Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cartea Mea de Gramatica 7 PDF Free

    Uploaded by

    Gabriela Ungurianu
    5 views101 pages

    Original Title

    pdfcoffee.com_cartea-mea-de-gramatica-7-pdf-free

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    5 views101 pages

    Cartea Mea de Gramatica 7 PDF Free

    Uploaded by

    Gabriela Ungurianu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 101
    SOFIA DOBRA Cartea mea de f gramatica Lerarea asin nalizaté in confnrmitate cu programa scalar ta vignaem pentna discilina LIMBA SI LITERATURA ROMANA (clasele a V-a a VIZI-a),aprobat& pri ordinal miistrului 1, 3393/28,02.2017. Redactare: Madalina Vatcu TF: Mihaela Arama CCopertd Alexandru Dag Tustrati: Dreamstime, Shut Descrierea CIP a Biblioteci! Nafionale @ Romani DOBRA, SOFIA Cartea mea de gramatic&: clasa a VIT-a/Sofia Dobra, — Bucuresti: Art Educational, 2019 ISBN 978-606-003-254-0 a1n.a6.2 PPeniru comenzi vi putotiadresa DepartamentuluiDifuzare tel; 021.796.73.83; 021.796.73.80, fax: 021.369.31.99 ‘wurwart-educationalro P12, OP 63, Bucuresti, sector 1. © Art Educational, un imprint al Art Klett SRL, 2029 “Toate drepturile asupra acestelLucrri sunt rezervate edituri. Nicio parte a acestei ucrar nu poate f reproduss,stocaté ori transmis’, subnicio forme (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altel), fardacordul prealabil scrs al edturi Cuvant-inainte Acest auxiliar vizeazé competentele de utilizare corect8, adecvata si eficien- 18 a limbii romane tn procesul de comunicare. Lucrarea poate fi utilizaté pentru activitatea la clas8, dar $i pentru actuatizarea confinuturilor din noua programa de limba romana pentru clasa a Vil-a, care aduce multe schimbari mai ales in partea de gramatic’. Exercitile propuse vizeaz’: + clarficarea sau actvalizarea achizit teoretice a rubrica Observ $1 inva + consolidarea competentelor lingvistice dobandite, la rubrica Exersez. Sunt propuse exerciti variate, organizate de la simplu la complex pentru ca cleviis& abordeze progresiv notiunile ssa fie capabili sa rezolve corect cerinfele dificil. Punctul de plecare este uzul curent a imbil, pentru a se putea ajunge la co analizé corect& si eficient& a unor texte literare apartindnd scritorilor contem- porani sau clasici Fiecare lectie se termina printr-un test scurt, ce poate fi aplicat in cdteva minute (rubrica Test flash), atat in clasa, pentru realizarea feedbackului, cat gi casi, pentru autoevaluare, O rubricd deosebita este cea inttulata Difcultéti. Aceasta contine noutati din Gramatica limbii roméne publicata de Academia Romana in 2008 gi din Dicf- ‘onarul ortografic, ortoepic $i morfologic (00OM?). De asemenea, aici se atrage atentia asupra unor aspecte care pot crea confuzii sau asupra unor interpreta controversate ale unor constructiilingvstice, De asemenea, cuprinde aspecte diverse, nuantari si clarificdri pentru cei care care doresc s& stapneasca foarte bine limba romana sis fie lai cu ultimele modalitati de interpretare a fenome- uli tingvstic. Fiecare unitate se incheie cu dova pagini de recapitulare, ce actualizeaz& prin exercitii diverse notiunile studiate in unitatea respectiva. Existé si o pagin’ de evaluare, cu doud modele de teste care pot fifolosite de catre elevi pentry au- toevaluare. La sfargitul lucréri, recapitularea finalé vizeaz& toate achizitile din clasa a Vitra privtoare la limba romana. Prezentarea grafica de calitate si posibilitatea ca multe dintre exerciti fle rezolvate chiar pe carte fac din aceasta lucrare un instrument de lucru eficient. ‘Tuturor elevilor le doresc studiu plicut si succes! lor, urmate de sintetizarea notiunilor Autoarea [tiyetn Unitatea UNITATEA 1.» Enuntul UNITATEA 6 « Adjectivut puri de enunju se 6) Adjectial. sv vn eee 4 raza 9) Postitay combinatri Conjunctia. . — 12 ale adjectivuiul ..., , soy) Tas eCAPrTU ae) “edaprutane’ | Fes EVALUARE Do) ge] vata SII UNITATEA 2. vocabularut UNITATEA 7 + Pronumele Derharea, 20 Pronumele personal, Pronumele personal Compunerea. Familia texicala 25 depolitote. Pronumele reflexiv. ... 12 Senvolewvinilon Pronumele i edectivl Categorlesemantice ........ 32 pronominal posesie voce) 33 Pleonasmul . 42 Pronumele gi adjectivul Paronimele i confuzite pronominal emonstrativ paronimie. ces. 45 | Pronumele lacectivul mbinari libere de cuvinte.. pronominal nehotarat . . Locufiuni cess 49) Pronumele si adjectivul Limba vorbita gi scrisa. Termeni stiintifici.. pronominal interogativ . a mba popu, Vara regent Pronumele gi adjetivul Enuntul limber si "pronominal lat.» . y RECAPITULARE | TULL Sa) ptonumel adjectival Ree EVALUARE.» > 56 | pronominal negsth 1 Acar an Adjectivl pronominal de ttre. «-« fie erie eters UNITATEA 3 Fonetica Postal combinator ale pronume\i hier Sunes itere (atualzar 58 | siale adjectivului pronominal . exrgut ol a alh ATH rt Aocentuls oe. eee ee 62 RECAPITULARE . PT nes Te RECAPITULARE |... + 6a EVALUARE. . pei ae EVALUARE. 0.6. oe 66 sere eal acca UNITATEA 8 + Numeratut creme pen rere UNITATEA 4 + verbut all. see eee yee pute de verbo a combat Ha aera Modurite gi timpurile: verbului- 7B ale numeralului . . . Set Pica Seis Tenure Forme vebate personal: RECAPITULARE | : inatpaci Te) EVALUARE. Forme verbale nepersonal gerundulsisupinul. ss. ..... 63 | UNITATEA arenes Posibiltiti combinatorii nefiexibite aleveruiu 86 a Clreumstanilt de cauzi 89 sites Circumstantial de seop 5 oe RECAPITULARE 34 ae EVALUARE. 36 UNITATEA 10 - - Sac rope UNITATEA 5 substantvl Saree 282 Substanivl, » 92 eri, compere Prepoatia.. 0002. 25203 | “Situimeangat ... aa6) | a, ulizarea corecta,adecvati gl efclanth.atimbi in procesulcomunicil orate gl scrse Posibilitai combinatori RECAPTIULARE |... © Yoo. | 4.1: folosrea structurior morfosintactice ale limba romane standard pentru inflegeres 9\expr- Cecubsaretd eco... 407) Boman SS St Sem 1 eg ci nea BaUbeARENM vse «ves: 302 aprinaren Car nent comuneatie pin coreaes ahi si semantice ca EVALUARE. © . (112 | Recapitulare finald.... . . 193 sintactice $1 morfologice dn iba via EEnunful este o unitate de ‘comunicare cu nfeles deplin $i construit, ca prim rrodel, {jurul unui precicat, Unenunt este cuprinsintre doug pauze, marcato inser, ppnn semne de punctuatie. Din punct de veder enuntuleste: + simplu,cénd este o propozitie; + complex, cand este altuit din doud sau mai mulie propozit Propozitia este comunicarea ‘cuun singur predicat. om Propozttia este: + simpl&, cénd este aleituits din predicat si subiect, + dezvoltati, cand esto aledtuit8 din subiect, Predieat s1, cel putin, o alts Parte de propozipe. = ups aspectul predieatului, propozitia esta: + afirmativl (I sere): + negativa (E1nu scree). sirtactic, Enuntul poate fi: + structurat in jurul unt predict; “= nestructurat, cand est2 0 secventa loxicala princare se transmite o mformetie privitoare la cova din Fealitate (Canete! nsearnnt Uite cdinele, Fi atenta fine) = Enuntul Hl indic& numérut de enunturi din textul de mai jos, in dreptunghiul dat, = Ah, a sosit iar toarnnal = De ce regreti? Toamna e foarte frumoas’... De ce ai spus asta?! = Sunt departe de bunici. Nu mai respir aer curat de munte, — Mergin parct E aer curat ca la bunici i, Greu te mul- jumeste cinevat Ei pupa ce parte de propozitie ai stabitit numarul de enun- {uri la exercitiut 1? Ce se afla nainte gi dupa un enunt? Ei mentioneaza ce fel de enunturi sunt cole de la exerci- ful 2: simple sau complexe. Motiveaza-fi réspunsul. Propozitia Bi biteazdcaseta corespunzitoare felulu propaitilor de mai jos, dupa alcatuire. Propazitie Propozitie simpli dezvoltatd + Toamna e foarte frumoas’. a QO = Sunt departe de bunici, Oo Oo = Mergiin parc! oO Oo = Nu mai visa! Oo Oo Baietilor, ascultayi! a O Eisubtiniaz’ propozitia negativa care apare th textul de aexercitiul 1. Wl exptics daca este enunt flecare exemplu de mal jos. 2. Fiiatent la masiné! b, Masinal Tipuri de enunt dupa scopul comunic&rii Ei ciasitics, in tabetut dat, enunturile de mai jos. a. E aer curat la bunici ta. b. Mergiin parc! ¢, De ce re- greli? d. Greu te multumeste cineval e. Unde se tine clubul de lectura? #. Uc florile! g. Ce ploaie a inceput! h. Vantul bate usor. Enunfurl interogative | imperative assertive raspunde ta fntrebitie date. Precizeazd la care intre- bari nu potirAspunde doar cu da sau nu. Cum explici aceas- thsituafie? ‘2A nt@rziat azla cursuri? . Ce ai cumparat de la librarie? , Mergi la film sau la teatru? Punctuafia final& a enuntului [DiPrecizeazi ce semne de punctuatle se afld la sfarsitul enunturilor de la exereitiul 1, mentionand pentru ce tip de nung s-au flosit. “Termenul de enunt simplu este mai extins dectt col de pro- poze, pentru c& Include §1 enunful nestructurat, care nu are predieat gi care din punct de vedera sintactic nu este propoziie \zath in jurul unulpredicat. Interogatve pot f cnd cer un rspuns de tipul da sau nu; acestea au intonatie a5cendent&: Mai ploud? “partiale,c&nd nu pot prim! un rlspuns de tipul da sau nu, finde se cere identificarea unui constituent al enuntului; au © Intonatie descendent: Ce revistcitesti? ‘alternative, cénd se soliité © alegere inte dou sau mai multe elemente; acestea au intonatie ascendent-descendents: Viisau pleci? Existl enunturlasertive care se pot exprima prin construct Intorogative: am spus sd-gi termine tema. Crezic-aterminat-0? acest caz, al doilea enunt are, de fapt, sens asertiv: Nu a fer- ‘minat tema. La sfarsitul unui enunt imperativ, se poate pune punct cind cesta este rostit pe un ton noutru, ce atenueazé caracterul au tontar, aga cum se nt&mplain instructinile de folosirea diferte- loraparate, inrefete etc. Prezenta adverbuluinuintr-o propozttie ‘unseamna obligatori c& este negativd,Intrucdt se pot nega s| alte pir! de propoziie,n afara predicatuli: $a luat un rucsac ‘nu foarte frum. iva Enunt asertiv o im + Cat costa acest telefon? a *Termina mai repede temat a = Dorese un monocielu electric a + Aiun pixcu pasta rosie? a Bi siteaza caseta corespunzatoare felulul enunfurilor date. | nung interogativ Enuntimperativ ‘Dup& scopul comunicdn, cenunturile sunt: + asertive (sau declarative), ind vorbitorul dio Informatie despre o stare de lucruni (Am intarziat); + Interogative, cind vorbitorul cere o informatie despre ‘stare de lucrur (altetarziat?}; + imperative, cind vorbitorut ‘exprim& un ordin, ocerere, ‘orugéminte, un indemn, interdicto ote. (Wu itdrzia + oxclamative, cénd Vvorbitorul exprima o stare afectivi legati de un aspect din realitate (Cat ai ttdrziat. La frit enuntului se pune: ‘punet pentru enunfasertv, + somnul intrebirii pentru ‘enuntinterogativ: + semnul exclamiril pentru enuntimperativ seu ‘exclamatiy ‘puncte de suspensie pentru fenunt asertivntrerupt, flindc& vorbitorul consider’ cl restul este ugor de nfeles de cite ascultdtor, + semnul intrabaril gi semnut ‘exclamrli pentru enungunle interogative care sunt s! exclamative. = go0o0o00 go0o0o000. Bitncercuioste cu albastru erative. 2. Serie cu ateny Ce penar simpatic a ¢. Tare am obosit! Elta propocitaintrusa. ‘a. Frunzelegiiarba au ingilbentb Psica este neagr, gras, bland i ubitoare.e.Neag Imaict d. Andrei, stale. -am intrebat f. Mariana este hamica si curoasa. EXciasifica propozitiite de mai jos, scriind literele acestora in tabelul dat, 2. Seriv 0 compunere b Nu manne mnghefata . Rechia nu est frumoas8. d. Am un st- lou mie. e. Ana nu poartéochelart Ploaia este rece. Propozitiafirmative ra enunturilor exclamative gi cu rogu litera enuntur 4.0, cat de rece et . Ducdinelui mancareat f. Spald-te pe mainit Propoziti negative itranstorma enunturile asertive date in enunturi interogative, ‘a Scoala a inceput saptiména trecuta. b, Micam cumparat un atlas nou. €, ste ora pai- sprezece gi 50 de minute. d. Particip la ollmpiada de limba romana. e. Cel mai bun prieten almeu este Mihai, f. Morg la Muzeul ,Grigore Antipa’. EX schimba enunturite exclamative date in enunturi asertive. Ct de frumos vorbesti! b. Of, nu-mi da rezultatul corect la problema e. Cum mai rade Trinat d. Nu accept asemenea scuzel e. imprumuté-mi gi mie un creion! f. Bine a mai ras- puns azi Mariat Bi rrecizeaz’ felul enunturilor din reclama data, dupa scopul comunic&ril, - Cumpara un ruesac de geval util, usor, frumos si ieftin! + Tare mult ai vrea un troler! fiatasezi cu o surubelnifa rotile din dotare. + Vee alteeva? Al poti cra pe umar. « Nue personalizat? Alege un desen dintre cele 40 propuse de firma! Ti-l aplic&m pe rucsac in magazin, Rucsacul Aventura este cea mai buna alegere. 1 Precizeazi felul enunturitor date, dup scopul comunic&ti. ‘a. es lajoaca. €.Cegreue rucsacull BAI terminat? 4. Ajuto pe mamal 2.Mentioneaz3 felul popozitilor de mai jos, dupa alcdtuire, ‘a. Neam mat plecat.b, Priveste-l¢, Merele, perele, prunele sunt duei, zemoase $i hrénitoare Dinofieius 5. 2.Cepictezi? f.Bine danseazat mao Fraza ceeste fraza [El subliniaz& predicatele din enuntul complex de mai jos. rie prescurtat deasupra predicatului felul acestuia: PV (predicat verbal $1 PN (predicat nominal). P§sarile calatoare au plecat in tarile calde, oamenii au cu- {es recotta,castanii de pe strada au ingalbenit,poile sunt mai dese, vantul bate mai puteric, vremea este mai rece. ioosparte enunjul complex de la exercitiul precedent in propoziil,dup& modetul de mal jos. {mi fau umbrela,7y 188 in strada,2/ nu mai agtept autobu- zul2/ matg repede prin ploaie,*/ ang la scoala in mo- rmentul intra ta cursuri./ Ei Precizeazi numirul de predicate gi numirul de propo- zit din fraza de la exercitiul 1. Ce observi? Predicate —] Propet [| Propozitia principal Bi Wotiveaza c& propozitile care alcdtuiesc fraza de la exer- citul 2 pot fi folositesingure ca enunturi independente. Relatia de coordonare in fraz& EX austifics de ce in alcdtuirea schemei frazei de la exer- citiul 1, date mai jos, toate proporitile sunt plasate pe acelasi rnd si sunt legate printr-o linie ortzontal&. Tai aiHaHs BiPrecizeaza prin ce se delimiteaza in vorbire propozitile principale de la exercitiul 2 gi ce semn de punctuatie este folosit in scris pentru a marca acest Lucru. Ed desparte fraza de mai jos in propozitil, realizand si sche- rma acestela. Copii veseli merg la scoala frunzele uscate zboar’ usor in bataia vantului pe strézile oragului, castanele coapte cad pe asfaltl gr BiNumeste semnote de punctuatie dintre propoziitefra- zei dela exercitiul 7. EX vesparte fraza dat in propozitii, realizand schema’ Dimineafa este rcoroas’, bruma cade tot mai des sin {grédina au ramas doar crizantemele, HiMentioneaza prin ce s-a realizatrelatia de coordonare 7919. Fraza aste un enunt complex alciturt din dou sau mai multe propoztt. fo ] Numarulde propoziti dintr-o frazi este egal cu numérul de predicate. = Propozitia principal este ‘opropaaitie cu autonomic sintacti, clus tnfrazd Relatia dnt dous propoztti do acelagi fl se numeste rolayie de coordonare. In schema fazer este reprezentata pritr-o linie ononta J wetapunerea,int-ofra28, constdin smpa alaturare a ‘ino propoataflate‘n relate ‘e coordonare. Juxtapunerea teste indicat To sri prin gu sau punet vg onetiunea, intro frazs, Consté in marcarea rlafiei sintactice dintre propoaiti brn anumite cuvinte de legaturs, numite conector. Relatia de coordonare ntr-o {raz se poate realza prin ccuvinte precum: gi, dar, tar, insa, ci, sau, or ete Propozita secundaré ‘sau subordonati depinde sintactic de un cuvant dintr-o altS propazitie, care pante aceasta constituie un contru. Cuvantul oe care depinde © propozkie subordonata ‘senumeste element regent, iar propoztia th care ‘5e gisesto se numeste Propozitia secundar& sau subordonata i bifeazi casetele cu num&rul propozitiilor din fraza dat ‘care nu pot f folosite singure ca enunfurl Independente, ‘Stu 27{c8|famiia mea dofeste 2/8 nigarga la munte 3/ (ca s@pettoact weekendul. 4/ | # ropozitie regenta. [ Pas Indic&, dup modelul dat, care sunt cuvintele de care Fart ceeay depind propozitile identificate la exercitiul precedent. senumeterelaiede [reeintetes? Tngeleg */)e& rveti.2/ CCuvantal de care depinde propozitia 2 este verbul nfete. BE Explic& de ce schema frazel de la exercitiul 12 s-a rea- zat pe verticald, Scrie, in casete, cuvintele de legétura dintre propozitile secundare si propozifile de care depind. frazel, este reprezentata print line vertical sau ‘oblicd. Relat de subordonare ‘in fraza se realizeaz’ prin jnctiune, folosindu-se ‘conector precum: cs, cas, dae, finde, desi, Incdt ete. fs | O frazatrebuie £4 alba cel putin o propozttie principal. Wi care este numarul minim de propozitii principale din- tro fraza? penta af une cu ug nls marches ela de coordonare pr junta incu eu vigil cet sen se pane cup preter suo Prepac at ot icin heer. laa de cordoare se poste stabi ve pops prnple sau Tire propo secundare etn rnc prope secu Rela de czordonare poste dul mata msc prin conectori(cnte de gure ‘tapunere: Am scris tema, cir n-am terminat-o. ee entra gen aaa wet faze, ete bine sso ure pa de mals: pistes eats pan iin ama cso et ey udu pope ctcuea conecorar (a cuintlr de git “asprres pints bard obs proper nuerctareaacestor naa bare sus {indare lela proposorstaeaforantete Sa [Hllotfeazk casota corespunzitoare enunfuilor care sunt faze. arcurile oragului meu au aleile pline de frunze uscate $i fosnitoare. |] - Copiii alearg’, vorbesc, rad. ] CAinil gi pisiile tau la soare. | Dana citeste si scrie poezii.[_]~Am plecat la stadion, dar n-am ajuns din cauza ploli.|_]+ L-am sunat pe Mihai, ins nu mica raspuns.(_] i mtentioneaza numarul de propoziti din frazele de mai jes. ‘a. Pisica mea toarce, sare in poala mea, ma privegte gales, igi las apoi capul pe bratul meu, |_|. Zilnic, vecina mea 7si scoate cainele afara gil lasa liber in fata blocului. [") €. Marina este atieta, merge la antrenament gi munceste foarte mult pentru obtinerea tnuttlu national (Jd. fn recreatie,colegii mel discut8 ji revad lectile, deschid caietele de teme, aerisesc sala de clasa, sterg tabla. | ElPrecizeaz’ prin ce se realizeaz’ coordonarea in frazele date, care sunt proverbs + jbenegul mai mult alearga, scumpul mai mult pagubeste’ Vede paiul din ochiul altuia, dar nu vede barna din ochiul lui + ,Sa stim stramb i s4 judecdm drept.” El Analizeaza frazele de mai jos, dupa modelul dat. Mor zgomotele invelite-n vat, 3/ Culorile p3lese meet 2/ijmor 3/ [Sidin vazhudul greu gi incolor, Lumina se destrama, inghejata. 4/ tla Cazimir~ Team strdind a. ,Adesea la scaldat mergeam in ochiul de padure, La balta mare ajungeam Sia ei mjlocinotam La insula cea verde" ‘ial Eminescu Copii era not anand. {@ bespartefrazele de mai jos in propoaitil.Indic&felul propoziilor si realizeaz& schema frazelor. a. Ana a spus ca dorit s fac o plimbare cu bicicleta in parc. b.r-am marturisit mameic& vreau si vat limba franceza. P-principala 2 principal, coordonatd prin juxtapunere cu P2. 3 ~ principal, coordonaté prin si" cu P2 4 principal, coordonaté prin gsi" cu P3 b. ,Zarile, de farmec pline, Stralucesc in luminis, Zboar’ mierlele-n tufis Si din codru noaptea vine Pe furs." ‘George Cosbuc ~ Noapte de vari 1. Subliniaz& prodiatele gi desparte frazain propoziti ae ‘Carmen cént8, danseaz4, dar nu participa lz spectacolele clasel noastre, 2, Mentioneaza felul propozitilor din fraza de la exercitiul precedent. 3p. 3. Precizeazs ce tip de relafie este Intre propozitilefrazoi de la exercitul 2 si cum se realizeaz’. 3p. Din ofilus3 ieee et Phd Conjunctia esto partea d vorbire neflexbila care leaga infraz8 doua propozii (de acelagt fol sau difente) ‘in propozitie dous parti dk propozite de acelag fel (Gubiecte, nume predicat atribute, complomente, circumstantial). Dupa structurd, conjunctile sunt: + simple, cand sunt alcituite dintun singurtermen; de fexemplu: sar, da, ci, ins, Sau, orf 04, etc. ‘compuse, cand sunt alcdtuite din dot terment de exemplu: cas, incdt, Minded etc. CConjunctile marcheaz: + relat de coordonare th frazd siin propoztte, aumindu-so ‘onjunctil coordonatoare; + relatiide subordonare in fraza, numindu-se conjur ‘subordonatoar neti Lex 6 Conjunctile coordonatoare sunt ‘copulative, cénd arate asociere; de exemplu: si, (Gn enunfuri negative + disjunctive, cand araté‘o excludere sau oalternativl; ée exemplu: sau, on, fe, ba; + adversative, cénd arati'o = ‘opozitie; de exempiu: da ‘ar, ins ‘concluzive, cand aratiio conelunie, 6 consecins a ceeace s-aexprimat anterior; de exemplu' deci, ‘sadar, carevasdzicd, vasdarc. Conjunctia Ce este conjunctia Efincorcuieste cuvintele de legatura (conectoril) dintre propozitile din raza de mai jos. ‘Scoala a Inceput de o sSptiman gi am hotarat s8 organi- zim cercul de lectur8, 1 bespartetn propozitiifraza de a exercitiul1. Precizeaza ce fel de propoziti leaga cuvintele incerculte. Mentonac ce agin propeniile deal jo cin. tug a. Maria $i Eva citesc romane grafice, b. Cartile sunt palpitante si atrigatoare, «. Fetele curioase si pasionate de lecturé au terminat re- pede cartea.

    You might also like