Welcome to Scribd!
Academic Documents
Professional Documents
Culture Documents
Hobbies & Crafts Documents
Personal Growth Documents
Zgurile de Oţelarie - Toaz - Info
AI-enhanced title
+ 5/240 2 }=(P2 05) 2 + 3/2(0 2 }= (Cr2 05) b) oxizii provenisi din cAptuseala refractara a cuptorului; c) impuritati ale incarcaturii metalice; d) rugina de pe suprafata fierului vechi;(oxizi si carbonati de fier); €) adaosuri din incarcatura (calcarul din care rezulta CaO 5 ,varul,minereul de fier si de mangan care furnizeaza in principal oxizi de fier si de mangan) 10STRUCTURA SI PROPRIETATILE ZGURILOR IN STARE SOLIDA $I LICHIDA Compozitia chimica a zgurilor de ofelarie. Zgura este un material nemetalic format in cea mai mare parte din oxizi cum sunt: CaO,MnO,FeO,SiO.,P20:,Al,03,Fe.Os,si cantitati mici de alte substante CaFe >, CaC » CaS ,MnS ete. Compozitia chimicd a zgurii este factorul care fi determina in cea mai mare masura caracteristicile fizico-chimice. Zgurile de otelarie sunt formate dintr-un complex de componente care provin din: -oxidarea fierului si a elementelor insotitoare din _incarcatura (Si,Mn,P,Cretc.),care tree in zgura sub forma de oxizi(FeO, SiO. , MnO, P05 Cro etc.); dizolvarea materialelor auxiliare(fondanti,oxidanti,fluidificati,ete.); - materialele refractare cu care este captusit cuptorul; -impuritati aflate pe fierul vechi (pamant,nisip); -zgura adusa cu fonta lichida (de furnal,de la melanjoare); Analiza chimic& a zgurii arat cd ea contine o serie de elemente chimice (metale,metaloizi) combinate intre ele,insa nu poate arata care este forma de combinare. Deoarece primele cercetari_asupra zgurilor de otelarie s-au facut pe zgura,solida, in care elementele apar ca oxizi simpli sau combinati intre ei, se obisnuieste sa se prezinte zgura ca fiind compusa din: -oxizi bazici - CaO,FeO,MnO,MgO,CrO,ete. - oxizi acizi - SiO. P.O. - in unele zguri fiind si 20s WO3 MoO; ete -oxizi amorfi - Als O3,Fe»O3, Cr. 03 etc jin zgurile solide, acesti oxizi se gasesc fie liberi,fie combinati in compusi complecsi,dupa cum urmeaza: -silicaticu formula generalé (MeO),, SiO 5 in care Me poate fi:Fe,Mn,Ca,Mg,iar n=1,2,3; -fosfaticu formula generala (MeO),. P 2 O,,in care Me poate fi:Fe,Mn,Ca,Mg,iar n= 3 sau 4; -aluminati,cu formula generala (MeO)Al> Os -feriti,cu formula general (MeO), Fe2 0, in care sau 3; Dintre compusii mai complecsi care se pot forma in zgura solida,sunt : -(CaO) ,, MeO-SiO - in care Me este Fe,Mn,Mg,iar TiO. , in care Me poate fi:Fe,Ca,Mg; Me poate fiFe sau Ca, iar un=1 sau 3; -(CaO) , P2O5-SiO» Jin care n=5 sau 7; -(CaO)s P>O5-(SiO>)> (FeO) » (Cad); P2O+]sCaO{ (Cad)> SiO |;si multe altele Din acesti compusi,cei care se gasesc intotdeauna in zgurile de otelarie sunt: SiO » FeO,MnO,MgO, Al>O;,P 20s Datorité numarului mare de componenti si a conditilor de temperatura in care actioneaza zgura,studiul zgurilor lichide a fost inceput relativ de putin timp, deoarece au fost si inca mai sunt de inlaturat multe dificultati experimentale. Pentru otelarie,importante sunt tocmai caracteristicile zgurilor lichide,deoarece acestea se folosesc la elaborarea otelului La elaborarea otelului in convertizoare LD, cum este cazul si la Galati, rezulta ‘insemnate cantitati de zgura. Caracteristicile acestor zguri sunt mult diferite de cele ale zgurilor de furnal Aceste diferente constau atat in ce priveste compozitia chimica, ct si in posibilitatile de preluctare. Datorita faptului cé aceste zguri contin si fier in stare libera, nu existé posibilitatea raciri bruste prin granulare sau expandare, in compozitia chimicd a zgurilor de otelarie putem avea : FeO 16-22% ; SiOz 8- 12% ; CaO 41-53% ; MgO 1-3% ; Al:O: 3-5% 5.4 Datorité compozitiei sale, zgura de otelarie are un alt proces tehnologic de prelucrare, dupa cum urmeaza -zgura lichida este transportata cu ajutorul oalelor de zgura in haldele unde are loc procesarea. Aici, oalele sunt deversate in fronturile de luoru, unde timp de doua saptémani zgura deversata este stropité cu apa in scopul racirii sale. Dupa racire este preluata cu excavatoare si depusa in fronturile de maturare. in aceste fronturi zgura va sta 6 luni, timp in care, periodic se stropeste cu apa. in felul acesta se elimina o parte di oxizii de calciu si alte componente levigabile. La finalizarea procesului de maturare, zgura intra in ciclul de procesare ce cuprinde mai multe operatiuni tehnologice si anume ~ excavare gi transport la instalatile de prelucrare ; - sortare si eliminare fier brut (scoarte, lentile ete.) ; - concasare; + separare magnetica a componentelor feroase ; - sortare pe clase granulometrice ; - expeditie la beneficiariAgregatele rezultate in urma acestui proces, denumite ,LIDONIT”, au o duritate mare si se preteaza la lucr&ri de constructii de drumuri, reabilitari de drumuri, protejarea taluzurilor si santurilor, lucrari hidrotehnice. Proprietatile fizice ale zgurilor de ofelarie in stare solida.in stare solida zgura are urmatoarele proprietati importante: -rezistenta mica la soc — ou cat zgura este mai bazica,cu atat rezistenta la soc este mai mica deci este mai sféramicioasa; -aspect sticlos — in sparturd la zgurile acide ; -aspect mat - in sparturd la zgurile bazice: - culoare cenusie-verzie — la zgurile acide cu putin FeO - culoare brun-neagra — la zgurile cu mult FeO(acide sau bazice); -densitate intre 3500 si 4000 Kg/m? in functie de compozitia chimica. Compozitia zgurii poate fi determinata relativ rapid prin metode spectroscopice. Ea poate fi ins apreciata si prin analiza macroscopica efectuata pe o proba pe care se examineaza urmatoarele: -aspectul suprafetei superioare a probei:daca este neted sau cu ondulari(cu cat ondularile sunt mai marunte cu atat bazicitatea zgurii este mai mare); -structura,compactitatea si culoarea in spartura(o structura de piatré in ruptura indica o bazicitate mare,iar culoarea brun- neagra,un confinut mare de FeO si MnO. Rezultatele analizei macroscopice pot da indicafii asupra zgurilor (tabelul1). (Tabelul1— Caracteristicile vizuale gi chimice ale zgurilor) Caracteristi Caracteristi Compozitia zguri.% cao ca ca sparturi suprafetel SiO 5 cao Feo Mno io Supratata Cu pori 19 21.30 16.23 7 08.13 cu 25 ondulati 1 culoare cenuse- neagra Suprafata cu pori, 13, 38.42 16.18 5.8 27.34 lucioasa, uneori cu 14 neagré cu pieaturi pori mici metalice BProprietatile fizice ale zgurilor de ofelarie in stare lichida. Conductivitatea electricé este foarte apropriaté de cea a electrolitilor tipici, ca NaCl sa KCl in stare topita. Conductivitatea termicé este mica si deci zgura opune rezistenta termica mare la transmiterea caldurii Densitatea este relativ mica fata de a otelului si variaz& intre 2500 si 3800 Kg/m? in functie de compozitia (densitatea cea mai mare o au zgurile bogate in FeO si MnO). Tensiunea superficiala variaza intre 0,3 si 0,6 Jim? si poate fi consideraté mare,in comparatie cu a altor lichide (apa are tensiunea superficiala de 0,07 J/m ? ) Bazicitatea zgurii -prin bazicitate se intelege raportul dintre suma oxizilor bazici si suma oxizilor acizi,raport care la ofeluri se noteaza cu “p" Zlavizi becici_) Zlavizi .acizi) Zgurile care au p>1,3 sunt considerate zguri bazice,iar cele care au p<1,3 sunt considerate zguri acide. Cel mai frecvent pentru determinarea bazicitati dintre continutul de calce (CaO) si slice (SiO » ) din zgura se foloseste raportul co. SO Atunci cnd incarcdtura contine mult fosfor,in zgura se va gasi si o cantitate mare de oxid de fosfor P > O s ,astfel expresia bazicitatii va fi: (GaO ) -1,18(P,0;) (SiO) Vascozitatea zgurii- Vascozitatea este cea mai importanta proprietate fizica a zgurilor de ofelarie,deoarece influenteaza in foarte mare masurA vitezele reactiilor de afinare prin influenta pe care o are asupra proceselor de difuziune,precum si asupra activitatii chimice a elementelor din zgura (in special asupra activitatii oxigenului).De aceea cunoasterea si stapanirea factorilor care influenteaza vascozitatea zgurilor are mare important pentru practica. Variatia vascozitatii (respectiv fluiditatii)zgurii este actionata de o serie de factori chimici si fizici cum sunt:compozitia chimica,temperatura,omogenitatea,ete. Zgura lichida contine in suspensie particule de var,minereu.silice,etc care atunci cnd sunt de dimensiuni mari nu ii influenteaza vascozitatea ,dar cand au dimensiuni foarte mici (10 -*...10 7m) apropiindu-se de dimensiunile particulelor coloidale,atunci vascozitatea creste mult,datorita maririi fortei de frecare dintre straturile care se deplaseaza. Vascozitatea zgurilor este relativ mare,datorité. prezentei anionilor 4complecsi de silice. Pe masura ce numéarul cationilor simpli de metale (Fe 2+,Mn 2+ .Ca?*Mg?*,ete.) crestecomplexitatea anionilor de silce se micsoreazé si vascozitatea scade. Zgura cu cea mai mica viscozitate este aceea care are in compozitia sa ortosilicati de forma(MeO) » SiO » la care corespunde anionul SiO }~ anionul cel mai simplu de silice. Peste aceasta concentratie vascozitatea nu mai este influentata prin modificare structurii zgurii lichide ci prin schimbarea temperaturii de topire, In practica vascozitatea se masoara in poise. Temperatura are o mare influent& asupra vascozitati.ca_urmare a marimii mobilitétii formatillor ionice constituente,aceasta influenta este foarte puternica intre 1400...1500 °C,dupa care influenta temperaturii este mai mica. La temperatura de elaborare a otelului zgura are viscozitate mica. COMPOZITIA MINERALOGICA A ZGURELOR SOLIDE Studiul mineralogic al zgurilor solide dovedeste c& in compozitia lor pot exista oxizi liberi acizi (SiO2, POs, TiOz, Fe:Os, CrsOs ete.), bazici (CaO, MgO, FeO, MnO, CrO s.a.) si amfoteri (de exemplu, Al,0,). Intre acesti componenti pot sa formeze diferite solutii acide si numeroase (cateva sute) combinatii chimice, care pot consta din doi sau mai multi oxizi diferiti Na 01080 Ne ‘aw PSeUnONCLLASOMT + Ta¥0IMT mT sm00 | edrat tig OUASTONT + TRDIMIT aang — PR Tabifensey PO Iwccasrowr 7 maceasrom +cuaer +0 Fig.2. Diagrama de echilibru a sistemului Ca0-SiO. 15S-a caloulat ca din numarul total de minerale existente in structura zgurilor metalurgice reale, circa 70% reprezinta silicati si alumosilicati, 14% reprezinta spineli, 4 % — oxizi liberi si 9% diverse alte minerale. Rezulta deci ca zgurile metalurgice sunt sisteme complexe de silicati in sistemele ternare predomina de asemenea silicatii dubli(ca de exemplu CaMgSiO. — monticelit, CaMgSi:O; — piroxen sau ‘diopsid, Mg.FeSi0; — olivin) si silicoaluminatii (ca de exemplu CaAlsSis02). in sistemele binare de zguri solide exista urmatoarele combinatii: — metasilicati (de exemplu CaSiO; — wollastonit, MgSi0; — rodonit) si ortosilicati(de exemplu, Ca.SiO. — ortosilicat de calciu, MgxSiO. — forsterit, Fe.SiO. — faialit); fosfati(ca de exemplu: CasP.0s, CaP;Os, FeP;Os spineli(ca de exemplu, MgFe.Ox — magnoferit, Ca:FezO: — ferit de calciu, MgAlgOj —spinel nobil, FeCr.O. —cromt, Fe:0.—magnetit, MgCr.O. — cromomagnezit, Fe (Fe,V)Os — spineli). Prezenta si domeniul de existenta a diferitilor componenti si compusi ai unui sistem binar de oxizi se pot determina pe baza studiului diagramei de echilibru a sistemului dat. De aceea in continuare se examineaza principalele diagrame binare de oxizi care formeaza zgurile metalurgice. in fig. 2. este prezentata diagrama de echilibru a sistemului CaO-SiO. Cei doi componenti se topesc la 2570, respectiv 1707°C si pe diagrama apare un domeniu de nemiscibilitate intre I707 si 2000°C si la continuturi mari de SiO2 (peste 73% SiQ2 la 1707°C). Doi din cei patru silicati de calciu se topesc congruent, ceea ce dovedeste ca ei au o stabilitate termodinamica relativ mare(Ca,SiO, se topeste la 2130°C si CaSiO; la 154°C), Ceilalti doi silicati de calciu se topesc incongruent, adicd dupa ce s-au descompus. Primul, CasSiOs se descompune la 2070°C, in timp ce temperatura de topire este 2140°C, iar al doilea CaySi,0, se descompune la 1464°C fata de temperatura de topire la 1880°C. Prin urmare, dintre silicafii care se topesc congruent cel mai stabil este ortosilicatul Ca,SiO, (urmat de metasilicatul CaSiO,) iar dintre cei ce se topesc incongruent este mai stabil termodinamic CaSiOs Analiza curbei lichidus de pe diagramele sistemelor binare permite s& se aprecieze stabilitatea termica a combinatiilor chimice ce se formeaza intre constituenti sistemului dupa particularitatile acestei curbe in apropierea compozitiei chimice a combinatiei respective. Astfel, unele combinatii chimice se topesc congruent, adica isi pastreaza aceeasi compozitie chimica pana la topire, iar faza lichida ce apare prin topire are aceeasi compozitie chimica, in astfel de cazuri, linia lichidus formeaza un maxim in dreptul compozitiei chimice a combinatiei ce se topeste. Cu cat acest maxim este mai pronuntat si curba lichidus formeazé un unghi mai ascutit, combinatia chimica este mai stabila din punct de vedere termodinamic. Pe diagrama de echilibru a sistemului CaO-SiO; (fig.2.1) se constaté doua combinatii care se topesc congruent Ca:SiO, si CaSiO:, prima avand maximul pe curba lichidus mai pronuntat decét a doua combinatie, de unde rezulta c& ea este mai stabil din punct de vedere termodinamic decat cea de a doua combinatie. 16Combinatile chimice, in sistemele binare, care se topesc incongruent, adioa fara sa formeze maximuri pe linia lichidus — se descompun in doua faze distincte, avand alte compozitii chimice. Din aceste doud faze una este lichida iar alta este solida, incalzirea in continuare a sistemului duce la cresterea cantitatii de faza lichida pana la completa topire a sistemului, dar aceste procese au loc independent de combinatia chimicd ce s-a descompus. Astiel, Ca:SiO; se descompune la 2078°C in CaO si in topitura mai bogata in SiO; decat este acest silicat. Topirea completa a sistemului in cazul compozitie! chimice corespunzatoare formulei stoechiometrice Ca3Si06 are loc la temperatura de 240°C, dar se produce independent de existenta — la temperaturi mai joase — a siicatului CasSiO:. Silicatul Ca:SiO; se descompune la temperatura de 1464°C in ortosilicat Ca,SiO, si topitura mai bogata in SiO; \, 2100 i \ L10Hi0 2600 | \ Af 2 2100 8 aw f 700 soo 2030 340 5 BON TT H00 BOY Ale Oy staDAlgls /CoOA2Dy coo sazoy 2000 bly CoO de Alay Fig.3. Diagrama de echilibru a sistemului CaO — A1203 Sistemul cu compozitia chimica in discutie se topeste la circa 1880°C independent de existenta silicatului CasSizO7 in cazul topirilor incongruente, diagramele de echilibru dovedesc completa disociere a combinatiilor chimice respective inca in stare solida. Deci este total exclusa posibilitatea existentei acestor combinatii in topitura. in sistemul CaO-Al:Os (fig.3), trei combinatii chimice se topesc congruent si anume: aluminatii CaiAlisOxs la temperatura de 1455°C, CaAl.0;la 1605°C si CaAl,0; la I750°C. Dupa forma maximului de pe curba lichidus, cel mai stabil este Caj2Al:Oz,, iar dupa temperatura de topire cel mai stabil este CaAlOr. In acest sistem, doi aluminati au topire incongruenté si anume vCazAlOs, care se descompune la | 535°C si CaAl:20)» care se descompune la 1850°C. In sistemul AlO:-SiO, (fig.4.) existé o singura combinatie chimicd (AlsSi;Oj3 — mullit) care topeste congruent la circa 1850°C. in literatura de specialitate exista insd date mai vechi care arata ca umilitul topeste incon- gruent, descompunandu-se la I810°C. “wenb yo 1900+ LICHD®, Temperatura °C Fig.4 Diagrama de echilibru a sistemului AlO:-SiO2 Singurul silicat de fier Fe2SiO;, faialita, se topeste congruent la 1205°C (fig. 5,).Acest silicat se formeazA numai in cazul in care sistemul FeO —SiO. este in echilibru cu baia metalica. El nu se poate forma in conditii mai oxidante (de exemplu in contact cu aerul) deoarece oxidul inferior de fier este oxidat a Fe304. 1820 340 50 60 70 80 90. 1700 1800 2Fe0-Sio 8 1600 ee ‘1500 3 iw 100 S00 é 1500 8 5 200 v0 00 Continutul de $i 02, % Fig. 5. Diagrama de echilibru a sistemului FeO-SiO, in contact cu baia metalica comsrogauir +e” 0 a a nad rows 18 4 00 bao} sf ® joo oa ” - cwour amr |00 960 me TART OT Zand Sy Hal Sidg Contiratel de Sil, 9g Fig.6. Diagrama de echilibru a sistemului MnO-Si02, intr-o atmosfera cuCO2:CO=1 Ca si in alte sisteme RO-SiO. apare domeniul de nemiscibilitate a doua faze lichide datorité solubilitati limitate dintre oxidul de fier si bioxidul de siliciu, in acest sistem, domeniul nemiscibilitatii celor doua topituri de zgura se intinde de la 58 la 98 Of SiO.(pentru 1698°C) © situatie similar. se intalneste in sistemul MnO-Si0s, in care domeniul nemiscibilitatii celor doua faze lichide se intinde de la 56 la 99% SiO. pentru 1705°C. in prezenta aerului, oxidul inferior de mangan MnO se transforma in Mn:O. si MnzOs, ceea ce face sA scada stabilitatea termodinamica a silicatilor Mn$iO,(rodonit) si MnSiO,(tefroit). in conditii reducdtoare( adic& intr-o atmosfera cu CO2:CO = 1), stabilitatea silicatilor de mangan creste, tefroitul topindu-se congruent la 345°, iar rodonitul incongruent(cu disociere la 1291°C), asa cum se observa in (fig.6) 19in sistemul CaO-P-Os patru fosfati de calciu se topesc congruent si anume: CasP.03 la 1800"C formand un maxim ascutit pe linia lichidus, Ca:P.0; la 120°C, CaP.06 la 990°C si CaPO11 la 810°C. Dintre acestia primul este cel mai stabil. Alti doi fosfati de calciu se topesc incongruent: Ca,P.0: care se descompune la 170°C si GazPsOr care se descompune la 774°C in sistemul CaO-FeO aflat in contact cu baia metalic (fig.7) singura combinatie chimica Ca:Fe.Os se topeste incongruent, descompunandu-se la circa 1080°C. Aceeasi combinatie se topeste congruent la I449°C in sistemul CaO- Fe20: (fig.8), in timp ce combinatia CaFe20; se descompune la 1216°C, adica inainte de topire. Aceasta dovedeste c& in prezenta fierului topit, scade stabilitatea feritilor de calciu, in schimb, in contact cu baia metalica se mareste stabilitatea spinelului FeAl,O; singura combinatie chimica din sistemul FeO-AlL0; (fig.9). El se topeste congruent la 780°C. Diagrama de echilibru a sistemului FeO-MnO indicd 0 solubilitate nelimitata intre acesti doi oxizi bazici atat in stare lichida, cat si in stare solida, explicabila prin marea asemanare dintre proprietatile fizico-chimice ale acestor doi oxizi. Pe aceasta baza se admite oa solutiile FeO-MnO sunt practic solutii ideale. Deoarece zgurile metalurgice sunt sisteme mult mai complexe decat cele prezentate, prezinta interes pentru studiul mineralogic al zgurilor solide examinarea unor diagrame de echilibru ale sistemelor ternare de oxizi. Cea mai des folosité de metalurgi este diagrama sistemului CaO-SiO.-Al.O; (fig.10). 2800 OEE ETE) Continut de FeO % Fig. 7. Diagrama de echilibru a sistemului CaO-FeO in contact cu baia metalica:C,F = Ca,Fe;05Fig. 8. Diagrama de echilibru a sistemului CaO- Fe2Os in contact cu aerul atmosferic ‘300 + iat bs gmt wre 2000" 1900 900 bem bo se im 1500} = reap) *87” = 100) WUSTITe SWE ae he Kely owe 9 Centinate de Aled, Fig. 9. Diagrama de echilibru a sistemului FeO-AI203 in contact cu baia metalicaFig.10 Diagrama de echilibru a sistemului CaO-AI203-SiO2. Cu ajutorul ei este usor de stabilit prezenta a doud combinatii chimice temare cu topire congruenta: a anorfitului CaAl.Si.O:, care se topeste la 1554°C si a gelenitului CazAlSiO;, care se topeste la I596°C. Diagrama de echilibru a sistemului MgO-Al,0;-SiO.(fig.11) indica existenta_a doua combinatii chimice ternare cu topire congruenta Mg.AlpSi:Ou care se topeste la circa 2010°C si Mg.ALSisOw care se topeste la 1530°C. in sistemul CaO-MgO-SiO; sunt prezentate patru combinatii chimice ternare cu topire congruenta: Ca3MgSic0: la 1750°C, CasMgSiO; la 1470°C, CaMgSi.Oc la 1370°C si CaMgSiO: la 1690°C. in schimb in sistemele CaO-MgO- AlOs (fig.12), FeO-MnO-Si0: (fig.13) si MgO-FeO-Si02(fig.14) nu se formeaza nici o combinatie chimica cu topire congruentaf rorsteeT 1600 ~~ s . te ae see eS aN ait N Cr eS eae oa aA Fig.11. Diagrama de echilibru a sistemului MgO-Al.03-SiO2 Singura combinatie chimica ternaré CaFeSiO. din sistemul Ca0-SiO.-FeO (fig. 15) se topeste congruent la circa 120°C. Studiul mineralogic al zgurilor solide nu permite sa se precizeze structura intima a cristalelor existente in zguri. Acest lucru se face cu ajutorul analizei roentgeno-structurale, care dovedeste cA in nodurile retelelor cristaline ale mineralelor prezente in structura zgurilor metalurgice nu se gasesc moleculele combinatiilor chimice respective, ci ionii din care sunt constituite aceste minerale. De altfel, toate mineralele si substantele anorganice nu sunt constituite din grupari inchise de atomi sub forma de molecule, ci numai din ioni. Astfel, de exemplu, in nodurile retelelor cristaline ale oxizilor metalici se gasesc cationii metalelor si anionii de oxigen. Bioxidul de siliciu are, din acest punct de vedere, anumite particularitati, din care cauza structura sa intima este mai complexa Astfel, s-a stabilit c& in reteaua cristalind a SiO2, ca si in retelele tuturor silicatilor, un rol important revine tetraedrelor de siliciu si oxigen. Aceste tetraedre au in cele patru colturi cate un anion de oxigen 02-, iar in centrul lor un cation Si’, care de fapt are intotdeauna mai putin de 4 sarcini electrice pozitive, deoarece nu-si cedeazé complet cei patru electroni de valenta, ci -de regulé- numai doi din ei. Ceilalti doi electroni de valenta ai siliciului circula pe orbite comune ale siliciului si oxigenului din apropiere