros, iar uli se inscrie, de asemenea, in limite relative, deoarece datele dobandite de om Prin mijlocirea organului olfactiv fin seama de conditiile atmosferice, de directia curentilor de aer care le-au purtat. D; persoana vatamata indicd si directia din care vin mirosurile, trebuie neaparat sa se tind seama de conditiile atmosferice, de directia curentilor de aer care le-au purtat. De asemenea, fondul afectiv caracterizat prin teama si emotie este propice aparitiei iluziei olfactive, sugestiei (afirm: de catre o persoand ci a perceput un anumit miros se transmite intr-o anumita masura si celor de fata) si autosugestiei. O alta categorie de Senzatii care pot avea o oarecare insemnatate in formarea declaratiilor persoanei vatimate sunt senzatiile interne sau organice (sete, greata, foame), senzatiile kinestezice sau de miscare (cu ajutorul cdrora ne dam seama de pozitia membrclor, directia si viteza miscarii acestora) si senzatiile de echilibru (care reflecté modificarile pozitiei corpului in raport de centrul lui de greutate, pozitia si directia miscarilor capului, accelerare sau incetinire a miscarii pe orizontala, verticald sau circulara). in actul perceptiv se reflecta particularitatile psihofiziologice generale si speciale ale individului, trasaturile temperamentului, ale structurii aptitudinilor si orientarii personalitatii sale. Recepfia victimei poate fi influentatd de anumite conditii concrete in care se desfasoara activitatea ilicita denum t factori obiectivi si subiectivi. factori de distorsiune care se impart in Factorii de natura ahiectiva - privesc conditiile de mediu in care se desfi- sara perceptia, mai exact conditiile de timp si loc, incluzand intre altele atat durata perceptiei, cat si conditiile de vizibilitate existente in momentul perceptici, locul de unde a fost perceput un anumit obiect, distanta, perspectiva, unghiul perceptici, gradul de complexitate al fenomenului perceput, masurile de disimulare luate de infractor, existenta unor surse sonore care pot bruia perceptia auditiva, precum si condifiile meteorologice (ceata, ploaia, ninsoarea)?. Factorii de natura subiectiva sunt legayi de particularitatile psiho-fiziologice si ge personalitate ale persoanei vatamate fie cd efectul lor este unul vremelnic, fie ca ste de durata’, in categoria factorilor cu durata limitata in timp, momentul perceptiei, influentand-o inscriu parte din factorii psihi ce se pot asocia persoanei in intr-un sens favorabil sau defavorabil, se 3i fiziologici. "Ein, Stancu, op. cit, p. 449, 2Em Ctancy an i rnnaeee nner taba banReguli tac \e afective, sentimentele pozi i amintim: staril depinde ‘direct Dintre factorii ps ntir nelor de sims $i factorul de care tive de acomodare a orgie realismul perceptici si anume atentia. . entie in mo- Dintre factorii fiziologici cu efect trecdtor, a caror inter yroseatd, pal mentul perceptici e de natura a perturba, amintim: a ean ar fi paeael secintele provocate de actiunea unor agenti chimici, drogurile, alcoolul. Factorii legati de person; influenta perceptia, indiferent racter durabil side aceea vor de conditiile in care se petrece. in categoria ena sunt varsta si sexul, experienta anterioar’, gradul de mobilitate al eae gandire, temperamentul, tipul perceptiv caruia fi aparfine persoana va mata te Astfel persoana vatamata de tip analitic are capacitatea de a refine mal | pas amanunte spre deosebire de tipul sintetic care, refine intregul, caracteris! generale* 7 Data fiind stransa legatura a acestui proces cu feno' ritatea lucrarilor de psihologie judiciara si tactic criminalisticd, sunt reunite, pornindu-se de la identitatea factorilor care le influenteaza. Prelucrarea informatiilor este un proces psihic internalizat in care dobandeste sens sau semnificatie intregul volum de senzatii receptate, asezandu-le fn contextul conditiilor de loc, timp si mediu unde s-a sayarsit activitatea infractionala. Un rol important il are in aceasta etapa decodarea informatiilor, diferitele trairi afective trezite de obiectul perceput care place, displace, intereseazd sau inspai-" manta? Cercetarile psihologice* au pus in evidenta tendinta de supraestimare a dimen- siunilor obiectelor bist subestimarea dimensiunii obiectelor mari, producandu-se o anuml nivelare a e1 u! rce i 5 . 4, peer ioee _ net pee ee no aceasta perspectiva aprecierea Me Epos eile mult peste dimensiunea lor reala daca apar instan- taneu, in timpul nopfii sau intr-o atmosfera incarcata. Factorii care conduc la perceptii false e natur’d Sartivs imperfectiunile organelor i: Taya eee de natura sublectiva, concretizati in situea ane natura obiectiva in categoria cérora se imaginii. alitatea victimei au un Cal menul receptiv, in majo- aceste doua etape conditiile de iluminare, rolul umbre! formar 1 d a umbrelor fn formare: $i mai ales percepere: ‘a ai perceperea De aceea ar fi excesiv sa se pretind: depasesc limita normalului, asupra form: sia leziunilor provocate de acestea’, Distorsiunile partii vatamate se reflect aprecicrea timpului concura urmatoarele el a persoanei vatamate sa facd aprecieri: ce 9! caracteristicilor obiectelor vulnerante sin aprecierea ti impului. a miccérs3 lemente: Pului, a miscarii. La A. Ciopraga, Evalua sae rea probei te: 2 Em. Stancu, op. cit, p. 451, testimoniale, p.96-97,de (nctic&d criminalistic’ listied - durata efectiva a ac exagerare savanna » activitati Ilicite care evidentiazA o tendinys generala de pial me ’ a bare a intervalelor scurte gio subevaluare a intervalelor lung), sacrate Mn sintagmele dilatarea timpulul (nu se mai oprea din actiune faptui- torul) sau comprimarea acestuia; pealizare: imp a activi localizarea in timp a activitAyii ilicite (zlua — noaptea, in intervalele ce le preced); derularea efectiva a activitajilor infractionale (acostare, agresare etc) 9 ritmul in care s-au desfMsurat; _ starea afectiva post-infractionala care determina influente in apreciere, trairile negative, conducand spre ceea ce anterior am numit dilatarea timpului. Miscarea, in general, caracterizeazA o bund parte din activitatea infractional4, aprecierea ei cuantificandu-se in ritmul in care se succed evenimentele, viteza de reactie sau de ripostd si conduce la deslusirea mecanismului infractiun' He Sal ‘ $ Este influentata de distanta dintre miscare $i subiecte, conditiile de lumino- zitate, temperatura, apreciindu-se ca la distante mari miscarea este perceputa ca inceata!. 2.2.2. Stocarea faptelor percepute Se intinde in intervalul de timp cuprins intre momentul perceperii si cel al reproducerii sub orice forma - verbali sau scrisa - in fafa organelor judiciare. Activitatea de memorare are un pronuntat caracter dinamic caracterizat pin procese de reorganizare, regrupare, restructurare, find determinata de starile intens emotionale din momentul infractiunii care, de regula, cresc in intensitate, aspect ce poate antrena ajustari, corecturi, chiar addugiri la informatiile percepute. Organul judiciar este interesat, deopotriva, de cantitatea de informatie achizi- tionata si conservatd, precum si de fidelitatea si corectitudinea acesteta. Distinctia psihologicd dintre cele doua forme de memorare specifice persoanel — voluntara, si nevoluntara ~ are important in aprecierea declaratiei_ persoanei vatamate?. in cazul memorarii involun subiectul nu-gi propune un scop prealabil si nu utilize o tare, datele percepute se intiparesc neintentionat, azA procedee speciale in vederea memorarii. Unele imprejurari legate vatiimate datorita percepjiei repe ulterioare perceptiei, aspect concretizat in de infraciune sau faptuitor devin familiare persoanei tate, situate fie in momente anterioare, fie precizia declaratiei.\ Reguli tactice folosite in cazul ascultarii pari vatémate, parfii civile... 59 Se poate intémpla si reversul in sensul cd oblectele ce apartin universului coti- dian, cu care se pastreazd contact neintrerupt, sd nu fie intotdeauna memorate clar. in psihologie se face distinctie intre urmatoarele forme speciale de memorare, astfel: } memorarea logicd $i mecanicd reprezinta tipurl specialy ale memordrii volun- tare, iar criteriul de diferentiere a acestora il constituie prezenta sau absenta intelegerii, a insusirii materialului sau informatiei; — memorarea motricd rezida intr-o predispozitie a subiectului pentru intipa- rirea si pastrarea a tot ceea ce este legat de miscare; ‘ memorarea plastic-intuitiva presupune capacitatea su:siectului de a intipari $i conserva in memorie reprezentirile concrete ale faptelor $i obiectelor percepute anterior; ~ memorarea profesionald este data de exercitarea indelungata a unei profesii — memorarea emotional consta in retinerea si reproducerea fideld, de regula, acelor fapte, evenimente, intémplari legate de sentimente traite anterior, care 3 avut un anumit ecou in psihicul persoanei (teamé, fricd, manie, bucurie)!. Aspectele privind formele speciale de memorie sunt. evidentiate cu ocazia ascultrii victimei a cirei declaratie trebuie coroboratd cu alte probe existente in dosarul cauzei pentru aflarea adevarului. Odata cu trecerea timpului, mai devreme sau mai tarziu, in informatiile pastrate se constata pierderi datorate procesului uwitdrii care constituie reversul pastrarii si se manifesta sub forma neputintei reamintirii unor date memorate ori in imposibilitatea recunoasterii unor evenimente traite, la o noua confruntare cu acestea, sau in reproducerea ori recunoasterea lor eronata?. Nu trebuie neglijate procesele inhibitive de la nivelul scoartei cerebrale, spe- cifice uitarii, determinate atat de timp, cat si de unii factori de natura afectiv: timpul scurs din momentul fixarii, interesul pentru memorarea celor percepute sau impresia produsa de agresiune ca si datele de personalitate ale victimei’. 2.2.3. Reproducerea sau reactivarea celor percepute Reactivarea memoriald este intalnita fie sub forma reproducerii, fie sub forma recunoasterii, ultima fn infelesul sau psihologic, nu juridict. Reproducerea reprezint§ momentul de actualizare a informatiilor achizitio- nate, in care se manifesta factorii ce au influentat procesul de formare a decla- ratiilor si alfi factori care pot influenta declaratiile per: ‘Trebuie mentionat cd, in mod constant, in declaratiile persoanei vataimate apar surse de distorsiune care trebuie identificate de organul de urmarire penala, intru- 1 A.Ciopraga, Criminalistica, op. cit., p. 191 i 2A Racca Tratat de nvihalagie experimentally Aealonoat Denton Reeureeti 1062 n 26960 te Set alistic’a ‘mente de tacticd criminal ica, cat si acest moment al produsului finit - declara 1a ~ Se supune legilor psihologice, potrivit carora fntotdeauna se cunoaste ce intrd in cutia neagra (creierul uman), dar de putine ori se stie cea ce iese (evident : e prin decodificare si reproducere). Dupa cum prezentarea denaturati a faptelor igi are cauza in imprejurari mai Presus de vointa persoanci vatdmate sau in imprejurari dependente de vointa acesteia, alterarea faptelor Doate avea un caracter constient sau inconstient. Fie ele constiente sau inconstiente, denaturarile constituie devieri de la reali- tate, nu sunt expresia adevarului. De aici, anevoioasa indatorire ce revine organelor judiciare de a utiliza acele procedee tactice menite a anihila sau anula consecintele lor. Prin prezentarea tendentioasa a faptelor, cel vatamat urmareste atat inrautatirea situatiei faptuitorului, cat si crearea pentru sine a unor conditii procesuale mai bune. Dorinta de razbunare pentru raul pricinuit, precum si dorinta de a obtine avantaje materiale superioare prejudiciului suferit sunt cele mai frecvente cauze ce explicd denaturarile constiente din declaratiile persoanei vatamate. Pentru explicarea cauzelor denaturarilor atat voluntare, cat si involuntare din declaratiile persoanei vatamate, trebuie sd se tind seama de fenomenul psihosocial denumit ,schimbare de rol” desi atitudinea respectiva este specifica martorilor. Infractiunea indiferent de consecintele sale poate atrage dupa sine o modificare a comportamentului persoanei vatémate care pana atunci era de conditie comuna, modesta si dintr-o data devine ,,cineva”, o persoana impor- tanta, de care se ocupa autoritatile, cdtre care se indreapta simpatia si com- pasiunea celor din jur, mai ales cand este mediatizat cazul’, Practica judiciara a evidentiat nenumérate situatii in care ascultarea pa fi vataémate s-a facut dupa un anumit interval datorita spitalizarii ori neputintei de a purta un dialog cu organele de ancheti. in astfel de situafii factorul timp si starea maladiva produc eroziuni puternice asupra stocarii in memorie a celor percepute. Sunt victime care datorita vatamarilor suferite nu pot fi ascultate decAt in con- ditii speciale, care presupun avizul medicului curant si schimbarea locului de asc@ltare. fi » aan U ee iile victimelor aflate in stari agonice constituie o forma aparte a repro- ducerii, la fel si depozitiile muribunzilor facute in prezenta organelor judiciare care le inregistreazd pe suport magnetic ori le consemneaza, iar cand sunt fcute in Prezenta personalului medical au caracter extrajudi raport cu fidelitatea si corectitudinea relatarilor jar si trebuie apreciate in espective. Privita sub raport psihologic, recunoasterea reprezinta un proces cu mult mai simplu si mai usor de recliz siilor anterioare nu cere me decat reproducerea, deoarece actualizarea impre- moriei subiectului eforturi deosebite2. 1 Em. Stancu, op. cit, p. 456. *Al. Rosca, Psiholagie generarg, op. cit, p. 248,| : j 61 ii vatdmate, pargil civile... 4 rezultatele recunoasterii de citre partea ite raporturi cu infracfiunea in cazul ascultaril p Tn practica judiciara s-a apreciat © vatamat’ a persoanelor sau obiectelo aflate in anum| comporta grade diferite de cer titudine. Recimoasterea este precis’ atunci cind imprestile actuale pro soanele sau obiectele ce se prezints persoanei vatdmate se identifica, sau coincid fn mare masura cu impresiile anterioare. ale provenite de la per- se suprapun 2.3. Caracteristicile psihologice ale anchetatorului in mediul juristilor se apreciaza - putin exagerat - cAun anchetator ideal” ar trebui sa aiba ,injelepciunea proverbi: 14 a biblicului Solomon, rabdarea lui Hristos, logica lui Aristotel, rigurozitatea stiintificd a lui Pasteur si inven- tivitatea lui Edison'. / Exigentele legale cer anchetatorului cunoasterea profunda si nuanfata a dispo- zitiilor penale si procesuale penale, a drepturilor fundamentale ale omului, la care trebuie sa se raporteze in permanenja?. . , ebui s4 cunoasca in ce constau $i Din acest punct de vedere, anchetatorut va tr’ = : rile si interesele legitime ale omului, in lumina - in ce masura au fost lezate val drepturilor si obligatiilor sale. in categoria calitatilor psiho-intelectuale, care trebuie sa se distinga prin claritate, profunzime, spirit critic Sesizarea inadvertente! anchetatorului si multa perspicacitate. Printre calitatile moral - afective, echilibrul emotional joaca un rol deosebit deoarece el sta la baza unor calitafi educative absolut necesare in reusita activita- tilor anchetatorului. Acestea sunt reprezentate de tact, rabdare, tolerant, disponi- bilitatea de a asculta, stapanirea de sine. se inscrie in primul rand gdandirea rigoare si sd se bazeze pe un Jor, de multe ori deosebit de subtile, solicita din partea 3. Pregatirea in vederea ascultarii partilor 3.1. Studierea documentelor din dosarul cauzei Studiul materialelor existente in dosarul cauzei permite organului judiciar s& stabileasca persoancle ce urmeaza a fi ascultate, valoarea materialului probator existent, problemele ce vor fi avute in vedere la efectuarea altor activitayi de urma- rire penala. Din materialele cauzei se determina natura infractiunii svarsite, valorile le- zate, persoanele implicate, mecanismul de comitere a faptei persoanel Be observat in totalitatea sa ori numai anumite secvente ale activita i ilieite, urm an existente si posibilitajile de valorificare in folosul arene i, ee ae ae a sul anchetei, va icti precum si intinderea prejudiciului cauzat. oe ee “T. Bogdan, Probleme de psihologie judiciard, Bd. $t 27. Butoi 5.2, Psihologie judiciard, Casa deediturs slg Bucuresti, 1973, p. 190, »Sansa” SRL, Bucuresti, 1992, p. 16162 Hi istica + Elemente de tactich Referitor la natura infractiunii tre ili triva patrimoniului, situatie th care, de anata aceasta sa Indreptatimpo- identificatoare ale bunurilor pentru a fi date i a eee barn Cand activitatea cit s-a Ind in urmarire locala sau generala. ; citd s-a indreptat impotriva persoanei se va determina in ce a constat, urmarile acesteia, starea in care se afl4 victima si dacd poate fi angajata intr-un interogatoriu, vizand aspectele care pot conduce la identificarea faptuitorilor. Cu privire la aceste aspecte este necesar s& se stabileasc4 dac4 agresorul este cunoscut de cAtre victima - situatie care faciliteaz4 identificarea, in caz contrar partea vatdmata trebuie si descrie semnalmentele, caracteristicile obiectelor de imbracaminte, numarul faptuitorilor si activitayile desfasurate de fiecare dintre ei. De asemenea, trebuie sd reias4 din materialele existente locul si timpul savar- sirii, modul de acostare a victimei, directia de unde au venit si in care au plecat agresorii, daca au folosit arme ori substante chimice paralizante sau mijloace de transport, caracteristicile de identificare, toate acestea in functie de modul cum a perceput activitatea ilicita, in totalitate sau numai secvential, datorita punerii in stare de neputin{d de a reactiona sau in stare de inconstienta. Studiul materialelor existente la dosar va evidentia si starea de sanatate a victimei dupa ce a fost agresata fizic, daca a primit ingrijiri medicale, a fost inter- nati intr-o unitate medicala, natura diagnosticului medico - legal, urméarile acti- vitStii ilicite, numarul de zile de ingrijire in perspectiva solutiei juridice. Trebuie avutd in vedere varsta victimei si mai ales modul cum a fost acostata, stiut fiind c4 minorii $i varstnicii nu apreciazA in mod corect pericolul la care se expun datoritd credulitafii excesive ori comportamentului provocator pe care ll afiseazd, in mod constant. Un alt aspect esential care trebuie sa rezulte din studiul materialelor aflate la dosarul cauzei il reprezintd natura si intinderea prejudiciului cauzat si posibilitatile de recuperare a acestuia. a in cazul preiudiciului moral partea civild are caderea sa-i determine limitele, in raport si de unele vatémari corporale ce-i pot altera infatisarea ori imaginea, in timp ce, Ja prejudiciu) material exist undele criterii ce conduc la ‘delimitarea sa, bazate pe valoarea bunului, uzura existent’ si beneficiul nerealizat, precum st perioada in care a fost deposedata de cAtre infractor. ; ae in ceea ce priveste partea responsabili civilmente trebuie identificata 3 introdusa in procesul penal pentru a rispunde potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta suspectului sau inculpatuluit, -oprie initiativ’ Partea responsabil civilmente poate interveni in proces din pr Ree ae a pind la cercetarea judecatoreased la prima instanga si are pales ars cesului penal acecasi pozitie ca si inculpatul, intre acestia Se leeea le sunt ritate procesuala, in sensul cd actele procesuale favorabile sau defavorabile le sui opozabile in egala masu "N. Volonciu, op. cit, vol.1, p. 193: 2.C-in Aiunijoaie, V. Berchesan, ap. cit, p- 152.! | Reguli tactice folosite in cazul ascultarii parti vatamate, partii civile. Din aceasta perspectiva raspunderea pértii civilmente se va limita numai la dauna provocata de fapta penal, fara a putea fi transferate asupra Sa alte obligatii ale inculpatului derivand din alte raporturi?, - Materialele care vor fi studiate de organul de urmarire penala sunt: procesele-ver- bale de examinare criminalisticd a locului faptei, procesele-verbale de constatare in flagrant a infractiunii, plansele fotografice, schitele, rapoartele de constatare tehnico - stiintificd sau de expertiza, notite, insemnari ale organelor de constatare, plangerea prealabila, declaratii ale martorilor oculari etc. Pe langa cunoasterea materialelor cauzei, trebuie studiate si alte materiale respectiy, literatura juridicd de specialitate si din alte domenii de activitate, inci- dente sau conexe, precum si practica judiciara. Literatura juridic ofera posibilitatea de documentare cu privire la aspectele teoretice, si la cele legate de practica organelor judiciare in materie. Pe alta parte, avand de cercetat, spre exemplu, o infractiune savarsita intr-un sector de activitate productiva, organul de urmarire penal trebuie si se docu- menteze cu privire la actele normative si la reglementarile interne referitoare la organizarea $i desfasurarea procesului de productie, la atributiile de serviciu ale persoanelor in cauza, la relatiile dintre furnizori si beneficiari etc. ' Cunoasterea temeinica a intregului material al cauzei confera organului urmarire penala o pozitie superioara in timpul ascultarii, contribuind la elucidare temeinica a tuturor problemelor cauzei’ Materializarea in forma scrisi a rezultatelor studier li datelor cauzei este impusa pe de o parte de limitele firesti ale capacitatii de conservare in memorie a informatiilor, iar pe de alta parte, de insisi natura activitatii de cercetare a infrac- tiunilor. Conservarea in memorie a informatiilor prezente este puternic influentata de experienta anterioara similara a organului de urmarire penala; de aici posibilitatea confuziilor intre infractiunile actuale si cele instrumentate anterior. Si aceasta activitate, ca de altfel intreaga pregitire a ascultirii, se efectueaza cu maxima urgenta si operativitate, regula tacticd dominanta in cercetarea si solutio- narea cauzelor penale. 3.2. Cunoasterea personalitatii si trasdturile Psihice ale partilor ce urmeazd afi ascultate Organul judiciar atunci cand Pregateste ascultarea partilor implicate cunoaste deja natura infractiunii, data, locul, modul si conditiile in care a fost savarsita, din sesizavile victimei sau din alte surse de informare. : In consecinta, cunoaste si daca victima a perceput nemiilocit procesul actiunii intractionale, leziunile fizice suferite si Pagubele materiale cauzate. A Gopraga. Ev Em Sta © op. cit. p. 19964 ' Criminalistics « In functie de aceste date de informatii despre personalitatea sa, si del Socoteste ca le-ar putea clarifica prin declarati Cunoasterea persoanclor ce urmeazd tacticd a pregatirii audierii, org deosebita pentru cunoasterea p urmeaza a fi ascultate?, | ee ee ee desprins datele de interes pentru cunoasterea D a ‘a deosebit de utile pentru identificarea autorilor, astfel: ~ date care privesc natura juridicd a cazului, mobilul si circumstante esentiale ale evenimentului (loc, timp, mod de savarsire, surprinderea victimei ori accep- tarea patrunderii autorilor in locuinta); ~ datele care definesc personalitatea victimei, in principal, cele ce caracte- rizeaza conceptia de viata, nivelul de cultura si educatie, atitudini, calitati tempera- mentale si caracteriale, credinte si obiceiuri, anumite tabieturi, dorinte nesatis- fAcute, starea de echilibru psihic ori manifestarea unor tendinte spre agresivitate, izolare sociala sau depresii, anumite vicii ascunse (jocuri de noroc, consum excesiv de alcool sau droguri, relatii extraconjugale); ~ cercul de relatii al victimei - de familie, rudenie, vecinatate, de serviciu, de distractie -, mediile si locuintele sau localurile publice frecventate, natura relatiilor (de amicitie, dusmanie, indiferenta), identificarea tuturor starilor tensionalé ori conflictuale mai vechi sau mai recente, precum si a celor ce privesc legaturi cu persoane banuite de comiterea faptei care pot sugera preocuparea victimei pentru obtinerea de venituri pe cai ilicite; informatii privind miscarea in timp si spatiu a victimei, cu accent pe perioada imediata evenimentului, care pot avea relevanta deosebita; ~ datele privind bunurile detinute de victima, mai ales cele de valaare si cele pind disparitia unora dintre acestea ori a unor documente; : informatiile privind antecedentele morale, medicale, penale si contra- ventionale ale victimei. : ‘Daca ne referim la infractiunile savarsite prin violent’, fenomen studiat, mai ales in ceea ce priveste.violenta indreptaté impotriva persoanei sau marea vio- lenta, deosebim urmatoarele categorii de victime’: - disparute de la domiciliu in conditii suspecte care numai in mod exceptional pot coopera cu organul judiciar la intoarcerea lor; ~ care nu supraviefuiesc agresiunii, dar oferd date prefioase despre autorul faptei - de regula declaratiile sunt scurte gi ilustreazd locul, timpul si numele agre- soruluis; Elemente de tacticg criminal ica pregateste asc ‘a prima § a Primara, procedand la culegerea Imitarea problemelor pe care le ja acesteia!, reaz ia fi ascultate constituie o alta directie anul judiciar trebuind $4 manifeste o preocupare ersonalitatii si a trasdturilor psihice ale partilor ce “Bogdan 5.a, op. cit, p. 15 2f. Butoi, LY. Butoi, op. cit, p 4 £m, Stancu, op. cit, p. 458. “7, Butoi, LT. Butoi, op. cit, p. 134-135, S Acestea sunt audiate imediat dupa savarsirea faptei (NA)65 mate, perfil civile... afla in urmatoarele violentelor suportate si care Se pot afla in 5 actorul $4 nu-t ptuitorul din motive obiective; cunosc infré i i incearcd s4 (razbunare, dt agoste); cuNOSE raptuitorul sit eel pe ¢ re nu le-a comis aspecte relevate schimbanii de rola denaturarilor prin adugare. ve sf desprind’ interesul pe Din informatiile obtinute, organul judiciar a mavale’ concretizat in care persoana vatamata lar avea in solufionaret ai ‘inculpatului) pentru ca preocuparea pentru dovedirea vinovajiei suspect acesta s2 fie cat mai aspru pedepsit!. In alta ordine de idei, organul de u r analizand imprejurarile cau: ei, trebuie sa retina oa al ar fi: posibilitatea reala a parti vatémate ‘de a injelege $! a P! c mecanismul activitatilor pe care le-a perceput, capacitatea de ree ori injustefea matiilor, starea atentici in momentul savarsirii faptei, ee a analiza a faptet pozitiei critice si autocritice fata de evenimentul produs, puterea le arintelectuale, si a modului in care a reactionat pe moment, stadiul dezvoltarii psi a a relatiile cu persoanele implicate intr-un mod sau altul in procesul penal . ‘Aceeasi atentie trebuie acordata factorilor de natura exogena, printre care se inseriu distanta de la care a fost observata fapta, bunul sau persoana; — |uminozitatea naturala - dimineata, amiaza, sear - sau artificiala; - pozitia persoanei in teren in momentul savarsirii faptei; durata in timp a observarii faptei, obiectului ori a persoanei faptuitorului; ~ timpul scurs de la eveniment pana la momentul in care are loc ascultarea. ‘Trasaturile pozitive sau negative de caracter ale partii care urmeaza a fi ascul- tate ~ sociabilitatea, corectitudinea, tactul, orgoliul, individualismul, susceptibili- latea, aroganta, sentimentul inferioritatii - permit organului de urmarire penala sa-gi formeze © imagine clara cu privire la personalitatea partii vatamate si, in raport de aceasta, sd aleaga procedeul de ascultare cel mai indicat pentru obtinerea unor declara{ii sincere si complete. 2 vad ~ care supravieyuiesc situatii: nu pot identifica [| denunta din motive diverse puna in seama acestuia fapte rméarire penala care pregateste eee 4 factorii de natura endogen4a, recia in mod corect eptionare a infor- Pentru culegerea de date despre personalitatea victimei, organul judiciar f; investigatii la scoala unde invaga, la locul de munca ori in cadr Ia ile Persoanele din aceste medii sociale sunt in masura 7 care, Impreuna, contureazd portretul spiritual al victime La locul de munca, in care igi petrece sar multi dintre colegi pot sa relateze despre mai insemnate din ultima vreme gin anumite imprejurari3, a sd furnizeze date variate ie i infractiunii cercetate. meu parte din activitatea cotidiand, pane parile sale profesionale, realizarile ‘ fata de munca, comportarea in general © Nicola, Unele ele nme emente de psibologie judiciara, a, Min 1, Ed, Mini 21 Mircea, op. cit, isterului de J, ; Op. cit, p. 263, interne, Bucurest * Ctin Aionitoaie, V. Berch ucuresti, 1979, hesan, op. cit, p.154,66 Membrii familici, pe langd date de natura celor de mai sus, pot s4 spec fice de are ii sunt preacuparile extraprofesionale, boli a suferit sau sufera victima, © preferint4, cum igi petrece timpul ce au produse alimentare are pentru ce bauturi s liber Daca se constata din aceste motive, victima a suferit condamnari, se studiaz dosarele in care a fost condamnata, iar din unitatile de executare a pedepselor se culeg date despre comportarea sa in locurile respective, ac itatile pe care le-a indeplinit, conditiile in care a fost eliberata!. Cunoasterea personalitayii partii vatimate se poate realiza prin dive! vitati de urmarire penala (cercetarea la fata locului, studierea unor inscrisuri ce emana de la persoana in cauzd, efectuarea confruntarii 5.2.) sau prin consultarea unor evidente, banci de date aflate in fondul unitafilor medicale sau ale altor nse acti- institutii abilitate Apreciez ca aproximativ in aceleasi limite trebuie si se desfasoare activitatea de cunoastere si in cazul parti responsabile civilmente, chiar dacd introducerea sa in procesul penal vizeaza numai aspectul reparator rezultat din activitatea ilicita. Din practica organelor judiciare rezult’ ca, in cazul unor infractiuni de ingela- ciune in paguba avutului privat, victimele prezinté anumite trasaturi de ordin psihic: credulitate excesiva, slab simt de autoconservare, spirit critic si autocritic jezvoltat, tendinta de a obtine anumite profituri prin eludarea dispozitiilor legale, predispozitia de a angaja discutii si combinatii cu persoane necunoscute. in cazul infractiunilor de furt si talharie, victimele sunt, uneori persoane neatente, usor de antrenat in discutii, stapanite de vicii, puse pe capatuiald ori mai putin dotate din punct de vedere fizic. Dupa cuin, nu de putine ori, in cazul infractiunii de viol, partea vatamata poate {i o persoana de moralitate indoielnica, ce frecventeazd anumite cercur! $! medii, nefiind exclusa posibilitatea jnscenarii, in scopul obfinerii unor avantaje. Se poate afirma ca activitatea de cunoastere a persoanelor ce urmeaza a fi sscultate prezinta 0 importanfa cu totul aparte de realizarea ei in conditii optime and, in wtima instanta, succesul sau insuccesul ascultarii. Datele obtinute in faza pregatitoare ascultarii urmeaza sa fie completate cu ocazia contactului nemijlocit dintre organul de urmarire penala si partea vatama sedinta de ascullare constituindu-se intr-un_ prilej de studiu al personalit acestora, intr-un mijloc de investigare psihologica’. depin hestionarului de ascultare La intocmirea planului de ascultar e, trebuie si se aiba in vedere urmatoarele: -problemele care urmeaza a fi imurite prin ascultarea partii vatamate; ~ materialul probator ~ - care va fi folosit in tim- pul ascultarii; 3.3. Intocmirea planului sau ¢ (forta probatorie,a acestuia)Reguli tactice folosite in cazul ascultarti parti vatamate, partii civile. 67 - ordinea in care va fi folosit materialul probator, ? Planul de ascultare se plaseaza la finalizarea activitagii de pregitire a audierii si se intemeiaz’ pe elementele rezultate din studierea dosarului si cunoasterea persoanclor ce urmeaza a fi ascultate, asigurand acel cadru propice pentru obti- nerea unor declaratii complete si fidele Lamurirea tuturor aspectelor cauzei nu este posibila, avand in vedere particu laritatile sale, determinate de natura infractiunii, metodele si mijloacele folosite la savarsirea ei, de urmarile acesteia, de imprejurarile care au precedat-o sau insotit-o, decdt in masura in care sunt stabilite corect imprejurdrite ce trebuie clanficate prin ascultar intocmirea planului de ascultare se impune in fiecare cauz4 si cu atat mai mult in cele complexe!. . in elaborarea planului se va tine seama de orice situatie care se poate ivi in timpul ascultarii, chiar neprevazutd, astfel incat, organul judiciar s4 nu fie luat prin surprindere de atitudini, de reacfii neasteptate. De aici rezulta si necesitatea ca planul sa aiba un caracter flexibil, si poata fi modificat in functie de desfasurarea ascultarii, de relatarile celui ascultat. . Aceasta va conduce si la posibilitatea adaptarii sau formulirii de noi intrebari referitoare la fapta cercetata’ Obtinerea unor declaratii complete si exacte depinde in buna masura de modul in care sunt formulate intrebarile, de succesiunea in care sunt adresate, de momentul psihologic in care sunt plasate. yt Din practica judiciard? s-au desprins urmatoarele aspecte ce pot completa planul de ascultare: ~ indicarea intr-o anumit ordine a imprejurarilor care vor fi Lamurite; determinarea intrebarilor care vor clarifica imprejurarile stabilite; ~ punerea unui accent mai mare pe imprejurarile necunoscute ori cunoscute {ragmentar sau numai amintite; precizarea datelor existente in dosarul cauzei in legatura cu imprejurar ile stabilite. Formularea intrebarilor este impusi de necesitatea acoperirii tuturor aspectelor rezultate din dosarul cauzei, de necesitatea de a nu fi uitata lamurirea anumitor imprejurari. De asemenea, formularea intrebdrilor este necesat atentie, ele trebuind sa fie clare, precise, la obiect Intrebarile trebuie si fie ordonate logic ori cronologic pe mai multe variante, in fie Rreuta cu multa raport cu ceea ce cunoaste persoana respectiva si modul cum a perceput cele pe marginea céror urmeaza sa facd declaratii. Continutul concret al planului de ascultare dife fireste, de la caz la caz. tA Ciopraga, Criminalistica, op. cit, p. 209. | |. Stancu, op. cit, p. 112. ! ar+ i i 68 i iminalisticé + Elemcute de tactica ¢ ae ees De exemplu, in cazul tentativelor la infractiunile impotriva viefii sau infracti- unile de vatdmare a intégritatii corporale, intrebarile trebuie sa se refere la: impre- jurarile in care a fost savarsitd infractiunea, mijloacele si metodele folosite de infractor, semnalmentele sau datele de identitate ale acestuia, urmarile faptei ilicite, persoanele care mai cunosc fapta savarsit imprejurdrile luarii la cunos- tina despre ea, precum $i alte aspecte pe care numai victima le poate cunoaste!. in cazul infractiunii de viol’, intrebarile trebuie sa priveasca: ~ datele de ident re ale victimei, si In special, varsta acesteia; . data si locul savarsirii infractiunii, imprejurarile in care victima a ajuns in acel loc, motivele gasirii ei acolo, descrierea amanunfitd a locului, a locuintei, a obiectelor; ~ modul de acostare a victimei: unde, cand, cum si starea in care s-a aflat aceasta; — activitatile desfasurate de catre infractor pentru a infrange rezistenta victi- mei sau pentru a o pune in imposibilitate de a-si exprima vointa; - rezistenta opusa de victima; daca intre infractor si victima a avut loc vreo lupta, ce urme ar putea sd existe pe corpul si hainele agresorului, daca a strigat dupa ajutor, cine a auzit sau putea sa auda, daca a primit ajutor $i din partea cui, in ce a constat ajutorul acordat; _ : semnalmentele fAptuitorului, precum si caracteristicile vestimentatiei acestuia; - numéarul persoanelor participante la savarsirea infractiunii si contributia fie- careia; ’ ~ relatiile anterioare dintre victima si infractor; ' ii victimei inainte si dupa savarsirea infractiunii; - existenta certificatului medico-legal din care rezult4 consumarea actului sexual, starea sanatatii victimei dupa sdvarsirea infractiunii, urmarile activitatii ilicite. Planul pentru ascult:rea partii vatamate in cazul infractiunii de inselaciune? trebuie sd asigure clarificarea urmatoarelor aspect imprejurarile in care |-a cunoscut pe faptuito ~ identitatea faptuitorului sau, dupa caz, semnalmentele ori caracteristicile re identificarii; problemcle pentru a caror rezolvare a apelat la faptuitor; activitatile desfa- gurate de infractor pentru a induce sau menfine in eroare victima - numele si calitatile ce gi lea atribuit, inscrisurile folosite pentru ao convinge de posibilitatile Se reece problemelor ce interesau victima, precum si inscri- “sumed an burried valoaece esa ane demelr | bur valoare ce le-a dat fSptuitorului; ~ bersoanele care cunose despre vitatea infractorului si despre alte per- pre a f tivitat fi ~ posibilitatea recunoasterii autorului faptei. } Idem, p. 155, 2 Ibidem, p. 158, ae EE69 i _—_——— sguli tactic oul ascultarii pargii vatiimat vecnls as ama de toate La intocmirea planului de ascultare trebute sf 5° tind seam van a, pentru c& cauzei, inclusiv cele care par, la prima vedere, Nose poate ave repercusiuni tratarea cu superficialitate ori omiterea unor ame inunte, negative asupra solutionarii cazulut ° 2.4. Alte activiteyi pregatitoare in randul acestora se inscriu: . : A st ascultarea; . as anelor la locul si data stabilirea locului unde urmeaza stabilirea ordinii si a modalitatilor de aducere a fixata pentru ascultare; asigurarea prezentei interpret! perso: i ori i sia Jui, tutorelui, parintelui ori educatorului $' aparatorului; - ; ascultarii. . ~ asigurarea conditiilor materiale necesare asct Itarea prezint’ important Alegerea locului unde urmeaza sd fie efectuata ascultarea Pr pune conditii a si contribuie la crearea unei ambiante propice desfasuran) in dierii, lasand la ascultarii. Legea nu fixeaz’ anumite limite in privinta locului au ies aes st 38 jatitudinea organului de urmarire penala s4 aprecieze, de la caz la a actioneze in consecin{a. Camera de ascultare trebuie s: fie tablouri, fotomontaje, harti. De asemenea, in came! existe obiecte. in locul unde se efectueaza ascultarea tre persoane. . Ascultarea se face, de regula, la sediul organului de urmarire penal; in situatii speciale, partea vauimatd va fi ascultata la locul unde se afla (imposibilitatea dea nla spre a fi ascultata din cauza starii de sanatate). ‘and partea vatémata nu cunoaste limba romana sau nu se poate exprima, trebuie sa se asigure un interpret. Cand se asculta un minor, trebuie sa se asigure prezenta parintelui, a tutorelui, curatorului oria persoanei in ingrijirea cdreia se afl pentru a preintampina unele preutall ce pot aparea pe parcursul ascultarii: dificultati din cauza varstei mino- rului ori trasaturilor sale biopsihice, Dificultatile pot fi eventual inlatura rin pre 7 care, cunoseaind mai bine ae af a a Pocus ateae persoane apropiate a ” I pot determina si adopte o pozitie de Asigurarea conditiilor materiale in ¢; avi a « referd la ambianta ce trebuie creata cae fa va ae desfasura ascultarea se folosite pe parcursul ascultarii, precum si ees de proba ce vor fi reportofon, aparatura video. Moacele tehnice ce vor fi utilizate - ; Este indicat ca pe biroul celui care ascultare, coala de hartie mentul de scris, De asemenea, dosarul cau: zente pe masa de lucru, 4 fie mobilata sobru, fiind interzis ca pe pereti sa ra respectiva nu trebuie sa buie si nu aiba acces gi alte efectueaza ase : e care . sculta pe care urmeaza a fi conse rea, Sa se afle planul de Mnata declaratia si instru- 2€1 $i mijloacele n ateriale de Proba nu vor pre- $1 mij d bi iOrganizarea ascultarii are in vedere, printre altele, sl urmatoarele aspecte: stabilirea problemetor ce urmeaza a fl clarificate cu ocazia ascultacii, precum: sia datelor ce trebuie verificate en acest prile); pregativea materialulul probator ce urmeaza a fi folosit; determinarea ondinii in care se face ascultarea; stabilirea modalitatii de citare, locul gi data, ora la care partea vatamata uymeazd sa fe prezenta in vederea ascullirii Ordinea si modalitatile de citare trebuie astfel concepute, incat s4 se evite contactul intre diversele persoane interesate in cauza. 4. Desfagurarea ascultarii 4.1, Etapele ascultarii parti vitamate, a parfii civile si a parti responsabile civilmente Legea procesuald penala stabileste cadrul in care se efectueazA ascultarea partii vatamate, a partii civile sia parti responsabile civilmente. Organul de urmarire penal& are obligatia de a chema pentru a fi ascultate, persoanele care au suferit 0 vatimare fizicd, morald sau materiald prin savarsirea infractiunii si pe cele care trebuie si raspunda pentru crearea prejudiciului. in desfasurarea acestei activitati complexe, se parcurge 0 succesiune de momente. Prin reglementarea acestor momente s-a creat pentru cei care au sarcina admi- nistrarii mijloacelor de proba necesare, posibilitatea obtinerii unor declaratii veridice. Numai du ucerea la indeplinire a acestor obligafii legale, se trece la ascul Jarea parti valinvate’, Ascultarea parti vatamate parcurge de regula trei etape: verificarea identitafii si ascultarea rispunsurilor cu privire la datele personale; relatarea liberd sau spontand; relatarea dirijata sau ascullarea prin adresarea de intrebari, 4.1.1. Verificarea identitagu parfit vatdmate a partii civile sia partii responsabile civilmente * Verificarea identitatii reprezinta primul moment al audierii propriu-zise, r s-a edificat eu privire la identitatea persoanei vata- imprejurarile in legdtura cu care va fi Dupa ce organul judic mate, ii aduce la cunostinga acestela faptele ascultata. 1A. Ciopraga, op. cit, p. 214:( imprejurdrile, in succesiunea lor fireasca, logica, far Reguli tactice folosite in cazul ascultarii parti vatdmate, parpii civil... wal —— Sfera intrebdrilor prevazute de lege poate fi largit prin formularea altor intre- bari cu caracter neutru!, Asemenea intrebari, pe de o parte, deschid organului judi- ciar posibilitatea cunoasterii unor date referitoare la anumite momente din viata sa, ocupatiile anterioare, diverse pasiuni, modul de organizare a timpului liber, raporturile cu vecinii, cu colegii de mur Aceste discufii, dezvaluind personalitatea victimei, usureaz4 mult munca orga- nului judiciar in privinta aplicarii regulilor tactice pe parcursul audierii, precum si in aprecierea declaratiilor sale. ‘ De asemenea, organul judiciar castig’ increderea victimei si, drept urmare, aceasta devine mai putin emotiva si mai sigura pe cele relatate. in acest fel, se reali- zeaza contactul psihologic intre interlocutori, declaratiile pe care le face victima, apropiindu-se de realitatea celor int4mplate la fata locului. Aceste intrebari au avantajul de a familiariza victima cu atmosfera in care se va desfisura audierea si convingerea acesteia c4 organul judiciar este bine informat, ceea ce 0 poate determina s4 renunte la orice incercare de a-| induce in eroare, mai ales in cazul celor de rea-credinta. Tinand seama de personalitatea victimei, nivelul ei de cultura, varsta si pasiu- nile sale, organul judiciar poate sa orienteze discutiile prealabile, prin intrebari discrete, spre probleme care, din datele cunoscute 0 pasioneaza mai mult, in care se simte mai competenta si fi face placere si discute despre ele. Literatura de specialitate? exemplificd in acest sens persoanele in varsta, care vorbesc cu pasiune despre intémplari, prieteni vechi, despre copii si nepoti, despre literatura sau muzic, in schimb, tinerii, fiind pasionati de calatorii, excursii, spo! muzica usoara, aparatura electronica, in discutiile pe asemenea teme sunt atrasi mod deosebit si isi angajeaza intreaga lor fiinta pentru a demonstra valabilitatea celor afirmate. inca din aceast4 prima etap&, organul judiciar este obligat s{ respecte céteva reguli tactice, cum ar fi: primirea persoanei intr-o maniera Corecta, crearea unui cadru de ascultare sobru, lipsit de factori stresanti, care pot distrage atentia persoanei vatamate, precum si comportarea organului judiciar, intr-un mod calm, incurajator, fiind contraindicata atitudinea de raceala, sfidare sau aroganta. 4.1.2. Relatarea liberd sau spontand incepe prin adresarea unei intrebari de ordin general menita sa ofere posibili- tatea partii vatamate, partii civile, de a declara tot ce stie cu privire la faptele si imprejurarile pentru a cdror lamurire este ascultata. 0 asemenea intrebare tema, de genul: ,Ce cunoasteti in legitura cu fapta de... din data de... a cirei victima ati fost?”, aceasta intrebare permite parti vatimate sau partii civile sa relateze faptele, ri ca declarafia sd fie limitata in vreun fel prin intervenjiile celui ce efectueaz ascultarea’. ‘Em. Stancu, op. cit, p. 459. 2C-tin Aionioaie, V. Berchesan, op. cit, p. 160. 4A, Ciopraga, op. cit, p. 21673. Reguli tactice folosite in cazul avculirii partii vatdimate, parti civile... — povestind ceea ce considera ca ar interesa date, imprejurari, detalii, necunoscute de organul de urmarire penal efectueaza ascultarea; partile pot prezenta el de cAtre suspect-inculpat; pe parcursul relatirii bere sau spontane, organul de urmarire penal are posibilitatea si studieze persoana ascultatd, si observe modul cum {si formuleazs cxpuncrea, siguranta cu care prezint’ faptele ori fmprejurdrile sal Soha selabaa | ezitarile si omisiunile ce apar, incercarile de a completa anumite lacune din oa siunea faptelor, interesul pentru a relata intr-un anumit mod, s4 explice cauzele afirmatiilor neconforme cu realitatea, si aprecieze buna ori reaua-credint4 a i atl emente din care s4 rezulte sivarsirea altor infractiun' acesteia, De altfel, studierea partii vatamate trebuie sa constituie pen! duce ascultarea, temeiul adoptarii tacticii ce va fi folosite in etapa ast respectiv in etapa adresarii intrebarilor. Dac& prin relatarea liberé au fost lamur imprejurarile, parcurgerea celei de-a treia etape nu maiare loc, se consemneaza declaratia parti, fara s4 se mai recurgi la adresi tru cel care con- cultarii dirijate, ite complet toate problemele si jn asemenea cazur', area de intrebari. 4.1.3. Relatarea dirijaté sau asculearea prin adresarea de intrebart Ultima etapa a audierii nu are teoretic caracter obligatoriu. in practica ins, sunt numeroase cazuri in care be judiciar este nevoit sA formule intrebari intrucat relatarea liber’ este lacuniard ori nu a rezolvat problemele stabilite in faza pregatitoare. 4. Foriularea de intrebari este necesard pentru lAmurirea unor aspecte neclare, confuze, datorate unor multiple cauze. Astfel, uneori, omisiunea cu ocazia relatarii libere a unor aspecte, poate avea caracter deliberat cand, partea vatamata, cu rea-credinta, trece sub tacere fapte sau imprejurari binecunoscute!. . Omisiunea unor aspecte are caracter nedeliberat deoarece partea vatdmata nu intuieste utilitatea acestora pentru aflarea adevarului si de aceea nu le aminteste; dar ceea ce a considerat ca flind lipsit de important, din punctul sau de vedere, se dovedeste a fi important pentru organul judiciar. Alteori, astfel de omisfuni se datoreazd scdpdrii din vedere, situatie ce se verifics mai cu seamé in cazul persoanelor vatamate emotive sau care intampina dificultati in exprimarea ordonata a ideilor. in fine, in cursul expunerii libere a partii vitima : . imprejurari pe care gi le erie ee arent ace oe ote nu inseamna cA aspectele omise au disparut din memo ie’, ae Seance rie®, cd nu pot fi restabilite ‘Em, Stancu, op. cit, p. 460. * Idem, p. 461ua Crimi alisticd * Elemente de (actica criminalistica ote ul intrebarilor adresate de organul judiciar, respectind regulile tactice ‘ ee i ete neo eae condigionata de inteligibilitatea limbajului, ‘ . ne nii prin care se exprim intrebarea, mai cu seama in cazul intrebarilor ce comporta un anumit grad de complexitate. ao Asemenea ioeten trebuie formulate intr-un limbaj pe intelesul celui ascultat, incat s& fie accesibile si parfii vatamate cu un grad de instructie mai redus. continutul de idei pe care il implica intrebarea, cat si formularea insdsi, trebuie adaptate nivelului de cultura, posibilitatilor de intelegere ale celui ascultat, alttel audierea nu-si realizeaza obiectivele propuse. : intrebarile vor viza strict faptele percepute de persoana vatéamata - nu vor contine elemente de intimidare, de punere in dificultate a acesteia, iar tonul pe care sunt adresate nu trebuie si sugereze raspunsul. intrebarile trebuie si fie concise si sd se refere la aspecte determinate. Cand se urmareste precizarea unui numar mare de imprejurari, nu este indicat ca toate acestea sii fie cuprinse intr-o singura intrebare, ci se recomanda disjungerea lor in tot atatea intrebiri cate aspecte comporta raspunsul. intrebarile trebuie adresate intr-o anumitd ordine, intr-o anumita succesiune impusa de sfera si natura imprejurarilor ce urmeaza a fi completate si precizate. Fiecare intrebare trebuie s4 decurga, in mod firesc, din cea anterioara astfel jncat adresarea unei intrebari sA fie pregatita de cea care a precedat-o, $i sd per- mit& precizarea succesiva a imprejurarilor ramase nelamurite in urma expunerii libere. ‘Adresarea de intrebiri devine obligatorie in ipoteza victimelor asupra carora exist suspiciuni cu privire la sinceritatea lor; in consecin}a, intrebarile trebuie formulate astfel incat s4 determine persoana ascultatd si faci declaratii conforme cu realitatea. . Sub aspectul tacticii criminalistice, ascultarea acestor persoane se aseamana CU ascultarea unor martori mincinosi, situandu-se in cadrul specific ascultarii sus- pectilor. . . - : - Potrivit literaturii de specialitate intrebarile pot fi: tema, problema, detaliu. In aceasta etapa vor fi folosite jntrebarile detaliu, care se subdivid in raport cu scopul si aspectele ce trebuie lamurite, astfel: _ de completare in ca jurile in care persoana vatimata relateazd mai putin 4 rceput real. dect ceea ce a perceput In mod | : Caracterul incomplet al declaratiilor obtinute pe calea relatarii libere rezulta din cauze obiective sau subiective diverse: receptie distorsionata, memorare incompleta, redare intenjionata cu omiterea unor aspecte semnificative, atitudini i 5 de rea-credinta’. 1 Bm, Stacy, op. cit, 460. 6Reguli tactice folosite in cazul ascultarii par fii veitdmate, parti civile. 15 Prin intermediul prime’ grupe de intrebari organul judiciar poate sa clarifice raporturile anterioare dintre victima si infractor, dac& s-au cunoscut sau nu, de cand, cu ce ocazie, prin cine, dupa aprecierea sa motivele faptei, pe cine cunoaste din anturajul acestuia, ¢ onduita infractorului anterioara savargigii infractiunii'; de precizare vizand acele aspecte la care persoana vatamata s-a referit, dar lipsa de claritate impune unele detalieri”. Cera ce apropie intrebarile de precizare de cele de completare este impre- jurarea cA atat unele, cat si celelalte isi au punctul de plecare.in omisiunile facute de persoana vatimata cu ocazia relatarii libere a faptelor. Ceea ce le atribuie un caracter de sine statator este faptul ca intrebarile de completare privesc acele aspecte la care persoana vitamati, dintr-un motiv sau altul, nu a facut referire in cursul expunerii, nu a facut vorbire de ele, in vreme ce intrebarile de precizare vizeaza acele aspecte la care persoana vatimata s-a referit, dar lipsa de precizari sunt necesare pentru unele clarificari. Acest gen de intrebari se refera la aspecte aparent secundare, destinate circumstantierii de mod, timp si loc privind producerea agresiunii’. Astfel, in primul rand trebuie clarificat4 starea victimei in timpul savarsirii infractiunii, daca a fost sndtoasa, bolnava, odihnita, obosita, emotionata sau nu; jocul faptei era iluminat natural sau artificial, modul general d2 prezentare, in peri- metrul sau vizual se aflau mai multe persoane si dacd da, cu ce se ocupau acestea. Dupa aceea urmeaza sd se clarifice cum a inceput comite: ca infractiunii, care 4 fost momentul declansator, cine a mai observat, cum s-a desfasurat, ce fel de instru- mente s-au utilizat, a intervenit cineva sau nu in procesul respectiv, cate lovituri au ost aplicate, cu ce gi care a fost succesiunea lor, ce efecte imediate s-au produs*; ajutatoare, destinate reactivarii memoriei si inlaturarii denaturarilor sau tansformarilor. Procedeul tactic il constituie reamintirea prin asociatie de idei, ce reprezinta acele legaturi dintre obiecte si fenomene determinate de simulta- neitatea producerii lor in timp §i spajiu; de control, destinate verificarii unor afirmagii sub raportul exactitagi si vert dicitatii Acest gen de Intrebari este util intrucat permite verificarea pozitiet de fidelitate sau de nesinceritate pe care o adopta persoana yatimate, Principalul neajuns al interogatoriului il constituie posibilitatea de sugestio nare a persoanel ascultate. Jntrebarile ce pot sugera an anumit raspuns sunt denumite, indeobste, tenden- tios sugestive. 1A. Ciupraga, op. cit, p. 220 2 Fm. Stancu, op. cit, p. 460. ‘Ihidem, p. 461. *C. Suciu, op. cit, p. 585. SA Ciopraga, Criminulistica, op. cit, p. 222-223.nalisticad * Elemente de tactica criminalistic’ Astfel, sunt intrebarile care fie incrimineaza, fie provoacd un anumit raspuns scontat si dorit de cel ce efectueaza ascultarea, fie, in sfarsit, ingradesc libertatea partii vatamate la una dintre alternativele pe care le indica intrebarea. intrebarile tendengios sugestive au un caracter deliberat, prin adresarea aces- tora urmarindu-se un anumit réspuns ce nu corespunde realitatii. in functie de 0 seama de factori de sugestibilitate intrebarile se inscriu in parametri largi, de la intrebari vadit sugestive la intrebari usor sugestive!. Frecvent, tendinta fireasca a celui ascultat este de a raspunde mai degraba cu vda” decat cu ,nu”, din pornirea de a nu contraveni vointei anchetatorului. Este vorba de asa-numita ,sugestibilitate de statut’, intalnita mai cu seamé fn cazul celor refuzati din mediile socio-culturale, care primesc fara rezerve tot ceea ce vine din partea autoritatii2, ' Rolul activ al organului judiciar in etapa finald este cu atat mai pronuntat cu cat devine necesara completarea sau verificarea unor afirmatii, daca sunt contra- dictorii si uneori nesincere. La ascultarea partii responsabile civilmente se parcurg aceleasi etape ca si in cazul ascultarii celorlalte parti3. a cum este cunoscut, introducerea partii responsabile civilmente in procesul perfil se face la cererea partii civile, din oficiu ori la soli Introducerea in cauza.a partii responsabile civilmente este limitata in timp, putandu-se face in tot cwisul urméririi penale, iar in cazul judecatii numai la instanta de fond pana la citirea actului de acuzare sau panda la terminarea cercetarii judecatoresti, luand procedura din stadiul in care se afld in momentul interventi Din punct de vedere: tactic, dupa verificarea identitatii partii responsabile civilmente i se aduce la ¢unostinta pozitia sa in cadrul procesului penal, insi tandu-se pe clarificarea legaturilor dintre ea si suspect, perioada cat au convietuit sau gospodarit impreund etc. Relatarea libera sau spontand va clarifica problema referitoare 1a folosul obfinut ca urmare a savarsirii faptei, natura si destinatia acestuia. Ascultarea constituie si un prilej de citnoastere in scopul determinarii bunei sau relei credinte, pentru cé din punct de vedere procesual pozitia sa este foarte apropiata cu cea a suspectului sau inculpatului, ceea ce impune folosirea unor procedee tactice specifice in vederea aflarii adevarului. In mod necesar se va parcurge si ultima etapa a ascultarii, iar dintre intrebarile folosite, cele de detaliu ocupii o pondere insemnata. Formutarile abordate in literatura de specialitate lasa cale libera folosirii unor Procedee tactice si in ascultarea partilor in cadrul procesului penal, desi acestea ee 'C Suciu, op. cit, p.579, | {Cetin Aionitoaie, V. Bercyesan, op. cit, p. 159-162 +A Ciopraga, Criminalistica, op. cit, p.317a J ascultarii pairgii vatcinal Reguli tactice folosite in cazt le mijloace umpiei de tari’ suspectului sau inculpatului care poate uza d sunt specifice ascul perfide sau imorale, fa adapostul Pro? ite, de inducere in eroare, ne nevinovatie. Din practica organelor judiciare a te specifica intotdeauna ascultarii suspectului sau inculpatulu' acelora care fac declarafii contradictorii, ireale sau retracteaza cele an necte care-i situeaza in categoria persoanelor de rea-credinta. ' Dar nu numai reaua-credinfa constituie prilejul folosirii procedeelor tactice in ascultarea persoanelor fn cadrul procesului penal, ci si unele erori de percepere, memorare si redare pot conduce la declaratii necorespunzatoare. Pe bund dreptate se afirma ca atunci cand organul judiciar e -confruntat cu reaua-credinta sau cu buna-credinga a celor ascultafi, finalitatea urmérita prin apli- carea procedeelor tactice este invariabil aceeasi: obfinerea unor declaratii sincere, ;cedeelor tactice nu i, ci numai in cazul terior rezultat cd folosirea pro declarate, fidele si complete!. oe Procedeele tactice constau fn folosirea unor stratageme adaptate personalitafit celui ascultat pentru a infrange rezistenta opusé, sia nimici linia defensiva adop- tata pana atunci, determinandu-| la relatarea adevarului. Revenind la tema in discutie partea vatimata si partea civild pot exagera datele privitoare la prejudiciul cauzat, ingreunand pozitia inculpatului si a parti respon- sabile civilmente. Dar si acestea din urmé se pot situa pe 0 pozitie negativa afirmand ca bunurile pretinse ca furate nu au existat in cantitatea reclamata ori au fost imprumutate suspectului. jn asemenea situatii organului judiciar fi revine sarcina efectuarii in condil obiective si de buna calitate a examinarii criminalistice a locului faptei si a altor activitati de cercetare penal in vederea determinarii imprejurarilor negative si pentru stabilirea naturii relafiilor anterioare dintre suspect si partea vatamata. Uneori considerente de ordin tactic, impun necesitatea ascultarii repetate a celui vatdmat in condifii diferite faya de ascultarea initial prin plasarea acestuia la locul faptei, cu ocazia efectuarii unor acti de urmarire penala. wae persoanele de bind creda care desi bine intentionate in relatarea evirului, dar mai presus de voinja lor, comit erori, inexactitati tactice constituie un ajutor concret si eficient i ' sactitiyl, procedeele - in obfinerea unor declaratii complet si fidele. Com Din practica organelor judiciare s-a despri Q: rivit Ca, intrebata in cadrul unui interogatoriu Sala vey on . persoana svargit infractiunea decat daca ascultarea se face dy er ee timp, de la data savarsirii faptel. pao anumita perioada de Problema se pune in aceeagi termeni si pentru persoanele varstnice. 1 Cetin Aianigoaie, V. Berchesan, op. cit, p. 163.