VASILE ALEXA MECANICA FLUIDELOR IN EXPERIMENTE Colectia "Mecanica" EDITURA POLITEHNICA TIMISOARA — 2019 BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA il 00264667 Scanned with CamScannerCopyright © Editura Politehnica, 2019 aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau tran: ¥ Smisa, Nicio parte din forma, fara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica. prin indiferent ce EDITURA POLITEHNICA Bd. Vasile Parvan nr. 2B 300223 Timisoara, Romania Tel./Fax. 0256/404.677 ditura@upt.ro Consilier editorial: Prof.dr.ing. Sabin IONEL Redactor: Claudia MIHALI Bun de imprimat: 11 -10.2019 Coli de tipar: 5.5 C.Z.U. 532 ISBN 978-606-35-0309-2 at sub comanda nr. 33 ‘imisoara Tipar execut r. 33 Universititii Politehnica Ti la Tipografia Scanned with CamScannerPREFATA Mecanica fluidelor s-a dezvoltat rapid in ultimul timp, numeroasele cercetri efectuate largind mult cunostintele asupra comportarii fluidelor, cat si a numeroaselor probleme a caror rezolvare depinde de cunoasterea acestora. Totodat’ a crescut si numarul aplicatiilor in diverse ramuri ale tehnicii moderne, pentru a cdror dezvoltare cunoasterea fenomenelor specifice fluidelor a devenit indispensabil’. MECANICA FLUIDELOR — EXPERIMENTE DE LABORATOR se adreseazi studentilor Facultatii de Inginerie Hunedoara care parcurg disciplina Mecanica Fluidelor si are ca scop aprofundarea si consolidarea sub aspect practic a nofiunilor teoretice. Lucrarea cuprinde un numar de 8 experimente prin care sunt provocati studentii specializarilor: Inginerie economicd in domeniul mecanic, Ingineria si valorificarea deseurilor, respectiv Autovehicule rutiere. Fiecare experiment are o serie de obiective care se indeplinesc prin parcurgerea notiunilor teoretice prezentate, dar si prin parcurgerea etapelor practice specifice. Am speranta cd aceasta carte va fi util specialistilor care studiaza mecanica fluidelor si aplicatiile tehnice ale acesteia, precum si studentilor din invatéméntul tehnic superior. imi exprim, de asemenea, gratitudinea tuturor celor care, prin observatii si sugestii, vor putea ajuta la imbunatatirea si completarea acestei lucrari, intr-o editie viitoare. Autorul Scanned with CamScannerScanned with CamScannerCUPRINS “owe 10. Norme de tehnica securitati munci.. Prelucrarea statisticd a datelor obtinute experimental. Determinarea coeficientului de compresibilitate si a modulului de elasticitate pentru lichide. Masurarea densitatii lichidelor MAsurarea presiunilor sia diferentelor de presiune. Verificarea si etalonarea manometrelor.. Studiul experimental al deversoarelor de masurd a debitului cu pereti subtiri Masurarea vitezei cu sonda Pitot-Prandtl si determinarea debitului dintr-o conduct cunoscand repartitia de viteze... Determinarea caderii de presiune pe filtrul de aer supraaspirant universal. Studiul ghidajelor plane cu sustentatie pneumostatic’.. Bibliografie. Scanned with CamScanner 13 25 33 a 53 59 65 71 81 83Scanned with CamScannerNORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII 1.1, NORME GENERALE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Normele de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sdnatatii si securitatii in munca, sistem compus. din: * Normele generale de securitate a muncii, care cuprind prevederile de securitate a muncii general valabile pentru orice activitate; = Normele de igiena muncii, care cuprind prevederile de igiena muncii general valabile pentru orice activitate; = Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de securitate a muncii. NORMEDE SECURITATE A MUNCII ema ssenes de'securitate a Gita Norme de igiena lie Toate aceste norme se refer la procesul de munc8. Scanned with CamScannerMECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENTE oe OF Lacy |PROCESUL DE MUNCA | Mediul de uel } Ee] es Fig. 1.2. Sistemul unitar de reglementiri privind securitatea muncit Procesul de muncé poate fi definit din punct de vedere al norme| securitate ca un sistem complex structurat, compus din urmitoarele ele care interactioneaza reciproc; Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de muncy Sarcina de muncé: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si a anumitor condiii de mediu, pentr, realizarea scopului procesului de munca; Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de muncd (instalagi, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materi prime, materiale, etc.) care se utilizeaza in procesul de munc: Mediu! de muncé: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice 5 psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca; lor dy Mente 1.2, NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SPECIFICE LABORATORULUI DE MECANICA FLUIDELOR Normele de tehnica securitatii muncii specifice functiondrii instalatiilor hidraulice sunt determinate de sursele de pericol pe care-| reprezints manipularea unor lichide de lucru sub presiune, fierbinti, inflamabile sau toxice precum si de celelalte surse, cu caracter general, legate de functionarea unor instalatii alimentate cu energie electric’, cu piese in miscare de translatie sau rotati "pentru prevenirea accidentelor datorate alunecdrii pe pardoseala pe care s-ar scurge lichid de lucru, se folosesc evi pentru colectarea scurgerilor. in incdperile in care functioneaz3 sau se lucreaz’ la instalatii hidraulice se prevad pardoseli antiderapante. In cazul scurgerii unor lichide de lucru, pardoseala trebuie imediat curatata; * la efectuarea operatiilor de intretinere sau reparare este obligatorie oprirea instalatiei si deconectarea motorului de antrenare precum si depresurizarea instalatiei. Inainte de oprire organele de lucru vor fi aduse intr-o pozitie nepericuloasa. Aceasta se refer3, de exemplu, la Scanned with CamScannerNORME DE TEHNICA SECURITATH MUNCIE cobordrea pe sol a sarcinilor, retragerea pistoanelor cilindrilor hidraulici intr-o pozitie in care tijele sunt desc&rcate de sarcini, etc. Deconectarea motoarelor de antrenare se realizeaz prin intreruperea alimentarii de la retea a motoarelor electrice sau prin indepartarea cheii de contact la motoarele termice; * depresurizarea instalatiei, inclusiv a acumulatoarelor se realizeaza prin comutarea in gol a distribuitoarelor in trepte, pozitile de lucru, dereglarea supapelor de presiune sau desfacerea treptaté a unui racord. La depresurizare se folosesc obligatoriu ochelari, manusi si paravane de protectie; = pentru a preveni accidentele provocate de piesele in miscare, in mod obligatoriu se vor pune aparatoare dimensionate corespunzator, la indepartarea carora instalatia se opreste automat; * toate locurile periculoase — indiferent in ce stadiu sau in ce loc se afla echipamentul vor fi ingradite si marcate cu avertizoare; " fiecare instalatie cu actionare hidraulicd trebuie sé aiba intocmite instructiuni precise de exploatare, intretinere si de securitate a muncii, intocmite de proiectant si completate de catre unitatea ce exploateaza respectiva instalatie; * este obligatorie respectarea documentatiei insotitoare a instalatiei este obligatorie pentru personalul ce o deserveste, raspunderea pentru nerespectare fiind in totalitate atribuitd beneficiarului; * respectarea tuturor normelor de tehnica securitatii muncii in vigoare in timpul executiei in intreprinderile constructoare, in timpul montajului la beneficiar, in perioada punerilor in functiune precum si in timpul exploatérii, intretinerii si reparatiilor; * personalul intreprinderilor care lucreaza la realizarea sau exploatarea instalatiilor, va fi inzestrat cu tot echipamentul de protectie necesar, conform normelor de tehnica securitatii muncii in vigoare — in functie de locul de munca. Pentru operatorii care lucreazd la reglarea aparatelor sub presiune vor fi prevazute ecrane de protectie si se vor face instructaje speciale. 1.3. INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR $I SISTEMELOR HIDRAULICE Functionarea corect3 a mecanismelor hidraulice este conditionata de intretinerea corecté a statiei de pompare si a circuitelor de actionare. Se impun urmatoarele reguli de intretinere: + mentinerea curdteniei in instalatie, prin asigurarea filtrarii lichidului si evitarea impurificarii sale prin diferite c3i de contaminare; Scanned with CamScannerMECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENTE og uw Functiune a tuturor aparatelor de msur. — siguranta si reglaj, eliminarea $i inlocuirea aparaturi detecte sen mentinerea reglajelor la parametrii stabiliti la punerea in functne® tuturor comenzilor electrice, blocajelor, care asiguré funcygn,** optima a circuitelor; i) reducerea nivelului de 2gomot al instalatiei sau al clement, 10 componente; cunoasterea in detaliu a modului de functionare a instalatiej sia aparaturii cu care este dotata; evitarea improvizatiilor sau a simplificarilor, chiar daca aparent satig mentinerea temperaturii uleiului la limitele prescrise (max. 45-55%¢), eliminarea oricaror pierderi de ulei, insotite in cele mai multe cazuri gy patrunderea de aer in instalatie, ceea ce poate conduce la functionare, necorespunzatoare si deteriorarea aparaturii pompelor etc. La pornire se verificd corespondenta sensului de antrenare a motorului de actionare cu cel al pompei si corectitudinea circuitului de admisie al pompei. Lipsa de etanseitate a traseului de admisie duce la spumarea excesivi a lichidului de lucru, incdlzirea pompei si functionarea in salturi a instalatiei. Eliminarea aerului din instalatia hidraulicd se obtine prin slbirea dopurilor de aerisire in timp ce instalatia functioneazd fara sarcind si daca este posibil, cu debit redus. Dupé evacuarea aerului dopurile se strang etans. Reglarea instalatiei include atét operatiile de reglare a marimilor hidraulice legate de functionarea instalatiei de actionare, cSt si a unor masut mecanice legate de functionarea utilajului actionat. Efectuarea reglajelor va incepe cu cele de presiune si apoi cu cele de debit, putere si temperatur’. Operatorul de stand trebuie sd cunoascd bine schema instalatiilor pe care le deserveste. Echipamentele de incercat trebuie s8 fie insotite de fise de incercari care s8 contind instructiuni detaliate de incercare. Numai asa pot fi evitate eventualele greseli in utilizarea standurilor si in efectuarea propriu-ziss a incercarilor experimentale. inainte de a efectua un program de incercari se va verifica dacd standul raspunde din punct de vedere al protectiei muncii si dac3 aparatele de macurd asigur protectia necesara. Este obligatorie amenajarea instalatiilor de protectie or, pmant a dispozitivelor si echipamentelor de protectie. protectie prin legarea la Asa cum s-a aratat mai sus carcasele aparatelor pot fi pu; ‘ tensiune, ca urmare a deterloririljinstalatiel electrica,,Dack, open sub mana pe aceste carcase se produce electrocutarea persoanei. fend PRUNE. a Scanned with CamScannerORME DE TEHNICA SECURITATI MUNCH at ____ Echipamentele electrice se realizeazi de asa maniera impotriva atingerii directe a partilor active (sub tensiune), incat s& se incadreze intr-o masur’ de protectie impotriva tensiunilor de atingere conform prevederilor normativelor. Partile metalice ale aparatelor, carcasele dozelor de deviatie, invelisurile metalice ale cablurilor, tuburile de protectie din teav de ofel, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental se pot afla sub tensiune, trebuie legate de bara de nul, care la randul ei va permite conectarea conductorului de protectie. Legaturile de protectie ale intregului ansamblu trebuie si nu s& intrerup’ la deschiderea usilor, capacelor sia altor parti mobile. Cablurile nu se vor misca (pentru aranjare) dupa ce au fost sub tensiune. Cile de acces si evacuare vor fi asigurate si iluminate. Pentru fiecare instalatie trebuie si se intocmeasca instructiuni de exploatare si intretinere precum si de securitate a muncii. Pentru incercarile experimentale, studentii trebuie s& fie instruiti asupra modului de efectuare a lucrari. 1.4, NORME DE PREVENIRE $I STINGERE A INCENDIILOR Printre cauzele de incendiu si de explozie se numara si reactiile chimice care au loc cu degajare de caldur’ (reactii exoterme). Ele se pot produce pe timpul folosirii, manipularii si depozitarii substantelor care reactioneazé reciproc atunci cAnd vin in contact. Efectul de explozie sau aprindere se manifesta, fie asupra substantelor care reactioneaz, far interventia altor factori externi (flacard, actiuni mecanice), fie asupra altor substante sau materiale combustibile, prin contact direct sau prin dezvoltarea unor mari cantitati de cdldurd. jin scopul prevenirii incendiilor si exploziilor este absolut necesar si se cunoasca substantele cu actiune reciprocd, aceasta pentru a se putea respecta regulile de depozitare, de manipulare si pe timpul transportului. Este interzisi aruncarea in chiuvete, cosuri de gunoi, etc. a resturilor de substante inflamabile ca fosfor alb, sodiu si potasiu metalic, produse petroliere si solventi organici volatili. Acestea se vor neutraliza prin procedee adecvate, ingropandu-se apoi in locurile stabilite de unitate. La manipularea substantelor inflamabile si volatile se vor respecta normele si instructiunile de paz’ contra incendiilor, care vor fi afisate vizibil in laboratoare. Produsele usor volatile sau cele care emana gaze toxice vor fi pastrate in vase ermetic inchise. Scanned with CamScanner12 MECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENTE DE Lago, = —— . in sdlile de laborator este interzis: ce s8 se spele dusumele, chiuvetele si vasele de laborator cu bemzing cu alte substante inflamabile; / si se pastreze carpe, prosoape si haine imbibate cu Produsy inflamabile; fumatul in incdperile unde se lucreazd cu substante toxice, inflamati, sau explozive. Dacé din intamplare se vars o oarecare cantitate de lichid usor inflamabi, atunci se procedeaza in felul urmator: imediat trebuie stinse toate lampile si 53 ‘e intrerupa incdlzirea electricd, daca este cazul, si abia dupa aceea se iau masuri gg indepartare a lichidului si curdtirea locului unde s-a varsat. Surse de incendiu pot fi si instalatiile electrice neizolate, care pot produce scurtcircuit. Astfel de incendii pot fi evitate dacd se respects de catre totj utilizatorii acestui stand regulile de montare si exploatare. jmbinarea conductoarelor electrice trebuie si se facd prin cleme de legatur’, lipire sau sudare si unde nu este posibil prin rasucire si lipire, dupa care se izoleazd cu banda izolatoare. Portiunile din instalatiile electrice supuse timp indelungat la zdruncinaturi, la variatii permanente de temperatura, se controleazi cu regularitate si mare atentie. Improvizatiile electrice nu sunt admise, indiferent de scopul si locul unde se folosesc. Instalatiile electrice trebuie verificate vizual si controlate periodic cu ajutorul aparatelor; cauzele care pot produce scurtcircuite, flame, scéntei, supraincdlzirea conductoarelor electrice se vor inlatura imediat. in procesul de exploatare a motoarelor electrice este necesar sd se controleze periodic incdlzirea lagarelor. La toate instalafiile electrice, este necesar sd se facd o bund legatura cu paméntul, pentru a se asigura scurgerea fara pericol a oricarui curent. In cazul incendiilor provocate de instalatiile electrice realizate necorespunzator niciodata nu se foloseste apa pentru stingerea focului, in astfel de cazuri se folosesc stingStoare cu z3pad carbonica. Din acest motiv dotarea laboratoarelor cu stingatoare este obligatori Scanned with CamScannerPRELUCRAREA STATISTICA A DATELOR OBTINUTE EXPERIMENTAL 2.1, SCOPUL LUCRARII Scopul lucrarii este acela de insusire a unor notiuni necesare prelucrarii statistice a datelor obtinute experimental, de stabilire a unor reguli de rotunjire a numerelor si de prezentare a rezultatelor masurstorilor. Obiectivele lucrérii sunt: 1.definirea conceptului de masurare; 2.notiuni itoare la marimi si unita| 3.reguli de rotunjire a numerelor; 4,prelucrarea sirurilor monodimensionale de date; 5. interpolarea datelor §i prezentarea rezultatelor masur8torilor. je masura; 2.2. NOTIUNI TEORETICE Comunicarea si actiunea umana sunt doud aspecte fundamentale ale oricarei activitati omenesti. Comunicarea vehiculeaza in principal informatie, iar actiunea are ca suport in special energia. Masurarea este una din componentele esentiale ale comunicdrii, Scopul masurarii rezidi in obtinerea pe cale experimentala a unor informatii cantitative asupra anumitor proprietati ale unui obiect sau sistem. Rezultatul masurdrii se exprima sub o forma adecvata pentru utilizator. Mdsurarea este un procedeu operational empiric, de atribuire de numere, la membrii unor clase, referitor la aspecte sau caracteristici din lumea inconjuratoare, pe baza unor legi bine definite. Procesul de masurare constituie ansamblul operatiilor experimentale care se execut in vederea obtinerii rezultatului masurarilor. Orice proces de masurare are urmatoarele elemente principale: Scanned with CamScanner* metoda de masurare; + mijlocul de masurare; * etalonul. Importanta procesului de masurare este atestata prin legi Metrologicg alte normative nationale si internationale (STAS, ISO, IEC). i Esenta tehnicii mésuratorilor, consté in crearea si dezvoltarea de metog 3i mijloace de masurare prin care se pot obtine informatii cantitative exace asupra comportéril fizice a fenomenelor naturale si de a gsi noi posibiltyi qe aplicare a acestora. 2.2.1. Reguli de rotunjire a numerelor in urma masurdrii repetate a aceleiasi marimi, cu acelasi instrument de masurd, se constata ca valorile obtinute diferé de cele mai multe ori intre ele Aceste diferente se datoreazd erorilor. Dupé caracterul lor, erorile pot fi: = erori accidentale, sau aleatoare; * erori sistematice; * erori grosolane, sau greseli. Erorile datorate aproximarii valorilor masurate se incadreaza in categoria erorilor sistematice. Aceste aproximari apar nu numai din masurari, ci si din rezultatele calculelor deoarece se lucreazd cu atatea zecimale cate sunt necesare; restul zecimalelor neglijéndu-se, iar ultima cifr luatd in considerare, numita si cifré semnificativa, se rotunjeste astfel: * daca cifra urmatoare ultimei cifre semnificative este mai mica decat 5, ultima cifré luaté in considerare rimane neschimbata, de exemplu 4,623=4,62, in aproximarea la a doua cifrs dupa virgul3; * daca ultima cifré semnificativa este 5 si nu este urmata de alte cifre, neexistand informatii despre eventuale alte rotunjiri anterioare, rotunjirea se face astfel incdt ultima cifrd retinut& sd fie para, de exemplu: 3,75=3,8 in aproximarea la 0 cifrd semnificativi dupa virgula * daca cifra care succede ultimei cifre considerate semnificativa este mai mare decat 5, atunci ultima cifra retinuta se mareste cu o unitate, de exemplu: 3,652=3,7 in aproximarea la o cifrd semnificative dup virgulé, 2.2.2. Prelucrarea sirurilor monodimensionale de date (rezultate din masurari) Fie n masurari succesive ale unei marimi fizice, x, obtinandu-se un sir i n. Prelucrarea statistica a valorilor, apartinand acestui sir const3 x;, unde din: Scanned with CamScannerPRELUCRAREA STATISTICK A DATELOR OBTINUTE EXPERIMENTAL 2 a) Determinarea parametrilor statistici principall: a.1) media aritmeticé de sondaj a sirului de date (momentul centrat de ordinul intai): i (2.1) _ 2.2) mediana de sondaj a sirului de date (valoarea pentru care 50% din valori sunt mai mari, iar 50% din valori sunt mai mici): (2.2) 2.3) moda (modul) de sondaj a sirului de date (valoarea care apare cel mai frecvent): My =x, -*) (2.3) a.4) valoarea centratd a sirului de date: (2.4) (2.5) in care: fy reprezint& frecventa absoluté (numarul de valori observate), corespunziitoare valorii x,; a.6) abaterea standard empiric’ s, daci media aritmeticd este x, iar valoarea adevirata X, (aceasta din urmé in general nu se cunoaste), atunci: Scanned with CamScanner16 MECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENT te 2y, -x) 3(2 Rg a.7) abaterea medie patratica (abaterea standard) a sirului de dat: (2a, b) Verificarea normalitati repartitiei sirului de date {in vederea determindrii frecventelor relative cumulate ale sirului de date acestea se ordoneaza in ordine crescdtoare. Se grupeaz’ sirul, ordonat, in Clase limitele claselor fiind astfel alese incat o valoare arbitrara din sirul de date apartina unei clase si numai uneia; Numirul de clase se calculeaza cu relatia: k=1+3322logn (2.8) tn cazul in care numarul valorilor este mai reprezinta o important redus8 din punct de vede de grupare este data de relatia H. A. Sturges: mic decat 25, gruparea in clase re practic. Marimea intervaluly a= Xmas ~ Xing 1+3,322log n (2.9) Practic, la valoarea minima se adun3 mirimea intervalului, a, data de (2.9), obtinandu-se ita superioara a primulul interval, care va fi in acelagi timp si limita inferioara a celui de-al doilea interval, operatia repetandu-se pentru toate valorile din sir. fn final, se vor obsine valorile apartinand tuturor celor j=1..k clase in care a fost reimpartit sirul, Frecventele relative ale valorilor din clasa jse calculeaza cu: Bi ea (2.10) in care ,,j” reprezinta numarul de valori din ,clasa j”. Se reprezints Brafic histograma, respectiv poligonul frecventelor, trasat prin media aritmetics a fiecdrei clase — conform figurii 2.1, — _,- Scanned with CamScannerPRELUCRAREA STATISTICA A DATELOR OBTINUTE EXPERIMENTAL a ' Poligomal feccventeloe sedis antmetic a elaset 7 stroma Po aay N/ Fig.2.1. Histograma si poligonul frecventelor Dacd se constaté faptul cd histograma, respectiv poligonul frecventelor prezinta dou’ maxime, atunci se repet metodologia descrisi mai sus, dar pentru un numéar mai mic de clase. ©) Determinarea functiei repartitiei normale Se apreciazd ci evaludri cantitative locale se pot face numai dacd se cunoaste sau se admite o anumité lege de distributie a erorilor sau incertitudinilor. Se constat& c3 in domeniul masursrilor hidraulice si pneumatice este valabili aproape in exclusivitate legea normali de distributie a erorilor aleatoare. Distributia normalé (Gaussian’) a erorilor aleatoare este definité matematic de relatia (2.11) si este reprezentaté grafic in figura 2.2. ecw a 20? (2.11) P= Raa 0 p3ox, x oH pBo * Fig.2.2. Legea de distributie normal 644.098 Scanned with CamScannerMECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENTE pe UboRay 18 x unde: p —este densitatea de probabilitate; & —eroarea medie patratica; x —valoarea masurata; die. i —valoarea me ; im Marimile implicate in relatia (2.11) sunt definite prin: (2.14) (2.13) Conform figurii 2.2 probabilitatea ,,P” a aparitiei masuratori intr-un interval dat, denumit si interval de incredere se calculeaza cu relatia: P= foax (2.14) Deoarece practic in procesul de masurare exist un numar finit gi relativ mic de masurri nu se pot folosi formulele (2.13) si (2.14) in mod direct, ci se apeleazi la relatiile (2.1) si (2.7), amendate de un Coeficient de corectie ,t” denumit Perametrul distributiei Student. Uneori cu ajutorul Parametrului distributiei Student si al nivelului de ‘incredere acceptat.se Poate determina numérul de masurdri necesare pentru ca erorile aleatoare si se ‘incadreze intr-un interval dat. 2.2.3, Interpolarea datelor In procesul de masurare cu dependente functionale dete: necesara interpolarea si/sau regresia rezultatelor ex; descrise de cdtre un model matematic adecvat. Interpolarea rezultatelor experimentale este un care se determina expresia unei functii (curbe) ce trece p Interpolarea liniaré prin doud puncte cere d ministe este perimentale pentru a fi Procedeu matematic Prin rin puncte date, leterminarea Parametrilor Scanned with CamScannerPRELUCRAREA STATISTICA ‘A DATELOR OBTINUTE EXPERIMENTAL = unde: A= XX) (2.16) B=y,-Ax, Interpolarea patraticd prin trei puncte cere stabilirea coeficientilor functiel: Y= Ax? +Bx+C (2.17) in sistemul : y, = Ax? +Bx, +C Yo = Ax} + Bx, +C (2.18) Ys = Ax? + Bx, +C Interpolarea polinomialé cere gisirea coeficientilor _aproximatiei polinomiale: k y=ay +axta;x? +..a,x" =) (ajx)) (2.19) io agn-+a, "x; 4a, 3x2 tata ox =dy a ae ag dix; tay Vix? +a; ox? +t re Ye ‘ i (2.20) a KS =Yoty) ap ox +a, sy ie +a, ia i i ...k) rezulta din rezolvarea sistemului de ecuatii (2.20), unde coeficientii a, (j= in care n reprezinté numarul de puncte de coordonate (xpyjh (j=0...n) rezultate din masurdri/calcule. Se va alege acel grad k pentru care valoarea testului Gauss este minima. Regresia rezultatelor experimentale este un procedeu matematic de aproximare a unei functii care trece printre puncte date. Dependentele functionale prin regresie sunt netezite utilizand metoda celor mai mici patrate. Scanned with CamScanner20 MECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENTE pe Ubon, a 2.2.4, Prezentarea rezultatelor masuratorilor Rezultatele masuratorilor se prezinta sub forma de tabele si gratice, Tabelele se vor construi, conventional din dou parti: "~ capul de tabel, care va cuprinde data in care s-a efectuat Msurares principalii parametrii ai standului experimental, denumirea ™timiig care se trecin tabel, simbolul si unitatea lor de masuré; * tabelul propriu-zis, care cuprinde valorile numerice corespunz ‘impartite tn valori masurate si valori calculate. Graficele prezinta rezultatele masurarilor sub forma unor curbe. Graficele se pot face sub mai multe forme. in figurile 2.3 si 2.4 sunt prezentate Principalele forme de grafice sub care se vor prezenta rezultatele masurdrilor. itoare 1 0,95 0.94 |— 0,93 0,92 0.91 0,90 ons 50 100 150 200 250 p[ bar” P [bar] Fig.2.3. Grafic calitativ Fig.2.4, Grafic cantitativ 2.2.5. Marimi fizice, valorile acestora si unitati de masura Marimea unei entitati fizice poate fi mai mare sau mai mic, poate creste sau descreste, de aceea ea se determin prin masurare, adic prin compararea ei Cu o marime de aceeasi natura, aleasa arbitrar si conventional, numita unitate de masura. Rezultatul masurarii este un numar real, numit valoarea numeric’ a acestei mérimi, care araté de cate ori este Cuprinsd unitatea de mésura in marimea fizicd respectiva. Mérimile fizice fundamentale nu se definesc in functie de alte marimi, ci prin stabilirea unitatilor de masura si prin indicarea procedeului de masurare, Toate marimile fizice exprimate in functie de marimile fundamentale se numesc marimi derivate, Sistemul international contine sapte marimi fundamentale: ungimea (I), masa (m), timpul (t), curentul electric (I), temperatura termodinamicaé (1), cantitatea de substantd (n) si intensitatea luminoasé (Iv). Aceste mérimi au unitati ce sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor Mérimilor fizice masurate, conform tabelului 2.1. Scanned with CamScannerPRELUCRAREA STATISTICA A DATELOR OBTINUTE EXPERIMENTAL 2 Tab. 2.1 Simbolurile $i unitatile de m8sur’ a m3rimilor fundamentale Timp | Cufentul [ Temperaturs | Cantitatea | Intensitate termodinamicé_|_de substans3_|_luminoasa 7 m t electric wv metru__| kilogram | secund’ | _Amper Kelvin mol candel’ kg s cd Corespunzator acestor marimi fizice si unitatile de masur aferente lor se vor numi fundamentale. Orice marime fizicd derivatd poate fi exprimata sub forma unui produs dintre o constanta adimensionala si puteri ale marimilor fundamentale: X=k-[IP -[mP -[t} [1 -(t} fal OF (2.21) Daca puterile mérimilor fundamentale sunt nule, atunci marimea, se numeste adimensionald. Dacd acest produs nu contine alt factor numeric decat 1, ele se numesc unitati derivate coerente. De exemplu, unitatea de vitezd metru pe secundd este coerenta, in timp ce unitatile kilometru pe secundd, centimetru pe secunda sau milimetru pe secunda, desi fac parte din Si, nu sunt unitdti coerente Formulele dimensionale (unitatile de masur&) ale principalelor marimi fizice utilizate in mecanica fluidelor sunt date in Anexa 3. Unitatile cu care se masoara marimile fundamentale se numesc unitati fundamentale, iar cele cu care se masoara marimile derivate se numesc unitdti derivate. 2.3. MERSUL LUCRARII Lucrarea de laborator se va efectua pornind de la urmatorul enunt O pompa centrifuga este incercata in circuit inchis si are urmatoarele date nominale: debitul Qu=25 [m?/h], sarcina H=20 [ml], turatia n=2850 [rot/minl, diametrul conductei de aspiratie d=65 [mm], diametrul conductei de refulare d,=50 [mm]. Sarcina este masuraté cu un manometru si un vacuummetru denivelate cu y=0,1 [m], debitul se masoara volumetric, turatia cu un turometru iar puterea consumata se masoara cu ajutorul unui motor pendular de curent continuu ce are bratul r=50 [mm]. in toate masuratorile, volumul de apa este V=0,5 [m?]. Valorile masurate sunt prezentate in tabelul 2.2. Scanned with CamScanner22 + densitatea apei: * temperatura apei : MECANICA FLUIDELOR EXPERIMENTE DE LAGORATon Buletin de inceresri Porametril opei 1000 [kg/m?] 2c Parametrii standulul experimental + sarcina nominal’: + debitul nominal + _turatia nominal: _no=2850 [rot/min} Tab. 2.2. Buletin de incercir H=20 [m] Q=25 [m*/h] Marimi masurate ‘Marimi calculate a n t | p Ps F a wfwdale]a =| [rot/min} | ts} | fbar) | [bar] IN) {m?/h] | fn/s}_| [en/s}_| tm) few) Ty] 1 2600 Lad 1,412 | -0,137, 4,807 2 2600 376 | 1,521 | -0,196 5,935 3 2600 132 | 1,570 | -0,275 8,270 4 2600 85 1,452 | -0,373 11,134 5 2600 70 1,275 | -0,451 12,213 6 2600 63 1,128 | -0,510 12,949 7_| 2600 57_[0,981 | -0,559_[ 13,538 8 | 2850 eo | 1,766 | -0,137_| 5,788 | 9 2850 272 | 1,962 | -0,196 7,407 10_| 2850 120 | 2,011 | -0,275 10,497 11_| 2850 7 1,717 | -0,412 13,145 12_| 2850 58_| 1,373 | -0,510_| 15,255 13_| 2850 52_| 1,079 |-0,638_| 16,187 | 14_| 3000 =| 2,060 | -0,137_| 6,377 C 15 | 3000 319 | 2,158 | -0,196 | 7,496 16 | 3000 112 [2,256 | -0,294 | 11,772 17_[ 3000 72_| 1,962 | -0,441 | 14,666 L 18_| 3000 55_ [1,521 | -0,598_[ 17,952 Verificat: Data: Marimile calculate se vor determina cu relatiile: = debitul pompei: (2.22) (2.23) Scanned with CamScannerPRELUCRAREA STATISTICA A DATELOR OBTINUTE EXPERIMENTAL ad = sarcina pompel: (2.24) = puterea la arborele pompei: mn porret 2.25 "30 25) = randamentul pompei: n= cee (2.26) Se vor trasa curbele: H=f(Q) la turatiile n:=3000 [rot/min]; nn=2850 [rot/min]; n2=2600 [rot./min] si n= f(Q), la turatia nominald, tinand seama de notiunile teoretice prezentate in aceasta lucrare. “Scanned with CamScannerScanned with CamScannerDETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE $1 A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE 3.1, SCOPUL LUCRARII jn cadrul acestei lucrari de laborator, este prezentati o metod’ de determinare a coeficientului de compresibilitate a unui lichid si aplicarea acesteia pentru un ulei hidraulic, si totodata determinarea modulului de elasticitate pentru acelasi lichid. 3.2, NOTIUNI TEORETICE Deformabilitatea fluidelor are doua componente: = compresibilitatea (produsa de variatia presiunii); "= dilatatia (produsa de variatia temperaturii). Experimental s-a constatat cA lichidele supuse comprimarii tsi schimb’ volumul, ceea ce araté cd ele sunt compresibile. Starea fizic’ a fluidului se defineste prin relatia dintre marimile care determina deformabilitatea volumului de fluid (V): presiunea (p) si temperatura (1). Compresibilitatea lichidelor fiind mult mai mica decat a gazelor, aceasta a ficut ca lichidele si fie considerate, uneori, fluide incompresibile. Lichidul incompresibil este un concept matematic in care elasticitatea este neglijabila. in realitate, toate lichidele sunt, mai mult sau mai putin, compresibile. Incompresibilitate poate fi admisi numai daca aceasta ipotez’ nu conduce la rezultate si concluzii eronate. Scanned with CamScannerFLUIDELOR - EXPERIMENT: Pal MECANICA EOE WeORar De exemplu, propagarea sunetului printr-un mediu lichid, a undei de soc, sau transmisia sonic a energiei etc., sunt fenomene care exist’ tocmai datoriti compresibilitatii lichidelor. Aprecierea cantitativa a compresibilitatii unui lichid se face pe baza coeficientului de compresibilitate izoterma B. Pentru definirea coeficientului_ de compresibilitate izotermé se porneste de la constatarea experimentala a faptului cd in cazul lichidelor supuse unei transformari izoterme (efectuata la T=const.), modificarea de volum AV este proportionald cu variatia de presiune Ap eae eee care determin’ aceast’ modificare precum $icu 3 secsea intial; b~storea fnad volumul initial al lichidului Vo. Coeficientul de compresibilitate izoterma se defineste prin relatia: ee (3.1) 9 Op unde: Vo - reprezintd volumul ocupat de lichid in starea initial; AV=V-Vo - reprezinta variatia de volum, adic cu cat s-a micsorat volumul pe care il are la dispozitie lichidul ca urmare a deplasarii cu AL a pistonului dupa ce asupra acestuia s-a actionat cu o fort F; - Ap=p-po - reprezint& cresterea presiunii din cilindru ca urmare a comprimarii lichidului sub actiunea fortei F. Prin introducerea in relatia de mai sus a semnului ,,—” avand semnificatia faptului ci la temperatura constanta, unei cresteri de presiune (Ap>0) {i corespunde o scadere cu (AV<0) a volumului initial Vo, valorile coeficientului de compresibilitate izotermé B vor fi intotdeauna pozitive. Coeficientul de compresibilitate B, este o constant fizic’ a fiecarui lichid, dimensiunea lui fiind: vo ov (3.2) putand avea urmatoarele unitati de masurd: Scanned with CamScanner(COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE $1 MODULUL DE ELASTICITATE AL LICHIDELOR. z cm? m? m? cm? cm’ =, 3.3) dyna” N “kgf” kef “daN eu corespunzator diferitelor sisteme de unitati de masur3. Daca forta F, cu care a comprimat masa lichida data isi inceteaza actiunea, volumul lichidului revine la valoarea initial, ceea ce arat cé lichidele sunt, nu numai compresibile, ci si elastice. Aceasts proprietate este definita printr-un alt coeficient, numit modul de elasticitate, notat cu si care este dat de relatia: 1__yAp 4) B av (3.4) Se observa cd e, are dimensiunea: F _N (dyna EN pos 3.4 vc *(=) Ge 3.3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Pentru determinarea coeficientului de compresibilitate B a lichidelor, se foloseste aceasti pomp hidraulic3 cu piston, actionaté manual printr-un mecanism surub-piulit§, in care lichidul poate fi comprimat pand la o presiune de 500 bar. Fig.3.2, Standul didactic experimental Elementele componente ale acestui stand sunt redate in figura 3.3. Scanned with CamScannerMECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENTE DE LAgopy TOR 28 1 2 3 |---| yes) —_J 4 Det ulei standului didactic experimental ld; 4— manometru etalon; 7 supapé de sens; 8 ~ robinet; Fig.3.3. Schema 41 -cilindru hidraulic; 2— tija pistonului; 3 — manivel tinat etalonaril; 6 —cilindru cu pereti grosi; 9—rezervor cu ulei 5 - manometru des Standul se compune dintr-un cilindru hidraulic (1), in care se deplaseaza cu ajutorul caruia se realizeazd o fort de presiune care actioneazé pistonul (2), Etangarea dintre piston sicilindru se realizeaz& cu un manson de asupra lichidului. piele sau alt material special. Deplasarea pistonului in sensul inaintarii si retragerii se obtine printr-un surub cu profil patrat, pus in miscare manual, prin rotirea manivelel (3). Articulatia dintre tija si piston este astfel realizata incat pistonul sa aiba numai miscare de translatie, nu si de rotatie. Urmeazi apoi, in ordinea importantei, cilindrul (5) cu pereti grosi, in interiorul cdruia are loc comprimarea lichidului. Pentru masurarea presiunii lichidului se foloseste manometrul elastic etalon (4), care se aflé montat pe cilindrul (5), intre acestea aflandu-se un robinet de siguranta (8). Pe conductele care leaga cei doi cilindri se afla montat rezervorul de alimentare (9), in care se introduce lichidul supus masuratorilor. ‘Alimentarea cu lichid, a celor doi cilindri de lucru este asigurata prin intermediul unei supape de sens unic (7). Toate aceste organe componente ale standului sunt montate pe un postament metalic care poate fi fixat cu ajutorul unor suruburi, a ie Scanned with CamScannerCOEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE $1 MODULUL DE ELASTICITATE AL LICHIDELOR as 3.4, MERSUL LUCRARII Inainte de a incepe masuratorile se verific’ dacd lichidul destinat incercarilor este introdus in rezervorul (9). in caz contrar, se inchide robinetul (7), si se toarnd lichid fn rezervor, astfel incdt o patrime din indltimea lui s8 rman’ goala. Urmeaza apoi alimentarea cu lichid a celor dol cilindri de lucru. in acest scop, se deplaseaz pistonul (2) inainte, pana la refuz, dup care se deschide robinetul (8) si robinetul dintre manometru i camera de presiune. Pentru siguranta, se repet& aceasta operatie. In felul acesta, lucrarile pregatitoare au fost incheiate si masuratorile pot sa inceap’. Pentru verificarea, masurstorilor se procedeazi astfel: * se verific’ ine’ o dat’ dacd pistonul se afl in punctul posterior, in caz contrar se deplaseaza in aceasta pozitie, avand grijé, in acelasi timp, ca robinetul (8) si cel dintre manometru si camera de presiune sé fie deschise. * _ instalatia se las in aceastd situatie 2-3 minute, pentru ca lichidul s8 poat8 ocupa tot volumul creat prin retragerea pistonului (2). Astfel, cantitatea de lichid care a patruns in interiorul celor doi cilindri, este Vo Se trece in tabelul de masuratori acest volum V, (presiunea, po, la care se afl aceasta, fiind indicat’ de manometrul 4). Acestea sunt deci datele initiale. Valoarea lui B se va stabili dup’ 5-6 determinari de presiuni diferite, in intervalul 0-S00daN/cm?,B final, exprimandu-se ca medie a acestora: mh (3.5) * pentru prima determinare se deschide robinetul (8), se actioneazi asupra manivelei (3), rotindu-se un numér rotatii n,, atatea incat la manometrul (4) s& se poata citi o presiune, care se noteazd cu pr. Se va lasa instalatia in aceasté pozitie circa 2-3 minute, iar dacd presiunea p; rimane constanti, miasurdtoarea este corectd, trecindu-se in tabel numérul de rotatil ale manivelei n, si valoarea presiunii ps. * dac& presiunea nu se mentine constanté, se verificd tn primul rand, inchiderea robinetulul (7), flindcd in majoritatea cazurilor, aceasta este cauza, jar masuratoarea trebule reluata, Scanned with CamScannerMECANICA FLUIDELOR - EXPERIMENTE DE LAgop, ‘oy 30 se imprima manivelei un numar se va putea citi la manometru jar 2 — 3 minute si daca p, = ror = pentru a doua determinare, rotatii n,, corespunzdtor carora valoarea presiunii p2. Se asteapta i se trec in tabel datele citite. * se repeta in continuare aceasta operatie pentru celelalte Masurator), le elasticitate Buletinul de masurare a coeficientulul de compresibilitate s/ a modului Buletin de incercari Parametril standul = pasul filetului: h=. [m) = diametrul pistonului .. {mn} # volumul cllindrulul: Vor... [rot/min) Marimi calculate experimental Mediu! * densitatea uleiul * temperatura mediului: T= Marimi masurate Jinand seama ca intereseazi numai valoarea lui B si cd se vor efectua un numir, i de masuratori (i=1—6), relatia (3.1) poate fi pus’ sub forma: (3.6) Se observa ca in relatia (3.6) apare necunoscuta AV,, care poate fi determinaté (fig. 3.2), cB: (3.7) in care: D - diametrul pistonulul; h- pasul surubulul; n,- numarul de rotatii ale manivelel, Tindnd seama de relatia (3,7), relatia (3.6) devine: Scanned with CamScannerCCOEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE $1 MODULUL DE ELASTICITATE AL LICHIDELOR ee (3.8) unde: AD =P) Pi (3.9) : VeVi A= Vy any (3.10) in care D, h, Vo sunt cunoscute, iar celelalte marimi sunt masurate. Pentru determinarea lui , se folosesc relatiile (3.6) + (3.10). Modul de elasticitate se determina cu relati: a (3.11) Se vor trage concluzii cu privire la parametrii masurati si calculati. Scanned with CamScannerScanned with CamScannerMASURAREA DENSITATII LICHIDELOR 4.1. SCOPUL LUCRARII Lucrarea are ca scop determinarea densitatii unui lichid, utilizand diferite metode si instrumente de determinare. Obiectivele lucrarii sunt: = definirea notiunii de densitate; = prezentarea principalelor metode de determinare a densitatii unui lichid; = cunoasterea instrumentelor de masura si modul de utilizare al acestora; « insusirea operatiilor de verificare si citire a instrumentelor utilizate; 4.2. NOTIUNI TEORETICE Caracteristica principal a unui fluid este densitatea sau masa sa volumic& —notatd cup si este definit8 ca si concentratia de mas8 dintr-un volum: P 7 > bli = [3] (4.1) Densitatea este 0 marime dependent’ de temperatur’, fiind invers proportional cu aceasta. Valoarea densitatii este, in general, data la temperatura de referinté de 20°C. in cazul in care masurarea densititii are loc la alta temperaturd t decit temperatura de referint& este necesara corectia rezultatului masurdrii in dependent de temperatura conform formulei: Scanned with CamScanner34 MECANICA FLUIDELOR- EXPERIMENTE DE LABORyr, p=p,{l+y(t-20)] (4a) unde: a p - valoarea densitatii produsului la temperatura de referinta; P- valoarea densitatii produsului masurata la temperatura t; y- coeficientul de dilatare volumica al produsului. ; in cazul in care densitatea produsului se masoara in intervalul de temperatuy, (20 + 0,5) °C, nu este necesara corectia rezultatului masurdrii in dependenta gg temperatur: | Erorile sistematice in masurarea densitatii sunt generate de urmatoarele cauze: " m&surarea la o temperatura care diferaé de 20°C fara efectuarea corectiilor necesare la temperatura de referinta; = utilizarea mijloacelor de masurare neadecvate masurarii; = — efectul fortei ascensionale in masurare; = prelevarea neadecvat a probelor. Solutii pentru eliminarea erorilor = produsul este adus prin aclimatizare la temperatura de referinta si apoi se masoara densitatea; "se masoara temperatura produsului, se masoara densitatea si se aplici formula de corectie a densitatii in dependenta de temperatura; * nu se aplicé corectii pentru intervalul de temperatura 20°C40,5°C; " utilizarea la masurare a mijloacelor de masurare neadecvate: - mijloc de masurare neadecvat tipului de produs; - _ mijloc de masurare neadecvat tehnic; - _utilizarea de aparate de cAntarit cu functionare neautomata a ror exactitate si valoare a diviziunii nu corespund celorlalte mijloace de masurare utilizate in procesul masurarii; = neluarea in considerare a efectului fortei ascensionale in masurarea masei. Forfa ascensionalg depinde de densitatea aerului si densitates conventional a greutatilor etalon utilizate p, (in Practica pentru a compensa aceasté forta se folosesc ps=0,0012g/m| $1 Pe=8,0g/ml), Se utilizeaza formula: . densitatea produsuluj = masa indicata -0,99985-——° sansa ceala r-mmeea tdicala densitatea produsului-0,0013 (4.3) = erori datorate incluziunilor de aer in produs, incluziunilor de aer pot fi urmatoarele: a Scanned with CamScanner Cauzele aparitieiMASURAREA DENSITATILICHIDELOR 35 introducerea aerului in produs in timpul fabricatiei; introducere de aer in probe in timpul prelevaril acestora; prezenta sedimentatillor: se intalneste la produsele care contin mal multe componente cu densitati diferite si tendinta de a se separa. Mijloacele de masurare a densit3tii: * picnometrul; = tubul U; = areometru * plonjor sferic; * recipient marcat vertical; + densimetru electronic portabil; = densimetru electronic de laborator; * — balanta hidrostatica (Mohr); . Picnometru Picnometrele (figura 4.1) sunt instrumente de determinare a densitatii, realizate din sticlé sau metal avand un volum fix. Picnometrul este inchis cu un dop sau capac, in care exist un orificiu mic, care permite atat aerului, cat si excesului de produs sé fie eliminate, astfel incdt dup’ umplerea acestuia, cantitatea continut& in picnometru raméne constant’. Cel mai frecvent sunt utilizate picnometre cu capacitatea de 50 ml sau 100 ml. Nu se recomandé —_utilizarea picnometrelor cu o capacitate mai mica de 25 mi. Pentru obtinerea celor mai bune exactitati se recomanda picnometre cu capacitatea de 100 ml sau mai mari. Volumul real continut in picnometru, in cazul in care este masurat cu o exactitate inalté, poate sd difere de capacitatea nominala (marcata) a recipientului. 4.2.2. Areometru (densimetru) Densimetrul este un vas de sticlé, Fig.4.1, Picnometru special construit, etalonat corespunzator, prezentat in figura 4.2, Areometrul are un corp cilindric din sticla. Scanned with CamScanner