cay Tis 028 TEPOBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT fa ROMANIA if io. SDITIE OFICIALA STAS 1434-83 © | id ® Intocutet i PANN aloctegte: CONSILIUE NATIONAL ft ABABSDaovexs ve covsrnvert eis vous PENTRU STUNTA sly Bi ToenI CESS HNUEEOPARE, REPREZENTARI (ALE, INDICATOR RERTDRTE: GORAN CONVENTION STANDARDIZARE Clasificarca alfanumeriek Go eprom enponressmge ‘Technical drawings for constructions SWAT, BRHOGHDID PAS. LINES, SIZING, CONVENTIONAL, | “IGNES, CO i S| ERNE Sittin veo babe REPRESENTATIONS CARTHIDG! INDIGATEUN. OBOSHAM BHI Reproducerea interzist. 4 GENERALITAST 11 Ghieet ‘Pregentul standard se referi la modul de fntocmire si_presentare grafic a desenelor telnice de construcjie si arhitecturi, corelab en prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, SPAS 614-76 gi SEAS 9706/2-81. 1.2 Domeniu de aplicare Prevederile prezentului standard se aplick la desenele cuprinse in documentatiile teh- nico destinate exeoutiel Iuenirilor gi a prescrippiilor tehnice din domenful construefitlor si ark tecturii. Pentru desenele de constractii din beton armat, construefii metalice, instalagii, uti Jajo, mobilier ete., pentru executarea edrora prevederile specifice sint cuprinse fn alte standarde, “anine obligutorie respectarea prevederilor prezentului standard dact mm se fac alte mentiuni in standardele respective. Nerespectarea Standardelor de Stat este urmatité contorm tert 3 a 3 3 a & | erin laborat inifiat tn 1060 7 S| INSINUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE a Data intrarii in vigosre : z Ste, Roma nr. 32=34 BUCURESTI | Revisit fp 208, 20, 100, 1989-04-01 z Telex 11812 CNST R | | ‘S0OT/ONIEF SHOWOSHO NZVANG WNGIAIGNI NOUIE ‘eeOsTWI, eaMINaUBy 16 aLnsnpUI YyowED ep ErOURDSTAS 1434-83 =2- 2 LINIT 21 Tipul si grosimea liniilor utilizate Ia intocmirea desenelor de coustructii sint conform tabeluloi 1. Grosimea de bazii b se alege in functie de marimea si natura desenului intre 0,4: . 2mm, Casa do grosime se simbolizeas’ printr-o cifrs astfel : — linia groast (b) prin eitra 1; — linia miflocie (aproximativ /2) prin cifra 2; — linia subfire (aproximativ b/4) prin cifra 3. ‘Tobeto 1 put tte | Deatinatin roast (C,) Contre settune, taba, chenare pentrs desene iflocte (C2) ——— _[ contorun i mnchit vazute tn vedert st seetunt Corbe de nivel principale Construct geametrice Contin (6) “Tin de cote, inl jutitoare de cova agar subtire (C3) ——_| ro t'tar's Terese tnt de vetrire saw te ta fais pent cote, notlet sau observa seise pe de son, conturatt de sectiun tbtute Garbo de nivel curente sehen tng (©) fp | Lt rapt trope | eubtreonduits G3) XA iit de raptor 9 intreruper CContururi gf muchil acoperite de alte clemente Intrerupts (1) | miptecte (1) smubtve (4) | Parts situate in fata planulut de seetionare ailocs 1) naan Linle-punct (P) a eum (6) HE Arse mas ale esr componente | Tine etroupere onsenvaqit {1 'Sepot wiliza gl alte tipurt de intl, o obtigatia se specttice pe desea semnifien{a tr, 2 Lintle-punet tncep si se termina eu segmente de line tatretereaInilor-punet se face numa prin segmente, 3 COTARE 3.1 Reguli: generate $.1.1 Prin ‘cotarea wnni desen de constractie se intelege inserierea in acel desen a dimensiu- nilor parfiale si totale, necesare penta determinarea precisi si clark a tuturor elementelor reprezentate. Cotarea trebuie ficuti in aga fel incit a nu fie nevoie de ealcule suplimentare pentra eterminarea dimensiunilor elementelor representinte, Misurarea directii pe desen mi poate servi drept bazi pentrn determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeazé afi exccutate, 3.1.2 Cotarea construcfiilor metalice se face conform STAS 9778-82, iar a celor din beton fi beton armat conform STAS 855-79. Scrierea eotelor se fhce conform STAS 186-74 BoOzIOLEL * SHONOSHO NZVIYE TYNOIAIONI NOUIA “eveOsIWI esMINaEBy Is euNsNpL awed ap eioWeDa SPAS 1434-83 3.2 Elementele cotaii 2.2.1 Linia de cota indie Iungimea sau unghimile la care ee refer’ cota gi pe eare se tnserie yaloavea dimensiunii respective. Fiecare dimensiune are o linie de cota corespunzitonre. Liniile de contur, axele, lintile ea linii de cota. ‘ajutitoare ji prelungirile lor nu pot fi wtilizat Tiniile de cot se traseazt paralel eu dimensiunile la care se refert. 3.2.3 Distanfa intre dou linii do cot succesive, ca si distanfa dintre linia de cot eca mai Apropiata gi clementul cotat, va fi de minimum 7 mm. Pozitionarea liniilor de cota succesive se fave incepind eu linia pentru cotele partiale, trasati in imediat& apropiere a elementului gt terminind ou linia pentru cota totali. 3.24 Liniile ajutitoare se folosese pentru delimitarea portiunilor cotate, in cazurile cind linia de coti nu taie conturul elementuli Linitle ajutditoare siut perpendiculare pe liniile de cot, pornese de la contural elemen- tulai roprezentat sau de la o distan{& apropiata de acesta gi depiigese liniile de cota cu aproxi- mativ 2 mmm, Exceptional, lintile ajutistoare se pot intretdia eu Liniile de cots la 45° san 60°, ‘es astfel cotarea devine mai clark, La reprezentarile conturate cu linfi groase, liniile aju- tonne se taseaZi la exteriorul eonturulni (fig. 1). s YA iH| Lt a [il l; “8 on 3 3 8 oe Vos gy Ee 25.75. bs Figs 3.2.6 Linia de cota -pontra cotarea arcelor de cere sau a elementelor cu alte curburi se t1a- ‘ani echidistantati: de curba elementului sau prin translatarea acesteia, iar liniile ajutitoare int normale Ia curbé sau paralele intre ele. Liniile de cots pentru cotarea unghiurilor sint efreulare cu centrul in virful unghiulut $i delimitate de laturile acestuia sau de prelungirea lor cu linii ajutitoare. a nr arin dn spleaeGote ane) 02008 ASO & Pons Sata Pap 3.22 2007/0L/C1 SHOMOAHO NZYENA TWNAIAIGNI NOME ‘eeOsImL eAMYNSUBY Is aLNsNpLI “aM ap erOUIEDBLAS 1398-p9 3.2.6 ba eatarea reprezentiirilor axonom-trice, Lniile ajutiitoare se traseazi paralele intre ele, urmind directiile muchiflor elementului reprezentat (fig. 3) 3.2.7 Delimitarea dimensiunii cotate se indici pe linia de cott prin punete, linii seurte | 45° sau sigofi desenate la intersectia acestuia cn linia ajutitoare. Pe un desen se va folosi an sing mod de delimitare a liniilor de eoti. Exceptional, in cazul Iiniilor de cota terminate cu sigeti se pot folosi si puncte intermediare pentru delimitaroa intervalelor miei (fig: 4). eee Sa! +h AAS BL Pet Liniile de cot alo unghiurilor, razelor gi diamotrelor se delimiteaz numai cu sigeti Dacit in reprezentare aceste linil decothsint mai mici de 6 mm, sigetile se indica dinspre exto- Hior sau se utilizeaz 0 linie de refering (fig. 5). Centrele arcelor de cere se indiek printr-un cereule} sau printr-o eruciulifz, Gack nu sint determinate de interseetia a douk axe. Cind centrul nu poate fi reprezentat: in cadrul dese~ nului, dar indioarea Ini este necesars, linia de cot a razei se traseazit in dizeetia centralni gi se procetleazs ca In fig. 6. Pear ta on mtata Gate Sure 202006 ASRO & Bue Pra jawoy ap esaweD ‘s00z/0L/65 BHOYOAHS NZVSN WNOINGNI NOwIE "ees esMyNaUBY 1s o\snpUYcesti STAS 1434.83 5.2.8 Cota indich valoarea numeric a dimensiunfi considerate; in wnele cazuri ea poate fi exprimath printr-o literd. Cotele se serfu imediat deatupra liniei de cot Ja aproximativ 1mm, distanttl si pe elt posibil 1a mijlocul intervalulul Dact distanta dintre extremititile lintei de cot este prea mic si nu permite sarierea cotei, aceasta va fi scrist pe prelungirea liniei de coti, respeetiv in intervalal eotel veeine (fig. 2), ‘fn cazul unui sir de distante mici, eotele se serin alternat, peste si sub linia de oti, in dreptul unei nii de indieagie. 3.2.0 In roprezentirile executate pe o plang Ia aceeasi scar, Singur’ iniltime nominal Co 210 In raport cu inelinarea liniei de cath, cotele se xeriu astfel incit 8% fie citite din tata Ndin dreapta, desenmul ayind pozitia uormal’ (cu. indicatorul im dreapte. jos). Se va evita trax farea liniilor de eoti cu incliniarea euprinsi in zona de 30° haguratd pe fig. 7. serierea cotelor se face cu o ceulari, ineli- Respectind aceeasi regul’, valoarea unghiurilor se serie pe linie de eotil cin narea liniei de cotd find asemulth en directia coardei unghiulut respectiv (fig. 7). 3.2.11 Cotele inse lor sau pot produce confuzii. ‘Hagurile unni cimp gi semnele convenfionale se intrerup pentru serierea cotelor (fig. 8). Fig. 8 2.2.12 Pe desenele de ansamblu, dae specitieul desenului nu ave alte reglementiri, cotele ynai mari sau egale ou 1,00 1, se indies in metri, cu douk zecimale (chiar dack acestea sint zero), jar cele mai mici de 1,00 se indict in centimetri. Dact trebuie indicafi milimetri, acegtia se f- seriu sub formii de exponent (2,37% respectiv 125). ‘Pe desenele de detaliu cotarea se poate face si in mm. 9.2.18 Pe desencle de ansambla so inseriu cotele dimensfunilor nominale ale elementelor brute (Gidarie de rogu, beton armat sau beton simpla netencuit, ete.), iar pe desenele de detaliu ele- mentele se coteazi ca dimensiunile de execufie. Exempln : grosimea perefilor de eirimid’ in desenele de ansambln se coteazi cu 75, 128, 25, 30, 37° ote., iar in desencle de detaliu se coteant 6f 11%, 24, 29, 36° — in centimetni, sau 63, 125, 240, 200, 365 — im milimetei. ¥.4 Cotele dimensiunilor eare mu sint reprezentate Ja scara desenulai se subliniazi, en ex- ceptia clementelor de construcfie, figurate intrerupt. Cotele care nu se pot indiea en precizie gi trebuie verifieate In exeoutie siut preeedate de sommul~ (tig. 9). B Fig. 9 ne Soar) 200-2008 ROB Be Fe Setar -Pap Sr: ynouBiy #8 eujsnpul yoWoD op exoUeD 00z/OH/¢F * BHOMOSHO NZVENG TWNOIAIGNI NowE "eeosy eSPAS 1434.83, -6- _ Cind sint previizute doui: alternative de excentie, cotele pentra a dou alternativi. se scrin in paranteze. In desenole destinate executici se recomandi 8% se ovite wtilizareaacestui sistem. 32.15 Cotele diametrelor sint precedate de semnul conventional gi; aceastii notar nit este obligatorie pe reprezentiirile ou contur circular. In cazul cercurilor conceatrice, pentru a evita trasarea mai multor lini de cot prin aeelasi centru, se poate folosi cotarea la’ exterior san pe Unie de refering’ (fig. 10). © 460 285 Fig. 10 Cotele razelor arcelor de core sint procedate de litera R, dack contrul arculni de cere anu este indicat in desen (fig. 6), Deasupra cotelor, misurind lungimi curbilinii, se pune semnul de are (-) (fig. 2). 8.2.10 Liniile de inAicatio san «1 referinth (linile frinte) se folosese in cazul ootiirii interval lor miei, cind spatiul diatre extremitatile linief de coti nu este suficient pentru inserierea cot (fig. 1).’Liniile de refering se folosose gi pontra diferite alte notiri sau observatii inserixe po Aesen fig. 11). Zim zidarie de protectic fem 2iGgrie CB eorEmidd (em tencuigls aw ile de referinta se ter- (fig. 1, Pentrn precizarea zonei din desen la eave se refer’ observatia, ti mini ca puncte, cind se oprese pe 0 suprafatiy — si en nigeti, cind se oprese pe o lini fig. 5). 8.2.17 La cotarea desenelor s6 va evita: — intersectarea liniflor de cot intre ele sau eu Hnile ajutzitoure ale alvorn ; trasarea liniilor de cote exterioare in intervalul reprezentiinii obieatulas ; — trocerea liniflor de cot’ prin gokari; — intersectarea liniilor de indieapie saa de referinyts — tyasarea liniilor de indicagie sau de referintf paralele cu tiniile de contur, eu avele de simetrio, eu liniile de eotit si cu hagurile din zonele invecinate sau traversate : — fepotarea cotelor pe aceeasi proiectie a elementulw 3.2.18 Cota de nivel este valoarea numerics a diferenfei de iniltime dintre un punet constructie’ si un reper denivel stabilit pentru referire. Pentru cote denivel absolute, reperul este supratata Mii Negre, lar pontru cote relative, in general se alege ca, reper de nivel supra. fafa. pardosolii finite a parterulai corpulni principal al olidirii. In enzuri speciale san pentru alt gen de construcfil se alege ea reper de nivel pentru cote relative oricare alti suprafati, carac- feristios 2 ocr 3.2.19 Cotele de nivel se indict in mztri, om don't zovimale (chine dae acesten, ferent de movdul de inseriere a celorlaite dimensiuni Guta nivelilui — reper se indies prin ++ 0,00; cotele do deasnpra nivelulai — reper sint precedate de semnul plus (+), iar eotele de sub acesta sint prevedate de sermnl minus (—), 3.2.20 La inserierca cotelor de nivel se utilizeaz’, simboluri triunghiulare (triumghi echila- eral), cw iniltioen egal eu dimensiauea nominal a eifrolor de cot), astfel = = pentra cotele relative raportate Ia repernl coustruetied simbolal se inn din dreaptas — pentre cotele relative, simbolil nn se innegreste. it zerv), indi reste pe jamitat : wn nivel ~ reper din afar construetiel, portate Pope tars on sea Caste Saas} 0032008 ASRO 8 Be roe! Stare Pag 6h 22 ‘s008/0}/84* BHOWOSHO NZVSUS T¥NGIAGNI NOwIE ‘ezeosIU! esmoUBy 1s aLsnpuy 123109 ap esOWIED- STAB 1484-83 2.21 in proiectii verticale (seotiuni, elevatii, fatade) simbolul se deseneazi cu virful agezat pe linis care indicé nivelul cotat, orientat in 'sns sau in jos; cota se serie deasupra, brafului crizontal, trasat la stinga sau la dreapta simbolalui. In eazuri speciale, pentru claritatea dese- nului, simbolul cote: de nivel se poate reprezenta pe linie de indicatie, In proiectii orizontale {planuni), simbolnl se completeari on un dreptunghi in care se serie cota de nivel (fig. 12). , +2, : =053 {30.00 pone. yon f 1,25 wh2e c el 5235) 285! Semnificafia notafiilor din fig. 12 sint urmatoarele: a U, insorierea cotelar de nivel fap de nivelul reper al constretiei, in proiectii verticale gi orizontale ; ¢, d inscrierea cotelor de nivel fajide un nivel — reper din afara coustructiei, in proiecfii vertieale si orizontale; ¢ inscrieren, cotei de nivel-teper al constructiei fafi de tm nivel-reper din afara construcfied; f coth de nivel notati cu ajujotul liniet de indicatie, rie. 2 38 Indienfii de dotaliu 3.3.1 Axele de trasare ale constructiei se noteazi eu cifre arabe gi litere majuscule, inserise in plitrate, cu latura de 6. . .9 mm., dupi seara desenulul. Axele transversale sau radiale ale construcfiei se noteasi cu cifre si axele longitudinale sau circalaro eu litere (fig. 13) . ES — eee: S002/0LeL SHOMOSHO NZVENG TWNOIAIGN! NOME "eROSIUN eZmynouBy IS aUNSNpUl "uEWoD Bp erAUIEDSAS tases S Notarea axclor a douk corpuri distinete aliturate, a axelor la rosturile de dilatasie (gan de trasare) ale acelelagl eligi sia axelor intormediare bo face ca In fig. 14 a, 142, rospectiv ro = —b th 8g i iil 8 og oot wy 7 a b ee I Pl i Pee TE 0 Bee Fig. 14 8.3.2 Dimensiunile gi pozifia stilpilor se coteazi ca in fig. 15. H a. Fig. 35 3.3.3 Sectiunile clementelor mici, traverse, grinzi, gipel, ete. pot fi cotate gi prin inserierea peo Iinie de referiutd a dimensiunilor eelor dou’ laturi, inmultite intre ele. Prima oot inscrisi va fi latura orizontali a elementului, dup pozitia ea in construotie (fig. 16). k 10:20 ac u Fis. 10 3.34 La repetarea in gir a unor elemente identice san echidistante, agezate pe acecasi Linke, ate inlocul sirul de cote partiale cu o cotl total intre axelo sau fejele elementelor margi- le, sorisi sub forma unui produs, intre numéral distanfolor egale gi dimensiunen care a0 te- peti. La eapltul sirului se coteazi unul san doud elemente, precum i dimensiunea care se repoti (fig. 17). 30 30 a 3004. i i I 1 590021500 rg. 47 3.3.5 Cotarea wnor elemente de construeyii succesive, pozitionate prin distante miisurate Ja un reper comun, se poate face prin inscrieres cotelor pe o siaguri Tinie de cot, delimitata cu punet po linia de reper gi cu sligeti pe liniile ajubiitoare (fig. 18). ‘BEECOUEL” SHOWOSHD NZVINE TWAGINON HOWE SOW] EIMIMOUBY 1s BuISHpUT Tew ap EIST ain toad tera Gatane Saar) 20002008 AGROB Bue Pes Sohume. Pag w NEE~9- BYAS 1434-85 3.3.6 Cotaren clementelor de construetii simetrice, reprezentate integral, se poate face ine sctiind cotele parfiale de o singuré parte a axului de simetrie, iar cotele generale complet, Daca elemeniul simetric este reprezentat numai pink If axe sa de simetrie, cotele so indicd si se raporteaz’ pini Ia aceasta ax (fig. 19), iar In cagul elementelor eilindrice, pe linia, de cota totald, care depigeste axa de simotric cu 5. . .10 mm se iusorie diametrul, precedat de sernal Q (fig. 6). In toate cazurile, axa de simetrio se noteazi cu semnul Ob (tig. 19). ‘a “ Pig. 19 : Poaitiile golurilor din perejii exteriori ve indict pe inte de cot, trasaté la exterioral Uidirii prin cotarea succesiunif din plinuri 41 goluri. Posifiile golurilor din peretii interiori s2 indie prin cotarea distanjei de la margines golului la reperul cel mai apropiat (2id, stilp, ete. fig. 37). 33.8 Golurile verticale in zidiirie (cosuri, canale, sanfuri pentru conducte) se coteaz’ prin inscrierea pe o linie de referinj& @ dimensfunilor secfiunil transversale. Pentru golurile on seo tiune dreptunghiulard, prima cotd inscrisi va fi latura orizontali, dup pozitia normal a desenului. Simbolurile nivelurilor pe care le deservese golurile verticale in zidlirie se noteaxé cu S, P pentru subsol, respectiv parter gi en elfze romane pentra etaje. B00Z/OL/EE" SHOWOSHO NZVENE TWNAIAIGNI NOME "eIEOSIUL eAyNaUBY Ys oLIENpUI ‘YeWIOD ep OWED naljimea de la caro inoape golul unui cos de fun stu canal de ventilatie fa} denive- Jul pardoselii respective se inserie sub linia de refering, precedati de notafia he..-.(fig, 20) 8x1 F100 mq. 20 Pig. 28 Mai multe cosuri de fum grupate se coteazt ca in fig. Daci este necesar, pentru diferentiorea in planuri a destinatiei diferitelor canale se vor utiliza simbolurile din fig, 22. Cosuri de fum a Lae + Coser ; eal ® t erate ae ent 2 oe t Fig, 22STAS 1434-83 i Golurile in plici se vor representa en in fig. 23. CIO Fig, 28 3.3.9 | Grosimen straturilor, folilor, plicilor so poate indica fri linfi de cot pe li fering, cota find procedati de indicatia d =... sau de indicarea stratului (fig. 24), ds5 A \d5 Pig. 24 8.3.10 Pantele so vor indica printr-o sigeata paralelt cu panta gi avind sensul de ureare pentru oti, rampe de cireulatie, ete. si de coborire pentru pantole de scurgere (acoperis, terasnment, canalinare, ete). Velontea, pantel se sere sub form de raport sau de procent, deasapra sfueti (fig. 26). In planuri, sigotile indicind sensul de ureare la rampe gi sekri vor avea Inngimile ele- mentulut respectiv. Wie 25 3.3.11 Trimiterile la detalii sau note explicative se indick prin tractii inserise in cerculote ; Ja numiriitor se trece numérul sau indicativul detalinlai, iar la mumitor numirul plansei in care exte desonat detalinl (fig. 26). ep ig. 20 Pas tpt dn peta seu Sans () 2003208 ASRO A Bl Prot Stuers-Pap 1022 S0OR/DHIEL * SHOWOAHS NZYauE TwNaMIGN! NOW ‘exeosHu euMINDLBY Is aKAsMpU HHoWOD ap exOMED— Sit STAS 1434-83 4 REPREZENTARI CONVENTIONALE 411 Reprezentirile conventionale ale prineipalelor materiale in sectiuni sint cele din ta- belul 2. ‘Tabetut 2 Mote Ueprerentae wotenntt | ‘Repenentare be Ramin Beton armat monolit 0 sea tinea ms 1:50 Bon armat In scara 1:6 Lichide Beton armat prefabrieat 1a sear > 150 nH ‘Umptuturs Metal: profile are rote ae EE Platea naturals Lem in seetiane tong wala Ziddrie tn generat Lema tn agoliune tanever ‘alt Zudinie de aaeimat Haolatie toemle fomied. te LLL T feu explieati) Co ‘Feneslald Jeelatle hidrotogs J Mazaie | *] i Tet ng a Indteren ge materia, petro] fF oro So 8 dhsenilaardaic de ciioragut, YZ pores r2) | | sain’ aioet Y 4.1.2 _ Reprezentirile conventionale se folosese numai cind este neo niaterialele din alektuiri complexe. Dak, din cauza selirii desenului sau a dimensiunilor miei ale cimpului sau din alte eauze, nu se pot figura reprezentirile din tabelal 2, se admite hagurarea uniform, tnnegrirea continu’, Hisarea albi' a cimpului sau alte reprezentiri, adiogindu-se in caz de necesitate 6 noth sa le gendi explicativa, s002/0V/E4 ‘ SHOMOSHO NZVSNE TWNGIAIGN NOUS “eHeosHUNL eAMyMoHBy Is eyneNpUL ueWICD ep EHOWEDSTAS 1434-83 -Be- 41.8 | Hagurile se traseazi echidistant In 45° fatii de endrul desenului. Dack liniile de contur ale elementului reprezentat au fat de plang o inclinare de 45° san apropiaté, hacurile oblice Se pot trage la 45° fai de directia principal. « conturului elementului- Cind este necesati o diferenticre a suprafefelor in contact, se poate folosi gi hagurarea Jn 60° espectiv 30° fafé de cadrul desenulni. Pe cimpuri invecinate hagurile se inverseal. oe directio sau se decaleazi Densitatea hagnrilor preoum si a semnelor convensionale se alege in functie do scara Gesenelor gi trebuie sk fie identict pe toate proiectiile executate la aceeagi sear a unuia si nce- Tuiasi element. Jn seofiunile la care pirtile componente in contact sint din acelasi material, ined eu com: paotitati diferite, acestea se evidentiazs prin densitatea semnelor conventionale, respectiv ech: Aistanfa hagurilor. Ald Atunci cind cimpul detailat are dimensioni mari, reprezentaren materialelor se poate face mumai pe o fisie ingustil, Ia marginea citppului (fig. 21). Pig 27 42 Rupturt 4.2.1 Pentru deliinitarea obiectulni, atunet eind acesta nu este desenat in intregime, se foloe segte linia de rupturi tan de introrupere. ile de rupturi aan intrermpere pentru diferite meteriele sist indicate In fig. 28. Chid cuptura dettmiteazt mai multe elemente din acelugi material san materiale diferite, pentru simplificaren desenului te poate folos linia — punet Py (Hg. 29). Fig, 29 rete Cestne Sse) 003208 AGROB Be Poe Satore Pog 12 n 22 j2woD sp ExeWUeD i i 3 : 3 : i 3 :-~B- SPAS 1494-85 4.2.3 fn caaul elementelor Intrerupte, indiferent de material, indicares tntreruperii se poate inee prin dowi linii-punct paralele P, (fig. 9 yi 30). ig. 30 43 Usi gi forestre 4.3.1 _ tn desonele executiate la seara, ca in figura, 31, 10 si mai mici, pile gi ferestrele se reprezinté iu plan et — a ig. 9 43.2 Cotarea este obligatorie numa in desencle de exocutie, inseriind dimensiunile pe linia do cota. ON (int) P s o a Ot +E i Th ig. 32 43.3 In desenele exeoutate la scara 1:50 gi mai mari, reprezentirile sint indicate in tabelele 3 yi 4. ‘Tabet & Demuoire Hepresentare conventionsla Us! simple, Kirt prag cu 1 tanct cu 2 canaturh Upl simple, eu prag Us! dubte sau cuptate eu deschidere fp acctast sens, crag Pago oni 6 apes Certane Sands (2) 20092086 AGRO 8 ue Peet Sotto dn 22 OOZIOUEL ‘ HOWOSKO NZVINE WNOIAIGNI NOUIE “eeOsIUHL esNaUBY js oULENpUI AWE ap es—LIEDSTAS 1431-83 =~ ‘Tabetul 9 (eomtinuared Denumire Reprezentare convenfionala Us batante Ua (qlasvandu) ou parti laterale fixe a= ra Lz ‘Upl(glasvandurt) in 3 ot 4 canaturt 7 ran esta necess pent eelsten sole aga tara di apa Gavune Saree) SUGSA0G8 AGRO EB Pj See ine Te 2 In coroul de pe tina axel se Imre fdicativul us din tabslut de tinplate, 8 Sevsul decchitert usilor poata Ml reprezentat si prin linie elinate (usa falredescbist), Coed spafiol re-pectty cao ‘Up giisante I 7 ° — j@|& 2/o __ 2. < x + | Cae pa O aacevne asimea Tala pardon faite 4 Goteletnserise sub forma de tract indied dimenstuntle modulate ate gotulo! In peret,astel: 00z/0H/} * BHOWOSHO NZVAVA TYNGINGN! NOW ‘eeosL eoNyNaUBY Is aUASNpU| EWN op BIOLmise STAS 1434-64 ‘Tabet & Reprecentare conventional Donuamirea ‘Feresire simple, fn (Gu) urecht erestre duble, Wek (eu) recht P.80 P80 ‘Ubi-terestre duble sau euplate Sard (ou) urecht ‘erestro 4 gLforestre cu nist de sadiator fp parapet Ferestre duble sau cuplate cu abloaue exterioare Ferestre en oblosne rolante, ‘hing In Saga sou tn dreapta Fereastrd-ghisew OBSERVATI {Cote incrite sub form de frachieindiod dimensiunile modulate ale goluhl in perett, estel: time rr 2 Tn cereul de pe inks axel ee Snscrieindicetival ferestrel din tabetul de thmpliste, Gereurie se flgureaz tn exe oral eladiel 3 Tndljimes patspetulul, dr 1a nivelel pandosei fiite, se motear cu p= .... gf se fnserte: oie eltewa ferertro, ature! cind este aecenh = tn toate fereatrete eu parepete de inditne eferite: 4 Nigele tm parnpete, pentru radlatonre se indied puncte, . 00Z/0H/C4 SHOWOSHD NZYSUS WNAINGNI Nowa ‘ezEOSHUL eAMINLBY Is aURSNpU| Yaw ep EsOUIEDSTAS 1484-83 = I 4.3.4 Golurile suprapuse se reprezinté si se coteaz# independent, dup’ cum sint cuprinse fn planul de seotionare sau situate deasupra acestuia. (fig. 33). . a 30 os > am ee SH SASS Pee ee tk == | 2.00 90 240 Fig. 23 Pentru golucile cu forme variate se tnseriu cotele dreptunghiwui de gabarit cu tri- mitero la detalin (fig. 34). : 5 i : g Z 3 3 3 2 8 g 2 = g 8 3 Fig. 34 43.5 tn camal golurtlor in zidiirie, in care mm s¢ monteasi timplitrie, se pistrenzi acclagt fistem de cotete, 44 Scesiunt 44.1 _ In desennl de constructif, sectiunile se exeoutt eu plane paralele cn una din planele ge proteatie pe care este reprezentat objectul, trecind prin porfiuni carateristice ale acestuin. caruri speciale, secinnile se pot execute eu plane care si afbii alte pozitif, ou conditin ca nul de thiere et fie perpendicular pe unul din planele de proieetie, Dispunerea proivetiilor 50 va fuss conform STAS 014-76. gears in aati Gasne Stare 209-208 ASRO Bue Pree Satnae- Pao 822-u- SPAS 1434-83 4.4.2 In desepul de constructii se utilizeaat : — sectiuni proprin- zite, in oare se deseneazi: numai intersecfia intre plannl de ttiere gi elemental rospectiv (figura 35 4); — secfiuai cu vedere, in care se deseneazi si proiecfia elementelor ce se gisese in spa- tele plana deere ga eheor repreventare este nocesaré pentru o mai bund infelegere @ oblec- tului (fig 35 b)- r Fig. 95 44.3 Urmele planelor de secfionare pe plancle de proiecjie se numose trasee de sectionare. ‘Trasent de sectiovare se reprezint’ printr-o linie- punct subfire (P,), avind Ja capetele traseului si in loourile de fringere ale acestuia segmente de dreapth trasate cu line eontinud groasi (0,) $i se noteazd eu cifre sau litere. Soginentele de linie continus groasfi nu trebuie sh intersecteze linii de contur. La secfiunile eu vedere, direetia de privire se indica prin sigeti perpendiculare pe tra- soul de seofionare care se sprijind cu virful pe segmentele groase. Se pot utiliza; — soofiuni rectilinii — traseu drept de sectionare (fig. 36 8); — sacfiuni devalate, ficute cu plane paralele tntre ele, decalate dupi nn plan perpendi- cular, Urina acestuia so roprezint en linie coutinuk subfire (C,) — traseu declarat de sectio- nare (fig. 36 b). S00zIOLIEL' aHSUOAHS NZYENE WOGIAION! NOU “EEOS UH, eIIN>UBy 1S e1NsMpUl “HEWN sp e10HIeD Geshe Stra) 29692008 ASR & Blue Pre Soe Pop 17 22STAS 1434-83 x 8 444 Seofiunea ficuti printr-o construefie en un plan orizontal la un nivel caracteristic se Tumeste plan (fig. 37). PLAN PARTER se tnegeeegppegeede eet eae ws feet LURES eee c too + 75. 210° 300 [a eng - aa 2 SI AL Ae £ } | # p=90 | | {ugo} “30 555 ga i | fee Daxter ag ; gl i 7 4 “FeO DE 2 i ry s a3 fr Fig. 97 Pg eat ate Csr Sundar (} 290-208 ASROB le Peet Svar Pag 8.4.22 BOCCIOHEL * BHOMOTHO Nese TYNOIION! NOwIS "eIBOSHLL exmINaUBy 18 exIENPLY ‘YoMoD Op eeWieD19 - SIEAS 143-83 Denumiroa de acofiune se utilizeazi, in general, pentru seofiunile verticale (fig. 38). SECTIUNE A-A [era TEA POEL TT TOR es ete gs ttle pd Hig. 38 44.5 Reprezentarea in plan a unel setiri se face ca in fig. 39. Dimensiunile treptelor se inseriu sub formi de freofie pe linia pasulni la numéritor Lifimea treptei, iar la mumitor iniilgimea, ‘Treptele se numeroteart incepind de la unu pentru fiecare etaj sau in continuare, in- seriind numiiral primei gi ultimei trepte ale fieetirei rampe. Litimea podestelor gi lungimen rampelor se coteazd pind la linia contratreptet (linia intrerupti). In cazal solrilor fiirk contratrepte, cotele se vor da pink la virful treptei. Pe palierele scirilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective. Nivelul planului de soctionare se va indiea conventional printr-o linie continud sub- fire (Cy) la 45° pe rampa intreruptii. S002/0U/E4* SHOWOSHS AZVSUETWNOIAION! NOE “EEOSIKALL EAMG Ye a:pSnpU}HeWOg ep exsEDSTAS 1155-83 20 — 3 INDICATOR, 5.1 _Indicatorul desenului de coustrucfif are forma dreptunghiulari gi este amplasat in colful din dreapta jos al plangei, alipit de chenar, ou latura Ing paralela cu baza formatului, completat cn datéle nevesare ‘identificirii desemului. 5.2 Indicatorul are trei miirimi : ~ indicator maro (fig. 40), folosit Ia desenele in format mai mare deett A3 SAS 1.765 — indicator mie (fig. 41), folosit la desenele in format <3; = indicator ingust (tig. 42), folosit la desenele profectelor si detaliilor tip, care ee mul- tipliek si prin tipar. oBSERVATIE 1 Indieatarat mic ponte f foloit 4 desenele tn formate mai mart desit A 9, end seara desenulul sau alte cous erente Justin nesasta toloste, 2 Pentru econorale de spatin, ndiestoral ingust poate fj fuloslt 41a dexene curente format A 4, 5.8 Indicatorul se traseaz% cu Iinii continue groase (C,) sf ew luli continue subjiti (Cy), aga cum este indicat in figurile 40, 41 si 42, rE 8s { 80 +20 29_| + so. {30 Pig. 42 00z1DLIES * AHOWOSHD NZVIUS WNAIAGN! NOU ‘eseosTUNL eAmyRa;Sy 1s ex)Snpu HeweD ap eI0WeDBA a Mpdul de completare a ciisufelor indieatorului, conform tabelului 6. STAS 1434-83 roo | oan] lementele care se Snserta Observatit 5.48 8 esonat, veifiat, controlat STAS, aprobat), numele fn clar f semnitura persoanelor in cauz Seara sou sclviledesenului far dedesubt date intoc- dirt eat a predgrt prolectulut Denumsrea obicetutal (in cazul ind prolectulcuprin= ‘de med mote obiecto) gi tit plangel Faxa de proleet Indtestival,respectiv numtral de ordine al plangel Im cudral proieetulul in care ete folalt 5.0.4 *-F™ | Deowmiren san iniiaele instituted proiectante st - ee eventual subunitates, 54.2 2 | Denumiren protectul. local gemetructiel sf mums Deneficlaruat. iar la lndleatotal ingust: denumires | penumiren sf tndteativul profectelar Drotectulut tip (olectivulal), iar 1 deta tip Grupe | Paminneseimbate Im tate, desenee ‘in care Tae parte ‘acelulagt protect 5.1.5 |__| trdtestival (nut) proiectulat Bd 4 | Im cele tei coloane se vor serie: calitatea(profectat, | Liniatura eisufel — nomdrul rindurl- lor se stabilete dupa necesitate tone! clad eate cazal, seara eau ge ‘le grafice se igureazi deasupra indi ceatoruis OBSERVATIE 55 dup necesitigi. P Menjiunen ,Snloeuieste plansa nr elute (de exemple lange ge troee, duct este cazul, deasupra Indicatorut 2 Viaele de aprobere, nutotizayie, staipiare, Unnbre s] eventuale cbservafii sau Indleafl speciale necuprinseta ‘lostt”) se var trece pe GeseD In singe indleatorulal, dar eft mal aprogpe de el. Brentusle modificisi, observatii, adnotiiri se vor inscrie deasupra indieatorului pe figte limitat de lungimea acestuia. Spatiul ooupat va fi alipit de indicator, folosind o iniaturd O0ZIOWEL * SHOUOSHD NZVSNS TWNOIAIGN! NOUIE ‘eeOSIUL eMHNaLIBY |S aLNsNpUI yauLOy op esOUIED= Bs Booze SHoHOSHO NZVaNE TyNOWION!NOUIE ‘eEORENL eIMNoUBy 1s auNeMpUY eWOD op LOWED ‘Tiborat de> WANISTENUL EDUCATIET SY TWAT: MINTCLUY Tnstitutul de construe}; Ductregl — Foeultaten de eon structil eivie, industriaie agricele ‘eespmnsatitut profectatl: “conf. ing, lew Tonesen ef oer. ing. Viet ie = fr luer. ah, Geotuete Marion Redaetat inal: Iasttetet rowitn de stauterttiore Serviet construc, oatcrine db eonstmehi gt ecorite Thrertiert Jig, Dantine 2iuccen ‘oalatoratont — Tnstitutul contrat de esrectere, proleetare «t deee uivare fn construct = Inctitatal de prolectare penten eonstrucit tip ott de ahaltectard lon ‘ines ~ Tras construc aneate agronnietsce | aor tartan steal Gastne Suda e) 2005-2006 ASRO A Bue Poe Sobers Pap2 ne Rulura Peknicd, Busuresth 1955. Tipit ie 15.00.3089 aitia 1 — 200042760 1 A Tuformayiee 200